ȘCOALA GIMN. NR.

1 HUDEȘTI –structura Vatra

Avizat,
Director,prof. Apătăchioae Mirela

CURRICULUM ADAPTAT PENTRU ELEVII CU CERINȚE

EDUCATIVE SPECIALE

Curriculum adaptat după:

1.Programa scolara pentru disciplina,,Comunicare in limba romana” si
,,Matematică şi explorarea mediului”, Aprobată prin ordin al ministrului
Nr.3418/19.03.2013

Clasa a II –a 2019-2020

Prof.înv. primar, Alupoaei Laura

POSIBILE DIRECŢII PENTRU DIFERENŢIEREA SARCINILOR LA NIVELUL CLASEI,

VOLUMUL – Se poate reduce numărul de elemente pe care elevul trebuie să le înveţe şi să le

completeze.
METODELE DE PREDARE – Se pot : utiliza diverse materiale didactice ilustrate, introduce
mai multe exemple practice, planifica activităţi practice, utiliza grupuri de învăţare prin
cooperare.
PARTICIPAREA – Se poate adapta măsura în care elevul este implicat activ în rezolvarea
sarcinii, va primi sarcini mai simple (eventual practice) pe care să le poată îndeplini.
TIMPUL – Se poate adapta timpul alocat învăţării, completării unei sarcini sau a unui test,
astfel se vor stabili ritmuri de învăţare diferite (creşterea sau scăderea ritmului).
NIVELUL DE SPRIJIN – În funcţie de necesităţi, se poate aloca mai mult sprijin individual
anumitor elevi prin apelarea la: colegi care sa îi ajute, cadre didactice de sprijin, tutori elevi
(de aceeasi vârsta sau mai mari).
GRADUL DE DIFICULTATE – Se pot adapta: nivelul conţinuturilor, tipul problemei,
regulile pe care elevul le poate folosi în rezolvarea sarcinii (permisiunea utilizării
calculatorului la ora de matematică, simplificarea instrucţiunile pentru rezolvarea sarcinii,
schimbarea regulilor pentru a raspunde nevoilor elevilor).
REZULTATUL – Se poate adapta modul în care elevul poate răspunde cerinţelor: a
răspunde la întrebări oral, nu în scris; a folosi un caiet de comunicare pentru unii elevi; a
permite elevilor să demonstreze cunoştinţele pe care le au prin utilizarea unor mijloace
practice.
MODIFICAREA CURRICULUMULUI – Se pot adapta obiectivele sau rezultatele aşteptate
folosind acelaşi conţinut (a se cere acţiunile/cunoştinţele facile).
ÎNLOCUIREA CURRICULUMULUI – Se pot folosi instrucţiuni şi materiale de învăţare
diferite pentru a răspunde scopurilor personale de învăţare ale unui elev (în timpul unui test
de limbă, un elev îşi dezvoltă abilităţile de utilizare a calculatorului în sala de calculatoare).
PROIECTAREA DE MATERIALE SĂ RESPECTE :
 Includerea unei informaţii mai reduse pe aceeaşi pagină;
 Folosirea culorilor contrastante;
 Sublinierea informaţiei cu creioane colorate;
 Utilizarea în pondere mai mare a exerciţiilor de completare cu răspunsurile potrivite;
  Reflectarea şi exemplificarea cu extrase din experienţe practice
 Acoperirea unor porţiuni din pagină;

(Lista orientativa cu modalitati de adaptari curriculare :

- renuntarea la anumite capitole , teme;
- esentializarea continuturilor;
- utilizarea materialului concret,obiectual si reprezentativ;
Comunicare în limba română

COMPETENȚE GENERALE

1.Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3.Recepatrea unei varietati de mesaje scrise, in contexte de comunicare cunoscute
4.Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Competențe specifice şi activităţi de învăţare
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Competențe specifice
1.1 . Identificarea semnificaţiei unui
mesaj oral din texte accesibile variate
1.2. Identificarea unor informaţii variate
dintr-un text audiat
1.3. Identificarea sunetelor, silabelor în
cuvinte și a cuvintelor în enunţuri rostite
cu claritate
1.4. Exprimarea interesului pentru
receptarea de mesaje orale, în contexte
de comunicare cunoscute
2.Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
-cls.II
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
activităţi:
- jocuri de executare a unor comenzi orale;
- exerciţii de recunoaştere a unor momente din
textul audiat, pe baza unor imagini prezentate;
- jocuri de ordonare logică a cuvintelor în propoziţii;
- exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei
propoziţiilor enunţiative şi interogative (fără
terminologie);
- exerciţii de delimitare a cuvintelor în enunţuri;
- exerciţii de stabilire a poziţiei unui cuvânt într-o
propoziţie;
- jocuri de identificare a poziţiei silabelor în cuvânt;
- exerciţii de descoperire a unor cuvinte care să
înceapă, să conţină sau să se termine cu o silabă
dată;
- exerciţii de distingere a sunetului iniţial, final sau
- din interiorul unei silabe sau al unui cuvânt;
-exercițiide citire
 Competențe specifice
2.1 formularea clară şi corectă
enunţuri verbale potrivite unor situaţii
date
2.2. Transmiterea unor informaţii printr-
o suită de enunțuri înlănțuite logic
2.3. Participarea cu interes la dialoguri,
în diferite contexte de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
Competențe specifice
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite
în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui scurt
text în care se relatează întâmplări,
fenomene din universul cunoscut
3.3. Identificarea semnificaţiei unor
simboluri în contexte cunoscute
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de alcătuire a unor enunţuri cu accent pe
pronunţia clară şi corectă;
- exerciţii de construire corectă a unor enunţuri după
imagini;
- exerciţii de construire a unor enunţuri, folosind
cuvinte date;
- exerciţii de memorare;
- exerciţii de utilizare a cuvintelor noi în contexte
adecvate;
- exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe;
- exerciţii de compunere a cuvintelor, pornind de la
o silabă dată;
- exerciţii de dicţie;
- exerciţii de schimbare a sensului unui cuvânt prin
modificarea unui sunet sau a unei silabe;
- exerciţii de dialog cu persoane diferite (folosirea
formulelor de adresare, salut, prezentare);
- activităţi de exprimare a propriei păreri în legătură
cu fapte, întâmplări cunoscute;
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de asociere a sunetului cu litera (grup de
litere- sunet)
- exerciţii pentru lărgirea câmpului vizual de o
silabă
- exerciţii de citire selectivă
- exerciţii de citire la prima vedere;
- exerciţii de punere în corespondenţă a cuvintelor
scrise cu litere de mână sau tipar cu imaginea;
- exerciţii de citire integrală a cuvintelor
- exerciţii de citire a unor texte cunoscute, formate

4. 4.Redactarea de mesaje scrise în diverse situatii de comunicare
Competențe specifice
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse
contexte de comunicare
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convențiilor de bază
4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente,
păreri prin intermediul limbajelor
convenţionale
B. CONTINUTURILE ÎNVATARII
1. Formarea capacitatii de citire/lectura
Literele mici si mari ale alfabetului.
Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Citirea cuvintelor.
Citirea propozitiilor.
Intonarea propozitiei interogative (fara terminologie).
Citirea textelor.
2. Formarea capacitatii de comunicare
din 4-5 propoziţii
- exerciţii de citire selectivă;
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de trasare a elementelor grafice;
- exerciţii de adoptare a poziţiei corecte şi comode
pentru scris;
- exerciţii de scriere a unor elemente grafice
pregătitoare, care să faciliteze scrierea literelor şi
scrierea în duct continuu;
- exerciţii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor
din 2-3 silabe deschise şi a propoziţiilor formate
din 2-3-4 cuvinte;
- exerciţii de încadrare corectă în pagină a textului
(dată, alineat);
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre
cuvinte;
- exerciţii de copiere, transcriere a unor cuvinte,
propoziţii sau texte scurte (4-5 propoziţii)
- exerciţii de folosire a punctului, a scrierii cu
majusculă;
- exerciţii de copiere/transcriere a unor substantive
proprii, a unor propoziţii enunţiative;
- dictări de cuvinte din 2-3 silabe deschise;
- dictări de propoziţii din 3-4 cuvinte.
 Comunicarea orala
Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc, a
cere şi a da informaţii, a formula o idee, a cere si a da informatii
_ Cuvântul – element de comunicare.
_ Propozitia/enuntul - alcatuirea de propozitii/enunturi despre obiecte, fiinţe
_ Dialogul – convorbirea între doua sau mai multe persoane. Formulele elementare de initiere si
de încheiere a dialogului.
Schimburi verbale:
initierea sau încheierea unui schimb verbal;
identificarea unei persoane sau a unui obiect;
formularea unor întrebari si a unor raspunsuri;
oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;
oferirea unor informatii despre forma si despre utilitatea unor obiecte;
exprimarea propriei pareri în legatura cu un fapt.
discutii libere despre jocuri, jucarii, filme de desene animate, filme pentru copii; despre
întâmplari si fapte din viata proprie, despre comportarea civilizata, despre mediul scolar,
despre regulile de circulatie rutiera, despre regulile de igiena sanitara, despre ocrotirea
mediului înconjurator etc.
Comunicarea scrisa-Alfabetul limbii romane
Procesul scrierii-Literele mici si mari de mana
-Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
. Scrierea cuvintelor. Despartirea cuvintelor în silabe
Scrierea propozitiilor enuntiative si interogative.
_ Ortografia. Scrierea ortografica a cuvintelor. Scrierea cu litera mare la începutul propozitiei.
Scrierea cu litera mare a substantivelor proprii .
Scrierea corecta a cuvintelor care contin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
_ Punctuatia. Folosirea corecta a semnelor de punctuatie: punctul, semnul întrebarii.
_ Copierea literelor, a cuvintelor, a propozitiilor. Scrierea dupa dictare. Pentru dictare se vor
utiliza silabe, cuvinte şi propoziţii.
Scrierea funcţională
Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări
Biletul
Invitaţia. Felicitarea
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene)
3. Elemente de constructie a comunicarii
Propozitia. Cuvântul. Silaba.
Sunetele limbii române. Articularea vocalelor si consoanelor.
MATEMATICĂ EXPLORAREA MEDIULUI

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

 Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare clasa a II-a

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

1.1. Scrierea, citirea şi formarea
numerelor până la 1000
Pe parcursul claseia II-a se recomandă următoarele
activităţi:
- reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul
numărătorii de poziţionare;
- reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc) a
numerelor din intervalul 0 -100;
- reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10
beţişoare;
- citirea numerelor de la 0 la 100;
- scrierea numerelor de la 0 la 100, pe reţeaua caietului
de matematică;

1.2. Compararea numerelor în concentrul -compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,

0-1000 puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în
corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;

- identificarea „vecinilor” unui număr;

- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi,
mental şi în scris, în concentrul 0-1000,
recurgând la numărare și/sau grupare ori
de câte ori este necesar
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri
matematice (termen, sumă, total,
diferenţă, rest, descăzut, scăzător,
produs, factorii unui produs, cât,
deîmpărțit, împărțitor,<, >, =, +, -, ., :) în
rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul
înconjurător
Competențe specifice
2.1. Localizarea unor obiecte prin
stabilirea unor coordonate în raport cu un
sistem de referință dat, folosind
sintagmele învățate
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi mai
mici decât 15”);
- identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir (ex.:
numerotarea clădirilor pe o stradă);
- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 100;
- exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale,
cu sprijin de obiecte;
- exerciţii de descompunere a numerelor, pe baza
unui material concret;
- exerciţii de operare cu numere, folosind obiecte
sau desene;
-jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea
numerelor din concentrul 0-1000(ex.: La piaţă, Facem
ordine în bibliotecă etc.);
-
-aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici
decât100;
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
balanţei;
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea
relaţiei;
-jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de
obiecte şi relaţia întreg-parte (ex.: „La ora de sport”,
„La bibliotecă” etc.
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii- joc de poziţionare (înainte-înapoi; sus-
jos; interior- exterior);

2.2. Evidențierea unor caracteristici
simple specifice formelor geometrice
plane și corpurilor geometrice identificate
în diferite contexte
2.2. Evidențierea unor caracteristici
simple specifice formelor geometrice
plane și corpurilor geometrice identificate
în diferite contexte
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
Competențe specifice
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul
unor investigații, prin observarea și
generalizare unor modele sau regularităţi
din mediul apropiat
- jocuri de identificare a obiectelor din realitatea
imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe care o
au faţă de un reper;
-identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în
desene/realitatea imediată, în raport cu alte obiecte
precizate;
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu
alte obiecte precizate (ex.: aşază creionul galben în
stânga creionului roşu);
-conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice
plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul
unor şabloanelor;
- desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din caietul de
matematică;
-decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin desen
sau colaj;
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul claseia II-a se recomandă următoarele
activităţi:
-completarea de şiruri de numere/obiecte ordonate mai
mici decât 100, respectând reguli precizate;
-diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie
de caracteristicile specifice observate
-identificarea unei zile/luni care lipseşte dintr-o serie
dată (ex.: ianuarie,...., martie; joi,...sâmbătă);
- descoperirea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii;
- verbalizarea modului de rezolvare a unor probleme
 -activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde din
3.2. Manifestarea grijii pentru curtea şcolii sau a colţului verde din clasă;
comportarea corectă în relaţie cu mediul - utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare a
natural mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.);
-realizarea unor desene/afişe/colaje care să prezinte
norme de comportare civilizată;

4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică

Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

4.1. Descrierea unui plan de lucru,
folosind câţiva termeni ştiinţifici,
reprezentări prin desene şi operatorii
logici „şi”, „sau”, „nu”
Pe parcursul claseia II-a se recomandă următoarele
activităţi:
-jocuri logico-matematice referitoare la reuniunea a
două mulţimi disjuncte;
- punerea în scenă a unor probleme/situaţii problematice
care folosesc operatorii logici “şi”, “sau”, “nu”;
-prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante în
diferite etape de dezvoltare ale acestora;

4.2. Formularea unor consecinţe rezultate - identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra
în urma observării unor relații, fenomene, propriului corp;
procese simple - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

Competențe specifice Exemple de activităţi de învăţare

5.1. Sortarea, clasificarea și înregistrarea
prin desene și tabele a unor date din
mediul cunoscut
Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
activităţi:
identificarea dintr-un şir de imagini a celor care
întrunesc simultan două condiţii (ex.:animale cu schelet
intern şi cu două picioare; cu patru

-înregistrarea schimbărilor meteorologice în calendarul

naturii utilizând simboluri-desene – soare, nori,
precipitaţii, vânt;

5.2. Rezolvarea de probleme de tipul -identificarea semnificaţiei datelor unei probleme

a+/-b =x, a+/-b+/-c =x în concentrul 0- - identificarea cuvintelor care sugerează operaţii
1000, a.b=x, a:b=x în concentrul 0-100, aritmetice (a dat, a primit, s-a spart)
cu sprijin în obiecte, imagini sau - rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete sau
reprezentări schematice reprezentări simbolice

6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele
activităţi:
6.1. Utilizarea unor măsuri - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
neconvenţionale pentru determinarea şi (pahare/sticluţe de plastic etc.) pentru măsurarea
compararea maselor, lungimilor şi a capacităţii;
capacităţilor -alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
(palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii;
- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor
unităţi de măsură neconvenţionale;
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi;

6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură
pentru determinarea, compararea și
ordonare duratelor unor evenimente
variate
-aşezarea unor cartonaşe reprezentând zilele săptămânii,
în ordinea succesiunii lor în săptămână;
- precizarea lunilor specifice unui anotimp;
- identificarea datei unor evenimente din viaţa personală
a copilului (ziua de naştere, prima zi de şcoală, prima zi
a vacanţei de vară , Ziua Internaţională a copilului,
Mărţişorul etc);

6.3. Realizarea unor schimburi -recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei,50

echivalente valoric prin reprezentări
convenţionale standard şi nonstandard și
prin utilizarea banilor în probleme-joc
simple de tip venituri-cheltuieli, cu
numere din concentrul 0-100
lei,100lei
- recunoaşterea monedelor de 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50
de bani;
- schimbarea unui grup de monede/bancnote cu altul
având aceeaşi valoare;

- jocuri: Schimbul de cartonaşe (ex.: un cartonaş cu

animale valorează cât două cu fotbalişti);

 Conţinuturile învăţării
 Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
- Orientare spaţială şi localizări în spaţiu (înainte- înapoi; sus-
jos; interior- exterior;);
 - Grupare de obiecte şi formare de mulţimi (noţiunile de „mai
mult”, „mai puţin”, „ la fel”);
- Sortări şi clasificări de obiecte după criterii date: culoare, formă,
mărime, utilităţi;
- Ordonări: mic, mijlociu, mare;
- Comparare prin punere în corespondenţă;
 Numerele naturale de la 0 la 31, de la 0 la 1000: citire, scriere, comparare, ordonare;
 Adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin, în concentrul 0—31 şi 0—50;0-1000
 Probleme care se rezolvă printr-o singură operaţie, folosind obiecte concrete: beţişoare,
bile, desene;
 Elemente intuitive de geometrie:
o forme plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc
o interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice
o Orientare spatiala si orientari in spatiu
o Pozitii ale unui obiect:verticala, orizontala,oblica, interior,
exterior;

 Măsurători folosind etaloane nestandard

 lungime (pas, palmă, creion etc);
 capacitate

 Măsurarea timpului: ziua, săptămâna, luna, ora fixă pe ceas;

 Unităţi monetare: leul
 Colectarea si gruparea datelor