Capitolul 7 Page 1 of 5

CAPITOLUL  7

PRINCIPIUL  CONTRACŢIEI

7.1. Principiul contracţiei

Fie ( X,d ) un spaţiu metric . Fie ( x n ) n∈N * .

DEFINIŢIA 7.1.1.

Şirul ( xn ) este convergent în metrică dacă oricare ar fi ε > 0 , există N( ε ) astfel încât oricare
ar fi n ≥ N( ε ) , d( xn , x0 ) < ε .

DEFINIŢIA 7.1.2.

Şirul ( x n ) n∈N * este şir Cauchy în metrică dacă oricare ar fi ε > 0 , există N( ε ) astfel încât
oricare ar fi n ≥ N( ε ) , oricare ar fi p ∈ N* , d( xn+p , xn ) < ε .

Caz particular : X = R ⇒ d( x , y ) = || x – y || = | x – y |

DEFINIŢIA 7.1.3.

Spaţiul metric ( X,d ) se numeşte spaţiu metric complet dacă orice şir Cauchy este convergent .

OBSERVAŢIE : Rn este un spaţiu metric complet .

Un şir de puncte din Rn este convergent dacă şi numai dacă în şirul componentelor sale,
fiecare componentă este convergentă către componenta corespunzătoare a limitei .

DEFINIŢIA 7.1.4.

Fie ( X,d ) un spaţiu metric .

O aplicaţie T : X → X se numeşte contracţie dacă există un număr real λ ∈ [0,1) astfel încât
d( T( x ) , T( y ) ) ≤ λ d( x , y ) , oricare ar fi x , y ∈ X .

DEFINIŢIA 7.1.5.

λ ∈ [0,1) se numeşte coeficient de contracţie .

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul7.html 19.04.2008
Capitolul 7 Page 2 of 5

EXEMPLUL 1 :

X = R , d( x , y ) = | x – y |
T( x ) = λ x , λ ∈ [0,1)
d( T( x ) , T( y ) ) = d( λ x , λ y ) = | λ x – λ y | = λ | x – y | = λ d ( x , y )

TEOREMA 7.1.1. ( Principiul contracţiei )

Fie ( X , d ) un spaţiu metric complet . Atunci pentru orice contracţie de forma : T : X → X ,

există un punct u ∈ X astfel încât T( u ) = u şi acest punct este unic .

DEMONSTRAŢIE :

¾ existenţa :

Fie x0 ∈ X . Definim xn = T( xn-1 ) , n = 1 , 2 , (x n )n∈N , r = d( x0 , x1 ) .

d( x1 , x2 ) = d( T( x0 ) , T( x1 ) ) ≤ λ d( x0 , x1 ) = λ r ⇒ d( x1 , x2 ) ≤ λ r
d( x2 , x3 ) = d( T( x1 ) , T( x2 ) ) ≤ λ d( x1 , x2 ) = λ2 r ⇒ d( x2 , x3 ) ≤ λ2 r
………………………………………………………………………………………………
d( xn , xn+1 ) = d( T( xn-1 ) , T( xn ) ) ≤ λ d( xn-1 , xn ) = λn r ⇒ d( xn , xn+1 ) ≤ λn r

Oricare ar fi n ∈ N , oricare ar fi p ∈ N* obţinem relaţia :

d( xn , xn+p ) ≤ d( xn , xn+1 ) + d( xn+1 , xn+2 ) + … + d( xn+p-1 , xn+p ) ≤

≤ λn r + λn+1 r + … + λn+p-1 r = λn r ( 1 + λ + … + λp ) =
1 − λp λn r
λn r < p
= 1 − λ 1 − λ ( pentru că 1 – λ < 1 )
λn r
d (x n , x n + p ) ≤
Rezultă astfel că 1− λ .

1. r = 0 ⇒ d( x0 , x1 ) = 0 ⇒ x0 = x1 ⇒ T( x0 ) = x1 = x0 ⇒ u = x0 .

2. r > 0

λ ∈ [0,1) ⇒ nlim n
→∞ λ = 0 ⇒ oricare ar fi ε > 0 , există N( ε ) astfel încât n ≥ N( ε )

ε (1 − λ ) ε (1 − λ )
| λn − 0 |< ⇒ λn <
⇒ r r .
λn r ε (1 − λ )r
d (x n , x n + p ) ≤ ≤ =ε ⇒
1 − λ r (1 − λ ) xn este şir Cauchy .

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul7.html 19.04.2008
Capitolul 7 Page 3 of 5

Întrucât ( X,d ) este un spaţiu metric complet, rezultă că şirul (x n )n∈N este convergent .

Notăm nlim lim

→∞ xn = u ⇒ n →∞ d( xn , u ) = 0 .

0 ≤ d( T( x ) , T( u ) ) ≤ λ d ( xn , u )

Dacă trecem la limită relaţia de mai sus , când n → ∞ , vom obţine :

lim
n →∞ d( T( x ) , T( u ) ) = 0 ⇒ T( u ) = u .

¾ unicitatea :

⎧T (u ) = u
⎨
Presupunem că există u , v ∈ X , u ≠ v , astfel încât ⎩T (v ) = v .
⎧d (u, v ) ≤ 0
d (u, v )(1
λ2−31) ≥ 0 ⇒ ⎨
d( u , v ) = d( T( u ) , T( v ) ) ≤ λ d( u , v ) ⇒ <0 ⎩d (u, v ) ≥ 0
Deci d( u , v ) = 0 ⇒ u = v , ceea ce reprezintă o contradicţie . Aceasta înseamnă că punctul fix
este unic .

DEFINIŢIA 7.1.6.

Punctul u ∈ X este un punct fix al contracţiei T : X → X dacă T( u ) = u .

Cu această definiţie , principiul contracţiei se mai poate enunţa astfel :

Într – un spaţiu metric complet , ( X, d ) , pentru T : X → X , ecuaţia T( u ) = u are o singură

soluţie .

7.2. Metoda aproximaţiilor succesive

Metoda aproximaţiilor succesive reprezintă o metodă de rezolvare a ecuaţiilor şi a

sistemelor de ecuaţii prin alegerea convenabilă a unei contracţii .

Fie x0 o aproximaţie iniţială a soluţiei ecuaţiei f( x ) = 0 .

Determinăm T : R → R , considerăm şirul xn = T( xn-1 ) , n = 1 , 2 , … şi determinăm
coeficientul de contracţie .
Pentru a obţine o precizie dinainte cerută a rădăcinii ecuaţiei f( x ) = 0 , precizia fiind ε ,
vom determina cel mai mic număr natural n ∈ N pentru care :
d ( x 0 , x1 ) d ( x 0 , x1 ) n
<ε d (x n , u ) < λ
1− λ 1− λ

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul7.html 19.04.2008
Capitolul 7 Page 4 of 5

EXEMPLUL 1 :

Să se determine rădăcinile ecuaţiei x3 + 12 x – 1 = 0 în intrevalul [0 , 1] cu patru zecimale

exacte .

Cu şirul lui Rolle arătăm că în intervalul [0 ,1] avem o rădăcină şi numai una

( R , d ) este un spaţiu metric complet , d( x , y ) = | x – y | .

1
x3 x2
+ 12 x – 1 = 0 ⇔ x ( + 12 ) = 1 ⇔ x = x + 12 2

T (x ) = 2
1
Fie T : R → R , x + 12 - vom arăta că este o contracţie .
2x 2x
λ = sup T ' ( x ) = sup −
2 2
= sup = = ∈ [0,1)
(x 2
+ 12 )
2
(x 2
+ 12 )
2
13 2
169
x0 = 0
1
x1 = T( x0 ) = T( 0 ) = 12
1
r = d( x0 , x1 ) = | x0 - x1 | = 12
Pentru a obţine rădăcina cu patru zecimale exacte ne oprim după n paşi ( n iteraţii ) , unde
n este cel mai mic număr natural pentru care :

d ( x 0 , x1 ) n
n
1 169 ⎛ 2 ⎞ 1
λ < 0,0001 ⇒ ⋅ ⋅⎜ ⎟ <
1− λ 12 167 ⎝ 169 ⎠ 10000

Relaţia este adevărată pentru n = 2 .

u = x 2 = T ( x1 ) =
1 1 144
= = ≈ 0,0832
x + 12 ⎛ 1 ⎞
2 2
1729
⎜ ⎟ + 12
1

⎝ 12 ⎠ .

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul7.html 19.04.2008
Capitolul 7 Page 5 of 5

http://cristiann.ase.ro/AlgebraRaduSerban/capitolul7.html 19.04.2008