Universitatea ”Stefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

Specializarea: Economia Comertului,Turismului si Serviciilor
Anul I , zi

-studiu de caz pe exemplul României-

Bolohan Alexandra (grupa I)

Reziuc Cristina (grupa III)

 CUPRINS

I PARTE TEORETICĂ

1.Noţiunea de credit /
1.1 Definire /
1.2 Elementele şi trăsăturile creditului /
1.3 Formele creditului /

2. Principiile activităţii de creditare /

3. Rolul şi importanţa creditului în economie /

4. Efectele negative ale creditului asupra economiei /

II STUDIU DE CAZ – pe exemplul Romaniei

Bibliografie /
1 Noţiunea de credit
1.1 Definire
Creditul reprezintă o categorie economică, ce exprimă relaţii de repartiţie a unei
părţi din PIB sau din venitul naţional, prin care se mobilizează şi se distribuie
disponibilităţile din economie şi se creează noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii
unor nevoi de capital şi al realizării unor obiective ale politicii economice.
Pentru definirea creditului, este necesară prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu
privire la acest concept, respectiv:
o Creditul ca încredere;
o Creditul ca expresie a relaţiilor de redistribuire;
o Creditul ca formă a relaţiilor de schimb;
Creditul ca încredere: este o concepţie care plasează la baza relaţiilor de credit ideea de
încredere, de unde rezultă caracterul subiectiv al acestora. Considerarea creditului ca
încredere se fundamentează pe definiţiile date acestui concept. Termenul credit îşi are
originea în cuvintele latine „creditum”, „de credere” care desemnează încrederea în ceva sau
cineva.
Creditul ca expresie a relaţiilor de schimb, reprezintă „un acord prin care anumite
bunuri, servicii sau o cantitate de monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată
viitoare”.
Creditul ca expresie a relaţiilor de redistribuire reprezintă o abordare care porneşte de
la conţinutul economic specific al creditului, respectiv transferul unei părţi din produsul social
de la unii participanţi la circuitul economic către alţi participanţi la acest circuit.
Definirea completă a creditului poate fi realizată prin luarea în considerare şi corelarea
acestor trei abordări, ceea ce poate duce la următoarea formulare: creditul reprezintă o
categorie economică, ce exprimă relaţii de repartiţie a unei părţi din PIB sau din venitul
naţional, prin care se mobilizează şi se distribuie disponibilităţile din economie şi se creeză
noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital şi al realizării unor
obiective ale politicii economice.
În esenţă, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori
monetare viitoare.

1.2 Elementele creditului

Pentru evidenţierea funcţiilor şi caracteristicilor creditului, este necesară prezentarea
elementelor incluse în relaţiile de credid astfel:
 participanţii la raportul de credit;
  promisiunea de rambursare;
 scadenţa;
 dobânda (preţul creditului);
 tranzacţia;
 consemnarea şi transferabilitatea.
Participanţii la raportul de credit, creditorul şi debitorul sunt denumiţi în literatura de
specialitate „subiecte ale raportului de credit”. Analiza participanţilor la raportul de credite
evidenţiază marea diversitate a acestora şi dimensiunile ample ale creditării. Dacă se
procedeată la gruparea în trei categorii principale a creditorilor şi debitorilor, se disting:
populaţia, statul şi agenţii economici.
Promisiunea de rambursare reprezintă angajamentul debitorului de a rambursa, la
scadenţă, valoarea capitalului împrumutat, plus dobânda, ca preţ al creditului.
Scadenţa variază în funcţie de particularităţile sectorului de activitate şi de nivelul
eficienţei activităţii beneficiarilor de credite, de la 24 de ore (în cazul pieţei interbancare) până
la durate medii sau lungi (20 sau 30 ani) în cazul împrumuturilor obligatare.
Dobânda reprezintă o caracteristică a creditului şi constituie, preţul capitalului utilizat sau
„chiria”, pe care o plăteşte debitorul pentru dreptul care i se acordă, cel de a folosi capitalul
împrumutat. Cuantificarea dobânzii se realizează prin utilizarea ratei dobânzii, care se
constituie într-un instrument de influenţare a cererii şi ofertei de credite.
Pentru conturile curente ale clienţilor se calculează atât dobânda debitoare, cât şi dobânda
creditoare, ca preţ plătit de client, sau de bancă, pentru utilizarea unei anumite sume.
Tranzacţia (acordarea creditului) are la bază informarea băncii prin surse proprii/apel la
agenţii specializate privind capacitatea de plată a debitorului.
Consemnarea şi transferabilitatea se referă la faptul că acordurile de credit sunt
consemnate în înscrisuri/instrumente de credit.

1.3 Formele creditului

Diversitatea formelor sub care se manifestă creditul în economie a impus utilizarea mai
multor criterii de clasificare, astfel se disting:
A. După natura economică şi participanţii la relaţia de creditare:
- credit comercial;
- credit bancar;
- credit de consum;
- credit obligatar.
 B. După calitatea debitorului:
- credit acordat persoanelor fizice;
- credit acordat persoanelor juridice.
C. După calitatea debitorului şi a creditorului:
- credit privat;
- credit public.
D. După scopul acordării creditului:
- credite de producţie;
- credite de circulaţie;
- credite de consum.
E. După natura garanţiilor:
- credite reale;
- credite personale.
F. După întinderea drepturilor creditorului:
- credite denunţabile;
- credite nedenunţabile;
- credite legale.
G. După modul de stingere al obligaţiilor de plată:
- credite amortizabile;
- credite neamortizabile.
H. După termenul la care trebuie rambursat creditul:
- credite pe termen scurt;
- credite pe termen mijlociu;
- credite pe termen lung.

2. Principiile activităţii de creditare

Activitatea de acordare a creditelor se bazează pe următoarele principii generale:
a) Activitatea de angajare şi acordare a creditelor sub toate formele, precum şi
activitatea de asumare a unor riscuri, se bazează pe resursele proprii şi atrase ale băncii.
În acest scop, este necesar ca evidenţa contabilă să fie structurată pe un sistem de
conturi, corespunzător, în lei şi valută, de credite şi disponibilităţi deschise diferenţiat, pe
următoarele categorii:
 feluri de valute: termen scurt, mijlociu, lung;
 feluri de capital al agenţilor economici: de stat, privat, mixt, străin sau al
persoanelor fizice etc.
 b) Elementele de analiză, care vor sta în toate cazurile la baza asumării de către bancă a
unor angajamente, sunt următoarele:
- încadrarea în strategia generală a băncii; strategie generală a băncii vizează atât
menţinerea pe linia politicii monetare a BNR cât şi obţinerea unui profit cât mai mare,
evitarea riscurilor, gestionarea cât mai eficientă a resurselor băncii
- situaţia concretă a fiecărui client; se vor urmării lichidarea, bonitatea, solvabilitatea,
rentabilitatea activităţii desfăşurate, precum şi poziţia pe piaţă a fiecărui agent economic;
- activitatea de asumare de angajamente şi de derulare a operaţiunilor de creditare, pe
măsura posibilităţilor, descentralizată în sensul aprecierii serviciilor de clientelă din punct de
vedere al localizării teritoriale. În acest scop, dată fiind tendinţa generală de descentralizare a
activităţii economice se va urmări deschiderea mai rapidă de sucursale, în toate reşedinţele de
judeţ şi în marile oraşe industriale.
- în toate cazurile, se va urmări corelarea directă, generală a posibilităţilor de refinanţare
existente în momentul respectiv;
- o atenţie deosebită se va acorda categoriilor de garanţii ce vor putea fi obţinute în
acoperirea angajamentelor asumate, în numele clienţilor săi, un loc deosebit trebuie să ocupe
garanţiile materiale reale oferite de client, bazate pe propria lor activitate, precum şi garanţiile
bugetare;
- Direcţia Contencios va trece la executarea garanţiilor reale (ipoteci, gajul, scrisorile de
garanţie sau de firmă etc.) sau a acţionării în justiţie pentru recuperarea creanţelor deţinute
asupra clienţilor, în cazul în care se constată una din următoarele situaţii:
 una din declaraţiile pe linie financiar-contabilă, de organizare contabilă sau orice
altă natură solicitată de bancă, se va dovedi falsă;
 obiectul nu se înscrie în parametrii de eficienţă economică;
 clientul nu are suficiente disponibilităţi în conturile sale pentru achitarea la
termen şi în cuantumul prevăzut, a obligaţiilor ce-i revin, faţă de bancă.
 derularea operaţiunilor legate de angajamente asumate de bancă, pentru şi în
numele clientelei, trebuie să asigure alocarea unor sume importante pentru
constituirea de provizioane de risc, dacă ţinem seama de gradul de incertitudine
ridicat, generat de faptul că majoritatea clienţilor sunt noi, precum şi de
necesitatea acoperirii angajamentelor asumate în conformitate cu practica
bancară internaţională.
3. Rolul şi importanţa creditului în economie
Locul şi importanţa creditului în economie sunt date de rolul acestuia, prin funcţiile pe
care le îndeplineşte:
1. Funcţia distributivă - constă mobilizarea resurselor băneşti disponibile la un moment
dat în economie, redistribuindu-le apoi prin acordarea de împrumuturi spre anumite
ramuri, sectoare sau domenii de activitate, care au nevoie de mijloace financiare.
2. Funcţia de transfer a economiilor în investiţii – aşa cum arată economistul englez L.
M. Keynes, într-o economie de piaţă dezvoltată, ecuaţia fundamentală în realizarea
echilibrului macroeconomic este S = I, unde S = economiile; I = investiţiile
3. Funcţia de control – prin faptul că la acordarea creditului prin bănci este verificat modul
cum urmează a fi utilizată suma primită de către întreprinzător, creditul joacă un rol de
diminuare a iniţiativelor păguboase, nerentabile.
4. Funcţia de emisiune monetară – după ce, prin intervenţia ideii de credit s-a ajuns la
moneda fiduciară, adică biletele de bancă, prin intermediul unor solide instituţii de credit
s-au creat alături de aceasta, multiple alte instrumente şi tehnici de plată (trata,
viramentul, cecul) care au dus la diminuarea folosirii numerarului şi la creşterea în mari
proporţii a monedei scripturale.
5. Funcţia de reflectare şi stimulare a eficienţei activităţii agenţilor economici - creditul
este un barometru al eficienţei economice al agenţilor economici şi, în acelaşi timp, un
instrument de influenţare în direcţia stimulării activităţii profitabile, eficiente.

Concluzionând, efectele favorabile ale inducerii funcţiilor creditului în economie sunt:

 creşterea capacităţii productive şi comerciale a agenţilor economici ca urmare a
redistribuirii capitalurilor;
 scăderea cheltuielilor ca urmare a reducerii masei monetare, datorită tranzacţiilor
prin instrumente de plată specifice;
 dimensionarea masei monetare în circulaţie la necesarul economiei;
 promovarea relaţiilor economice internaţionale, prin diferitele sale forme, mai
ales în comerţul exterior, pentru stimularea exportului şi derularea normală a
operaţiunilor de import-export;
 finanţarea deficitului bugetar al statului, acolo unde este cazul, sub forma
creditului public.
4. Efectele negative ale creditului asupra economiei
Pe cât de util şi avantajos este creditul ca verigă indispensabilă în mecanismul de
funcţionare al economiei naţionale, pe atât de periculos şi dezavantajos devine atunci când nu
este utilizat în conformitate cu cerinţele sale şi ale echilibrului economic general.
 Cel mai mare pericol îl constituie folosirea lui abuzivă determinată de iluzia că prin
sine însuşi creditul reprezintă avuţie. Supercreditarea duce la grave dezechilibre
economice, monetare, generând în cele din urmă inflaţia. Banca Naţională încearcă de
obicei să controleze creditul şi masa monetară prin intermediul politicii ratei dobânzii.
Funcţionarea acestei politici se bazează pe premisa că: ratele înalte ale dobânzii reduc
cererea de credite, implicit masa monetară, iar ratele scăzute ale dobânzii majorează
cererea de credite si prin aceasta masa monetară;
 Utilizarea creditului pentru finanţarea unor activităţi economice insuficient
fundamentare poate duce la dezechilibrul structural în economie, la disproporţii între
ramurile şi sectoarele ei de activitate.
 O folosire abuzivă a creditului poate stimula şi o exacerbare a operaţiunilor
speculative, o creştere a capitalului fictiv care pot ajunge la crahuri financiare.
 Nu trebuie omise nici problemele riscului, presupuse de utilizarea creditului, în special
pentru bănci, care neluate în calcul, pot provoca prăbuşirea în lanţ a sistemului bancar,
cu consecinţe foarte grave pe plan economic, social şi politic.
 STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA CREDITELOR

Analiza aspectelor nefinaciare privind activitatea clientului

Analiza nefinaciară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic esenţial cu

privire la formarea de către bancă a convingerilor referitoare la calităţile morale şi
profesionale ale conducătorilor agenţilor economici solicitanţi de credite, a principalilor
asociaţi şi colaboratori, precum şi a reputaţiei privită prin calitatea produselor, serviciilor şi a
modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate în relaţiile cu partenerii de afaceri.
În acest scop se va face evaluarea cât mai reală a riscului în activitatea de creditare, iar
banca analizează riscurile financiare, cât şi cele nefinanciare la care se expune. Factorii
nefinaciari care influenţează activitatea clientului pot fi interni şi externi.
În fundamentarea deciziei de acordare a unui credit ofiţerul de credite va ţine seama de
următorii factori nefinanciari interni:
a) conducerea activităţii (managementul);
b) activitatea clientului;
c) strategia.
Factorii nefinanciari externi sunt:
a) domeniul de activitate;
b) încadrarea activităţii clientului în politica economică generală şi în tendinţele strategiei
viitoare privind respectivul domeniu de activitate;
c) impactul legislaţiei asupra activităţii clientului;
d) dependenţa şi poziţia geografică faţă de sursele de aprovizionare, pieţele de desfacere
şi căile de transport;
e) impactul unor factori macroeconomici asupra activităţii clientului;
f) caracteristicile sociale ale pieţelor de desfacere: obiceiuri alimentare, înclinaţia spre un
anumit tip de consum, religie etc.
Analiza aspectelor nefinaciare privind clienţii băncii se efectuează de ofiţerii de
credite potrivit anexei nr.6 la Normele metodologice de creditare nr.1/2000, astfel:
- ori de câte ori un client al băncii solicită un credit, dar nu mai mult de o dată
pe an;
- ori de câte ori din informaţiile obţinute de bancă rezultă că ar putea fi
posibile modificări majore în activitatea clienţilor beneficiari de credite.
 Studiu de caz: Acordarea unui credit global de explotare – Societatea comercială
„GIUSIM” S.R.L.

Creditele globale de exploatare funcţionează după sistemul revolving şi se acordă în limita

unui nivel global de credit care acoperă ansamblul nevoilor de exploatare ale clienţilor:
aprovizionări cu materii prime şi materiale, mărfuri, subansamble, piese de schimb,
combustibil şi alte cheltuieli curente necesare realizării şi finalizării producţiei de mărfuri,
executării de lucrări şi prestării de servicii, care au consum şi desfacere asigurată prin
contracte şi comenzi ferme de livrare la intern sau export.
Societatea comercial㠄GIUSIM” S.R.L. solicită de la B.C.R. – sucursala judeţeană
Mehedinţi un credit global de exploatare pentru activitatea de comerţ interior.
Obiectul de activitate al societăţii îl constituie comerţul. Sediul social al societăţii este:
strada Independenţii nr.57. Societatea are un capital social în valoare de 82 milioane lei
(capitalul social este subscris şi vărsat în totalitate). Natura capitalului social este privat 100%.
Structura capitalului este următoarea: Giurescu Dumitru – 50 % şi Giurescu Nicoleta – 50%.
Societatea comercial㠄GIUSIM” S.R.L. are 15 angajaţi din care 12 persoane sunt
direct productive. Conducerea societăţii este asigurată de Giurescu Nicoleta şi Giurescu
Lucian. Conducerea are prestigiu şi experienţă în domeniu iar calitatea morală şi profesională
a acesteia este ireproşabilă.
Sfera de activitate a societăţii este comerţul cu mărfuri alimentare şi nealimentare, iar
caracterul activităţii este permanent. Piaţa actuală a societăţii este ceea locală. Societatea are o
strategie bine definită, existând posibilităţi certe de realizare a acesteia. Principalii concurenţi
pe plan local sunt: MACH DISTRIBUTION S.R.L., COMAT S.A., NANDI S.R.L..
Politica de preţuri faţă de concurenţă este asemănătoare, iar ca facilitate firma acceptă
plata la anumite perioade de timp.
Obiectivul principal al firmei îl constituie construirea unui depozit de marfă destinat
activităţii de comerţ. Costul investiţiei este de 3 miliarde lei, iar sursele de finanţare sunt
creditul bancar şi surse proprii. Data prevăzută pentru începerea construcţiei este aprilie 2001.
Politica promoţională a firmei se realizează pe plan local prin mijloace audio, video şi
presa scrisă.

Analiza economico - financiară a bonităţii clientului

Elementul indispensabil în vederea luării deciziei de creditare îl constituie stabilirea unui

diagnostic al situaţiei economico- financiare a agentului economic „împrumutat”, respectiv
analiza aspectelor economico -financiare.
 Analiza econimco - financiară se bazează pe documentele de sinteză contabilă
(bilanţul contabil şi raportul de gestiune, contul de profit şi pierdere, raportări contabile
periodice, etc.), pe analiza fluxului de fonduri ale perioadelor expirate, precum şi pe analiza
fluxului de lichidităţi (cash – flow-ului) pentru perioada următoare.
Indicatorii care stau la baza analizei şi evaluării bonităţii sunt:
a) cifra de afaceri (mil.lei);
b) capitaluri proprii (mil.lei);
c) rezultatul exerciţiului (profit/pierdere) – mil.lei;
d) fondul de rulment;
e) necesarul de fond de rulment;
f) trezoreria netă;
g) lichiditatea - %
- imediată;
- curentă;
- la o dată viitoare;
h) solvabilitatea - %
i) gradul de îndatorare - %
- generală;
- financiară;
j) viteza de rotaţie a activelor circulante (nr. rotaţii);

B) Indicatorii de performanţă
k) rentabilitatea - %
- de exploatare;
- economică;
- finaciară;
l) riscul financiar - %
- gradul de acoperire al dobânzi;
m) rata valorii adăugate - %
n) politica de divedende - %
S.C.GIUSIM S.R.L. are o solvabilitate de 112 %, deci supraunitar, dar pe
structură,imobilizările corporale (167.446 mil.lei) sunt acoperite cu surse proprii (767.753
mil.lei) şi în total activ ponderea datoriilor totale este de 89,3 %. (Normele proprii prevăd ca
această pondere să nu fie mai mare de 50 %).
Urmărind coroborarea rezultatelor şi interpretarea indicatorilor prezentaţi într-un sistem
unitar, s-a apreciat că S.C. GIUSIM S.R.L. are o bonitate bună.

Determinarea valorii creditului pe baza analizei de cash - flow

Ofiţerul de credite verifică la sediul agentului economic realitaea datelor din
documentele anexate la cererea de credite şi în funcţie de rezultatele obţinute la analiza
indicatorilor de bonitate, precum şi a aspectelor nefinanciare stabileşte categoria de credite
care corespunde cel mai bine necesităţilor clientului şi determină nivelul creditului.
În exemplul de faţă S.C.GIUSIM S.R.L. i s-a aprobat un credit pentru activitatea de
comerţ interior în sumă de 2.000.000.000 lei pe termen de 6 luni cu o dobândă de 48 % pe an.
Creditul s-a acordat prin contul de împrumut „CREDIT GLOBAL DE EXPLOATARE”.
Nivelul creditului global de exploatare se determină pe baza fluxului de lichidităţi
(cash - flow) şi a capacităţii de rambursare.
Fluxul de lichidităţi (cash - flow) reflectă situaţia tuturor intrărilor de lichidităţi
(incasări) şi a tuturor ieşirilor de lichidităţi (plăţi) într-o perioadă viitoare.
Rezultatul final pote fi pozitiv (disponibilităţi) sau negativ (necesar de lichidităţi).
Sursele de informare pentru realizarea analizei fluxului de lichidităţi (cash - flow)
sunt:
- bilanţul contabil, situaţiile contabile trimestriale, lunare;
- raportul de gestiune însoţit de raportul comisiei de cenzori;
- prognozele financiare elaborate de clienţi pe baza contractelor de
aprovizionare şi desfacere.
- studii de fezabilitate;
- alte surse (informaţii din mass-media, analize privind ramura în care
funcţionează clientul, etc.)
Necesarul de lichidităţi intervine în momentul în care încasările sunt mai mici decât
plăţile pe întreaga perioadă prognozată şi reprezintă nivelul maxim al creditului global de
exploatare sau al altor categorii de credite care pot fi acordate clientului respectiv pe perioada
pentru care s-a întocmit fluxul de lichidităţi.
 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2010
S.C. GIUSIM S.R.L.

BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE -mil.lei-

Exerciţiu financiar
Curent
SPECIFICAŢIE Precedent TOTAL din care:
realizat preliminat trim. trim.I trimII trim.IV
I I I
A 0 1 2 3 4 5 6
I.Venituri totale, din care:
1 24000 38000 9000 10000 10000 9000
(rd.02+rd03+rd04)
1.Venituri din exploatare 2 24000 38000 9000 10000 10000 9000
2.Venituri financiare 3 0 0 0 0 0 0
3.Venituri excepţionale 4 0 0 0 0 0 0
II.Cheltuieli totale, din care:
rd6+rd13+rd14+rd15+rd16
5 23160 36476 8618 9619 9622 8617
+
rd17
1.Cheltuieli pt.exploatare, din
6 22581 35570 8390 9395 9395 8390
care:
a. cheltuieli materiale 7 22300 35200 8300 9300 9300 8300
b. cheltuieli de personal, din
8 240 300 75 75 75 75
care
-salarii 9 180 200 50 50 50 50
1
-asig. şi prot. socială 60 100 25 25 25 25
0
1
c.cheltuieli cu amortizările 21 40 10 10 10 10
1
d. ch. de protocol, reclamă şi 1
20 30 5 10 10 5
publicitate 2
1
2. Cheltuieli financiare 300 400 100 100 100 100
3
1
3. Cheltuieli excepţionale 0 0 0 0 0 0
4
1
4. Rezerve legale 0 0 0 0 0 0
5
5. Acoperirea pierderilor din 1
0 0 0 0 0 0
anul precedent 6
1
6.Impozitul pe profit 279 506 128 124 127 127
7
III. Rezultatul net al
1
exerciţiului 840 1524 382 381 378 383
8
(rd1 – rd5)

Principalele elemente componente ale fluxului de lichidităţi pentru activitatea

comercială sunt:
- încasări din activitatea de exploatare, inclusiv T.V.A.
(F) = (F1) + (F2)
în care: F1 = vânzări cu încasare imediată
F2 = vânzări pe credit.
- încasări din activitatea financiară (G) (tragerile din creditele aprobate şi neangajate integral,
care conform contractelor de credite încheiate vor fi angajate în perioada de prognoză)
- încasări din activitatea excepţională (H)
TOTAL ÎNCASĂRI (I): (F1)+(F2)+(G)+(H)

- plăţi pentru activitatea de exploatare, înclusiv T.V.A. (J):

- materii prime şi materiale;
- combustibil, energie, apă;
- alte materiale;
- lucrări şi servicii executate de terţi;
- plăţi cu personalul;
- alte plăţi pentru activitatea de exploatare.
- flux brut, exclusiv plăţi pentru impozite, taxe (K);
(K) = (I) – (J)
- plăţi pentru impozite şi taxe (L);
- T.V.A.
- impozit pe profit
- alte taxe şi impozite
- rambursări de credite pe termen scurt (M1)
- plăţi de dobânzi la creditele pe termen scurt (din credite angajate deja şi eventual din creditul
ce urmează a fi angajat) (M2)
- plăţi excepţionale (N)
TOTAL PLĂŢI, exclusiv cele aferente activităţii de exploatare
(O) = (L) + (M1) + (M2) + (N)

- flux net (P) = (K) – (O)

- flux de lichidităţi (cash-flow) net al perioadei (R) = (P) +/- (E)
- flux de lichidităţi (cash-flow) net al perioadei (luna) precedente (S) reprezintă rezultatul
fluxului de lichidităţi reportat din luna anterioară (din balanţa de verificare sau extras de cont)
– sold cont 519 din balanţa de verificare prezentată de S.C.GIUSIM S.R.L.
- disponibil/necesar de lichidităţi curente (T) = (S) + (R) ne arată lichidităţile disponibile sau
necesarul de finanţare ce poate fi acoperit prin credite. Necesarul de lichidităţi curente poate
fi:
a) finanţat de bancă prin
- credite globale de exploatare sau linii de credite;
- alte credite pe termen scurt (credite pe obiect)
b) finanţat de alte bănci.

Din analiza fluxului de lichidităţi a rezultat un necesar de lichidităţi de 2.560 mil. lei,
reprezentând nivelul maxim al creditului pe termen scurt ce poate fi acordat de B.C.R.
societăţii comerciale GIUSIM S.R.L.

În cadrul analizei economico-financiare a activităţii clienţilor şi a bonităţii acestora se

urmăreşte existenţa capacităţii de rambursare a împrumutaţilor pe întreaga perioadă de
creditare şi încadrarea volumului total al creditelor şi dobânzilor aferente în posibilităţile de
rambursare ale acestora.
În procesul de analiză a capacităţii de rambursare a agenţilor economici împrumutaţi
se vor utiliza pe lângă portofoliul de contracte şi comenzi de care dispune clientul şi cash –
flow-ul previzionat, următoarea formulă de calcul care extrapolează în perioada viitoare
media încasărilor zilnice realizate în ultimul trimestru şi determină cu ajutorul acesteia
volumul de credite pentru care împrumutatul va avea capacitatea financiară necesară în
vederea rambursării.
Societatea are capacitatea de a achita creditul în valoare de 20,012 mil. lei
Un rol important în fundamentarea deciziei de creditare îl are ratingul de credite,
avându-se în vedere că 3 este ratingul acceptabil pentru bancă.
Acordarea unor credite cu un rating mai slab (peste 3) implică riscuri majore pentru
bancă şi chiar pierderi.

Garantarea creditului şi alte menţiuni privind creditul

În conformitate cu prevederile Legii Bancare nr.58/1998 „la acordarea creditelor,
băncile urmăresc ca solicitanţii să prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la
scadenţă. În acest scop, băncile cer solicitanţilor garantarea creditelor în condiţiile stabilite
prin normele de creditare.
Neîndeplinirea criteriilor prezentate la capitolul „Garantarea creditelor” şi
neidentificarea altor garanţii conduc la imposibilitatea acordării creditului solicitat.
 Funcţiile constituirii garanţiilor sunt următoarele:
-stimulează şi asigură respectarea disciplinei contractuale prin executatrea în mod
corespunzător şi la termen a obligaţiilor asumate de către împrumutat;
-asigură economisirea de lichidităţi în sensul că împrumutatul dovedeşte că dispune de
lichidităţi potenţiale;
-asigură securitatea creditului nerestituit şi a dobânzilor neachitate de către debitori.
În cazul prezentat, S.C. GIUSIM S.R.L. a propus B.C.R. sucursala judeţului Mehedinţi
garantarea creditului solicitat cu următorele garanţii imobiliare:
-ipotecă de rangul I asupra imobil „casa şi teren 474,95 mp” situată în Drobeta Turnu-
Severin conform contractului de garanţie imobiliară nr.47/1 din 22.01.2001. Imobiliul şi
terenul aferent au fost luate în garanţie la valoarea de 500.000.000 lei (valoarea rezultată din
„Raportul de evaluare” – întocmit de angajaţii B.C.R. – sucursala judeţului Mehedinţi în
conformitate cu Normele Tehnice nr.2/1999).
-ipotecă de rang I asupra imobil „casa P+1 şi teren 448 mp” situat în Drobeta Turnu-Severin
conform contractului de garanţie imobiliară nr.47/2 din 22.01.2001. Imobilul şi terenul aferent
au fost luate în garanţie la valoarea de 2.000.000.000 lei.
În conformitate cu Normele de creditare nr.1/2000 împrumutatul are obligaţia să
garanteze creditul global de exploatare şi dobânzile aferente şi cu „cesionarea în favoarea
băncii a cash –flow-ului ”derulat prin cont deschis la B.C.R.
TOTAL GARANŢII: 2.500.000.000 lei
Bunurile admise în garanţii sunt asigurate astfel: ASIBAN S.A. – Contract de
asigurare nr.314391/26.01.2001 şi 314392/26.01.2001.
Contractele de asigurare vor fi reînoite astfel încât creditul rămas de rambursat şi
dobânzile aferente să fie permanent acoperite cu garanţii asiguratorii.
Originalul contractelor de asigurare se păstrează la bancă.
Potrivit Legii bancare nr.58/1998 privind activitatea bancară şi statutului propriu de
organizare şi funcţionare, banca are dreptul să verifice la agenţii economici beneficiari de
credite:
- modul cum aceştia utilizează creditele acordate în conformitate cu
destinaţiile pentru care au fost aprobate;
- cum respectă normele de lucru ale băncii;
- cum respectă clauzele din contractele de credite în vederea rambursării la
scadenţă a creditelor şi plata dobânzilor datorate băncii.

Alte menţiuni
 După ce unitatea teritorială, respectiv sucursala B.C.R. a judeţului Mehedinţi, a
aprobat creditul în cadrul „Competenţelor de aprobare a creditelor” a procedat împreună cu
solicitantul de credite (S.C.GIUSIM S.R.L.) la încheierea contractului de credite
nr.47/22.01.2001.
Contractul de credit este actul încheiat între bancă şi împrumutat prin care se
materializează acordul de voinţă între cele două părţi.
Temeiul juridic al contractului de credit îl constituie art.35 şi 36 din Codul Comercial
coroborate cu prevederile art.942 din Codul Civil, art.56 din Legea bancară şi Statutul băncii.
Pornind de la principiile generale de prudenţă bancară ce trebuie să caracterizeze
activitatea băncii în domeniul creditării, contractul de credite se încheie incluzând în
conţinutul său pe lângă clauzele general valabile şi unele clauze specifice, determinate de
destinaţia şi categoria creditului.
Principalele clauze din contractul de împrumut încheiat între B.C.R. sucursala
judeţului Mehedinţi şi S.C. GIUSIM S.R.L. sunt:

1) Banca acordă împrumutatului un credit pentru „activitatea de comerţ interior” în sumă de

lei 2.000.000.000 (cifre) douămiliarde (litere) pe termen de 6 luni, cu o dobândă curentă de 48
% pe an;
2) Creditul va fi utilizat numai pentru plăţi şi cheltuieli aferente activităţii de comerţ şi prestări
servicii;
3) Creditul se acordă prin contul separat de împrumut „credit global de exploatare”
4) Modalitatea de efectuare a plăţilor din credite este viramentul, ca regulă generală pentru
toate plăţile;
5) Creditul se trage:
- eşalonat, prin decontarea documentelor de plată începând cu data de 26.01.2001 până cel
mai târziu la data de 24.07.2001.
6) Împrumutatul acceptă nivelul actual al dobânzi curente de 48 % pe an, precum şi
eventualele modificări până la nivelul de 150 % pe an, iar în situaţia în care pe parcursul
creditării nivelul dobânzii curente va depăşi limitele acceptate iniţial, banca se obligă să aducă
la cunoştinţa împrumutatului noul nivel al dobânzii;
7) Termenele şi ratele de rambursare a creditului au fost stabilite de comum acord între părţi,
astfel:
mii.lei
Nr.crt. Data scadenţei Rata de rambursat Observaţii
 1 24.07.2001 2.000.000

8) Împrumutatul se obligă să garanteze creditul în sumă de 2.000.000.000 lei şi dobânzile

aferente cu următoarele garanţii constituite în favoarea băncii, astfel:
ˇ cesionarea obligatorie în favoarea băncii a cash – flow-ului împrumutatului care se va
derula prin conturi deschise la bancă;
ˇ ipotecă rang I asupra imobile „casă şi teren”;
9) Bunurile admise în garanţie sunt asigurate la ASIBAN S.A.;
10) Împrumutatul se obligă să declare băncii dacă are contracte de credite şi cu alte societăţi
bancare şi care sunt garanţiile acestora:
La data acordării creditului societatea nu are încheiate contracte de credit cu alte
societăţi bancare.
11) Creditul se acordă pe o perioadă de 180 zile, cu posibilitatea de prelungire pe noi perioade
de cel mult 180 de zile fiecare, cu îndeplinirea condiţiilor din normele de creditare nr.1/2000
ale B.C.R. şi fără a depăşi 12 luni de la acordare aprimului credit.
12) Balanţa de verificare pentru luna expirată se va depune lunar, până la data de 25 a lunii
următoare.
13) Contractul are valoare de înscris autentic şi constituie titlu executoriu.
 BIBLIOGRAFIE

1. Finantele generale si finantele firmei – autor: Tudorache D.

Editura Sylvi, Bucuresti, 2000;

2. Elemente de tehnica si strategie bancara – autor: Tudorache D.

Editura Atheneum, Bucuresti, 2001;

3. Management – autori: Nicolescu O. si Verboncu I.

Editura Economica, Bucuresti, 1999;

4. Analiza creditului – autor: Andrew Murray

Editura Expert, Bucuresti, 1998.