UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

CICLUL II: MASTER PROFESIONAL

CURRICULUM

la disciplina

INDIVIDUALIZAREA RĂSPUNDERII ȘI PEDEPSEI PENALE

(ciclul II, 90 credite)

AUTORI:
Mihaela VIDAICU,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Augustina BOLOCAN-HOLBAN,
doctor în drept, conferenţiar universitar

CHIŞINĂU, 2018

1
 I. PRELIMINARII

Cursul special “Individualizarea răspunderii și pedepsei penale”, destinat studenților

înmatriculați la ciclul II (master profesional) este constituit din subiecte încadrate în 3 module de
specialitate (politica penală privind stabilirea și aplicarea pedepselor penale; individualizarea
pedepsei penale; eficiența pedepsei penale), în același timp, axându-se pe trei niveluri
comportamentale, cu un grad divers de complexitate: cunoaștere, aplicare, integrare.
Aspectele importante și foarte delicate ce vizează stabilirea și aplicarea pedepsei penale
reprezintă, în continuare, o dificultate pentru practicienii din sistemul de justiție penală, reieșind
din incoerența practicii judiciare, unele carențe în contextul reglementărilor legale și puterea
discreționară de aplicare a pedepselor pentru diferite categorii de infracțiuni.
Modulul I din cadrul cursului respectiv se axează pe probleme ce țin de reglementările
existente în legea penală națională în domeniul pedepselor penale și tendințele politicii penale în
materie de stabilire, aplicare și executare a pedepselor. De asemenea, se referă și la problema
condițiilor de detenție și suprapopulării penitenciarelor în Republica Moldova, în cadrul stabilirii
unei pedepse privative de libertate, precum și eficiența executării acesteia. Mecanismul de formare
a politicii penale în alte sisteme de drept și influența politicii penale naționale reprezintă un alt
obiectiv în cadrul modulului, care are drept scop evidențierea bunelor practici din alte sisteme de
drept, analiza politicilor naționale și impactul tratatelor internaționale asupra legii penale naționale
privind stabilirea anumitor categorii de pedepse pentru unele tipuri de infracțiuni.
Modulul II vizează importanța și procedura de individualizare a pedepsei penale.
Obiectivele țin de analiza criteriilor generale și speciale de individualizare a pedepsei penale,
importanța discreției în procesul de individualizare a pedepsei, formele de individualizare și
eficiența mecanismului de unificare a practicii judiciare privind aplicarea pedepsei penale. Un alt
aspect important se referă la studiul diverselor modele de aplicare a pedepsei penale, analiza
ghidurilor cu privire la aplicarea pedepselor și valoarea lor juridică în diverse sisteme de drept.
Modulul III tratează eficiența pedepsei penale, justiția retributivă versus justiția
restaurativă, rolul statului și al societății în asigurarea eficienței pedepselor penale, elementele
justiției restaurative, efectele reabilitării și resocializării persoanei condamnate.

2
 II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Număr de ore

Evaluarea
Semestrul
Codul Denumirea Responsabili Nr.de

Total
disciplinei disciplinei de disciplină C S L LI credite

Individualizarea
Vidaicu M.
S01A01 răspunderii și I 150 30 15 0 105 Ex 5
pedepsei penale

Ore
Nr. Unităţi de conţinut
C S LI
1. Considerații generale privind stabilirea și aplicarea pedepselor
2 1 10
penale
2. Tendințele politicii penale în materia stabilirii și executării
4 2 12
pedepselor penale în Republica Moldova
3. Politica penală la nivel internațional 2 1 10
4. Formele individualizării pedepselor penale 2 1 10
5. Individualizarea judiciară a pedepsei penale 4 2 10
6. Consistența și uniformitatea practicii judiciare privind aplicarea
4 2 11
pedepsei penale
7. Modele de aplicare a pedepsei penale 4 2 12
8. Psihologia aplicării pedepsei penale 2 1 10
9. Determinarea eficienței pedepsei penale 4 2 10
10. Elemente de justiție restaurativă 2 1 10
Total 30 15 105

III. COMPETENȚE PROFESIONALE ȘI FINALITĂȚIE DE STUDIU

COMPETENȚE PROFESIONALE
1. cunoașterea şi înțelegerea noțiunilor,
conceptelor, teoriilor şi situațiilor de
coliziune şi carență ale domeniului dreptului
penal
FINALITĂȚI DE STUDIU
 a înțelege esența și particularitățile carențelor
din domeniul justiției penale;
 a distinge situațiile de coliziune din domeniul
aplicării pedepsei penale;
 a analiza conceptele și teoriile de drept penale și
a le raporta la situațiile practice existente;
 a relata despre evoluția sistemului de pedepse
penale în contextul sistemul național de drept;
 a interpreta corect normele juridico-penale în
materia stabilirii și aplicării pedepselor penale;
 a demonstra temeinicia teoriilor științifice alese
ca suport la clarificarea naturii juridice a unei
sau altei norme sau instituții ce ține de aplicarea
pedepsei penale;

3
2. utilizarea celor mai avansate şi recente
elaborări şi interpretări ale raporturilor şi
normelor de drept penal
3. demonstrarea capacităților de analiză şi
sinteză ale informației achiziționate
4. elaborarea soluțiilor pentru problemele de
drept penal prin utilizarea noilor cunoștințe
5. identificarea problemelor de cercetare în
domeniul dreptului penal
 a dezvolta abilități de cercetare și analiză a
normelor juridico-penale introduse recent în
Codul Penal cu privire la incriminări și pedepse;
 a analiza impactul normelor și interpretării
acestora asupra practicii judiciare în materia
individualizării și aplicării pedepsei penale;
 a determina tendințele politicii penale
naționale și internaționale în materie de
stabilire și executare a pedepselor penale;
 a cerceta cu minuțiozitate legislația și practica
judiciară, în vederea depistării
neconcordanțelor și lacunelor în aplicarea
pedepselor penale;
 a elabora propuneri de lege ferenda, pentru
situațiile ambigue din legea penală națională cu
referire la module de individualizare a pedepsei
penale;
 a oferi soluții în cazul practicii judiciare
neuniforme privind aplicarea pedepsei penale
pe categorii de infracțiuni;
 a aprecia importanța sistemului de pedepse
penale în contextul dreptului penal ca ramură
de drept;
 a dezvolta abilități de analiză și interpretare a
practicii judiciare în materia aplicării pedepsei
penale pe categorii de infracțiuni;
 a determina disparitățile privind aplicarea
pedepsei penale și a identifica soluții în acest
sens;
 a propune soluții de unificare a practicii
judiciare privind aplicarea pedepsei pe categorii
de infracțiuni;
 a analiza procedura și importanța
individualizării pedepsei penale, precum și
premisele individualizării acesteia;
 a cerceta cadrul normativ, precum și practica
judiciară pentru a identifica o problemă de
cercetare în materia individualizării pedepselor
penale;
 a elabora planul cercetării în baza problemei
identificate pe categorii de infracțiuni;
 a determina metodologia de cercetare și
impactul acestei cercetări asupra practicii
judiciare privind categoriile de infracțiuni
4

6. adaptarea experienței sistemelor de drept
de peste hotare la condițiile mediului intern
de funcționare
7. proiectarea activității practice autonome
în domeniul dreptului penal
selectate;
 a determina soluțiile corecte pentru problemele
de ordin practic vizând materia stabilirii,
aplicării și executării pedepsei penale;
 a estima eficiența normelor care reglementează
pedepsele penale (individualizarea și
executarea);
 a determina perspectivele dezvoltării dreptului
penal ca instrument de realizare a politicii.
 a identifica soluții pentru problemele privind
aplicarea pedepselor penale identificate în baza
unui studiu comparativ;
 a argumenta necesitatea introducerii în
legislația penală a RM a unor pedepse penale
noi pentru persoane juridice specifice altor
sisteme de drept;
 a argumenta importanța ghidurilor cu privire la
aplicarea pedepsei penale în familia de drept
common law;
 a compara reglementările legale și practica
judiciară națională cu cele ale Uniunii Europene
și cu cele din alte sisteme de drept;
 a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor normelor penale autohtone cu
prevederile legislației europene în materia
aplicării pedepsei penale;
 a determina interdependența între politica
penală națională și cea internațională pe
segmentul aplicării pedepselor penale;
 a dezvolta abilități de identificare și prezentare
a soluțiilor pe problemele privind
individualizarea și aplicarea pedepsei penale;
 a dezvolta abilități de analiză a eficienței
soluțiilor identificate pentru îmbunătățirea
procesului de individualizare a pedepselor
penale;
 a elabora planuri de acțiune privind modul de
unificare a practicii judiciare în materia
individualizării pedepsei;
 a cerceta prin intermediului lucrului individual
aspecte teoretice și practice controversate
privind stabilirea pedepsei penale.
5
 IV. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ

Subiectul 1. Considerații generale privind stabilirea și aplicarea pedepselor penale

Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să analizeze evoluția sistemului de pedepse  Evoluția sistemului pedepselor penale
penale prin prisma legislației R.M.;  ”Dreptul de a pedepsi”: caracterul
- să statueze asupra importanței “dreptului de represiv, preventiv și educativ al
a pedepsi”; sancțiunilor penale
- să determine principiile legale privind a) Principiile legale privind stabilirea și
stabilirea și aplicarea pedepselor penale;
aplicarea pedepselor penale
- să cerceteze fiecare principiu în raport cu
fiecare categorie de pedeapsă penală; b) Principiul legalității
- să aprecieze necesitatea și importanța c) Principiul egalității
stabilirii unei pedepse echitabile; d) Principiul umanismului
- să aprecieze claritatea și coerența e) Principiul proporționalității
pedepselor penale;  Claritatea, coerența și echitatea
- să estimeze echitatea pedepselor penale, pedepselor penale
reieșind din principiile generale de stabilire
Termeni-cheie: dreptul de a pedepsi,echitatea
și aplicare a pedepsei penale.
pedepselor penale, pricipiile aplicării
pedepsei penale

Subiectul 2. Tendințele politicii penale în materia stabilirii și executării pedepsei în

Republica Moldova
Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească politica penală în contextul  Modificarea legii penale
sistemului național de drept;  Imprescriptibilitatea răspunderii
- să estimeze politica penală existentă în penale (”dreptul de a nu uita”)
sistemul de drept al Republicii Moldova;  Condiții de detenție și suprapopularea
- să analizeze evoluția legii penale naționale, penitenciarelor
modificările și impactul acestora asupra
 Alternative la detențiune și politicile
politicii penale naționale;
corecționale
- să cerceteze problema condițiilor de
detenție și a suprapopulării penitenciarelor  Amnistia și grațierea
în calitate de elemente ale politicii penale; Termeni-cheie: lege penală,
- să estimeze importanța alternativelor la imprescriptibilitatea răspuneri penale,
detenție și modalitatea de executare a
politici corecționare
acestora;
- să determine influența amnistiei și grațierii
drept cauze care înlătură consecințele
condamnării.

Subiectul 3. Politica penală la nivel internațional

Obiective de referință Unităţi de conţinut

6
- să determine diferențele între tendințele  Politica penală în materia stabilirii
politicii penale naționale și cele ale Uniunii pedepsei a Uniunii Europene
Europene în materie de stabilire și aplicare  Impactul tratatelor internaționale
a pedepselor penale; asupra legii penale naționale privind
- să estimeze impactul tratatelor stabilirea anumitor categorii de
internaționale asupra legii penale naționale pedepsei pentru unele tipuri de
privind stabilirea anumitor categorii de infracțiuni
pedepsei pentru unele tipuri de infracțiuni;
 Mecanismul de formare a politicii
- să construiască mecanismul de formare a
politicii penale în diferite sisteme de drept; penale în diferite sisteme de drept:
- să evalueze distincțiile între politicile continental, common law și islamic
penale în sistemele de drept continental și Termeni-cheie: politică penală, mecanism de
common law;
formare a politicii penale, sisteme de drept
- să determine cursul politicii penale
internaționale prin prisma elementelor
constitutive.

Subiectul 4. Formele individualizării pedepselor penale

Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească procedura individualizării  Individualizarea legală
pedepsei penale;  Individualizare judiciară
- să determine formale individualizării  Procedura și importanța
pedepsei penale; individualizării pedepsei penale
- să stabilească și să caracterizeze procedura
de individualizare a pedepselor penale; Termeni-cheie: individualizarea pedepsei
- să aprecieze importanța și utilitatea practică penale, individualizare judiciară
a individualizării pedepsei penale;
- să analizeze formele de individualizare prin
prisma practicii judiciare naționale;
- să determine interconexiunea între formele
de individualizare, determinând influența
unei forme asupra alteia.

Subiectul 5. Individualizarea judiciară a pedepsei penale

Obiective de referință Unităţi de conţinut

7
- să stabilească rolul discreției și limitele  Importanța discreției în procesul de
acesteia în procesul de stabilire a pedepsei individualizare a pedepsei penale
penale;  Premisele individualizării pedepsei penale
- să compare limitele discreției în sistemul de  Criterii generale de individualizare a
drept național și alte modele din sistemele
pedepsei penale
europene de drept;
- să identifice premisele individualizării  Criterii speciale de individualizare a
pedepsei penale și influența acestora asupra pedepsei penale
procesului de individualizare;  Factorii care influențează stabilirea
- să determine și să caracterizeze criterii pedepsei pentru persoanele juridice
generale de individualizare a pedepsei  Aplicarea legii penale mai favorabile în
penale; cazul pedepselor definitive
- să determine și să caracterizeze criterii
speciale de individualizare a pedepsei Termeni-cheie: discreție, criterii de
penale; individualizare a pedepsei penale, factori,
- să analizeze factorii care influențează lege penală mai favorabilă
stabilirea pedepsei pentru persoanele
juridice;
- să compare modalitatea de stabilire a
pedepsei penale în cazul persoanelor fizice
și celor juridice;
- să cerceteze circumstanțele în care este
posibilă aplicarea legii penale mai favorabile
în cazul pedepselor definitive.

Subiectul 6. Consistența și uniformitatea practicii judiciare privind aplicarea pedepsei

Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească disparitatea pedepselor penale;  Efectele disparității pedepselor penale
- să descrie efectele disparității pedepselor  Motivarea aplicării pedepsei
penale;  Rolul jurisprudenței la aplicarea pedepsei
- să specifice particularitățile motivării
 Eficiența mecanismului de unificare a
aplicării pedepsei;
- să determine importanța motivării aplicării practicii judiciare privind aplicarea
pedepsei; pedepsei
- să analizeze tendințele actuale ale Termeni-cheie: disparitatea pedepselor
jurisprudenței în materia aplicării pedepselor penale, jurisprudență, motivare, mecanism de
penale în Republicii Moldova;
unificare
- să compare instrumentele de unificare a
practicii judiciare;
- să aprecieze eficiența mecanismului de
unificare al practicii judiciare;
- să evalueze impactul practicii judiciare la
aplicarea pedepselor penale;
- să determine rolul judecătorului și
procurorului la unificarea practicii judiciare
în materia aplicării pedepselor penale;

8
- să investigheze aplicarea pedepselor penale
pe diferite categorii de infracțiuni.

Subiectul 7. Modele de aplicare a pedepsei penale

Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să identifice modelele de aplicare a pedepsei  Aplicarea pedepsei în sistemul de drept
penale; continental
- să estimeze impactul ghidurilor cu privire la  Ghidurile cu privire la aplicarea pedepselor
aplicarea pedepselor în sistemul common în sistemul de drept common law
law;
(sentencing guidelines)
- să determine particularitățile sistemului
islamic de aplicare a pedepsei;  Particularitățile sistemului islamic de
- să evalueze rolul Curții Supreme de Justiție aplicare a pedepsei
la elaborarea recomandărilor cu privire la Termeni-cheie: sisteme de drept, recomandări
aplicarea pedepselor în sistemul continental; privind aplicarea pedepsei penale
- să aprecieze rolul consiliilor/comisiilor
special create pentru elaborarea
ghidurilor/recomandărilor cu privire la
aplicarea pedepselor în sistemul common
law;
- să cerceteze aplicabilitatea ghidurilor cu
privire la aplicarea pedepselor pe categorii
de infracțiuni în Republica Moldova.

Subiectul 8. “Psihologia” aplicării pedepsei

Obiective de referință
- să determine semnificația conceptului de
”psihologie a aplicării pedepsei”;
- să distingă particularitățile personalității
infractorului care au impact asupra stabilirii
pedepsei;
- să analizeze influența declarațiilor victimei
asupra procesului de stabilire a pedepsei;
- să evalueze atitudinea judecătorului și a
procurorului față de declarațiile victimei în
procesul de determinare a pedepsei.
Unităţi de conţinut
 Impactul personalității infractorului asupra
procesului de stabilire a pedepsei
 Influența declarațiilor victimei asupra
procesului de stabilire a pedepsei
Termeni-cheie: personalitatea infractorului,
declarațiile victimei

Subiectul 9. Determinarea eficienței pedepsei penale

Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să identifice mecanismul de apreciere a  Efectele reabilitării și resocializării
eficienței pedepselor penale; persoanei condamnate: pedepse privative

9
- să determine factorii utilizați pentru de libertate versus pedepse neprivative de
aprecierea eficienței pedepsei penale; liberate
- să determine efectele reabilitării persoanei  Eficiența pedepselor aplicate persoanelor
condamnate la pedepse privative de libertate juridice
versus pedepse neprivative de liberate;
 Efectele liberării de pedeapsă penală
- să analizeze efectele resocializării persoanei
condamnate la pedepse privative de libertate  Recidiva și efectele ei
versus pedepse neprivative de liberate;  Rolul statului și al societății în asigurarea
- să evalueze eficiența pedepselor aplicate eficienței pedepselor penale
persoanelor juridice;
Termeni-cheie: reabilitare, resocializare,
- să stabilească efectele liberării de pedeapsă
recidivă, eficiența pedepsei penale
penală;
- să investigheze cauzele recidivei și efectele
acesteia;
- să estimeze rolul statutului în asigurarea
eficienței pedepselor penale;
- să aprecieze rolul societății în asigurarea
eficienței pedepselor penale.

Subiectul 10. Elemente de justiție restaurativă

Obiective de referință Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de ”justiție
restaurativă”;  Avantajele și dezavantajele justiției
- să stabilească particularitățile justiției restaurative
restaurative;  Justiția restaurativă versus justiția
- să determine avantajele și dezavantajele tradițională
justiției restaurative;
 Cum construim un sistem de justiție
- să compare justiția restaurativă cu justiția
tradițională ; restaurativă
- să evalueze modul de tranziție de la o justiție Termeni-cheie: justiție restaurativă, justiție
tradițională la una restaurativă; retributivă
- să analizeze modelul de justiție penală
existent în Republica Moldova;
- să propună soluții pentru crearea unui sistem
de justiție restaurativă veritabilă în
Republica Moldova.

10
 V. SUGESTII PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENŢILOR
Produsul Termen de
Strategii de realizare Criterii de evaluare
preconizat realizare
 Profunzimea studiului
 Studiu bibliografic
 Diversitatea surselor
 Studiu experimental
Referat  Analiza critică a Conform
 Elaborarea concluziilor
aplicativ rezultatelor prezentate graficului stabilit
şi recomandărilor de
 Identificarea
perfecţionare a
posibilităţilor de
legislaţiei
aplicare a rezultatelor
 Acumularea  Concordanţa dintre
informaţiei obiective şi conţinut
 Analiza datelor  Utilitatea/actualitatea Conform
Portofoliu
cercetate materialelor acumulate graficului stabilit
 Elaborarea de anchete  Volumul
 Prezentarea rezultatelor  Forma de prezentare

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Reieşind din obiectivele de referință ale subiectului predat şi având în vedere particularităţile
componenţei de participanţi, profesorul va putea opta pentru una sau altă modalitate de antrenare
a masterandului în activităţile de predare-învățare-evaluare: individuală; în perechi; în grupuri
mici; în grupuri mari.
Activitățile în grup au rolul de a satisface nevoile de comunicare între participanţi,
reprezentând totodată un mijloc de socializare, dar şi surse de formare şi cadru de afirmare a
membrilor săi. Activităţile de formare în grup vor fi aplicate ca una dintre modalităţile de îmbinare
a formării individuale cu cea colectivă.
Tehnici și metode de formare: prelegere interactivă; prelegere modernă, asalt de idei, studii
de caz, discuţii, dezbateri, joc de rol, rezolvare de probleme, exerciții, inclusiv experimentale,
studii individuale de cercetare etc.
Resurse materiale: fişe de lucru, postere, acte procedurale penale (rechizitorii, hotărâri
emise de către instanțe de judecată cu grad de jurisdicție diferit), video-proiector, laptop,
tablă/cretă etc.
Evaluarea se va realiza prin intermediul instrumentelor de evaluare, în scopul emiterii
unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor sau în scopul adoptării unor decizii, presupunând:
 măsurare: prin instrumente de măsurare;
 interpretarea şi aprecierea rezultatelor: după criterii;
 adoptarea deciziei: prin judecata expertă.
În funcţie de scopul urmărit, instrumentele de evaluare pot fi folosite pentru a pune în
evidenţă:
• volumul de cunoștințe însușite de masteranzi;
• calitatea învăţării;
• starea de spirit a masteranzilor;
• aspectele clarificate şi/sau cele rămase neclare;
• impactul cursului/seminarului asupra masteranzilor;
11
 • percepţia masteranzilor asupra calităţii cursului/seminarului şi prestaţiei profesorului;
• gradul de atingere al aşteptărilor masteranzilor (aşteptările şi nevoile rămase neacoperite şi
care pot fi avute în vedere pentru cursurile/seminarele ulterioare) etc.
Având în vedere specificul disciplinei, cele mai indicate instrumente de evaluare se
consideră studiile de caz şi spețele.
Evaluarea va consta din:
A. Evaluarea semestrială, care se va realiza prin:
1) testări – 1 testare obligatorie, care va conţine sarcini cu obiective de măsurare a
cunoştinţelor, capacităţilor şi competenţelor profesionale;
2) evaluarea curentă – participarea masteranzilor în cadrul orelor practice; realizarea
activităţilor individuale, în perechi şi în grup; soluționarea spețelor; rezolvarea testelor-
grilă; feedback continuu;
3) lucrul individual – elaborarea unei cercetări în grupuri a câte max. 5 persoane cu
privire la aplicarea și individualizarea pedepsei pe categorii de infracțiuni.
B. Evaluarea finală, care va consta într-un examen realizat în formă scrisă la finele
semestrului, având ca finalitate prezentarea răspunsurilor la subiectele teoretice analizate la orele
de curs şi la orele practice, precum şi soluţionarea cazurilor practice referitoare modul de aplicare
a pedepsei penale.
Nota finală se calculează în baza notei la semestru și a notei la examen. Ponderea notei la
semestru este de 60%, iar ponderea notei la examen este de 40%.

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Antoniu G., Implicaţii penale ale constituţiei europene. // Revista de ştiinţe penale, anul
II, 2006, p.5;
2. Bolocan-Holban A., Vidaicu M., „Aplicarea pedepsei penale în dreptul penal comparat”.
Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională. Chişinău, 10-11 noiembrie
2014, pag.137-139.
3. Ciopec F., Individualizarea judiciară a pedepselor. Reglementare. Doctrină. Jurisprudență
– București, C.H. Beck:2011;
4. Cristea V. Interpretarea și aplicarea normelor juridice. – București C.H. Beck:2014.
5. Crime Prevention and Criminal Justice Reform, 2012-2015. United Nations Office on
Drugs and Crime;
6. Danileț C., Studiu cu privire la unificarea practicii judiciare și asigurarea principiului
securității raporturilor juridice în Republica Moldova
7. Dănișor M.C., Eficiența sistemului responsabilității penale. – București: C.H.Beck, 2015
8. Dolea I., Considerente privind perspectiva utilizării hotărârilor judecătorești ca izvor de
drept în procesul penal // Analele științifice ale USM, p. 269-271;
9. Dolea I., Coraportul între jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și
jurisprudența Curții Constituționale în perspectiva implementării recursului constituțional
procesul penal în Republica Moldova // Conferinţa „Rolul Curţii Constituţionale în
sistemul protecţiei drepturilor omului şi respectarea CEDO şi jurisprudenţii Curţii
Europene a Drepturilor Omului în jurisprudenţa şi legislaţia naţională", Chişinău: Curtea
Constituţională, 2007, p. 148-153;
12
10. Dolea I., Un punct de vedere referitor la implicarea societăţii civile în procesul penal //
Revista de Ştiinţe Penale, 2005, p. 71-80;
11. Doha Declaration on integrating crime prevention and criminal justice into the wider
United Nations agenda to address social and economic challenges and to promote the
rule of law at the national and international levels, and public participation, March 31,
2015;
12. Duff R.A., Lindsay L. Farmer, S.E. Marshall, Massimo M. Renzo , Victor V. Tadros,
13. http://www.justice.gov.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Danilet_text.pdf
14. Global Prison Trends, 2016. Penal Reform International;
15. Huomo-Kettunen Merita, EU criminal policy at a crossroads between effectiveness and
traditional restraints for the use of criminal law/
http://www.njecl.eu/pdf_file/ITS/NJECL_05_03_0301.pdf;
16. Klip A. Drept Penal European. – Chișinău: Cartier, 2014.
17. Klip André and Harmen van der Wilt, Harmonisation and harmonising measures in
criminal law // http://www.gbv.de/dms/spk/sbb/toc/363132600.pdf
18. Moraru V., Strulea M., Vidaicu M., Drept penal european, Suport de curs, Chişinău, CEP
USM, 2011, 10 c.a., 226 p;
19. Mutu-Strulea M., Dreptul penal național spre un drept penal european // Rezumatele
comunicărilor Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul: „Învăţămîntul superior şi
cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”, Chişinău, Vol.II, 28 septembrie 2006,
p.295-297;
20. Mutu-Strulea M., Vidaicu M., Armonizarea legislaţiei penale – o tendinţă a justiţiei
penale în spaţiul european // Revista Naţională de Drept, Nr.10-12, 2009 – Conferinţa
Internaţională ştiinţifico-practică „Educaţie şi cercetare într-un stat bazat pe drept”,
16.octombrie, 2009, 0,2 c.a., p.86-88;
The boundaries of the criminal law (Criminalization), Oxford University Press Inc, 2010.
21. Ulianovschi Gh., Popescu D., Puica V., Botezatu R., Șterbeț V., Dolea I., Ghid cu privire
la aplicarea pedespei – Chișinău, Siriu 2015;
22. United States Sentencing Commission Guidelines Manual, November 1, 2015;
23. United Nations Standard Minimum Rules for the Treatment of Prisoners (the Nelson
Mandela Rules), Resolution adopted by the General Assembly on 17 December 2015;
24. Vidaicu M., Mutu-Strulea M., Juxtapunerea legii penale interne a Republicii Moldova la
prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi la jurisprudenţa
CEDO // Jurnal de Studii Juridice al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi: Lumen, Anul
IV, 2009, Nr.3-4, 0.8 c.a., p.37-49;
25. Vidaicu M., Penal policy on recidivism in Moldova, Report on the Open Society
Foundation for South Africa (OSF-SA) conference on recidivism and reoffeding in South
Africa – 29-30 noiembrie 2010, Johannesburgp, c.a., p. 27-28;
26. Vidaicu M., Strulea M., Reflecţii privind victima în dreptul penal european, Revista
Ştiinţifică a USM „Studia Universitatis”. Seria „Ştiinţe sociale”, 2012, Nr 3(53), 0,35
c.a., p.181-185;
27. Босхолов С.С., Основы уголовной политики Конституционыйб криминологический
уголовно-правовой и информационый аспекты - АО ”Центр ЮрИнфоР”, 2004.

13
 Anexa 1
Mostre de evaluare a disciplinei

1. Evaluări sumative periodice: testări

Mostră:
Test la tema: Individualizarea judiciară a pedepsei penale

1.1. Identificați premisele individualizării pedepsei penale și influența acestora asupra

procesului de individualizare
1.2. Comparați modalitatea de stabilire a pedepsei penale în cazul persoanelor fizice și celor
juridice
1.3. Estimați rolul discreției și limitele acesteia în procesul de stabilire a pedepsei penale.

Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 3-4
6 5-6
7 7-9
8 10-12
9 13-14
10 15

2. Evaluare sumativă finală

Mostră:
Subiectul I: Elemente de justiție restaurativă

1.1. Evidențiați și analizați elementele justiției restaurative.

1.2. Determinați avantajele și dezavantajele justiției restaurative. Exemplificați.
1.3. Propuneți soluții pentru constituirea unui sistem veritabil de justiție restaurativă în
Republica Moldova.

Subiectul II: Modele de aplicare a pedepsei penale

2.1. Identificați modele de aplicare a pedepsei prin prisma diverselor sisteme de drept..
2.2. Estimați impactul ghidurilor cu privire la aplicarea pedepselor în familia common law.
2.3. Cercetați aplicabilitatea și influența ghidurilor cu privire la aplicarea pedepselor pe
categorii de infracțiuni în Republica Moldova.

Barem de notare
Nota Punctaj maxim
5 6-8
6 9-11
7 12-18
8 19-25
9 26-28
10 29-30

14
 Anexa 2
Sugestii pentru lucrul individual al masteranzilor

1. Rolul discreției judecătorului la individualizarea și aplicarea pedepsei penale;

2. Eficiența politicilor corecționare în Republica Moldova;
3. Suprapopularea penitenciarelor: soluții și perspective;
4. Umanizarea politicii penale și impactul acestea asupra practicii judiciare;
5. Disparitatea pedepselor penale în Republica Moldova: studiu de caz;
6. Impactul mecanismului de unificarea a practicii judiciare asupra stabilirii pedepsei pe
categorii de infracțiuni;
7. Studiu comparat privind aplicarea pedepsei în sistemul common law: Marea Britanie și
SUA;
8. Factori extrapenali care influențează discreția judecătorului la aplicarea pedepsei penale;
9. Individualizarea legală: necesitatea pedepselor minime obligatorii prevăzute de legea
penală;
10. Rolul referatului presentențial în procesul de individualizare a pedepsei penale;
11. Oportunitatea solicitării referatului presentențial în cazul diferitelor categorii de
infracțiuni;
12. Impactul referatului presentențial la aplicarea pedepselor neprivative de liberate;
13. Motivarea aplicării pedepsei de către instanța de judecată: avantaje și dezavantaje;
14. Analiza sistemului de pedepse penale aplicate persoanelor juridice: studiu de drept
comparat;
15. Stabilirea și aplicarea pedepsei în cazul infracțiunilor contra vieții: analiza jurisprudenței
instanțelor naționale;
16. Stabilirea și aplicarea pedepsei în cazul sustragerilor: analiza jurisprudenței instanțelor
naționale;
17. Stabilirea și aplicarea pedepsei în cazul infracțiunilor privind viața sexuală: analiza
jurisprudenței instanțelor naționale;
18. Stabilirea și aplicarea pedepsei în cazul infracțiunilor de corupție: analiza jurisprudenței
instanțelor naționale;
19. Stabilirea și aplicarea pedepsei în cazul infracțiunilor contra libertății persoanei: analiza
jurisprudenței instanțelor naționale;
20. Stabilirea și aplicarea pedepsei în cazul infracțiunilor comise în stare de ebrietate: analiza
jurisprudenței instanțelor naționale;
21. Stabilirea și aplicarea pedepselor în cazul infracțiunilor comise de minori: analiza
jurisprudenței instanțelor naționale;
22. Stabilirea și aplicarea pedepsei în cazul infracțiunilor economice: analiza jurisprudenței
instanțelor naționale;
23. Stabilirea și aplicarea pedepsei în cazul infracțiunilor comise de persoane juridice:
analiza jurisprudenței instanțelor naționale;
24. Impactul modificărilor legislative privind pedepsele aplicate pentru unele categorii de
infracțiuni asupra securitatea raporturilor juridice;
25. Controlul individualizării judiciare în Republica Moldova.

15