Posibile subiecte de examen (din Legea concurentei L. nr.

21/1996)
-Practici anticoncurentiale;
-Sanctiuni;
-Comparatie intre concurenta loiala si concurenta neloiala.

Notiuni introductive

Dreptul concurentei a fost definit ca fiind ansamblu de reglementari, menite sa asigure in raporturile de
piata interne si internationale existenta si exercitiul normal al competitiei dintre agentii economici in lupta
pentru castigarea, extinderea si pastrarea clientelei.
In actuala formulare, art 1 din Legea concurentei pune accentul pe promovarea intereselor
consumatorilor care ar fi astfel, alaturi de intreprinderi, beneficiarii mentinerii unui mediu concurential normal
Astfel, dreptul concurentei ar putea fi definit ca fiind acea ramura de drept formata dintr-un complex
de norme juridice imperative, destinate sa asigure prin organele statului exercitiul normal al competitiei intre
intreprinderi, atat in interesul licit al lor cat si al consumatorilor
In ce priveste natura juridica, aceasta ramura de drept poate fi considerata ca facand parte din, in
principiu, din categoria dreptului public, deoarece cuprinde norme imperativ-prohibitive a caror respectare este
monitorizata in numeroase cazuri de organe specializate ale administratiei publice, cum ar fi Consiliul
Concurentei
Prin restrictiile pe care le impune cu privire la anumite practice anti-concurentiale sau de concurenta
ilicita si prin supravegherea respectarii acestor restrictii, dreptul concurentei protejeaza exercitarea libera a
drepturilor agentiilor economici care alcatuiesc esenta dreptului comercial si a dreptului privat in general
El apara totodata libertatea contractuala si libertatea de actiune extracontractuala a agentilor
economici.

Obiectul si scopul dreptului concurentei

Dreptul concurentei are ca obiect de reglementare relatiile sociale dintre agentii economici care trebuie
desfasurate in asa fel incat sa se asigure prevenirea practicilor anticoncurentiale din partea unor intreprinderi
sau asocieri de intreprinderi ce se pot concretiza in acorduri, decizii sau practici concertate, restrictive de
concurenta precum si in abuz de pozitie dominanta, comportamentul monopolist al concertarilor economice pe
piata concurentiala cat si faptele de concurenta neloiala care afecteaza agentii economici, distorsionand mediul
concurential.
Al doilea obiect important il constituie reglarea relatiilor dintre agentii economici, astfel incat sa se
asigure o reala protective a consumatorilor.
Potrivit art. 1 din Legea Concurentei nr. 21/1996, normele juridice specifice dreptului concurentei au
drept scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal, in vederea
promovarii intereselor consumatorilor.
 Izvoarele dreptului concurentei
Izvoarele internationale ale dreptului concurentei sunt conventiile care au menirea de a asigura
existenta unui mediu concurential corect
Izvoarele dreptului concurentei in cadrul Uniunii Europene, care se regasesc in documentele Uniunii,
asigura conditiile propice unei concurente loiala si reprezinta o premisa a functionarii a pietei unice Uniunii
Europene
TFUE art 101 si art 102
Izvoarele interne ale dreptului concurentei sunt :
Constitutia Romaniei care stipuleaza in art. 135 alin. 1 ca economia Romaniei este economie de piata
bazata pe libera iniatiativa si concurenta
Legea 21/1996 a concurentei, republicata cu modificarile si completarile ulterioarele
Legea 145/5 iulie 2011, pentru aprobarea OUG nr. 75/2010 privind modificarea si completarea Legii
concurentei nr 21/1996
Legea nr 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale(toate se gasesc pe site-ul Consiliului
Concurentei)

Principii care guverneaza dreptul concurentei

Din continutul reglementarilor, la nivel national se desprind mai multe reguli cu caracter de principiu
- principiul liberei concurente consacrat prin art. 135 din Constitutia Romaniei si celelalte acte
normative din domeniu;
- principiul liberei stabiliri a preturilor care este prevazut in art. 4 alin 1 din legea 21/1996, consta in
aceea ca in principiu preturile produselor, tarifelor, serviciilor si lucrarilor se determina in mod liber prin
concurenta pe baza cererii si ofertei;
In cadrul unor activitati cu caracter de monopol natural sau al unor activitati economice stabilite prin
lege, preturile si tarifele se determina si se ajusteaza cu avizul Ministerului Finantelor Publice desigur cu
exceptia celor pentru care prin legi speciale sunt prevazute ale competente.
In sectoarele economice sau pe piete unde concurenta etse exclusa sau substantial restransa prin efectul
unei legi sau datorita existentei unei pozitii de monopol, Guvernul cu avizul Consiliului Concurentei poate prin
hotarare sa instituie forme corespunzatoare de control al preturilor pentru o perioada de cel mult 3 ani, care
poate fi prelungita succesiv pe durate de cel mult 1 an. De asemenea poate intervene si pentru situatii de criza
sau de imprejurari exceptionale.
 - principiul interzicerilor practicilor anticoncurentiale si monopoliste- pot caruia legea interzice
intelegerile, deciziile sau practicile concertate ale intreprinderi sau asociatiilor de intreprinderi, abuzul de
pozitie dominant, ajutorul de stat (art 5, 6, 9);
- principiul eticii concurentiale- consta in obligatia comerciantilor de a isi exercita activitatea cu buna-
credinta potrivit uzantelor cinstite cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale;
- principiul aplicarii obligatorii a normelor de drept al concurentei -Aceasta sarcina revine Consiliului
Concurentei ca autoritate administrativa nationala, in domeniul concurentei, autonoma si investita cu puteri
depline pentru realizarea scopului respective;
- principiul aplicarii directe in dreptul national al unor reglementari ale Uniunii Europene privind
concurenta, astfel consiliul concurentei aplica dispozitiile art. 101 si 102 din Tratatul privind functionarea
Uniunii Europene , potrivit Reglementului Consiliului CE nr 1/2002 al Consiliului din 16 decembrie 2002 in
cazurile in faptele intreprinderilor pot afecta comertul intre statele membre ale Uniunii Europene;
- principiul sanctionarii agentilor vinovati care consta in faptul ca nerespectarea normelor imperative
privind modul in care trebuie sa se realizeze concurenta intre intreprinderi sau asociatii de intreprinderi are ca
efect dispunerea masurilor de restabilire a legalitatii din partea Consiliului Concurentei precum si aplicarea
sanctiunilor specifice dreptului concurentei (contraventionale sau penale). De asemenea, cand un concurent a
fost pagubit prin actiunile ilicite ale altui concurent, acesta din urma poate fi obligat la plata de daune materiale
si morale.

Raportul juridic de concurenta

Raportul juridic de concurenta consta in legatura ce se naste intre stat si intreprinderile sau asociatiile de
intreprinderi care opereaza pe piata in cadrul caruia statul pretinde o anumita conduita in ce priveste respectarea
normelor legale pentru a asigura o concurenta corecta, iar agentii economici le respecta de buna voie (raport de
conformare) sau le incalc prin realizarea de practici anticoncurentiale, situatie in care intervine forta coercitiva a
statului prin Consiliul Concurentei stabilindu-se raspunderea materiala, contraventionala sau chiar penala a
intreprinderilor vinovate (raport de conflict).
Subiectii raportului juridic de dreptul concurentei sunt intreprinderile si asociatiile de intreprinderi
care functioneaza pe piata, si statul, care le impune o anumita conduita.
Agentii economici formeaza subiectul pasiv, iar statul este subiectul activ.
Continutul rap jur de concurenta este format din totalitatea dr si oblig participantilor la acest rap.
Obictul rap jur de concurenta este format din anumite actiuni pe care titularul dreptului le efectueaza sau
le poate pretinde si pe care celalalt subiec este obligat sa le savarseasca sau sa se abtina de a le savarsi.
Raportul de conformare- Momentul nasterii raportului, se naste din mom intrarii in vigoare a normei
juridice imperative in domeniul concurentei si se desfasoara prin impunerea cerintei de respectare a regulii de
conduita pe care o instituie, pana la data iesirii din vigoare a acestor norme juridice, iar rap jur de conflict se
naste prin sav unei fapte care incalca normele ce impun o anumita conduita concurentiala.
 Stingerea rap juridic de concurenta – rap jur de concurenta dureaza pana la abrogarea normei, care
impune o obligatie imperativa pt agentii economici, iar rap jur de conflict inceteaza prin aplicarea sanctiunilor
dispuse de lege si a celorlalte masuri, inclusiv restabilirea situatiei anterioare.

Consiliul concurentei

Urmareste concurenta mediului de aafcere, prin stimularea si mentinerea unui mediu concurential
normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor, conform prevederilor art 16-32 din Legea
concurentei nr 21/1996.
Autoritatea Nationala Administrativa avand menirea de asigura respectarea relementarilor in domeniu, iar
in cazurile de incalcare a normelor respective, va aplica sancitunile prevazute de lege si masurile necesare
pentru restabilirea concurentei oneste.
Conform art 17, plenul consiliului concurentei este un organ colegial format din 7 membri. Avem un
presedinte, 2 vice-presedinti a carei functie este asimilata celei de secretar de stat si 4 consilier de concurenta a
carei functie este asimilata de secretari de stat.
Art 27, Consiliul concurentei adopta regulamentele si instructiuni, emite ordine, ia decizii, formuleaza
avize, face recomandari si elaboreaza rapoarte carte UE.
Deciziile consiliului concurentei sunt acte cu caracter unilateral prin care se constata incalcarea
prevederilor legii si se aplica sanctiunile corespunzatoare, dispunandu-se totodata masurile necesare restabilirii
mediului concurential, se acorda accesul la informatii confidentiale, se solutioneaza plangerile formulate in
baza dispozitiilor prezentei legi, precum si cererile si notificarile privind concentrarile economice. (art 27 alin 5
din legea concurentei).

Protectia pietei de practici care afecteaza concurenta libera

Legea 21/1996 nu reglementeaza toate actele care pot aduce atingere concurentei si consumatorilor, ci
numai pe acelea care afecteaza piata in ansamblul ei.
Aceste acte sunt numite practici restrictive de concurenta sau fapte monopoliste la care se adauga si
actele autoritatilor care aduc atingere liberei concurente spre a le deosebi de practicile de concurenta neloiala,
reglementate prin legea nr 11/1991.
Ambele categorii de practici sunt contrare uzantelor comerciale corecte si afecteaza concurenta intre
agentii economici cat si interesele consumatorilor
Practicile restrictive de concurenta aduc atingere pietei in intregul ei, adica afecteaza un numar
nedeterminat de agenti economici si pe consumatori prin incalcarea normelor economice ale pietei libere iar
practicile de concurenta neloiala sunt indreptate impotriva unuia sau unor agenti economici determinati
urmarind sa elimine anumit rivali de pe piata prin acapararea ilicita a clientelei acestora.
Practici care aduc atingere concurentei savarsesc nu numai intreprinderile ci si guvernele sau autoritatile
sau alte institutii publice care acorda ajutoare operatorilor economici sau dispun alte masuri care afecteaza
libera concurenta.

Practicile anticoncurentiale

-Intelegeri, decizii si practici concertate care afecteaza concurenta.

In art 5 alin 1 din legea concurentei sunt reglementate urmatoarele demersuri anticoncurentiale realizate
de intreprinderi:
- intelegeri propriu-zise intre intreprinderi;
- decizii ale asociatilor de intreprinderi;
- practici concertate ale entitatilor enuntate anterior;
Deci, intelegerile pot fi exprese sau tacite intre intreprinderi.

Intelegerea reprezinta potrivit dreptului Uniunii Europene si national orice acord dip sau multilateral,
scris sau oral, public sau secret, indiferent de denumire intre mai multe intreprinderi sau operatori economici.
Deciziile de asociere reprezinta o manifestare de vointa preliminara prin care un operator economic
independent consimte sa realizeze o grupare impreuna cu alte entiati, cooperare anticoncurentiala devenind
operanta doar dupa ce este finalizata printr-un acord.
Notiunea de practica concertata desemneaza sau presupune o stare de fapt ce rezulta din
comportamentul coordonant al intreprinderilor sau operatorilor economici care este ilicit cand se opereaza
pentru realizarea de practici anticoncurentiale constand in substituirea cu buna stiinta a riscurilor concurentei
normale cu o cooperare nefireasca.
Cazuri in care intelegerile, deciziile si practicile concertate sunt interzise
- Sunt interzise intelegerile, deciziile, practicile concertate ale intreprinderilor sau asociatilor de
intreprinderi atunci cand ca obiect sau ca efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei pe piata
romaneasca sau pe o parte a acesteia in special cele care stabilesc direct sau indirect preturi de cumparare sau
de vanzare sau orice alte conditii de tranzactionare;
- Limiteaza sau controleaza productia, comercializarea, dezvoltarea tehnica sau investitiile;
- Impart pietele sau sursele de aprovizionare;
- Aplica in raporturile cu partenerii comerciali conditii inegale la prestatii echivalente provocand in
acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurential;
- Conditioneaza incheierea contractelor de accepare de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care
prin natura lor sau in conformitate cu uzantele comerciale nu au legatura cu obiectul acestor contracte;
 - Convin sa participe in mod concertat cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de
oferte;
- elimina de piata alti concurenti;
- limiteaza sau impiedica accesul pe piata si libertatea exercitarii concurentei de catre alte intreprinderi
precum si intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumite intreprinderi fara o justificare
rezonabila (art 5 alin 1 litera a-g din legea concurentei) (posibil subiect de examen).

Cazuri in care sunt permise practicile prezentate anterior prevaz la art.5 alin.1.
Se acorda exceptarea individuala de la practicile interzise aratate anterior, prevazute la art.5 alin.1, daca
ele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a-contribuie la imbunatatirea productiei si distributiei de marfuri sau la promovarea progresului tehnic
sau economic asigurand in acelasi timp consumatorilor un avantaj corespunzator celui realizat de partile la
respectiva intelegere, decizie sau practica concentrata.
b-impun intreprinderilor in cauza doar acele restrictii ce sunt indispensabile pt atingerea acestor
obiective.
c-nu ofera interprienderilor posibilitatea de a elimina concurenta de pe o partea substantiala a pietii
produselor in cauza.

Interdictiile prezentate prin art.5 alin.1 din Legea 21/1996 nu se aplica pt urmatoarele situatii in
care:
1-Intelegerile, deciziile si practicile concertrate sunt considerate licite sau permise. In cazul in care cota
de piata cumulata detinute de partile la o intelegere nu depaseste 10% pe niciuna dintre pietele relevante
afectate de aceste acorduri atunci cand aceasta este incheiata intre intreprinderi ce sunt concurenti existenti sau
potentiali pe una dintre aceste piete.
2-In cazul in care cota de piata detinuta de fiecare dintre partile la o intelegere decizie sau practici
concertate, nu depaseste 15% pe niciuna dintre pietele relevante, afectate de intelegere atunci cand aceasta este
incheiata intre inteprinderi ce nu sunt concurente, concurenti, existenti sau potentiali pe niciuna dintre aceste
piete.
3-Iar in cazul in care este dificil sa se stabileasca daca este vorba de o intelegere, decizie sau practici
concertate, intre concurenti sau neconcurenti, se aplica pragul de 10%.
Cand pe o piata relevanta concurenta este restransa datorita efectului cumulativ al unor intelege sau
practici concentrate, decizii, vanzare de bunuri sau servicii incheiate cu diversi distribuitori cu producatori, daca
pragurile aratate se afla sub cota de 5% , atat pt acordurile incheiate intre concurenti cat si pt cele incheiate intre
neconcurenti, nu functioneaza interdictiile.
Se considera ca intelegerile, deciziile sau practicile concentrate nu restrang concurenta, fiind deci licite,
in cazul in care cotele de piata ale acestora cumulate depasesc pragurile de 10%, 15% respectiv 5% prezentate
anterior cu mai putin de 2 puncte procentuale inclusiv: in cursul a doi ani calendaristici succesivi.
Chiar daca sunt respectate masurile respective privind cotele de piata, in care se situeaza sub 15%, 10%
sau 5% conform art.8 Legea 21/1996, deciziile, acordurile sau practicile concentrate ale interprinderilor sau
asociatilor de interprinderi sunt totusi interzise intre concurentii:
1-daca au ca obiect fixarea preturilor de vanzare a produselor catre terti;
2-limitarea productiei sau a vanzarilor;
3-impartirea pietelor sau a clientilor.
Intre neconcurenti:
1. daca restrang capacitatea cumparatorului de a-si stabili pretul de vanzare fara a adduce atingere posib
furnizorului de a impune un prêt de vanzare maxim sau de a recomanda un pret de vanzare, cu exceptia ac
acetse a din ura sa nu fie egale cu un prêt minim stabilit in urma presiunilor exercitate de una din parti sau a
masurilor de stimulare practicate de aceasta, deci sa nu fie preturi prestabilite.
2. restrangeri teritoriale sau privind cilentii carora cumparatorul le poate vinde bunurile sau serviciile care
fac ob contractului, cu exceptia cazului in care este vorba de una dintre urmatoarele restrictii care nu sunt grave:
restrangerea vanzarilor active catre teriotriul exclusive sau catre o clentela excusive rezervate frunizorului sau
cedate de furnizor unui alt comparator.
3. restrangerea vanzarilor catre utulizatorii finali realizate de un cumparator care actioneaza pe piata in
calitate de comerciant cu ridicata.
4. restrangerea vanzarilor catre distribuitori neautorizati, realizate de membrii unui sitem de distributie
selective.
5. restrangerea capacitatii cuparatorului de a vinde component destinate incorporarii unor client care ar
putea sa le utilizeze pt fabricarea de produse asemanatoare celor produse de frunizor.
6. in cazul restrangerilor vanzarilor active sau passive catre utilizatori finali, realizate de membrii unui
system de distributie selective, care actioneaz pe piata in calitate de vanzator cu amanuntul, fara a adduce
atingere posibilitatii de a interzice unui membru al sitemului sa isi desfasoare activitatile dintr-un sediu
secundar autorizat.
7. restrangerea livrarilor…

Abuzul de pozitie dominanta

Regulamentul CC din 13 05 2004 privind aplicarea prevederilor art 5 si 6 din legea 21/1996 a definit
pozitia dominant ca fiind situatia in care o intreprindere este capabila intr-o masura apeciabila sa se comporte
independent fata de concurentii, inclusive concurentii potentiali si clientii sai de pe o piata relevant.
Conceptul de pozitie dominanta a fost de CJUE ca fiind o pozitie de putere economica de care se
bucura o intreprindere si care ii permite sa afecteze concurenta pe opiate relevant prin capacitate a pe care o are
de a se comporta independent de concurentii si cumparatorii sai, ceea ce poate afecta consumatorii finali ai
produsului respectiv.
Practicile abusive ale intreprinderilor care detin o pozitie dominanata enumerate la art 6 alin 1 din
L nr 21/1996:
-impunerea in mod direct sau indirect a unor preturi inechitabile de vanzare sau cumparare sau a altor
conditii inechitabile de tranzactionare si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari;
- limitarea produselor comercializarii sau tehnologizarii produselor in dezavantajul conumatorilor;
-aplicare a unor conditii legale la prestatii echivalente provocand in acets fel unora dintre ei un dezavantaj
concurential;
- conditionare incheierii contractelor de accepatrea de catre parteneri a unor prestatii suplimantare care
prin natura lor sua in conformitate cu uzantele comerciale nu au legatura cu obiectul contractelor;
-practicarea unor pretuir excessive sau practicarea unor preturi de ruinare in scopul inlaturarii
concurentilor sau vanzarea la export sub costul de producte, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor
preturi majorate consumatorilor interni;
-explotarea satrii de dependenta la care se gaseste o alta intreprindere sau intreprinderi si care nu dispune
de o solutie sau de o alternative in conditii echivalente;
-precum si ruperea relatiilor contractuale pt singurul motiv ca partenerul commercial refuza sa se supuna
anumitor conditii comerciale nejustificate;
CC constata si ia masuri impotriv abuzului de pozitie dominant aplicand sip rev art 102 din tratattul
privind functionarea UE ori de cate ori poate fi afectata comertul dintre statele membre.

Concertarea economica exclusiva

 Notiune: spre deosebire de practicile anticoncurentiale, in cazul carora sanctiunile intervine post factum,
aici organele de supraveghere face o analiza in lipsa savarsirii unei activitatii anticoncurentiale in scopul de a
preveni in viitor pozitia apartinand unei pozitii dominante care sa poata afecta pe piata relevanta, prevaland
astfel caracterul preventiv si nu cel sanctionator.
Legea nu instituie concertarile economice minore care nu sunt execive(sunt instituite sau acceptate de
catre organele de supraveghere numai la momentul constituirii lor prezinta sau nu caracter execisv).
La nivel national, sunt reglementate concertarile economice(cap.III art 10-15 din Lege), precizand
operatiunile care duc la constituirea Consiliului Concurentei, contractele Consiliului, obligatiile care decurg, ce
masuri se impun, ce obligatii avem. Consiliul a adoptat Ord nr. 385 din 5 august 2010 pentru punerea in
aplicare a Regulamentului privind concertarile economice.
Pe plan european,(CE) 139/2004 din 20 ianuarie 2004 al Consiliului Uniunii privind controlul
concertarilor economice intre intrepinderi, nu defineste, insa ofera unele elemente potrivit carora, in situatia in
care un numar de intreprinderi detin o pondere a activitatii economice pe o piata exprimata prin totalul
vanzarilor activelor sau fortelor de munca utilizate.
Concertarea economica= operatiunea prin care doua sau mai multe intrepinderi se grupeaza(acei ag ec),
control unic sau comun, o persoana sau un grup de persoane dobandesc controlul uneia sau mai multor
intreprinderi.
Caracterul ilicit al concertarilor economice
Art 12 din Legea concurentei: sunt insitutite concertari economice: obstacole, efective pe piata
romaneasca sau pe o substituita acesteia, in special ca urmare a crearii sau consolidarii unei pozitii
dominante(doar cele excesive au efect, nu toate).
In multe cazuri, presupune o cooperare sau specializare intre intreprinderile concurente sau are rolul de a
eficientiza activitatea participantilor la concertare, ceea ce poate fi benefic atat pentru participanti, cat si pentru
consumatori.
Concertare excesiva, trebuie indeplinite 2 cerinte cumulativ:
1. Crearea unei pozitii dominante, afecteaza sau poate afecta concureta, obstacole semnificative asa cum
legea spune pe piata romaneasca sau pe o piata substituita acesteia;
2. Cifrele de afaceri cumulate a intreprinderii depaseste echivalentul a 10 mil de euro si cand cel putin 2
din aceste intrepinderi au cel putin 2 afaceri pe teritoriu romanesc mai mare decat echivalentul a
400.000 de euro.
Actiuni ale autoritatilor sau institutiilor publice care afecteaza concurenta- art 9 alin 1 din legea
instituie orice actiune sau inactiune : concurenta. Limitarea libertatii comertului sau autonomiei intreprinderii
exercitate cu respectare reglementarilor legale sau stabilirea de condictii discriminatorii pentru activitatea
intreprinderilor(taxe, criterii limitari, incalcarea mediului anticoncurential).

Ajutoarele de Stat- prin sustinerea anumitor intreprinderi sau ramuri ale industriei prin acordarea de
ajutoare poate fi distorsionata concurenta( subventii, imprumuturii, reduceri de impozite sau exonerari fiscale).
 OUG nr 117/2006 in domeniul ajutoarelor de stat( Legea nr 137/2007), aceste reglementari au rolul de a
transmite in dreptul intern( TFUE).
In functie de efectele pe care le produc, ajutoarele de stat sunt compatibile sau incompatibile. Declara
incompatibilitatea: ajutoarele, conditie cumulativa : acordate de catre stat sau din resursele statului, favorizeaza
anumite intreprinderi sau sectoare de activitate, daca denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta,
afecteaza schimbul dintre statele membre.

Sistemul sanctionator- analizand sistemul care analizeaza concurenta: 2 acceptiuni de politica legislativa
in fata de rolul pe care statul il are intr-o economie de piata:
1. Conceptia europeana: combaterea actelor care afecteaza concurenta trebuie sa fie preponderent
administrata prin sanctiuni contraventionale, sanctiuni penale. Statul ca garant al libertatii comertului:
depistarea, sanctionarea si prevenirea faptelor de incalcarea a normelor care guverneaza concurenta.
2. Conceptia americana- sanctiuni civile, daune-interese aplicate de catre institutiilor civile agentilor
economici interesati: dreptul comun.
Legislatia romaneasca a concurentei se incadreaza in conceptia europeana: mecanismul administrarii de
sanctiuni contraventionale si chiar de declansare a faptei penale(dreptul concurential).

Sistemul de sanctionare administrativ

Contraventia- fapta savarsita cu vinovatie astfel o forma de anticoncurenta nu poate fi sanctionata
contraventional, daca nu se stabileste culpa intreprinderii(Consiliul Concurentei de catre el).
Ordonanta nr 2/2001: posibilitatea sanctionarii contraventionale a persoanelor juridice. Pot fi sanctionate
contraventional si pentru intreprinderi care savarsesc fapte contraventionale prevazute de Legea Concurentei.
Cauze care inlatura, pot Ord., similare cu cele care inlatura raspunderea penala. Aceeasi institutie, pers,
raspunderii contraventionale(principiul abaltiunii). Executarea sanctiunii contracventionale, Ord. 2/2001
principiul abaltiunii( contravenientul plateste jumatate din cuantumul amentii in termen de 48 de ore de la data
actului de constatare si sanctionare a contraventiei).
Sunt domenii in care legiuitorul deroga de la acest principiu: concurenta, trebuie sa fie executate integral
Legea creaza posibilitatea reducerii cuantumului amenzii cand cel vinovat recunoaste fapta si propune
remedii care sa duca la inaturarea incalcarii.
Procedura sanctionatorie- 2 etape: 1. Investigarea faptei si 2. Luarea unor masuri sau a mai multor
masuri care sa inlature efectul, rezultatul investigarii duce la incalcarea legii concurentei. Descoperirea si
investigarea incalcarii Legii Concurentei, art. 101 si 102 din TFUE, incumba Consiliului Concurentei care
actioneaza prin inspectorii de concurenta (art.33).

Procedura de investigare
Art 33, 49- organul de supraveghere Consiliul Concurentei declanseaza ancheta, fie din oficiu sau fie la
plangerea unei persoane fizice sau juridice lezate in mod real si direct de faptele care afecteaza concurenta
prevazute in art 5,6, 9, 15 din Legea Concurentei, adica intelegeri, practici, folosirea in mod abuziv a unei
pozitii dominante, concentrarile economice, actiuni sau inactiuni ale autoritatilor si institutiilor administratiei
publice centrale sau locale sau ale entitatilor catre care acestea si-au delegat atributiile, prin ajutoarele de stat.
In art 40 , alin 1 din Legea Concurentei, la primirea unei plangeri privind o practica anticoncurentiala,
Consiliul Concurentei examineaza daca prezinta temei de fapt si de drept pt a justifica pornirea unei
investigatii.

Daca nu se justifica, Consiliul Concurentei in termen de 60 de zile de la data depunerii sau cand i se
confirma in scris autorului plangerii ca aceasta este completa si indeplineste conditiile legale, acesta emite o
decizie cu precizarea motivelor pentru care a fost respinsa.
Daca efectueaza o investigatie, Consiliul Concurentei poate sa ordone incetarea practicilor
anticoncurentiale constatate, sa dispuna masuri interimare, sa accepte angajamente, sa aplice intrepriderilor sau
asociatiilor de intreprinderi amenzi, sa formuleze recomandari sau sa impuna partilor conditii sau alte obligatii.
De asemnea, Consiliul Concurentei poate sa decida ca nu este cazul sa intervina, pe baza informatiilor
detinute, ca nu sunt incalcate prevederile legale.
In cazul concentrarilor economice excesive, la primirea notificarii unei asemenea operatiuni, CC va
raspunde in scris in termen de 30 de zile printr-o adresa daca va ajunge la concluzia ca operatiunea de
concertrare economica nu cade sub incidenta legii concurentei.
CC va emite o decizie de neobiectiune in termen de 45 de zile de la primirea notificarii complete, atunci
cand constata ca nu exista indoieli la compatibilitatea cu un mediu concurential licit sau cand intreprinderile
notifica CC ca urmeaza o concentrare economica si ca isi iau angajamente si cand indoielile cu privire la
compatibilitatea cu un mediu concurential licit au fost inlaturate prin angajamentele propuse de partile implicat
si acceptarea de catre Consiliul Concurentei.
Tot in termen de 45 de zile de la primirea notificarii complete CC poate decide pornirea unei investigatii
in cazul in care concentrarea economica cade sub incidenta legii concurentei, prezinta indoieli serioase cu
privire la compatibilitatea unui mediu concurential licit. Daca se constata ca o concentrare economica a fost
pusa in aplicare ara a fi notificata in prealabil, prin decizie CC poate sa solicite intrerpinderilor implicate sa
dizolve entitatea rezultata din concentrarea economica prin dizolvarea fuziunii sau prin cesionarea actiunilor
sau activelor dobandite, restabilindu-se situatia anterioara realizarii concentrarii economice sau sa dispuna orice
alta masura.
Prin decizia pe care o emite CC confera forta obligatorie angajamentelor propuse de intreprinderi, in
masura in care acestea ofera protectie consumatorilor. Deciziile CC vor fi comunicate imediat partii implicate si
in termen de 30 de zile de la comunicare pot fi contestate in contencios administrativ, instanta competenta
Curtea de Apel Bucuresti.
Daca se procedeaza la atacarea deciziei CC in contencios administrativ, instanta competenta poate cere
suspendarea executarii deciziei atacate la cererea partilor interesate. In cazul amenzilor suspendarea se poate
dispune numai cu plata unei cautiuni stabilite de catre instanta.
 Ordonanta prin care se stabilieste pornirea unei investigatii poate fi atacat numai odata cu decizia prin
care se finalizeaza investigatia.
Aplicarea sanctiunilor contraventionale- fie sub forma unor procente din cifra de afaceri, fie stabilita in
limita sau intre anumite limite valorice determinate in functie de gravitatea faptei, amenda de la 0,1 %- 1% din
cifra de afaceri totala din anul anterior, urmatoare fapte savarsite de intreprinderi sau asociatii de
intreprinderi.(ex: furnizarea de informatii incomplete pe parcursul investigatiei, frunizarea de informatii
incomplete sau care induc in eroare sau de documente incomplete sau nefrunizarea documentelor de catre
intreprinderi in cazul concentrarilor economice., furnizarea informatiilor inexacte si incomplete pt verificarea
faptelor ce aduc atingere concurentei, refuzul de a se supune investigatiilor , inspectiilor desfasurate la sediul
inteprinderilor.
Se sanctioneaza cu amenda de la 1000 la 20000 faptele autoritatilor si institutiilor publice centrale si
locale constand in furnizarea cu intentie sau din neglijenta a unor informatii inexacte, incomplete sau care induc
in eroare sau frunizarea de documnete incomplte sau nefrunizarea documentelor si informatiilor cerute de CC.
In cazul in care nefurnizarea informatiilor persista dupa termenul stabilit de CC cu intentie sau neglijenta,
acesta poate aplica conducatorului institutie sau autoritatii administratiei publice centrale sau locale o amenda
de 5000 lei / zi intarziere.
Constituie contraventii si se sanctioneaza cu 0,5%- 10% din cifra de afaceri totala din anul anterior
investigatiei, urmatoarele fapte anticoncurentiale sava cu intentie sau din neglijenta de catre intreprinderi sau
asociatii de intreprinderi:
- incalcarea art 5 si 6 din Legea Concurentei;
- incalcarea prev art 101 si 102 din TFUE;
- nenotificarea concentrarilor economice inainte de punerea in aplicare a acesteia, cu exceptia a unei derogari,
(decizia de neobiectiune);
- prin punerea in practica a unei concentrari economice incompatibila cu legea;
- prin neindeplinirea unei masuri, obligatii impuse pirntr-o decizie a CC.
Inspectorii de concurenta decid procentul de sanctionare, de catre comisiile CC, sau de catre Plenul CC
atunci cand sunt fapte grave.
Cazuri de agravare sau atenuare a cuantumului amenzii, unele intrepinderi pot beneficia si de politica de
clementa. Daca nu respecta amenzile si nu platesc , CC poate obliga intreprinderile in cauza la plata unei
amenzi cominatorii in cuantum de 5% din cifra de afaceri zilnica medie din anul precedent sanctionarii pentru
fiecare zi de intraziere, mai poate fi aplicat si amenda cominatorie.
Pentru a le determina sa inceteze o incalcare a prevederilor art 5 si 6 din legea concurentei, sa respecte o
decizie prin care sau impus masuri interimare, sa respecte un angajament devenit obligatoriu printr-o decizie a
CC si sa frunizeze in mod complet si corect informatiile si documnetele cerute sau sa se suspuna inspectiei
prevazuta in art 36 din legea concurentei.
Deciziile cu privire la sanctionarea intrepinderilor in cazul pot fi atacate in contencios administrativ sau la
instanta competenta.