Patternul de dezvoltare a localității

Piatra Neamț

Cele mai vechi urme de locuire umană — ce datează din Preistorie — se regăsesc pe
teritoriul actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culmea Cernegura - spre gura
de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.).
În Epoca Modernă revoluția tehnică, reformele de după 1859, cucerirea independenței
de stat în 1877 și măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial
și în această parte a țării. La 8 noiembrie 1841 prima „moară" de hârtie (prima, de altfel, de
acest fel) din Moldova este deschisă de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a funcționat fabrica
de Postav și Sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere și mori.
În 1864 la numele de Piatra se adaugă cuvântul Neamț, măsura necesară pentru a
deosebi orașul de Piatra din județul Olt. 15 februarie 1885 este asociat cu construirea căii ferate
Piatra-Neamț - Bacău. Se deschide și filiala locală a Băncii Naționale, în 1832 apare prima
școală publică, iar în 1871 este construit primul teatru. Râul Bistrița a jucat rolul de veritabilă
arteră de comunicație de care depindea viața economică a orașului. Pe Bistrița veneau plutele
care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea și de hârtie și tot ea constituia o
cale de legătură cu Bacău și porturile dunărene. În zona orașului, râul avea o lățime medie de
50 m și un debit de 50mc/s, care însă avea variații impresionante ce oscilau între 3 și 1080 mc/s,
astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Piatra-Muntele și a județului
Neamț și avea 17.391 de locuitori, aproximativ jumătate fiind de confesiune iudaică, iar
cartierele lui erau: Mahalaua Poștei, Dărmănești, Bordeiele, Mărăței, Bistrița, Precista,
Borzogheanu, Preideanu și Valea Viei. În oraș se aflau trei școli primare de băieți cu 619 elevi,
trei școli de fete cu 409 eleve, un gimnaziu real cu 120 de elevi, trei pensioane private cu 90 de
eleve și o școală de muzică bisericească; un spital cu 45 de paturi și două farmacii; și șapte
biserici.
La apogeu, zona industrială și agricolă a municipiului includea: un combinat de
îngrășăminte chimice și unul de fire și fibre sintetice (Platforma Săvinești-Roznov) o fabrică de
utilaje agricole (Mecanica Ceahlău), o fabrică de hârtie și cartoane (Comuna din Paris), una de
celuloză și hârtie (Reconstrucția), o fabrică de mobilă, una de semifabricate lemnoase
(Combinatul de Prelucrare a Lemnului), una de cărămidă și țiglă (Zonoceram), una de tricotaje
(8 Martie) un abator de păsări (Izvoare), 2 fabrici de pâine, o fabrică de industrializare a laptelui
(Montana), o fabrică de bere (Steagul Roșu --> Zimca), un complex de sere (Izvoare), o
întreprindere de industrializare a viei și vinului, un IAS, o herghelie de cabaline (Dumbrava) și
o întreprindere de exploatare forestieră și transport.
În perioada contemporană, căderea regimului comunist s-a asociat cu falimentul masiv
al activității industriale, scăderea dramatică a investițiilor pe plan local, creșterea șomajului și
scăderea nivelului de trai, precum și cu depopularea semnificativă. După anul 2000 o serie de
investiții edilitare și comerciale sprijinite direct de primărie - cu suportul unor credite bancare

1
- apar în oraș, revigorându-i aspectul. Tot în primul deceniu al secolului XXI se conturează
proiectul de transformare a municipiului în oraș turistic
Există câteva proiecte de dezvoltare, printre care:

 Proiectul de amenajare turistică, ce implică:

1. Restaurarea și punerea în valoare a zonei istorice „Curtea Domnească”

2. Amenajarea pârâului Cuiejdi
3. Dezvoltarea infrastructurii turistice pe dealul Cozla
4. Amenajarea traseelor de drumeție din jurul municipiului
5. Constructia unei baze pentru practicarea sporturilor nautice pe lacul Bâtca Doamnei

Muzee:

6. Muzeul de Istorie și arheologie

7. Muzeul de Artă eneolitică Cucuteni
8. Muzeul de Artă
9. Muzeul de Etnografie
10. Muzeul de Științe naturale
11. Muzeul Memorial Calistrat Hogaș
12. Curtea Domnească

Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice și

sulfuroase, caracterizate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, și care se
foloseau în tratarea afecțiunilor digestive și circulatorii. În timp exploatarea nerațională a dus
la colmatarea lor.
La poalele colinei se află Parcul și Grădina Zoologică cu același nume. Un drum șerpuit
pavat cu piatră de granit duce de la poale până în vârf, de-a lungul lui fiind amplasate locuri
special amenajate de unde se poate privi spre oraș.
Telegondola face legătura dintre gară și cota Trei Coline de pe Cozla. Traseul are o
lungime de 1.915 m, la punctele finale ale traseului fiind amenajate spații comerciale și cafenele
(sunt în construcție pe deal și spații de cazare,).
Iarna se schiază pe pârtia special amenajată, iluminată noaptea.
Există telescaun pentru transportul de la bază până în vârful pârtiei, precum și centru de
închirieri echipament necesar pentru schi.

3. Industria de bază și secundară

MOARA GLIGA ( I. SECUNDARĂ)

Fabrica Amicii (i. secundară)
S.C. Lucia Pan Prod S.R.L. (i. secundară)
S.C. Tehnoprod, S.R.L. (i. de bază)

2
S.C. Petrocart S.a. (i. secundară)

Terenurile de pe Pietricica : O nouă zonă de interes imobiliar în Piatra Neamț

Concluzie
Ceea ce mă bucură este că în sfârșit vom avea în câțiva ani, probabil maxim 4, o
adevărată zonă rezidențială în Piatra Neamț situată pe dealul Pietricica, pe Fermelor, Plantelor
și Ion Ionescu de la Brad. Avantajul terenurilor de pe Pietricica sunt prețurile relativ scăzute și
suprafețele de teren destul de mari cu deschideri suficiente pentru a permite construcția unor
case deosebite.