Scanarea.Rezoluția.Culoarea.

Pentru a utiliza aceste planuri în sistema CAD sau GIS ele trebuie să fie scanate şi transformate. .
Deci discutăm varianta scanării cu scaner A4. La început este necesar de precizat pentru ce noi
executăm scanarea. În funcţie de scopul lucrarii, trebui de stabilit rezoluţia scanării şi adâncimea
culorii. Acesti doi parametri influenţează mărimea fişierului final. Formatul cel mai răspândit
pentru stocarea imaginilor rastru este TIFF sau BMP. Alte formate care folosesc metode de
compresie "cu pierdere" nu pot fi folosite, din cauza că orice pixel pentru noi este foarte
important.
Rezoluţia este caracterizată prin DPI – Dots Per Inch – Puncte pe Inch. Adică câte puncte sunt
intr-o linie cu grosimea 1 punct şi lungimea 1 inch (2.54 cm). Culorile sunt caracterizate prin
"adâncimea", adică câte sunt posibile valori de culoare pentru fiecare pixel.
Aş vrea să adaug numai câteva comentarii:
Rezoluţia mai mică de 300 dpi nu este recomandată de folosit dacă vrem să păstrăm precizia
planului scanat. De exemplu rastru de 150 dpi il putem folosi când planul a fost 1:500, dar pe noi
ne satisface precizia până la 1:2000.
În foarte multe cazuri imaginea rastru poate fi "grayscale" (tonuri de sur). Aceasta va fi "8-
bit" în table de mai sus.
Pentru planurile topografice nu este nevoie de folosit rezoluţia mai mare de 300 dpi, fiindcă
precizia planului însuşi nu necesită rezoluţia atât de mare.
Cum eu am menţionat mai sus va fi discutat procedeul de scanare cu scaner A4 a planşei 1:500,
dimensiunile căreia fără caroiajul sunt 50cm x 50 cm.
De obicei scanarea fiecărui fragment se execută în două etape: vizionare (preview) şi scanarea.
Este recomandat de pus denumirile scan-urilor în felul următor: xxx-1,xxx-2,...,xxx-6. Pentru
fiecare planşa creaţi folder-ul separat, unde stocaţi scan-urile.

Transformarea, Software „Credo Transform”

Softul Transform lucrează numai cu formatul BMP. Deci scan-urile care au alt format, trebuie să
fiu convertate.

Lansăm "Transform". Întrăm "Файл -> Создать". A fost creat proiect nou. Acum salvăm
proiectul în acel folder, unde sunt stocate scan-urile planşei şi denumirea proiectului o dăm
aceea, care este denumirea planşei "Файл -> Сохранить как".
Următorul pas este inserarea în proiect a scan-urilor "Файл -> Импорт". Selectăm scan-urile
necesare şi apăsăm "Открыть". Acum este necesar sa amplasăm scan-urile în aproximativ in
acea ordine în care ele au fost scanate.
Introducem informaţia despre proiectul "Файл -> Настройка проекта". Aici lucru cel mai
principal este introducerea scării corecte a planşei scanate "Масштаб съёмки". Deci facem ăsta.
Din cînd în cînd proiectul este necesar să fie salvat.
Deci noi am decis că punctele de transformare vor fi punctele caroiajului rectangular.
În softul Transform există 2 tipuri de puncte de bază:
Absolute. Aceste puncte au coordonate fixe.
Relative. Sunt puncte care sunt comune pe scan-urile vecine. Evident că aceste puncte apar
în cazul scanării cu suprapunerea scan-urilor.
Selectarea punctelor de transformarea este necesar de executat la scara convenabilă.
La început selectăm punctele caroiajului. Aceste puncte vor avea coordonate fixe, deci ele sunt
puncte absolute. De obicei denumirea punctului absolut noi nu o schimbăm. Numai în cazul
greşelilor oarecare.
Introducem coordonatele punctului. După ce aţi selectat toate punctele de bază pe toate scan-
urile. Este timpul de verificat, dacă nu sunt greşeli grosolane. Cauzele pot fi:
Au fost atribuite coordonate greşite la punctele de bază
Coordonatele sunt corecte, însă punctul este incorect determinat pe scan.

După selectarea punctelor de bază absolute trecem la punctele relative. Puncte relative şi este
avantajul cel mai mare faţa de alte softuri. Perechile de puncte relative trebuie să aibă denumirea
identică, şi aceasta denumirea nu trebuie repetată pe întregul obiect prelucrat. Procedeul
introducerii este similar cu cel a punctelor absolute, numai că nu se cer coordonate punctului.

După ce aţi creat zona de selecţie, executăm "tăierea",. Am ajuns la etapa "combinării" scan-
urilor intr-o singură imagine. Acest lucru se face prin exportarea proiectului. Intrăm "Файл ->
Экспорт -> Проект". În meniul apărut selectăm opţiunea necesară în "Тип файла". De obicei
este de ajuns "*.bmp". Apoi introducem denumirea imaginii combinate şi apăsăm "save".

Transformarea, Software „ Autodesc Raster Design”

. Acest program reprezintă un subprogram pe baza AutoCAD-ului şi poate fi menţionat prin
meniu adăugător "Image"
Procedeul de lucru va fi altfel decât cel al CREDO, diferenţa principală fiind că vom lucra cu
fiecare fragment scanat aparte. La început setăm pentru OSNAP numai valoarea NODE:
introducem OSNAP în command window şi apăsăm enter
bifăm numai NODE, celelate scoatem!
Selectăm Layer-ul respectiv scan-ului şi apăsăm "Current". Închidem fereastra.
Inserăm scan-ul "Image -> Insert" şi selectăm scan-ul respectiv "Open". În prima fereastra
apărută nu modificăm nimic "Next". În următoarea fereastra introducem "Image Units - meters"
şi "Scale 1:0.005"
Acum scan-ul trebuie să fie amplasat la locul lui. Pentru aceasta utilizăm instrumental "Move"
(Modify -> Move).
Am ajuns la selectarea punctelor de transformare. Vom utiliza metoda "punctelor pe reţea".
Selectăm scan-ul şi intrăm "Image -> Correlate -> Rubbersheet".
Metoda de transformare selectăm "Polynomial". Pentru 9 puncte vom selecta "Degree - 2",
pentru 6 "Degree - 1", asta se va face dupa ce efectuam lucrul in "Grid Points".
Apăsăm "Grid Points". Dimensiunile celulei sunt de 50 în ambele axe de coordonate.
Pentru verificare apăsăm "Preview Dacă totul este corect, apăsaţi "ESC" şi sunteţi întorşi la
fereastra precedentă. Apăsaţi "Add Points <" şi treceţi la selectarea punctelor. Dacă totul este
bine, coloana "Error" nu va avea valori mai mare de zece centimetri. Altfel analizaţi cauza
depăşirii şi corectaţi-l.
Deci apăsăm "Ok" şi transformarea va proceda.
Acum este necesar de "tăiat" părţile inutile: "Image -> Crop -> Rectangular Region". Activăm
"OSNAP", şi bazându-se pe caroiaj indicăm zona necesară.
După ce aţi combinat toate fragmentele, în fereastra de lucru puteţi observa toată imaginea
planşei topografice inginereşti. Acum este necesar de salvat imaginea finală "Image -> Save As".
Denumirea o atribuiţi acea a nomenclaturii planşei topografice.

Fișiere de fixare. Tab.* WF.

De obicei fişierul de georeferenţiere a imaginii trebuie sa fie în acelaşi folder, unde este
imaginea, şi denumirea lui deseori este necesar să coincidă cu denumirea imaginii. Structura
formatului pentru "World File" "??W". Acest format este suportat de majoritatea softurilor
(Autodesk, Mapinfo, ArcGIS etc.) şi multe softuri (Autodesk Raster Design etc.) pot crea acest
fişier de georefenţiere .
Având în vedere că noi mai mult vom lucra cu "TIFF" şi "BMP" extensiile vor fi respectiv
"TFW" şi "BPW". În prezent în Moldova este foarte răspândit GIS software MapInfo?.
Respectiv sunt o mulţime de imagini cu fişiere de georeferenţiere „*.tab”.
Structura fişierului va fi descrisă folosind ca exemplu fişierului de georeferenţiere a planşei 227-
30.
!table
!version 300
!charset WindowsCyrillic?
Definition Table
File "227-30.bmp" --- denumirea fişierului imaginii
Type "RASTER"
(12000,36000) (0,2955) Label "Pt 1", --- (x spaţiu, y spaţiu) (x imaginea, y imaginea) "den.pct"
(12000,36250) (0,0) Label "Pt 2",
(12250,36250) (2955,0) Label "Pt 3",
(12250,36000) (2955,2955) Label "Pt 4"
CoordSys? NonEarth? Units "m" --- sistemul de coordonate
Units "m" --- unităţi de măsură
RasterStyle? 1 55
RasterStyle? 7 0
Fişiere de georefenţiere "World File" pot fi citite de MapInfo? direct de la versiunea 6.5. Fişiere
de georefenţiere "TAB" pot fi citite de Autodesk Raster Design, însă verificaţi coincidenţa
denumirii rastrului şi fişierului "TAB"

Straturile Planului Topografic Edilitar 1:500.

Straturile planului reţelelor edilitare
RE_Apa_* Conţine obiectele, care reprezinta infrastructura reţelelor de apeduct cu toate
elementele şi inscripţiile respective (în afară de cote)
Punct, Linie, Text
RE_Gaz_* Conţine obiectele, care reprezinta infrastructura reţelelor de gazoduct cu toate
elementele şi inscripţiile respective (în afară de cote)
Punct, Linie, Text
RE_Tcm_* Conţine obiectele, care reprezinta infrastructura reţelelor de telecomunicaţii cu toate
elementele şi inscripţiile respective (în afară de cote)
Punct, Linie, Text
RE_Can_* Conţine obiectele, care reprezinta infrastructura reţelelor de canalizare cu toate
elementele şi inscripţiile respective (în afară de cote)
Punct, Linie, Text
RE_Cpl_* Conţine obiectele, care reprezinta infrastructura reţelelor de canalizare pluvială cu
toate elementele şi inscripţiile respective (în afară de cote)
Punct, Linie, Text
RE_Drn_* Conţine obiectele, care reprezinta infrastructura reţelelor de drenaj cu toate
elementele şi inscripţiile respective (în afară de cotele)
Punct, Linie, Text
RE_Electro_* Conţine obiectele, care reprezinta infrastructura reţelelor de electricitate cu toate
elementele şi inscripţiile respective (în afară de cote)
Punct, Linie, Text
RE_Termo_* Conţine obiectele, care reprezinta infrastructura reţelelor de termoficare cu toate
elementele şi inscripţiile respective (în afară de cote)
Punct, Linie, Text
RE_Speciale_* Conţine obiectele, care reprezinta infrastructura reţelelor speciale (întâlnite rar –
conducte de petrol, ş.a.) cu toate elementele şi inscripţiile respective (în afară de cote)
 Software GeoniCS. Organizarea proiectului.
Softul GeoniCS Topoplan este elaborat de compania ucraineană «Геоника». Softul lucrează in
mediul produsului AutoCAD Map.
La început aş vrea să atrag atenţia la punctele foarte importante pentru prelucrarea obiectului.
Crearea proiectului
Intrăm «GeoniCS > Проводник проекта».
«Путь» - aici indicăm folderul unde va fi creat folderul proiectului
«Название» - denumirea proiectului va coincide cu denumirea folderului creat. Aşadar nu
utilizaţi semne diacritice, eu recomand şi chiar "пробел" nu folosiţi.
Dacă aţi clarificat cu cele două poziţii – apăsaţi "Создать проект".
Acum este necesar de creat / salvat desenul. Desenul care se creează automat la lansarea
AutoCAD-ului puteţi salva in folderul "\DWG" a proiectului sub denumirea preferată. Sau puteţi
crea desenul nou din şablonul dorit şi apoi salvaţi-l. Pentru aceasta intrăm "File – Save As",
intrăm în folderul "\DWG" a proiectului creat. Introducem denumirea fişierului şi apăsăm "OK"
De dorit până la începutul prelucrării obiectului de indicat scara planului creat şi setările
necesare.
Pentru aceasta intrăm «GeoniCS -> проводник чертежа» şi indicând desenul necesar prin click
dreapta şi selectăm «Установки чертежа». Selectăm scara respectivă. Intrăm «GeoniCS –
Сохранить проект» şi salvăm proiectul.
Deschiderea proiectului
Lansăm GeoniCS.
Deschidem desen nesesar "File - Open".
Executăm regenerarea desenului "View - Regen All", altfel nu vor apărea semne
convenţionale la elemente liniare
Deschidem proiectul «GeoniCS – Открыть проект».
«Путь» - aici indicăm folderul unde este amplasat proiectului
«Название» - selectăm proiectul din mai multe.
Apăsăm «Да».
Dacă proiectul este deschis de prima dată, creăm straturi necesare în desen.
Pentru a începe lucru cu obiect, eu recomand de a stabili următoarele parametri:
Intrăm «Топознаки – Установки топознаков».
Aici avem 3 regimuri de lucru :
С – сколка – desenarea simplă elementului.
Н – накладка – trasarea, crearea pe elemente existente.
З - замена – schimbarea elementului.
În fiecare din ele este recomandat de selectat: «Слои по файлу" - "Да", "Файл слоёв" -
"C:\Program Files\GeoniCS 2009\RINEDAC_layers.dat". Acesta înseamnă, că toate elementele
create vor fi inserate în specifice. La opţiunea "Запрос атрибутов точечных УЗ" setăm "Нет"
Numai acum puteţi începe lucru.

Software GeoniCS. Digitizarea elementelor.

Noţiuni generale despre Modelul Digital al Terenului

Softul GeoniCS Topoplan ne dă posibilitatea de a crea Modelul Digital al Terenului (MDT).
Pentru claritate vom împărţi MDT în două părţi: Modelul Digital al Reliefului (MDR) (ЦМР) şi
Modelul Digital al Situaţiei (MDS) (ЦМС).
Pentru crearea MDT sunt utilizate 2 tipuri de puncte:
Puncte necesare pentru crearea MDR – puncte de relief şi puncte de relief şi situaţie
Puncte necesare pentru crearea MDS – puncte de situaţie fără altitudine şi puncte de situaţie
cu altitudine
Surse de date pentru crearea MDT
Datele iniţiale pentru executarea lucrărilor în GeoniCS Topoplan sunt:
Materialele ridicărilor de câmp prelucrate (în forma listei cu coordonatele şi codurile
punctelor).
Materialul cartografic existent.
Proiecte din alte sisteme în formatul DWG/DXF.

Modelul Digital al Reliefului

În GeoniCS vom folosi următoarele elemente pentru crearea MDR:
Suprafaţa (поверхность). Este reprezentată prin reţea de triunghiuri neregulată Delone. De
obicei se bazează pe puncte cu cote cunoscute, obţinute de obicei în urma ridicării topografice.
Pentru apropierea suprafeţei construite de suprafaţa reală a reliefului în plus sunt folosite linii de
structură.
Puncte geo (геоточки). Sunt sursa principală pentru crearea suprafeţei. Pot fi importate în
sistem prin fişiere text din diferite softuri de prelucrare datelor geodezice. Pot fi unite în grupe
pentru comoditatea utilizării sau alte scopuri.
Linii de structură (структурные линии) Acest element ne dă posibilitatea de a imita diferite
forme ale reliefului existent – cumpăna apelor, talveg, rupturi, borduri şi perete de sprijin.
Hotare (границы) Cu acest element noi fixam zona de interpolare a suprafeţei – hotare
externe. Sau găuri în suprafeţe – hotare interne. Într-o suprafaţă poate fi mai multe hotare.
Curbe de nivel (горизонтали) Sunt necesare pentru reprezentarea clasică a MDR.
Etapele creării MDR în GeoniCS
-Importarea punctelor-geo
-Definirea suprafeţei în proiect
-Crearea hotarului exterior
-Crearea suprafeţei
-Crearea liniilor structurale
-Crearea curbelor de nivel

Semnele convenţionale

Semnele convenţionale sunt grupate după tip în “Навигато ГеониКС - Ситуация - Кишинёв”
Înălţimi de text pentru inscripţiile planului 1:500
Înălţimea AutoCAD Înălţimea mm Tip
1.5 2.50 Denumirea străzilor, explicaţii
1.0 2.00 Inscripţii clădirilor, drumurilor, trotuarelor
0.9 1.75 Inscripţii drumurilor, trotuarelor
0.8 1.50 Inscripţii drumurilor, trotuarelor reţelelor edilitare
0.7 1.20 Inscripţii reţelelor edilitare
Lista abrevierilor vechi şi noi
Denumirea in rusă Denumirea in romana Scurtare
кабель cablu c
труба teava t
дно fund f
лоток jgheab j
КН piatra nelocuibil PN
КЖ piatra locuibil PL
Н nelocuibil necatipal N
M metalic M
Сталь otel ot.
чугун fonta f.
Пластмасса masa plastica m.pl.
керамика ceramica crm.
асбест azbest azb.
бетон арм. beton armat B.A.
засыпан astupat ast.
верх susul tevii s.t.
низ j.t.
выгреб hazna
асфальт As
площадка pdv
бетон bet.
бетонные плиты dală bet.
цемент cim.
колодец F.
среднее давление pr.m.
залит umpl.

Materialul cartografic existent

În prezent planurile topografice inginereşti sunt la scara 1:500, sau foarte rar 1:1000. Ele prezint
hârtia specială lipită pe suport rigid (placă din aluminiu, lemn etc.) sau pelicula din lavsan.
Aceste planşe există într-un singur exemplar. În prezent sunt în stare satisfăcătoare, din cauza ca
o mare parte a lor a fost creată in anii 60-80 al secolului trecut.
Reţeaua de planşe 1:500 este creată bazându-se pe reţeaua planurilor 1:5000, care este împărţită
în 8x8 – 64 planuri la scara 1:500. Nomenclatura planurilor 1:500 este alcătuită din numărul
planşei 1:5000 + numărul de ordine al planului 1:500.
Pe planurile topografice-inginereşti este prezentată informaţia următoare:
Situaţia existentă.
o Clădiri, garduri, drumuri, stâlpii, relieful etc.
o Denumirile străzilor, numerele caselor, materialul de construcţie, numărul de niveluri la
clădirile cu multe etaje. Ceea ce alcătuieşte planul topografic.
 Reţelele edilitare
o Reţea de Gaze Naturale
o Reţea de alimentare cu Apă Potabilă
o Reţea de Canalizare
o Reţea de Termoficare
o Reţea de Cabluri Electrice
o Reţea de Telecomunicaţii şi Semaforizare o Altele
Toate aceste reţele sunt reprezentate cu :
o Construcţii auxiliare, cămine de vizitare, canale de trecere etc.
o Cotele capacelor căminelor, ţevilor, cablurilor, jgheaburilor, intrărilor, ieşirilor şi punctelor de
cotitură etc.
o Diametrele ţevilor, materialele ţevilor, dimensiunile canalelor de trecere etc.
o Cantitatea cablurilor, ţevilor in caz in care ele nu pot fi reprezentate la scara.
Reţelele edilitare sunt reprezentate până la intrarea in clădiri, construcţii auxiliare in care se
termin (cămine, dulapuri de distribuţie etc.). Sunt reprezentate reţelele subterane precum şi
supraterane

Straturile planului topografic ingineresc

Stabilirea straturilor planului topografic ingineresc este o etapa foarte importantă. Având
experienţa cât de cât de alcătuire a planurilor, a fost elaborată structura straturilor. La procesul de
creare am ţinut seama de faptul, că pe baza planului topografic ingineresc cândva (!!!) va fi creat
SIG reţelelor edilitare. Deci straturile planului trebuie să fie încadrate uşor în SIG. Având în
vedere, că planul totuşi este ingineresc, el este structurat în direcţia reprezentării reţelelor
edilitare în măsura cât mai mare. De acea pentru fiecare tip de obiecte (reţea inginerească,
situaţia, hidrografia etc.) sunt create 3 straturi:
XXX_L - conţine elementele liniare a acestui tip de obiecte
XXX_P - conţine elementele punct a acestui tip de obiecte
XXX_Ann - conţine inscripţiile a acestui tip de obiecte

Planul Topografic
1. Planurile topografice ale terenului – ca rezultat al ridicărilor – pot fi reprezentate în
formă grafică şi în formă digitală a modelului terenului. Reprezentarea grafică a planurilor
topografice prevede aplicarea semnelor convenţionale pentru planurile topografice la scările
1:5000, 1:2000, 1:1000, 1:500 (Atlas de semne convenţionale pentru planurile topografice şi
cadastrale la scările 1:5000, 1:2000, 1:1000, 1:500 ANGC a Republicii Moldova, Chişinău, 1997).

Pe planurile topografice la scările 1:5000, 1:2000, 1:1000 şi 1:500 se reprezintă autentic şi cu precizia şi
detalizarea necesară şi în dependenţă de scara planului, următoarele:

2. Pentru planurile la scara 1:2000 - 1:500 conductele subterane şi instalaţiile se

desenează în caz, dacă este executată ridicarea executivă la scara corespunzătoare sau la comanda
specială pentru ridicarea comunicaţiilor subterane:
- drumurile de cale ferată, şoselele, cele naturale de toate tipurile şi edificiile
care le aparţin – podurile, tunelurile, trecătoarele, traversările, conductele
îndrumătoare, viaductele ş.a.;
- hidrogeografia – rîurile, lacurile, bazinele, suprafeţele de revărsare, fîşiile
de flux şi reflux ş.a. Liniile de mal se înseamnă după situaţia de facto la momentul
executării ridicării sau la etiaj; obiectele hidrotehnice şi ale transportului fluvial –
canalele, şanţurile, apeductele şi instalaţiile de distribuire a apei, barajele,
debarcaderele, digurile, ecluzele, farurile, semnele de navigaţie ş. a.;
- obiectele aprovizionării cu apă – fîntînile, coloanele hidraulice,
rezervuarele, decantoare, surse (izvoare) naturale ş.a.;
- relieful terenului cu aplicarea orizontalei, cotelor altimetrice şi semnelor
convenţionale ale pantelor abrupte, stîncilor, gropilor, surpărilor, rîpilor, alunecărilor
de teren, tasărilor ş.a. Formele microreliefului sînt reprezentate de orizontale,
semiorizontale sau de orizontale auxiliare cu cotele altimetrice ale terenului;

3. Erorile amplasamentului pe plan al obiectelor şi contururilor locului cu configuraţie

distinctă relativ la punctele apropiate ale bazei de ridicare nu trebuie să depăşească 0,4 mm, iar în
raioanele leoase – 0,7 mm.
Pe teritoriul cu construire capitală şi cu multe etaje erorile limite a reciproce pe planele
conturilor alăturate nu trebuie să depăşească 0,4 mm.