FILTRE LC PROIECTATE PE BAZA PARAMETRILOR DE LUCRU

1) Obiectul lucrării

Măsurători asupra unor filtre LC obţinute prin sinteză pe baza parametrilor de lucru şi
anume, gabaritul atenuării de lucru şi rezistenţele de terminaţie.

2) Aspecte teoretice

Proiectarea filtrelor LC pe baza parametrilor de lucru necesită parcurgerea

următoarelor etape:
a) Determinarea funcţiei de transfer de lucru Hc(s) astfel încât să fie îndeplinite condiţiile
impuse filtrului.
b) Determinarea unui set de parametri ce caracterizează diportul LC. Pentru determinare
se folosesc funcţia de transfer H(s) şi rezistenţele de terminaţie. Parametrii determinaţi
pot fi: impedanţele de intrare, elementele matricei de impedanţă [z] sau elementele
matricei de admitanţă [y].
c) Sinteza diportului LC pe baza parametrilor determinaţi la punctual b). Procedura
utilizată este sinteza în scară cu controlul zerourilor de transmisiune.
d) Determinarea elementelor de circuit. Procedura are la bază relaţia lui Feldtkeller,
specifică diporţilor pur reactivi, terminaţi la cele două porţi pe impedanţe rezistive:

2
| ρin1 ( jη ) |2 + H c ( jη = 1 (1)

ω
unde η = este frecvenţa normată. Coeficientul de reflexie la poarta 1 a filtrului are
ω0
expresia:

Z in1 ( s) − R g
ρ in ( s) = (2)
1
Z in1 ( s) + R g

unde Rg este rezistenţa de da poarta 1, iar Z in1 ( s ) este impedanţa de intrare la poarta 1, când
poarta 2 este terminată pe Rs. Folosind normarea de frecvenţă şi normarea la rezistenţa Rg
rezultă:

z in1 ( s n ) − 1
ρ in ( s ) =
1
Z in1 ( s n ) + 1

de unde se obţine:

Z .in1 ( s) 1 + ρ in1 ( s n )
z in1 ( s n ) = = (3)
Rg s = s nω 0
1 − ρ in1 ( s n )

În relaţia (1) Hc(s) este funcţia de transfer compusă, care are expresia:
 2U 2 Rg
H c (s) = . (4)
E Rs

În cazul unui filtru trece jos de tip Butterworth pătratul modulului funcţiei de transfer
compuse este:

1 1
| H c ( jω ) | 2 = =
⎛ω ⎞
2n
1 + η 2n
1 + ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ ωt ⎠

unde ωt este frecvenţa unghiulară de tăiere a filtrului.

De exemplu în cazul ununi filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 3 se poate
scrie:

1 1
H c ( jη ) = H c ( sn ) H c ( − sn ) =
2
= =
η 2 =− sn2
1+η 6 η 2 =− sn2
1 − sn6
(5)
1
=
(1 − sn )(1 + sn ) ( )(
1 + sn + sn2 1 − sn + sn2 )
Rezultă funcţia de transfer compusă pentru un filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul
trei:

1 1
H c ( sn ) = = 3 (6)
( )
( sn + 1) sn + sn + 1 sn + 2sn + 2sn + 1
2 2

Din relaţia (1) se obţine:

⎛ ⎞ η6
ρ in (η 2 ) η
1
= ⎜⎜1 −⎟
⎟ η 2 = − sn2 1 + η 6 η 2 = − sn2 =
=
⎝ 1+η
2
2 = − sn 6
⎠
.
− s n6 − s n6
= =
1 − s n6 (1 + s n )(1 + s n + )(1 − s n ) 1 − s n + s n2 ( )
Coeficientul de reflexie la poarta 1 va fi:

± s n3
ρ in (s n ) = . (7)
1
s n3 + 2 s n2 + 2 s n + 1

Deci în cazul unui filtru Butterworth de ordinul 3 de tip trece jos găsim expresia impedanţei
de intrare normate de la poarta 1, folosind relaţia (3). Rezultă următoarele două soluţii:
 2 s n3 + 2 s n2 + 2 s + 1 1
z ( A)
in1 = 2 = sn + (8)
2s n + 2s n + 2s n + 1 1
2s n +
2s + 1
1
z in( B1 ) = . (9)
z in( A1 )

a)

b)

c)

Figura 1. a) Configuraţia generală a unui filtru LC cu terminaţii rezistive. b) şi c) Cele două

scheme duale cu valori normate ale filtrului trece jos LC de tip Butterworth cu terminaţii
rezistive egale.

Schemele rezultate sunt prezentate în figurile 1b) şi 1c).

Dacă considerăm o impedanţă serie cu toate elementele pasive de circuit, căreia îi
facem normare de rezistenţă cu R0 şi normare de frecvenţă cu frecvenţa unghiulară ω0 , se
obţine:
 Z (s) R s ω0 L 1 1
= + + = z ( sn ) = r + snl + .
R0 R0 ω0 R0 s
ω0CR0 s n c
ω0

Rezultă expresiile valorilor normate şi denormate:

R
r= ⇒ R = rR0 (10)
R0
ω L lR
l= 0 ⇒L= 0 (11)
R0 ω0
c
c = ω0 R0C ⇒ C = (12)
ω0 R0

În cazul filtrelor din figurile 1b) şi 1c) ω 0 = ω t si R0 = R g .

Să considerăm şi siuaţia unui filtru trece jos de tip Butterworth de ordinul 3 cu
terminaţiile rezistive normate rg = 1 şi rs = 2 . Funcţia de transfer H(sn) va fi:

U 2 ( sn ) k
H ( sn ) = = 3
E ( sn ) sn + 2 sn + 2 sn + 1
2

iar functia de transfer compusă are expresia:

2U 2 ( s n ) Rg 2 2 1
H c (sn ) = = 2H (sn ) =
E (sn ) Rs 3 s n + 2s n + 2s n + 1
3 2

rs 2
deoarece H (0) = k = = . Din relaţia (1) rezultă:
rs + rg 3

8 1
ρ in ( s n ) ρ in (− s n ) = 1 − =
1 1
9 (s n + 2s n + 2 s n + 1)(− s n3 + 2 s n2 − 2 s n + 1)
3 2

(13)
=
(1 − 3s )(1 + 3s )
3
n
3
n

9(s n3 + 2s n2 + 2 s + 1)(− s + 2 s
n
3
n
2
n − 2s n + 1)

Se obţin patru soluţii pentru coeficientul de reflexie de la intrare:

ρ in ( A) =
(1 + 3s )3
n
(14)
1
3(s n3 + 2s n2 + 2s n + 1)

ρ in ( B ) =
(1 − 3s )3
n
(15)
1
3(s n3 + 2s n2 + 2s n + 1)
3s n3 + 23 9 s n2 + 23 3s n + 1
ρ in (C )
= (16)
1
(
3 s n3 + 2 s n2 + 2 s n + 1 )
− 3s n3 + 23 9 s n2 − 23 3s n + 1
ρ in (D)
= . (17)
1
(
3 s n3 + 2 s n2 + 2 s n + 1 )
Pentru primele două situaţii rezultă:

( A) 1 + ρ in( A1 ) 6s n3 + 6 s n2 + 6 s n + 4
z in1 = = =
1 − ρ in( A1 ) 6s n2 + 6s n + 2
1 (18)
= sn +
3 1
sn +
2 2s n + 2

(B) 6 s n2 + 6 s n + 4
z in1 = =
6s n3 + 6s n2 + 6s n + 2
1
= (19)
1
sn +
1
3s n +
sn 1
+
2 2

a)

b)

Figura 2. Doua scheme duale de filtru trece jos de tip Butterworth de ordinal trei, cu valori
normate şi terminaţiile rezistive normate rg = 1, rs = 2 .

Schemele cu valori normate obţinute pe baza relaţiilor (18) şi (19) sunt prezentate în
figura 2.
Pentru un filtru trece jos de tip Cebîşev în banda de trecere putem scrie:

1
H ( jη ) =
2
. (20)
1 + ε C n2 (η )
2

unde C n (η ) este polinomul Cebîşev de ordinul n şi are expresia:

 Cn (η ) = cos(n arccosη ), η ≤ 1.

Pentru calculul lui C n (η ) pot fi folosite relaţiile de recurenţă:

C n (η ) = 2ηC n −1 (η ) − C n − 2 (η )
C2 n (η ) = 2Cn2 (η ) − 1 .

1
De exemplu în cazul ε = şi n=3 avem:
2

1
1
(4η 3 − 3η )
2

ρ ( jη ) = 1 − = 4
2

1+
1
4
(4η 3 − 3η )
2
1 + (4η 3 − 3η )
1
4
2

1
( )(
− s n2 4s n2 + 3 )
= 4 2
2
ρ in ( s n ) ρ in (− s n ) = ρ in ( jη ) η 2 = − sn2
s
( )
1 1 1
2
1 − n 4 s n2 + 3
4

a)

b)

Figura 3. Scheme duale de filtre trece jos de tip Cebîşev în banda de trecere cu ε =1/2 şi cu
terminaţii rezistive egale.

Rezultă:
⎛ 3 ⎞
± ⎜ 2sn3 + sn ⎟
⎝ 2 ⎠
ρin1 ( sn ) = (21)
5s
2sn3 + 2sn2 + n + 1
2
 1 + ρ1(nA1) ( sn ) 4 sn3 + 2 sn2 + 4 s n +1 1
z ( A)
= = = 2 sn + (22)
1 − ρ1(nA1) ( sn )
in1
2 sn + s n +1
2
1
sn +
2 sn + 1

1 1
z in( B1 ) = = . (23)
z ( A)
1
in1 2s n +
1
sn +
2s n + 1

Cele două scheme duale cu valori normate ale filtrelor trece jos de tip Cebîşev în banda de
1
trecere cu ε = sunt reprezentate în figura 3.
2
Filtrele LC de tip trece sus, trece bandă sau opreşte bandă pot fi obţinute din cele de
tip trece jos prin transformări de frecvenţă sau de reactanţă. Trecerea de la tipul trece jos la
tipul trece sus se face conform relaţiei:

1
s nj = . (24)
s ns

Figura 4. Transformările elementelor de circuit în cazul transformării de frecvenţă de la tipul

trece jos, la tipul trece sus.

Figura 5. Schema de filtru trece sus obtinută prin transformarea de frecvenţă a schemei din
figura 1b).

Transformările elementelor de circuit în acest caz sunt prezentate în figura 4. În figura

5 este arătată schema de filtru trece sus rezultată prin transformarea schemei din figura 1b).
Transformarea de frecvenţă pentru trecerea de la o schemă de tip trece jos la una de
tip trece bandă este conform relaţiei:

2
s nB +1
s nj = . (25)
δs nB
Figura 6. Transformările elementelor de circuit în cazul transformării de frecveţă de la tipul
trece jos, la tipul trece bandă.

B
În relaţia (25) δ = este banda de frecvenţă de trecere normată a filtrului trece bandă, f c
fc
fiind frecvenţa centrală din banda de trecere a filtrului trece bandă. Folosind relaţia (25)
rezultă transformările elementelor de circuit din figura 6.
Schema filtrului trece bandă, obtinută prin transformarea schemei de filtru trece jos
din figura 1c), este prezentată în figura 7.

Figura 7. Filtrul trece banda obtinut prin transformarea de frecventa a filtrului din figura
1c).

Transformarea de frecvenţă pentru trecerea de la o schemă de tip trece sus, la o

schemă de tip opreşte bandă este:

2
sOB +1
s ns = (26)
δsOB

B
În relaţia (26) δ = este banda de oprire normată a filtrului opreşte bandă, f c fiind
fc
frecvenţa centrală din banda de blocare a filtrului opreşte bandă. Folosind relaţia (26)
transformările elementelor de circuit sunt cele din figura 6, aceste transformări fiind operate
acum în schema filtrului trece sus. Schema filtrului opreste banda obţinută prin transformarea
filtrului trece sus din figura 5 este dată în fugura 8.
Figura 8. Filtrul opreşte bandă obţinut prin transformarea de frecvenţă a filtrului din figura
5.

4. Desfăşurarea lucrării

Figura 9. Schema de măsură folosită în lucrare.

Schema pentru măsurarea caracteristicilor amplitudine–frecvenţă ale filtrelor din

lucrare este dată în figura 9. Multimetrul numeric poate măsura tensiuni până la frecvenţa de
100 kHz. Pentru filtrele care necesită la măsurare frecvenţe peste 100 kHz se poate folosi
osciloscopul. Generatorul de funcţii va lucra generând semnal sinusoidal.
A) Se ridică caracteristica amplitudine-frecvenţă a filtrului LC din figura 1c),
rezistenţele terminale fiind Rg = Rs = R0 = 600 Ω . Se fixează tensiunea de la generator la
E=2 V. Această tensiune se masoară cu generatorul în gol. Se completează tabelul 1.

Tabelul 1

f(kHz)
U 2 (V )

2U 2 Rg
Hc ( f ) =
E Rs
Se reprezintă grafic H c ( jf ) funcţie de frecvenţa f, masurată în kHz. Se citeşte din grafic
frecvenţa de tăiere a filtrului f t (kHz) la -3 dB, adică frecvenţa la care amplitudinea cade la
Hc ( j0 2U 2 R g
, unde H c ( s ) = .
2 E Rs
B) Se calculează elementele denormate ale schemei din figura 1c) folosind relaţiile
(10)-(12), considerând ω 0 = ω t = 2πf t .
C) Se masoară caracteristica fază-frecvenţă a filtrului din figura 1c), folosind metoda
sincronizării pentru un osciloscop cu două canale. Se masoară timpul de întârziere t 0 , între
semnalul de la intrarea filtrului şi semnalul de la ieşirea filtrului, la diverse frecvenţe. Se
completează tabelul 2. Faza se calculează cu relaţia:

t0
ϕ ( f ) = −360 = −360t0 f 0 (27)
T

unde T este perioada semnalului sinusoidal aplicat la intrarea filtrului.

Tabelul 2
f(kHz)
t0
ϕ (grade )
ϕ t (grade)

In tabelul 2 ϕ t este faza teoretică şi se calculează cu relaţia:

f f3
2 − 3
f ft
ϕ t ( f ) = − arctg t . (28)
f2
1− 2 2
ft

Se trasează pe aceleaşi axe de coordonate graficele ϕ ( f ) şi ϕ t ( f ) .

D) Se masoară caracteristica amplitudine–frecvenţă a filtrului Butterworth de ordinul
3 din figura 2b), având Rg = 600 Ω şi Rs = 1200 Ω . Se fixează tensiunea masurată în gol la
generator E=2 V. Se completează un tabel similar cu tabelul 1. Se reprezintă grafic H c ( jf )
funcţie de frecvenţa f masurată în kHz. Se citeşte din grafic frecvenţa de tăiere f t , măsurată la
H c ( j 0)
-3 dB, adică frecvenţa la care amplitudinea este .
2
E) Se calculează elementele denormate ale schemei din figura 2b), folosind relaţiile
(10)-(12), considerând R0 = R g şi ω 0 = ω t .
F) Se masoară caracteristica fază-frecvenţă a filtrului din figura 2b), procedând ca la
punctual C) şi se completează un tabel similar cu tabelul 2. Faza teoretică ϕ t se calculează cu
relaţia (28). Se trasează pe aceleaşi axe de coordonate graficele ϕ ( f ) şi ϕt ( f ) , pentru filtrul
din figura 2b).
 G) Se repetă punctul A) pentru filtrul trece jos de tip Cebîşev în banda de trecere din
figura 3b). Se citeşte din graficul H c ( jf ) frecvenţa f t (kHz ) , care este frecvenţa limită de
sus a benzii în sens Cebîşev a filtrului.
H) Se repetă punctul B) pentru filtrul din figura 3b).
I) Se repetă punctul C) pentru filtrul din figura 3b). Se calculează H c (s ) pentru filtrul
din figura 3b) şi se deduce ϕ t ( f ) = arg H c ( jf ) , pentru a completa în tabelul 2.
J) Se repetă punctual A) pentru filtrul trece sus de tip Butterworth din figura 5. Se
citeşte din grafic frecvenţa de tăiere a filtrului f t (kHz ) la -3 dB, adică frecvenţa la care
H c ( jf ∞ )
amplitudinea cade la .
2
K) Se calculează elementele denormate ale schemei din figura 5, folosind relaţiile
(10)-(12), considerând Rg = R0 = 600 Ω şi ω 0 = ω t = 2πf t .
L) Se repetă punctul C) pentru filtrul din figura 5. Se calculează H c (s ) pentru filtrul
din figura 5 şi se deduce ϕt ( f ) = arg H c ( jf ) , pentru a completa în tabelul 2.
M) Se repetă punctul A) pentru filtrele din figurile 7 şi 8. Se citeşte din grafice
frecvenţa centrală f c a benzii de trecere şi banda de trecere la -3 dB pentru filtrul trece bandă
din figura 7 şi respectiv frecvenţa centrală a benzii de oprire şi banda de oprire la 3 dB, pentru
filtrul din figura 8.
N) Se calculează elementele denormate ale schemelor din figurile 7 şi 8, folosind
B
relaţiile (10)-(12), considerând ω 0 = ωc = 2π f c şi δ = .
fc
O) Pentru fiecare din filtrele din figurile 1c), 2b) şi 3b) se reprezintă grafic pe aceleaşi
f
axe de coordonate H c ( jη ) şi H ct ( jη ) , unde η = şi H ct ( jη ) este caracteristica
ft
amplitudine-frecvenţă a funcţiei de transfer compuse teoretice.

5. Intrebări

a) De ce sunt mai uşor de realizat experimental schemele din figurile 1c), 2b) şi 3b), faţă
de cele din figurile 1b), 2a) şi respectiv 3a).
b) De ce s-a preferat la filtrul trece sus din figura 5 o schemă în T şi nu una în π ?
c) Cum se poate obţine schema duală a unei scheme date?
d) In ce situaţii se preferă să se lucreze cu parametrii de lucru pentru un diport şi nu cu
parametrii imagine?
e) Care sunt avantajele şi dezavantajele filtrelor LC în comparaţie cu filtrele active RC?
f) Ce se poate constata dacă se compară două filtre trece jos de tip Butterworth şi
respectiv, de tip Cebîşev de acelaşi ordin şi aceeasi frecvenţă de tăiere?

Aplicaţii

a) Să se gasească schemele cu valori normate de filtru trece jos de tip Butterworth de

ordinul 2, cu terminaţii rezistive normate rg = rs = 1 .
b) Pentru filtrele de la a) sa se gasească corespondentele lor de tip trece sus, obţinute
prin transformări de frecvenţă.
c) Pentru filtrele de la a) şi b) să se reprezinte grafic caracteristicile de fază funcţie de
frecvenţa normată.
d) Folosind filtrele de la punctual a) să se gasească filtrele de tip trece bandă şi opreşte
bandă, cu banda normată de trecere, respectiv de blocare δ .
1
e) Să se reprezinte grafic pentru frecvenţe pozitive C n (η ) şi H ( jη = ,
1 + ε 2 C n2 (η )
1
pentru ε = şi n=2,3.
2