Bitter suedez

Reţeta originală a bitterului suedez nu o mai ştie nimeni însă, exact aşa cum a fost
ea preparată pentru prima dată. Astăzi există mai multe versiuni ale Bitterului Suedez din
32 de plante. Acestea pot avea 16 plante, 8 sau chiar 100 de plante. Cu toate acestea,
variantele româneşti din comerţ sunt extrem de eficiente.
Formula de Bitter Suedez „*Votis*” – conţine 12 plante şi este similară cu reţeta
folosită de Maria Treben, cea care a readus bitterul suedez pe piaţă. Acest leac este ideal
pentru toate afecţiunile stomacului, ficatului, rinichilor fiind un tonic digestiv de excepţie.
Este recomandat în constipaţii, indigestii, dispepsii, afecţiuni hepato-biliare. Cel mai
surprinzător, este că această versiune de Bitter are efecte reglatoare senzaţionale asupra
sistemului nervos şi endocrin.
Formula de Bitter Suedez “*Elixir Dacic*” – conţine 32 de plante şi este produs
de Dacia Plant. Este o formulă preparată pe baza reţetei originale a bitterului suedez,
îmbogăţită cu extracte din ierburi medicinale româneşti. Deci este un leac mult mai
puternic pentru infecţii, boli de ficat, răni şi cicatrici. Acest tip de bitter este folosit pentru
tratarea bolilor deja existente, şi neapărat pentru prevenire.

*Bitter Suedez – Reţeta clasică*

Această variantă conţine 12 plante din cele mai puternice, şi este uşor de preparat
acasă.
Se foloseşte un borcan cu filet de 2 litri. Se adaugă câte 2 linguriţe din
următoarele plante măcinate prin râşniţa de cafea sub formă de pulbere:

1. Pelin
2. Anghinare
3. Foi de dafin
4. Iarbă de troscot
5. Rădăcină de angelică
6. Boabe de ienupăr
7. Frunze de frasin
8. Flori de salcâm
– În continuare, se adaugă apoi câte o linguriţă din următoarele plante:
9. Pulbere de răşină de brad
10. Rădăcină de urzică
11. Seminţe de fenicul
12. Pulbere de şofran (o jumătate de linguriţă)

– Se amestecă plantele, şi se toarnă peste ele un litru jumate de alcool alimentar de 50-
60 de grade.
– Borcanul se închide ermetic şi se lasă la macerat 14 zile.
– După cele 2 săptămâni, preparatul obţinut se filtrează cu ajutorul unui tifon şi se
depozitează într-o sticlă, la loc răcoros şi întunecos.

Din acest preparat se iau câte 1-3 linguriţe pe zi diluate în apă sau ceai, de regulă înainte
de cele trei mese ale zilei.
COMPOZITIA RETETEI CU 32 PLANTE DE LA DACIA PLANT:

 Aloe barbadensis

Aloe vera

 Angelica archangelica

Angelică
  Artemisia absinthium

Pelin

 Artemisia abrotanum

Lemnul Domnului
  Carlina acaulis

Ciurul zânelor

 Carum carve

Chimen
  Cassia sp.

Senna

 Centarium umbellatum

Țintaură
  Coriandrum sativum

Coriandru

 Cinnamomum zeylanicum

Scorțișoară
  Citrus aurontium

Portocala

 Chelidonium majus

Rostopască
  Eletaria cardamonum

Cardamom

 Juniperus communis

Ienupăr
  Fraximus excelsior

Frasin

 Eryngium planum

Scai vânăt
  Foeniculum vulgare

Fenicul

 Xanthium spinosum

Ghimpele pădureţ
  Rosmarinus officinalis

Rozmarin

 Răşină de brad

Rășină naturală de brad

  Majorana hortensis

Maghiran sau Majoran

 Laurus nobilis

Dafin
  Eugenia caryophilata

Cuișoare

 Zingiber off.

Ghimbir
  Thymus serpyllium

Cimbrișor

 Ocimum basilicum

Busuioc
  Taraxacum off.

Păpădie

 Hyssopus off.

Isop
  Matricaria chamomilla

Muşeţel

 Populus nigra

Plopul Negru
  Polygonum aviculare

Troscot

 Gentiana asclepiadea

Gențiană
 Formula cea mai buna de bitter suedez
In ciuda popularitatii sale ca leac, nici pana in prezent nu se stie cu precizie care este
reteta originala de bitter suedez. De fapt, anumite componente ale sale, cum ar fi theriacul
venetian, sunt chiar formule obtinute prin procedee alchimice, procedee care nu mai sunt
cunoscute in prezent. Exista, astfel, mari probabilitati ca astazi sa nu mai poata fi preparat
bitterul original pe care l-a creat Paracelsus in Evul Mediu. Dar asta nu exclude eficienta
lui. Revenind la una dintre intrebarile puse la inceputul acestui articol: "Care este cea mai
buna formula de bitter suedez?", trebuie sa recunoastem ca raspunsul este foarte dificil de
dat. Personal, am fost foarte curios sa aflu in mod practic cu care versiune a bitterului
suedez dintre cele existente in prezent la noi in comert se obtin cele mai bune rezultate.
Marturisesc ca am fost surprins de faptul ca versiunile obtinute din plante romanesti sunt
net mai puternice si mai nuantate ca actiune fata de majoritatea importurilor. Cum este
posibil acest lucru? In primul rand, prin calitatea plantelor - mai ales flora medicinala
spontana a Romaniei este extrem de bogata in plante medicinale amare si aromatice, cu
efecte foarte puternice, care, incluse in reteta acestui remediu, fac adevarate minuni.
Apoi, concentratiile de principii active de la bitterurile romanesti sunt mult mai mari
decat la cele aduse din strainatate, unde, in mod curios, se pune mai mult accent pe gustul
placut al remediului decat pe actiunea sa terapeutica. In fine, se pare ca in domeniul
terapiei cu plante, creativitatea autohtona a gasit un teren foarte bun de exprimare, asa
incat au fost gasite niste retete de bitter care pun foarte bine in valoare principiile care
stau la baza alcatuirii acestui remediu.

Prepararea casnica a bitterului suedez

Iata o reteta ceva mai simpla, compusa din doar douasprezece plante, dar care pune foarte
bine in valoare principiile care stau la baza alcatuirii bitterului suedez:

• intr-un borcan cu filet, cu o capacitate de 2 l, se pun cate 2 lingurite din urmatoarele

plante sub forma de pulbere (obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea): pelin
(Artemisia absinthum), anghinare (Cynara scolymus), flori de salcam (Robinia
pseudoacaccia), foi de dafin (Laurus nobilis), iarba de troscot (Polygonatum aviculare),
frunze de frasin (Fraxinus sp.), radacina de angelica (Angelica archangelica), boabe de
ienupar (Juniperus communis).

• se adauga apoi cate 1 lingurita de pulbere de rasina de brad (Abies salba), seminte de
fenicul (Foeniculum vulgare), radacina de urzica (Urtica dioica) si o jumatate de lingurita
de pulbere de sofran (Curcuma longa).

• dupa ce am pus toate plantele, adaugam un litru si jumatate de alcool alimentar de 50-60
de grade si lasam totul sa macereze vreme de minimum doua saptamani.

• la sfarsitul timpului de macerare, se filtreaza preparatul prin tifon si se pune la pastrare

intr-o sticla inchisa la culoare, intr-un loc intunecos si rece.
Se administreaza de regula 1-2 lingurite din acest preparat, inainte de mesele principale,
diluate in apa plata sau ceai. In ce boli? Lista este atat de ampla, incat ar ocupa probabil
zeci de pagini.