Sunteți pe pagina 1din 92

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific Absolvent


Ș.L. Dr. Ing. Luigi Gabriel OBREJA Andrei – Cristian SIMION

București
2019
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

Schimbarea planurilor de
semaforizare utilizând
detectoare Bluetooth

Coordonator științific Absolvent


Ș.L. Dr. Ing. Luigi Gabriel OBREJA Andrei – Cristian SIMION

București
2019
Cuprins

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ...................................................................................... 1

1.1 MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ........................................................................................ 1


1.2 DESCRIEREA PROIECTULUI .......................................................................................... 1

1.3 GRADUL DE NOUTATE .................................................................................................. 1


CAPITOLUL 2. SISTEME ȘI TEHNOLOGII ACTUALE.............................................. 4

2.1 TEHNOLOGIA BLUETOOTH (IEEE 802.15.1) ................................................................ 4


2.1.1 Istoric ...................................................................................................................... 4
2.1.2 Domenii de aplicare ................................................................................................ 4
2.1.3 Caracteristici și versiuni ......................................................................................... 5
2.1.4 Principii .................................................................................................................. 7
2.1.5 Specificații tehnice ................................................................................................. 8
2.1.6 Protocoale de bază .................................................................................................. 8
2.1.7 Protocoale de înlocuire a cablurilor ........................................................................ 9
2.1.8 Protocoale de control telefonic ............................................................................... 9
2.1.9 Protocoale adoptate................................................................................................. 9
2.1.10 Profiluri Bluetooth ............................................................................................ 10
2.1.11 Rețele Bluetooth ............................................................................................... 10
2.1.12 Securitatea în Bluetooth.................................................................................... 11
2.2 DETECTOARE DE TRAFIC ............................................................................................ 12
2.2.1 Bucla inductivă ..................................................................................................... 12
2.2.2 Senzori pneumatici ............................................................................................... 14
2.2.3 Senzori piezoelectrici ........................................................................................... 15
2.2.4 Radarul cu microunde ........................................................................................... 16
2.2.5 Detector LASER ................................................................................................... 18
2.2.6 Senzori cu ultrasunete ........................................................................................... 19
2.2.7 Camere video ........................................................................................................ 20
2.2.8 Comparație între detectoarele de trafic ................................................................. 23
2.2.9 Automatul de trafic ............................................................................................... 23

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ ................................................................................... 27


3.1 SISTEM DE DIRIJARE A TRAFICULUI RUTIER UTILIZÂND DETECTOARE BLUETOOTH .... 27

3.1.1 Bluetooth Low Energy (BLE) .............................................................................. 27


3.1.2 Adresă MAC ......................................................................................................... 28
3.1.3 Unitatea centrală – prelucrarea datelor ................................................................. 29
3.1.4 Unitatea amplasată în intersecție – colectarea datelor .......................................... 29
3.1.5 Sistemul de operare .............................................................................................. 32
3.1.6 Stiva Bluetooth și API .......................................................................................... 32
3.1.7 Filtrarea și calcularea timpului de deplasare ........................................................ 33
3.1.8 Întreținerea sistemului .......................................................................................... 34
3.1.9 Antena. Caracteristicile antenei ............................................................................ 34
3.2 ANALIZA COMUNICAȚIILOR BLUETOOTH ÎN ZONELE INTERSECȚIILOR AGLOMERATE . 37

3.3 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE SISTEMULUI CU DETECTOARE BLUETOOTH ........... 45


CAPITOLUL 4. PROIECTAREA SISTEMULUI .......................................................... 46

4.1 INTRODUCERE. DESIGN ȘI MOD DE FUNCȚIONARE ...................................................... 46


4.2 ALEGEREA COMPONENTELOR .................................................................................... 48

4.3 CONSTRUIREA SISTEMULUI ........................................................................................ 53


4.4 SISTEMUL DE SEMAFORIZARE .................................................................................... 55

4.5 COSTURI. LISTA COMPONENTELOR ............................................................................ 58


CAPITOLUL 5. FIABILITATEA SISTEMULUI ........................................................... 59

CAPITOLUL 6. CONCLUZII ........................................................................................... 60


BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 61

ANEXA 1. FIȘIER CSV – GRUPA 1 ................................................................................... 63


ANEXA 2. FIȘIER CSV – GRUPA 2 ................................................................................... 65

ANEXA 3. FIȘIER CSV – GRUPA 3 ................................................................................... 68


ANEXA 4. FIȘIER CSV – GRUPA 4 ................................................................................... 70

ANEXA 5. PROIECTAREA SISTEMULUI. SCHEMA ELECTRICĂ ........................... 72


ANEXA 6. STAREA INTERSECȚIEI (FIȘIER TEXT) .................................................... 73

ANEXA 7. COD SURSĂ ARDUINO MEGA 2560 ............................................................. 74


ANEXA 8. COD SURSĂ WEMOS LOLIN32 ..................................................................... 83

ANEXA 9. FOAIE DE CATALOG ARDUINO MEGA 2560 ............................................ 84


ANEXA 10. FOAIE DE CATALOG ESP32 ........................................................................ 85
Lista materialului grafic

FIGURA 1. BUCLA INDUCTIVĂ [5] ................................................................................................................. 13

FIGURA 2. SENZORI PNEUMATICI [5] ........................................................................................................... 14

FIGURA 3. SENZOR PIEZOELECTRIC. CONSTRUCȚIE COAXIALĂ [6] .................................................... 15

FIGURA 4. RADARUL ÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ [5] ...................................................................... 17

FIGURA 5. RADAR CU MICROUNDE AMPLASAT DEASUPRA DRUMULUI [6] ..................................... 17

FIGURA 6. RADAR CU MICROUNDE AMPLASAT PE MARGINEA DRUMULUI [6] ............................... 17

FIGURA 7. DETECTOR LASER [6] ................................................................................................................... 18

FIGURA 8. SENZOR CU ULTRASUNETE. AMPLASARE DEASUPRA BENZII DE CIRCULAȚIE [5] ..... 19

FIGURA 9. SENZOR CU ULTRASUNETE. AMPLASARE LATERALĂ [5] .................................................. 20

FIGURA 10. SCHEMA DE FUNCȚIONARE A UNUI SISTEM CU DETECȚIE VIDEO ................................ 21

FIGURA 11. SOFTWARE ANPR ........................................................................................................................ 22

FIGURA 12. SCHEMA BLOC A UNUI AUTOMAT DE TRAFIC CU BUCLĂ INDUCTIVĂ [5] .................. 24

FIGURA 13. AUTOMAT DE TRAFIC [6] .......................................................................................................... 25

FIGURA 14. ECHIPAMENTUL DIN INTERIORUL UNUI AUTOMAT DE TRAFIC [6] ............................... 26

FIGURA 15. INSTALAREA UNUI DETECTOR BLUETOOTH PE MARGINEA DRUMULUI [10] ............. 30

FIGURA 16. ANTENĂ POLARIZATĂ VERTICAL [12] ................................................................................... 36

FIGURA 17. ANTENĂ POLARIZATĂ ORIZONTAL [12]................................................................................ 36

FIGURA 18. ANTENĂ OMNIDIRECȚIONALĂ [6] .......................................................................................... 36

FIGURA 19. INTERSECȚIA DINTRE CALEA GRIVIȚEI CU PIAȚA GĂRII DE NORD ȘI BD. GHEORGHE
DUCA.................................................................................................................................................................... 37

FIGURA 20. CONDIȚII METEOROLOGICE, BUCUREȘTI, 6 DECEMBRIE 2018 ........................................ 38

FIGURA 21. BD. GHEORGHE DUCA, BUCUREȘTI, 6 DECEMBRIE 2018 ................................................... 39

FIGURA 22. CALEA GRIVIȚEI, BUCUREȘTI, 6 DECEMBRIE 2018 ............................................................. 40

FIGURA 23. CALEA GRIVIȚEI, BUCUREȘTI, 6 DECEMBRIE 2018 ............................................................. 40

FIGURA 24. PIAȚA GĂRII DE NORD, BUCUREȘTI, 6 DECEMBRIE 2018 .................................................. 41

FIGURA 25. REZULTATELE GRUPELOR 1 ȘI 4 ............................................................................................. 42

FIGURA 26. REZULTATELE GRUPELOR 2 ȘI 3 (ÎN ORDINEA DIN IMAGINE: 3 ȘI 2) ............................ 42

FIGURA 27. INTERVALUL ORAR 14:51 – 14:54 ............................................................................................. 44

FIGURA 28. ANALIZA COMUNICAȚIILOR BLUETOOTH ........................................................................... 44

FIGURA 29. PROIECTAREA SISTEMULUI. DESIGNUL INTERSECȚIEI .................................................... 46

FIGURA 30. PROIECTAREA SISTEMULUI. SCHEMA LOGICĂ PRIMARĂ ................................................ 47

FIGURA 31. PROIECTAREA SISTEMULUI. SCHEMA LOGICĂ SECUNDARĂ ......................................... 48


FIGURA 32. PROIECTAREA SISTEMULUI. WEMOS LOLIN32 [6] .............................................................. 48

FIGURA 33. PROIECTAREA SISTEMULUI. ARDUINO MEGA 2560 [6] ...................................................... 49

FIGURA 34. PROIECTAREA SISTEMULUI. AFIȘOR LED CU 2 CIFRE ȘI 7 SEGMENTE [21] ................. 50

FIGURA 35. PROIECTAREA SISTEMULUI. DIODE LED SEMAFOR [6] ..................................................... 50

FIGURA 36. PROIECTAREA SISTEMULUI. BUTON DE PORNIRE CU LED ALBASTRU [23] ................ 51

FIGURA 37. PROIECTAREA SISTEMULUI. BUTON DE PORNIRE CU LED VERDE, TACT-24N-F-IG


[24] ........................................................................................................................................................................ 51

FIGURA 38. PROIECTAREA SISTEMULUI. REZISTOR, R = 330 Ω, ±5% [6] .............................................. 51

FIGURA 39. PROIECTAREA SISTEMULUI. CABLAJ DE TEST ................................................................... 52

FIGURA 40. PROIECTAREA SISTEMULUI. CABLU USB 2.0 A-B [6].......................................................... 52

FIGURA 41. PROIECTAREA SISTEMULUI. SCHEMA BLOC ....................................................................... 52

FIGURA 42. PROIECTAREA SISTEMULUI. CIRCUITUL ELECTRIC .......................................................... 53

FIGURA 43. PROIECTAREA SISTEMULUI. MACHETĂ, PRIVIRE 2D ........................................................ 54

FIGURA 44. PROIECTAREA SISTEMULUI. MACHETĂ, PRIVIRE 3D (1/2)................................................ 54

FIGURA 45. PROIECTAREA SISTEMULUI. MACHETĂ, PRIVIRE 3D (2/2)................................................ 54

FIGURA 46. PROIECTAREA SISTEMULUI. MACHETĂ, PRIVIRE 2D – EXEMPLU.................................. 55

FIGURA 47. PROIECTAREA SISTEMULUI. GENERARE DISPOZITIVE BLE (BEACON) ......................... 56

FIGURA 48. PROIECTAREA SISTEMULUI. SCHEMA ELECTRICĂ ............................................................ 72

FIGURA 49. ARDUINO MEGA 2560, PAGINA 2 DIN FOAIA DE CATALOG [31] ...................................... 84

FIGURA 50. ESP32, PAGINA 40 DIN FOAIA DE CATALOG [32] ................................................................. 85


Lista tabelelor

TABELUL 1. CLASELE DISPOZITIVELOR BLUETOOTH .............................................................................. 5

TABELUL 2. PROFILURI BLUETOOTH .......................................................................................................... 10

TABELUL 3. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE BUCLELOR INDUCTIVE ........................................... 14

TABELUL 4. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE SENZORILOR PNEUMATICI .................................... 15

TABELUL 5. CLASE DE SENZORI PIEZOELECTRICI ................................................................................... 16

TABELUL 6. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE SENZORILOR PIEZOELECTRICI ............................. 16

TABELUL 7. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE RADARULUI CU MICROUNDE ............................... 18

TABELUL 8. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE DETECTORULUI LASER ........................................... 19

TABELUL 9. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE SENZORILOR CU ULTRASUNETE .......................... 20

TABELUL 10. CATEGORII DE SISTEME CU DETECȚIE VIDEO ................................................................. 21

TABELUL 11. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE CAMERELOR VIDEO ............................................... 22

TABELUL 12. COMPARAȚIE ÎNTRE DETECTOARELE DE TRAFIC .......................................................... 23

TABELUL 13. INTERVALUL ÎN CARE S-AU SCANAT DISPOZITIVELE BLE .......................................... 39

TABELUL 14. DETERMINAREA TRASEULUI ȘI A VITEZEI UNUI VEHICUL ÎN URMA DETECȚIEI


BLUETOOTH ....................................................................................................................................................... 43

TABELUL 15. FIȘIERE RECEPȚIONATE DE AUTOMATUL DE TRAFIC (TIMP DE PROCESARE)........ 44

TABELUL 16. CARACTERISTICI ȘI SPECIFICAȚII TEHNICE WEMOS LOLIN32 .................................... 48

TABELUL 17. SPECIFICAȚII TEHNICE ARDUINO MEGA 2560 .................................................................. 49

TABELUL 18. SPECIFICAȚII TEHNICE 74HC595 .......................................................................................... 50

TABELUL 19. SPECIFICAȚII TEHNICE DIODE LED SEMAFOR ................................................................. 50

TABELUL 20. SPECIFICAȚII TEHNICE BUTOANE LED .............................................................................. 51

TABELUL 21. INDICAȚIA SEMAFOARELOR ................................................................................................ 57

TABELUL 22. COSTURI PENTRU REALIZAREA PRACTICĂ ...................................................................... 58


Capitolul 1. Introducere
1.1 Motivația alegerii temei
În urma unei teme de grup pe care am studiat-o la cursul de Sisteme de Dirijare a
Traficului Rutier ce presupunea analiza comunicațiilor Bluetooth în zona intersecțiilor
aglomerate, am decis să dezvolt această idee deoarece scopul principal al acestei teme a fost ca,
în infrastructura rutieră, să se implementeze detectoare Bluetooth pentru a înlocui pe viitor
buclele inductive instalate în asfalt, astfel încât fluidizarea circulației rutiere să fie în prim-plan,
având ca obiectiv reducerea densității vehiculelor în intersecțiile care se confruntă cu această
deficiență.
Detectoarele Bluetooth sunt mai eficiente, costurile de implementare sunt mai reduse,
când se fac lucrări de întreținere traficul rutier se desfășoară în condiții normale de circulație,
nu și în cazul buclelor inductive, unde sunt necesare săpări în asfalt și închiderea anumitor
porțiuni, segmente sau artere de drum pe rutele în care se amplasează sau este amplasat deja
acest tip de detectoare de trafic.

1.2 Descrierea proiectului


Prin intermediul lucrării practice se demonstrează modul cum ar putea fi dirijate
intersecțiile care vor adopta acest stil de sincronizare a planurilor de semaforizare. Coridorul de
trafic cel mai aglomerat, în teorie, trebuie să aibă timpul de verde mai mare decât cel cu care se
intersectează, iar acest lucru va fi explicat și demonstrat în Capitolul 4.
În studiile de caz pe care le-am înfăptuit în subcapitolele 3.1 și 3.2 se prezintă în
amănunt impactul unui astfel de sistem în infrastructura rutieră, iar în subcapitolul 3.3 sunt
reprezentate atât avantajele cât și dezavantajele sistemului cu detectoare Bluetooth.
Proiectul urmărește găsirea unei soluții care să se poată implementa în zonele
intersecțiilor aglomerate și nu numai, astfel încât costurile să fie cât mai mici, să ofere
accesibilitate pentru întreținerea echipamentelor folosite, fără a închide anumite segmente de
drum, cât și posibilitatea dezvoltării programului software utilizat pentru dirijarea traficului
rutier prin intermediul unor algoritmi mai eficienți, algoritmi cu predicție și sincronizare
adaptivă.
Costurile implicate pentru realizarea sistemului conceput sunt prezentate în subcapitolul
4.5, iar fiabilitatea acestuia este descrisă în Capitolul 5.

1.3 Gradul de noutate


În prezent, în România, cele mai întâlnite detectoare de trafic sunt buclele inductive.
Buclele inductive sunt detectoare de prezență foarte utilizate, folosite pentru a transmite unul
sau mai multe semnale către un controlor de trafic, aceste semnale indicând prezența numărului
de vehicule care se află în intervalul a două bucle, astfel încât planurile de semaforizare să se
modifice pentru fluidizarea și, în anumite situații, decongestionarea traficului. Buclele inductive
1
și alte detectoare de trafic similare, nu sunt capabile să măsoare întârzierea. În consecință, este
necesar să se utilizeze modele pentru estimarea întârzierii ca funcție a volumelor de trafic
măsurate.
Datorită dezavantajelor pe care le prezintă buclele inductive, anumite entități precum
cercetători, universități, dar și un număr considerabil de companii, s-au gândit să implementeze
ceva mai simplu, mai eficient, mai puțin costisitor, în care dirijarea, decongestionarea și
fluidizarea traficului să fie în prim-plan cu modul în care se desfășoară circulația, având în
vedere siguranța pentru persoanele participante la traficul rutier cât și a pietonilor. Așadar, ideea
propusă, care în unele orașe mari este deja implementată în prezent, a fost de a adăuga
detectoare Bluetooth în infrastructura rutieră pentru a depista vehiculele care au la bord instalate
modulul Bluetooth, dar și alte dispozitive precum accesorii inteligente etc.
Deși această metodă de dirijare a traficului rutier este abordată în anumite țări, nu s-a
renunțat complet la buclele inductive și la alți senzori similari deoarece, în trafic, se mai
regăsesc și vehicule care nu au instalate la bord modulul Bluetooth.
Treptat, odată cu trecerea anilor, se estimează faptul că vom renunța la vehiculele cu
motor termic, drept urmare vom utiliza numai vehicule electrice, ceea ce denotă faptul că fiecare
vehicul va fi dotat cu modul Bluetooth. În consecință, pentru infrastructura rutieră se va aborda
în totalitate această metodă de dirijare, decongestionare și fluidizare a traficului.
Intersecțiile semaforizate care sunt mai puțin eficiente sau chiar ineficiente pentru
fluidizarea traficul rutier au un impact negativ asupra circulației, astfel încât se poate ajunge la
congestionarea semnificativă a traficului și la apariția aspectelor neplăcute pentru participanții
la trafic cât și pentru mediul înconjurător, cum ar fi:
• consum de combustibil mărit datorită timpului petrecut în trafic;
• poluarea mediului înconjurător din cauza emisiilor de dioxid de carbon eliminate
prin intermediul țevii de eșapament a vehiculelor cu motor termic;
• afectarea productivității operatorului uman datorită stresului acumulat în trafic;
• întârzieri neprevăzute pentru transportul public etc.

Atunci când timpii de semaforizare rămân constanți, planurile optime de sincronizare a


semafoarelor pot fi dezvoltate și implementate. Cu toate acestea, planurile de sincronizare a
semafoarelor aproape întotdeauna prezintă variații în timp. S-au făcut numeroase studii pentru
aflarea unor modalități de abordare pentru această situație, stabilindu-se, într-un final, ca aceste
variații să fie clasificate în două categorii.
În prima categorie se presupune faptul că variațiile urmează un model concret astfel
încât timpii de semaforizare să poată fi preziși pe baza unui istoric ce ține cont de ziua din
săptămână și intervalul orar din ziua respectivă. Luând în vedere această soluție, este posibil să
se dezvolte diferite planuri de sincronizare între semafoare pentru diferite perioade de timp ale
zilei (și zile diferite ale săptămânii). Așadar, se implementează cele mai optime planuri de
sincronizare a semafoarelor pentru timpii de semaforizare anticipați.

2
Cea de-a doua categorie se bazează pe dezvoltarea unor sisteme care pot măsura
volumul de trafic în timp real și apoi folosirea acestei informații pentru actualizarea timpilor de
semaforizare, însă aceste sisteme necesită instalarea și întreținerea unor senzori dedicați de-a
lungul unui coridor de trafic, ceea ce face ca aceste sisteme să fie costisitoare.
Utilizarea detectoarelor Bluetooth ca sursă de date ce colectează informații despre trafic,
este o dezvoltare recentă în domeniul inginerie traficului. Spre deosebire de buclele inductive,
detectoarele Bluetooth oferă posibilitatea de a măsura în mod direct timpul de deplasare al
vehiculelor în fluxul circulației rutiere.
Având în vedere toate aceste avantaje pe care tehnologia Bluetooth o aduce
infrastructurii rutiere, am decis să merg mai departe cu această temă și să realizez o lucrare
amănunțită pentru finalizarea studiilor universitare de licență, considerând faptul că mă va ajuta
să înțeleg mai bine divergențele care se petrec în traficul rutier zi de zi.

3
Capitolul 2. Sisteme și tehnologii actuale
2.1 Tehnologia Bluetooth (IEEE1 802.15.1)
Prin tehnologia Bluetooth se elimină firele și cablurile între dispozitive atât staționare
cât și mobile, facilitează atât comunicațiile de date cât și pe cele de voce și oferă posibilitatea
implementării unor rețele ad-hoc și a sincronizării între diverse dispozitive. [2]

2.1.1 Istoric
Termenul de „Bluetooth” a fost formulat pentru prima dată de Sven Mattisson și Jaap
Haartesen, angajați ai companiei Ericsson, la divizia de comunicații mobile.
În anul 1994, Ericsson a inițiat un proiect pentru studiul fezabilității unei interfețe radio
cu consum redus de energie și cost minim, menită să elimine, pe parcurs, cablurile din
telefoanele mobile și accesoriile acestora.
La data de 20 mai 1998, liderii din industria telecomunicațiilor și a automatizării și-au
unit forțele și au fondat comunitatea SIG2. Rolul acestei comunități este de a gestiona tehnologia
Bluetooth și de a urmări evoluția acestei tehnologii. Companiile care au luat parte la acest
proiect, sunt: Ericsson, Intel, IBM3, Nokia și Toshiba.
În momentul în care s-a anunțat public înființarea SIG, a fost lansată o platformă pentru
dezvoltarea unei specificații deschise pentru implementarea hardware și a software-ului aferent
necesare unei tehnologii de comunicație fără fir, care să asigure interoperabilitatea oricărui tip
de dispozitiv. Și alte companii și-au arătat interesul pentru această nouă tehnologie și s-au
alăturat proiectului. Aceștia au licență pentru dezvoltarea de produse ce folosesc tehnologia de
comunicație Bluetooth, bazându-se pe specificații și, de asemenea, primesc și au dreptul să
efectueze comentarii pe marginea primelor publicații ale SIG.
În prezent, SIG are peste 1800 de membri din întreaga lume, reprezentând academii,
ramuri ale industriei de consum pentru electronice, motoare, telecomunicații etc.

2.1.2 Domenii de aplicare


Tehnologia Bluetooth este implementată în următoarele domenii:
• Dispozitive mobile: Comunicare fără fir (wireless) cu telefoane inteligente care
rulează sisteme de operare precum iOS (Apple Inc.) și Android (Google LLC),
tablete, dispozitive fitness etc. Rețea fără fir între PC4-uri într-un spațiu închis și
unde este necesară o lățime de bandă mică. Comunicații wireless portabile, căști
audio, USB5, GPS6.

1
IEEE – Institute of Electrical and Electronics Engineers
2
SIG – Bluetooth Special Interest Group
3
IBM – International Business Machine
4
PC – Personal Computer
5
USB – Universal Serial Bus
6
GPS – Global Positioning System

4
• Audio și divertisment: MP3 Player, controlul fără fir al consolelor de jocuri
(Nintendo Wii și Sony PlayStation).
• Industria auto: Comunicare fără fir între telefoanele mobile cu transmițătoare
GSM7 incorporate, sistemul stereo auto compatibil Bluetooth.
• Medicină: Monitoarele de glucoză din sânge, pulsometrele, inhalatoarele pentru
astm și alte dispozitive medicale care pot fi purtate, utilizează tehnologia
Bluetooth pentru a ajuta la administrarea medicamentelor, la diagnosticarea
leziunilor și la transmiterea în siguranță a informațiilor critice de la pacienți la
furnizori.
• Domotică8: Bluetooth permite controlul automat, centralizat al sistemelor
esențiale ale unei clădiri, incluzând încălzirea, ventilația și aerul condiționat,
iluminatul și sistemele de securitate.

2.1.3 Caracteristici și versiuni


Tehnologia Bluetooth este destul de răspândită și cunoscută la nivel global încât se poate
implementa cu ușurință și în domeniul transporturilor.
Pentru început, am să descriu ce se află în spatele acestei tehnologii și prin câte versiuni
a trecut până s-a ajuns la capabilitățile din prezent pe care le poate oferi.
Tehnologia Bluetooth, la bază, este un sistem de comunicație, fără fir, cu rază mică de
acțiune. Prin intermediul acesteia, se dorește să se înlocuiască comunicarea bazată pe
conectarea cablată, cu fir, în care se pot transmite voce și date.
Unele tehnologii de comunicație fără fir sunt proiectate să transporte doar voce, pe când
altele numai date. Prin Bluetooth se pot emite atât date cât și voce și în acest fel devine o
tehnologie ideală pentru unificarea acestor tipuri de pachete, oferind unui număr mare de
dispozitive posibilitatea să comunice între ele, fie prin voce sau date, fie prin ambele variante.
Cele mai importante caracteristici pe care le poate oferi această tehnologie, sunt:
• Robustețe;
• Consum scăzut de energie;
• Cost redus de fabricație și implementare.

Tabelul 1. Clasele dispozitivelor Bluetooth


Putere maximă Putere maximă Raza de acoperire
Clasa
permisă [mW] permisă [dBm] (aproximativă) [m]
Clasa 1 100 20 ~100
Clasa 2 2,5 4 ~10
Clasa 3 1 0 ~1

7
GSM – Global System for Mobile Communications
8
Domotică - aplicație a calculatoarelor și roboților pentru servicii casnice

5
Bluetooth reprezintă un set de specificații bazate pe undele radio pentru rețele fără fir
personale (PAN – Personal Area Network) și deschide o cale prin care se poate realiza schimbul
de informații între aparate precum telefoane mobile, laptop-uri, calculatoare personale,
imprimante, camere digitale etc., printr-o frecvență radio sigură și de rază mică.
Dispozitivele Bluetooth pot comunica între ele numai atunci când se află în aceeași rază
de acțiune. Dat fiind faptul că aceste dispozitive folosesc un sistem de comunicații radio, nu
este necesar să fie aliniate față în față pentru a transmite, pot fi chiar în camere diferite dacă
transmisia este suficient de puternică.
Primele versiuni ale tehnologiei Bluetooth, versiunea 1.0, respectiv versiunea 1.0B, au
avut multe probleme tehnice care au făcut producătorii să întâmpine mari dificultăți în a face
produsele lor funcționale.
În prima actualizare minoră a tehnologiei Bluetooth, versiunea 1.1, s-au corectat multe
din erorile găsite la versiunea 1.0B, s-a adăugat suport pentru canalele necriptate și s-a
implementat indicatorul puterii semnalului de transmisiune.
În cea de-a doua actualizare minoră, versiunea 1.2, nu s-au făcut multe îmbunătățiri, ci
s-au corectat alte erori care erau prezente în versiunea 1.1, s-a mărit viteza practică de
transmisiune de date la 721 Kbps9 și, pentru prima dată, versiunea actuală este compatibilă cu
versiunea anterioară, urmând ca de acum înainte toate versiunile ce vor fi dezvoltate să ofere și
posibilitatea de interoperabilitate cu celelalte versiuni.
În anul 2004 apare prima actualizare majoră, versiunea 2.0, în care se introduce o viteză
de transmisiune mai mare, cunoscută sub numele de Enhanced Data Rate (EDR), care permite
o viteză de 3,2 Mbps10. Această îmbunătățire a creat următoarele efecte:
• Viteză de transmisiune de trei ori mai mare;
• Consum de energie mai mic;
• Rata erorilor de transmisiune mai scăzută.

Cea de-a doua versiune a tehnologiei Bluetooth este actualizată abia după trei ani de la
apariție, astfel încât, în anul 2007, versiunea 2.1 oferă numeroase îmbunătățiri, printre care și
Extended Inquiry Response (EIR).
Încât a doua versiune nu a mai primit actualizări minimale, la data de 21 aprilie 2009,
Bluetooth SIG adoptă versiunea 3.0 High Speed. Bluetooth 3.0 îmbunătățește viteza de transfer
teoretică până la 24 Mbps, acest salt fiind posibil datorită introducerii unei legături 802.11.
Vitezele îmbunătățite nu pot fi prezente și în cadrul unei conexiuni cu un standard mai vechi
datorită lipsei legăturii 802.11 în dispozitivele de generație mai veche.
La scurt timp, în vara anului 2010, a apărut versiunea 4.0, care include protocoalele
Bluetooth High Speed și Bluetooth Low Energy (BLE). Bluetooth Low Energy, cunoscut
anterior sub numele de Wibree, este un subgrup al tehnologiei Bluetooth 4.0 destinat aplicațiilor
de putere foarte scăzută, asigurând un consum de energie redus și costuri scăzute. Această

9
Kbps – kilobit per secundă (KB – kilobait)
10
Mbps – megabit per secundă (MB – megabait)

6
versiune a primit o primă actualizare minoră în anul 2013, versiunea 4.1, aducând performanțe
sporite și o a doua actualizare, versiunea 4.2, care introduce caracteristici pentru Internet of
Things (IoT), publicată în iarna anului 2014.
În prezent, tehnologia Bluetooth a ajuns la versiunea 5.0. Această versiune introduce
mai multe caracteristici pentru conceptul Internet of Things, precum:
• Rază de acțiune de patru ori mai mare (în spațiu liber, raza de acțiune a
semnalelor Bluetooth se așteaptă a depăși 1000 m utilizând același nivel de
energie);
• Dimensiune de pachet de publicitate de opt ori mai mare.

Așadar, dacă ne raportăm la ultima versiune apărută, putem spune că, în infrastructura
rutieră, această tehnologie este foarte benefică. În IoT, Bluetooth v5.0 este adoptat în rețelele
senzoriale industriale mari, în urmărirea bunurilor, clădiri conectate și inteligente, control
industrial de timp real etc.

2.1.4 Principii
Sistemul nucleului Bluetooth constă în:
• Emițător-Transmițător în frecvență radio;
• Banda de bază;
• Stiva de protocoale.

Principala caracteristică a acestui sistem este faptul că permite interconectarea


dispozitivelor și schimbul de informații între acestea.
Bluetooth este prezent în banda de frecvență de 2,4 GHz. Operațiile în frecvență radio
folosesc o frecvență modulată binar, astfel încât complexitatea transmițătorului să fie
diminuată. Rata pentru transmiterea simbolurilor este de 1 Megasimbol per secundă (Msps11)
suportând o rată de transfer de 1 Megabit pe secundă (Mbps). Totodată, se mai pot transmite
simboluri și prin intermediul EDR (Enhanced Data Rate), dar printr-o rată mult mai mare, de
până la 3,2 Mbps. Aceste moduri de transmitere a simbolurilor sunt cunoscute ca Basic Rate
(Transfer de Bază) sau Enhanced Data Rate (Transfer de Date Ridicat).
Canalul de comunicație folosit în tehnologia Bluetooth este divizat în unități de timp,
cunoscute sub denumirea de sloturi12. Datele sunt transmise între dispozitivele Bluetooth în
pachete poziționate în sloturile respective. În anumite cazuri, un număr de sloturi consecutive
poate fi alocat unui singur pachet. Comutarea de canal de frecvență are loc între transmisia sau
recepția pachetului.

11
Msps – Megasymbol per second
12
Slot - locaș

7
2.1.5 Specificații tehnice
A. Hardware
Componenta hard a Bluetooth constă într-o parte analogică radio și o parte digitală, Host
Controller (HC). HC conține o parte de procesare a semnalului digital, numit Link Controller
(LC), un nucleu de procesor (CPU13 core14) și interfețele cu mediul gazdă. LC constă într-o
structură hard care realizează procesări la nivelul benzii de bază (BB15) și al protocoalelor
stratului fizic. Între funcțiile LC sunt incluse transferurile asincrone și sincrone, codarea audio
și criptarea.
Nucleul CPU permite modulului Bluetooth să mânuiască procedurile Inquiry și să
filtreze cererile Page fără a implica dispozitivul gazdă. Soft-ul Link Manager (LM) rulează în
nucleul CPU, descoperă alte LM-uri și comunică cu acestea prin intermediul Link Manager
Protocol (LMP).

B. Software
Pentru a asigura compatibilitatea între diverse implementări hard, dispozitivele hard
utilizează Host Controller Interface (HCI) ca o interfață comună între gazda Bluetooth (un
laptop) și nucleul Bluetooth.
Protocoalele nivelelor superioare, precum Service Discovery Protocol (SDP), Radio
Frequency Communication (RFCOMM) și Telephony Control Protocol (TCS) sunt interfațate
cu serviciile din banda de bază prin intermediul Logic Link Control and Adaptation Protocol
(L2CAP). Printre sarcinile pe care le are L2CAP se numără segmentarea și reasamblarea pentru
a permite pachetelor de date mai mari să fie transportate printr-o conexiune Bluetooth în BB.
SDP permite aplicațiilor să afle informații despre serviciile disponibile și despre
caracteristicile acestora când, de exemplu, dispozitivele sunt mutate sau închise.

2.1.6 Protocoale de bază


▪ Link Manager Protocol (LMP)
LMP este responsabil de stabilirea și controlul legăturii între dispozitivele Bluetooth,
incluzând controlul și negocierea dimensiunilor pachetelor din banda de bază. Mai este de
asemenea utilizat și în procedurile de securizare: autentificare și criptare. LMP controlează
modurile energetice și ciclurile de lucru ale dispozitivelor radio Bluetooth și stările conexiunilor
unei unități Bluetooth într-o rețea.

▪Logical Link Control and Adaptation Protocol (L2CAP)


L2CAP suportă pentru protocoalele superioare proceduri de multiplexare, de
segmentare și reasamblare a pachetelor și de control al calității serviciilor (QoS16).

13
CPU - Central Processing Unit
14
Core - nucleu
15
BB - Baseband
16
QoS – Quality of Service

8
L2CAP permite protocoalelor și aplicațiilor de nivel superior să transmită și să
primească pachete de date de până la 64 KB lungime.

▪ Service Discovery Protocol (SDP)


SDP este un element important în cadrul Bluetooth, deoarece SD stă la baza tuturor
modelelor de utilizare. Cu ajutorul SDP, informațiile despre dispozitive, servicii și caracteristici
ale dispozitivelor pot fi tabelate în liste, cu ajutorul cărora utilizatorul, cunoscând astfel
serviciile dispozitivelor din vecinătate, poate selecta între aceste servicii. După aceasta, se pot
stabili conexiuni cu unul sau mai multe dispozitive Bluetooth.

2.1.7 Protocoale de înlocuire a cablurilor


▪ Radio Frequency Communication (RFCOMM)
RFCOMM oferă o interfață serială asemănătoare cu RS-232.

2.1.8 Protocoale de control telefonic



Telephony Control Specification Binary (TCS BIN)
TCS BIN este un protocol folosit pentru controlul comunicațiilor telefonice cu flux
audio sau de date.

2.1.9 Protocoale adoptate


Protocoalele adoptate sunt protocoale definite de alte organizații de standardizare și
integrate în arhitectura Bluetooth.

▪ Point-to-Point Protocol (PPP)


PPP este un protocol de transmisiune pentru internet, printr-o legătură punct-la-punct.

▪ User Datagram Protocol (UDP), Transmission Control Protocol (TCP) și Internet


Protocol (IP)
UDP, TCP și IP sunt protocoale utilizate pentru suita TCP/IP.

▪Object Exchange Protocol (OBEX)


OBEX este un protocol de comunicații care facilitează schimbul de obiecte binare
(transfer de date în format vCard și vCalendar).

▪ Infrared Mobile Communication (IrMC)


IrMC este un protocol IrDA17 ce permite sincronizarea acestor tipuri de dispozitive.

▪ Wireless Application Environment (WAE) sau Wireless Application Protocol (WAP)


WAE sau WAP sunt standarde pentru accesarea informațiilor printr-o rețea mobilă fără
fir.

17
IrDA – Infrared Data Association

9
2.1.10 Profiluri Bluetooth
Profilurile specifică modul de utilizare a stivei de protocoale Bluetooth pentru a asigura
interoperabilitatea dispozitivelor. De asemenea specifică comportamentele generale pe care
dispozitivele Bluetooth le utilizează pentru a comunica cu alte dispozitive Bluetooth. Numărul
de profiluri continuă să crească odată cu apariția de noi aplicații.

Tabelul 2. Profiluri Bluetooth


1 Advanced Audio Distribution Profile (A2DP) 19 Human Interface Device Profile (HID)
2 Attribute Profile (ATT) 20 Headset Profile (HSP)
3 Audio/Video Remote Control Profile (AVRCP) 21 Intercom Profile (ICP)
4 Basic Imaging Profile (BIP) 22 LAN Access Profile (LAP)
5 Basic Printing Profile (BPP) 23 Mesh Profile (MESH)
6 Common ISDN Access Profile (CIP) 24 Message Access Profile (MAP)
7 Cordless Telephony Profile (CTP) 25 Object Exchange (OBEX)
8 Device ID Profile (DIP) 26 Object Push Profile (OPP)
9 Dial-up Networking Profile (DUN) 27 Personal Area Networking Profile (PAN)
10 Fax Profile (FAX) 28 Phone Book Access Profile (PBAP, PBA)
11 File Transfer Profile (FTP) 29 Proximity Profile (PXP)
12 Generic Audio/Video Distribution Profile (GAVDP) 30 Serial Port Profile (SPP)
13 Generic Access Profile (GAP) 31 Service Discovery Application Profile (SDAP)
14 Generic Attribute Profile (GATT) 32 SIM Access Profile (SAP, SIM, rSAP)
15 Generic Object Exchange Profile (GOEP) 33 Synchronization Profile (SYNCH)
16 Hard Copy Cable Replacement Profile (HCRP) 34 Synchronization Mark-up Language Profile (SyncML)
17 Health Device Profile (HDP) 35 Video Distribution Profile (VDP)
18 Hands-Free Profile (HFP) 36 Wireless Application Protocol Bearer (WAPB)

2.1.11 Rețele Bluetooth


Rețelele Bluetooth sunt rețele dinamice create ad-hoc, care se formează, se modifică și
se dizolvă permanent.
Există următoarele tipuri de rețele Bluetooth:
• Piconet: Un grup de dispozitive Bluetooth care folosesc același canal pentru a
comunica între ele poartă numele de piconet. Un piconet este o rețea cu o
configurație de tip stea. Dispozitivul central are rolul de master18, iar celelalte
dispozitive funcționează ca slave19.
• Scatternet: Rețea ce poate fi formată prin conexiunea a două sau mai multe
rețele de tip piconet.
• Bluetooth mesh: Într-o rețea de tip plasă (mesh), toate nodurile din rețea
comunică între ele, amplificând semnalul. Rețeaua Bluetooth de tip plasă,
permite crearea de rețele fără fir de mari dimensiuni de câteva zeci, sute sau mii
de dispozitive pentru a comunica între ele. Specificațiile pentru acest tip de rețea

18
Master – controler primar care controlează deciziile celorlalte dispozitive conectate la sistem
19
Slave – controler secundar

10
Bluetooth au fost lansate la scurt timp după lansarea specificațiilor Bluetooth
v5.0. În acest caz, Bluetooth mesh poate fi folosit de către orice dispozitiv
compatibil cu Bluetooth v4.0 sau mai mare.

2.1.12 Securitatea în Bluetooth


Sistemul de securitate al tehnologiei Bluetooth are la bază algoritmul de criptare
SAFER+, care conține un bloc de 128 de biți. Există mai multe metode pentru a asigura
securitatea unei legături Bluetooth:
• Autentificare: Se verifică identitatea fiecărui dispozitiv din rețea.
• Împerechere: Este o procedură prin care se autentifică două dispozitive, bazată
pe stabilirea de comun acord a unei parole care se introduce de către utilizatorii
ambelor dispozitive. În urma procedurii de împerechere, cele două dispozitive
apar unul celuilalt ca fiind nesigure. Procedura de împerechere pentru două
dispozitive se realizează o singură dată, nefiind necesară la următoarele
conexiuni între cele două dispozitive.
• Autorizare: Reprezintă procesul prin care se decide care dispozitiv din raza de
acoperire are sau nu voie să acceseze un anumit serviciu.
• Criptare: Asigură confidențialitatea datelor trimise. Se folosește o cheie cu
lungimea între 8 și 128 de biți.

Tehnologia Bluetooth și dispozitivele asociate sunt susceptibile la amenințări generale


din rețelele fără fir și, de asemenea, de atacuri specifice legate de Bluetooth, cum ar fi:
• Bluejacking: Este un atac efectuat asupra telefoanelor mobile cu funcția
Bluetooth prin trimiterea de mesaje nesolicitate către utilizatorul unei conexiuni
Bluetooth activată. Mesajele nu dăunează dispozitivului, dar pot atrage atenția
utilizatorului să răspundă într-un mod sau să adauge noul contact în agenda
telefonică a dispozitivului.
• Bluebugging: Exploatează un defect de securitate în firmware20-ul unor
dispozitive Bluetooth mai vechi pentru a avea acces la dispozitiv și la comenzile
sale. Acest atac permite accesul la date, plasarea apelurilor telefonice,
interceptarea apelurilor telefonice, trimite mesaje și exploatează alte servicii sau
funcții oferite de dispozitiv.
• Bluesnarfing: Permite obținerea accesului la un dispozitiv compatibil Bluetooth
exploatând un defect de firmware în dispozitive mai vechi. Acest atac forțează
o conexiune la un dispozitiv Bluetooth, permițând accesul la datele stocate pe
dispozitiv, inclusiv IMEI21, pentru a direcționa toate apelurile primite de la
dispozitivul utilizatorului către dispozitivul atacatorului.
• Bluesniping: Asemănător cu Bluesnarfing, dar mai eficient pe arii mai extinse.

20
Firmware – sistem de operare
21
IMEI – International Mobile Equipment Identity

11
• Car Whisperer: Reprezintă o tehnică de hacking care poate fi folosită de
atacatori pentru a accesa sistemul Bluetooth mâini-libere (handsfree) instalat în
automobile pentru a intercepta conversația din interiorul unui autovehicul.

2.2 Detectoare de trafic


Traficul rutier a fost studiat mult timp în zonele intersecțiilor aglomerate datorită
dorinței de a crește capacitatea de operare și pentru a încuraja circulația sigură și eficientă a
vehiculelor și a persoanelor. Au fost studiate și dezvoltate diferite strategii pentru abordarea
problemei fluxurilor de trafic îngreunate datorită congestiei în intersecții, iar tehnologiile
avansate permit soluții solide din acest punct de vedere, mai eficiente și nu atât de costisitoare
precum actualele tehnologii utilizate.
În prezent, în infrastructura rutieră, se elaborează strategii de reglementare adaptivă,
care implică tehnologie informatică și importante preocupări de modelare și simulare. Această
strategie este alternativa modernă la strategia de reglementare cu timpi ficși, care este înlocuită
treptat.
Reglementarea adaptivă depinde de informațiile recepționate printr-o rețea de detectare
cu diferite specificații potrivit cu natura circulației și tipurile de informații necesare reglării.
Rețeaua de detectare este formată din detectoare rutiere, detectoare pentru transportul în comun
și detectoare pentru pietoni.
În conformitate cu cele de mai sus, în continuare, voi prezenta câteva tipuri de detectoare
de trafic, deoarece doresc să fac o comparație între tehnologia Bluetooth ce poate fi
implementată cu ușurință în infrastructura rutieră și actualele tehnologii care sunt deja folosite
în România.

2.2.1 Bucla inductivă


Pentru detecția traficului rutier, cele mai răspândite detectoare sunt buclele inductive.
Buclele inductive sunt de mai multe tipuri:
• Bucle transversale, pentru detectarea prezenței sau trecerii unui vehicul în
apropierea liniei de oprire de pe o cale de rulare;
• Bucle longitudinale, care se montează suplimentar față de bucla transversală și
care poate avea o profunzime de până la 30 m, care semnalează cererile de acces
în intersecții;
• Bucle avansate, plasate la 80-100 m de linia de oprire pe o cale de rulare care
servesc la măsurarea debitului pe minut și a gradului de ocupare a arterei de
circulație, informații importante pentru alegerea timpului de reglementare la
nivelul macro reglării. [4]

12
Figura 1. Bucla inductivă [5]

Detectoarele pentru transportul în comun sunt realizate cu elemente pasive, bucle de


detecție pe culoarul rezervat, dispozitive de contact pe linia aeriană de alimentare a tramvaielor
sau troleibuzelor sau șine izolate de transport.
Detectoarele care sunt realizate cu elemente active, mai exact unde radio, sunt mai
fiabile, identifică corect vehiculele, dar presupun costuri de implementare și întreținere mai
mari.
În funcție de parametrii obținuți, se poate formula cererea de programe de reglementare
și regimul dorit de funcționare, ca intersecții izolate sau coordonate. Astfel, coordonarea este
dorită în cazul în care coeficientul de coordonare pe un coridor este mai mare decât 10.
Coeficientul de coordonare este dat de relația:

𝑇𝐶𝑖𝑗 1
𝐶𝑖𝑗 = ∙ (2.1)
𝑇𝑡𝑖𝑗 𝐷𝑖𝑗

În care:
• TCij = volumul traficului între intersecții succesive (ij);
• Ttij = traficul total de intrare în sistemul celor două intersecții;
• Dij = distanța dintre cele două intersecții [km].

Programele de reglementare adecvate pentru diferite intensități și situații de trafic pot fi


schimbate manual sau prin mecanism de temporizare însă soluția cea mai modernă este alegerea
programelor în funcție de trafic.

13
Cei mai importanți parametri care rezultă din informațiile furnizate de buclele inductive
sunt:
• Volumul de trafic;
• Gradul de ocupare;
• Viteza;
• Lungimea exactă a vehiculului;
• Densitatea vehiculelor.

Tabelul 3. Avantajele și dezavantajele buclelor inductive


Avantaje Dezavantaje
• Întreruperea traficului pentru
• Tehnologie matură
instalare și întreținere
• Reasfaltarea drumurilor necesită
• Cost redus
reinstalarea senzorilor
• Capacitatea de a satisface o • Buclele realizate sunt afectate de
varietate mare de aplicații trafic, temperatură etc.

2.2.2 Senzori pneumatici


Acest tip de senzori se bazează pe emiterea unui impuls de presiune a aerului dintr-un
tub care închide un contact, transmițând astfel un semnal electric către un numărător sau
program de analiză. Acest senzor este portabil, utilizând acumulatori cu acid, gel sau alte tipuri
de baterii reîncărcabile ca sursă de tensiune. [5]
Tuburile sunt amplasate perpendicular pe drum, în general fiind utilizate pentru
măsurări de scurtă durată referitoare la:
• Numărul vehiculelor;
• Categoria acestora;
• Distanța dintre ele;
• Întârzierea provocată de oprirea la semafor;
• Rata de saturație a fluxului de vehicule.

Figura 2. Senzori pneumatici [5]


14
Tabelul 4. Avantajele și dezavantajele senzorilor pneumatici
Avantaje Dezavantaje
• Imprecizie la determinarea
• Instalare rapidă numărului de osii la vehiculele
cu gabarit mare
• Consum redus de energie • Sensibilitate la temperatură
• Rata de defectare este destul de
mare fiind cauzată de vandalism
• Ușor de întreținut, cost redus
sau stres mecanic datorat trecerii
vehiculelor

2.2.3 Senzori piezoelectrici


Materialele piezoelectrice au proprietatea de a transforma energia cinetică în energie
electrică și invers.
Construcția unui senzor piezoelectric este coaxială, cu un element central, un înveliș
metalic, materialul piezoelectric și un înveliș exterior.

Figura 3. Senzor piezoelectric. Construcție coaxială [6]

În momentul în care materialele piezoelectrice sunt supuse unor impulsuri mecanice sau
vibrații, acestea generează o tensiune electrică, care este produsă datorită apariției unor sarcini
electrice de polarități diferite pe fețele paralele ale materialului. Tensiunea este direct
proporțională cu forța mecanică (greutatea vehiculului). Efectul piezoelectric este dinamic,
tensiunea fiind generată doar la schimbarea forței mecanice; în situația în care această forță
rămâne constantă, tensiunea scade.
Acest tip de senzori este utilizat pentru clasificarea vehiculelor și măsurarea greutății
acestora. Viteza poate fi determinată dacă se utilizează mai mulți senzori.
Există două clase de senzori piezoelectrici (vezi Tabelul 5):

15
Tabelul 5. Clase de senzori piezoelectrici
Clasa I Clasa II
• Determinarea numărului de osii • Determinarea numărului de osii
• Determinarea greutății
• Cost redus
vehiculelor

O caracteristică importantă a senzorilor piezoelectrici, este reprezentată de faptul că,


prin intermediul lor, se pot instala sisteme de cântărire automată a vehiculelor, prezentând față
de alte sisteme avantajele costurilor mai mici și posibilitatea de cântărire la viteze mai mari ale
vehiculelor (15-100 km/h).

Tabelul 6. Avantajele și dezavantajele senzorilor piezoelectrici


Avantaje Dezavantaje
• Determină numărul de axe în loc • Întreruperea traficului pentru
de numărul de vehicule instalare și întreținere
• În funcție de forța de apăsare a
• Reasfaltarea drumurilor necesită
senzorului se poate determina cu
reinstalarea senzorilor
precizie mare tipul vehiculului
• Cu costuri puțin mai mari decât
• Defectarea mai frecventă în
ale buclelor inductive, pot oferi
cazul drumurilor de calitate slabă
mai multe informații
• Senzorii sunt afectați de
• Determinarea greutății
temperatura pavajului, viteza
vehiculelor
vehiculelor etc.

2.2.4 Radarul cu microunde


RADAR (radio detection and ranging, adică detectarea prin radio și determinarea
distanței) reprezintă o instalație de radiolocație care radiază microunde electromagnetice și
folosește reflexia acestora pe diferite obiecte pentru a determina existența și distanța lor față de
antenă. Se compune, de obicei, dintr-un emițător, un receptor și un sistem de antene (care se
poate roti în plan orizontal și/sau vertical) cu directivitate pronunțată. [7]
Principiul de bază al radarului este reprezentat de reflexia microundelor pe suprafețe
solide. Receptorul, analizând diferența de timp dintre emisia și recepția undei reflectate de către
un corp detectat, poate aprecia distanța r a acestuia față de sursa microundelor. Antena de
microunde este reciprocă, putând atât emite cât și recepționa undele electromagnetice.
Radarele sunt amplasate pe piloni și emit semnale spre zona monitorizată, zonă care este
dimensionată pentru ca densitatea de putere să fie uniform repartizată. Trecerea unui vehicul
prin această zonă determină reflectarea unei părți a energiei transmise înapoi către antenă. Pot
fi detectate următoarele caracteristici ale vehiculului: viteza, volumul, gabaritul, lungimea. [5]

16
Figura 4. Radarul în infrastructura rutieră [5]

Pentru aplicațiile rutiere se utilizează radare cu microunde cu undă continuă Doppler


22
(CW ), care detectează vehiculele care circulă cu viteze mai mari de 4,8-8 km/h și cu undă
continuă modulată în frecvență (FMCW23).
Datele despre trafic pe care aceștia le recepționează depind de forma de undă a
semnalului transmis. Principiul Doppler se referă la modificarea frecvenței semnalului reflectat
la trecerea unui vehicul prin zona de detecție. Deoarece se bazează pe efectul mișcării
vehiculelor, în situația în care radarul nu are și alte sisteme de detecție, acesta nu poate sesiza
vehiculele staționate (acest fapt îl face puțin eficient în zonele congestionate). Radarul care
utilizează unda continuă modulată în frecvență transmite un semnal a cărui frecvență se
modifică continuu în timp, aceasta putând detecta și vehiculele staționate.

Figura 5. Radar cu microunde amplasat deasupra drumului [6]

Figura 6. Radar cu microunde amplasat pe marginea drumului [6]

22
CW – Continuous wave – Undă continuă
23
FMCW – Frequency-modulated continuous wave – Undă continuă modulată în frecvență

17
Radarul poate fi amplasat deasupra drumului (vezi Figura 5), pentru monitorizarea unei
benzi de circulație sau pe marginea drumul (vezi Figura 6), pentru monitorizarea mai multor
benzi, oferind în primul rând informația de viteză, gabarit, lungimea vehiculelor și, în funcție
de tehnologia utilizată, putând oferi și informații despre vehiculele staționate.

Tabelul 7. Avantajele și dezavantajele radarului cu microunde


Avantaje Dezavantaje
• Trebuie efectuate teste
preliminarii pentru determinarea
• Nu necesită lucrări la pavaj lățimii de bandă și a formei de
undă transmise care să fie
optime pentru aplicația dorită
• Insensibilitate la condițiile • Radarul Doppler nu poate
meteorologice detecta vehiculele staționate
• Permite monitorizarea mai
• Costuri reduse pentru întreținere
multor benzi de circulație

2.2.5 Detector LASER24


Utilizează un fascicul foarte îngust, ceea ce permite poziționarea spațială a vehiculului
pe drum și determinarea formei vehiculului, cu o precizie de ±2 cm, chiar și la viteze mari (până
la 100 km/h). [5]
Tehnologiile care se bazează pe senzori cu fascicul laser oferă o mare precizie, care
depinde însă de înălțimea la care este plasat senzorul și de poziția lui deasupra drumului.
Prin intermediul acestor detectoare, se pot obține date despre viteza de circulație pe
bandă, volumul de trafic și gradul de ocupare al drumului.
Detectoarele LASER pot opera cu baterii sau panouri solare și pot utiliza o legătură
radio de spectru larg pentru transmiterea datelor despre trafic de la locul unde sunt amplasate,
la centrele de colectare și transmisiune a datelor de trafic aflate la distanță.

Figura 7. Detector LASER [6]

24
LASER – Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation – Amplificarea luminii prin stimularea
emisiei de radiație

18
Tabelul 8. Avantajele și dezavantajele detectorului LASER
Avantaje Dezavantaje
• Necesitatea obținerii unui raport
semnal/zgomot mare, indiferent
• Nu necesită lucrări la pavaj de condițiile meteo, pentru a se
putea procesa corect unda
reflectată din vehiculul țintă
• Insensibilitate la condițiile
meteorologice
• Permite detectarea obiectelor • Costuri mari pentru întreținere
mici (până la 5 cm) la viteze
mari (până la 100 km/h)

2.2.6 Senzori cu ultrasunete


Senzorii cu ultrasunete emit și recepționează o undă acustică, cu frecvența cuprinsă între
25 și 50 kHz.
Majoritatea senzorilor de acest tip utilizează forme de undă pulsatorii. Un microprocesor
local poate procesa datele pentru a determina viteza vehiculului, gradul de ocupare al drumului
și pentru a realiza o clasificare (limitată) a vehiculelor. [5]
Senzorul poate fi utilizat și ca numărător de vehicule: cu ajutorul undelor emise este
măsurată distanța față de suprafața drumului.
Energia în impulsuri este transmisă sub două unghiuri cunoscute, de valori apropriate,
care permit determinarea vitezei prin calcularea diferenței de timp a pătrunderii vehiculului în
cele două fascicule.
Senzorii cu ultrasunete pot fi montați deasupra benzii supravegheate (vezi Figura 8) sau
pe marginea drumului (vezi Figura 9).

Figura 8. Senzor cu ultrasunete. Amplasare deasupra benzii de circulație [5]

19
Figura 9. Senzor cu ultrasunete. Amplasare laterală [5]

Tabelul 9. Avantajele și dezavantajele senzorilor cu ultrasunete


Avantaje Dezavantaje
• Precizia măsurărilor poate fi
afectată de schimbări de
• Nu necesită lucrări la pavaj
temperatură sau turbulențe
atmosferice puternice
• Repetări la perioade mari ale
rafalelor de impulsuri poate
• Pot fi monitorizare mai multe
indica un grad eronat al ocupării
benzi de circulație
benzilor în cazul în care se
circulă cu viteze mari

2.2.7 Camere video


Camerele video se pot implementa în infrastructura rutieră și pot oferi informații
referitoare la viteză și volumul traficului și, în plus, poate fi folosit pentru detectarea
incidentelor și controlul semafoarelor. Senzorii cu imagine video reprezintă o tehnologie foarte
promițătoare pentru detectarea fluxului de trafic, datorită performanțelor din ce în ce mai bune,
a flexibilității ridicate a caracteristicilor și a prețurilor tot mai mici. [5]
Un sistem de detecție video este format din mai multe camere video, un sistem de
digitizare și procesare a imaginilor obținute și software pentru interpretarea acestora și
generarea datelor necesare.
Aceste sisteme urmăresc imaginile dintr-o anumită zonă pentru a determina modificările
care apar. Sunt implementați algoritmi complecși care pot identifica vehiculele (autovehicule,
camioane, motociclete, biciclete) indiferent de condițiile de mediu (umbre, trecerile zi-noapte
etc.). În funcție de complexitatea algoritmilor utilizați pot fi obținute date imposibil de realizat
cu alte detectoare, cum ar fi numerele de înmatriculare ale vehiculelor, se pot furniza informații

20
despre situații complexe, cum ar fi incidente rutiere sau se poate monitoriza comportamentul
participanților la trafic.
Există următoarele categorii de sisteme cu detecție video (vezi Tabelul 10):

Tabelul 10. Categorii de sisteme cu detecție video


Urmărire prin asociere de
Tripline25 Urmărire cu buclă închisă
date
Reprezintă o extensie a
Aceste sisteme urmăresc
Permite utilizatorului să sistemului tripline și oferă
anumite vehicule sau grupuri
definească un număr limitat de avantajul unei detecții pe zone
de vehicule, prin căutarea
zone de detecție. Vehiculele sunt mai extinse. Aceste sisteme
unor zone de pixeli conectați.
detectate datorită schimbării unor urmăresc în permanență
Aceste zone sunt urmărite
pixeli ai imaginii față de situația vehiculele aflate în aria de
apoi în toate cadrele pentru
când drumul era liber. Există detecție (vizuală). Pentru
urmărirea vehiculului sau
două sisteme de detecție, unul validarea unui vehicul sunt
grupului de vehicule
realizând o analiză a suprafețelor, necesare mai multe detectări ale
identificat. Obiectele sunt
identificând astfel contururile acestuia de-a lungul traseului.
identificate utilizându-se
obiectelor, iar cel de-al doilea După validarea unui vehicul se
marcatoare bazate pe
realizează analiza într-o grilă, în poate determina viteza
gradient și morfologie. Prin
fiecare pătrat identificându-se vehiculului, precum și alte
identificarea succesivă a unui
vehicule în mișcare, vehicule informații suplimentare, cum ar
vehicul de către sistemele
staționate sau lipsa vehiculelor. fi mișcarea acestuia de pe o
video se poate determina
Determinarea vitezei se realizează bandă pe alta. Informațiile de
traseul acestuia, durata
prin calcul, sistemul indicând ieșire pot fi transmise unor
călătoriei, viteza medie,
timpul necesar unui anumit panouri de mesaje variabile sau
comportamentul
vehicul să tranziteze o zonă de direct la bordul autovehiculelor
participanților la trafic și alte
lungime cunoscută. care permit recepția unor astfel
date statistice utile.
de informații.

Figura 10. Schema de funcționare a unui sistem cu detecție video

O caracteristică deosebit de importantă, care face ca acest sistem cu detecție video să


aibă un avantaj imens față de celelalte detectoare de trafic în infrastructura rutieră, este
reprezentată de funcția pentru recunoașterea numerelor de înmatriculare.

25
Tripline – sisteme care lucrează pe baza permisiunii de la utilizator de a aloca un număr finit de zone de
detecție în zona activă a obiectivului camerei video. [4]

21
Pentru recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare, este necesar ca sistemul să treacă prin
mai multe etape:
• Localizarea plăcuței de înmatriculare;
• Detecția orientării și dimensiunii;
• Normalizare;
• Segmentarea caracterelor;
• OCR26;
• Analize sintactice/geometrice.

Aceste etape sunt implementate într-un software dezvoltat de ANPR27 (vezi Figura 11).

Figura 11. Software ANPR

Tabelul 11. Avantajele și dezavantajele camerelor video


Avantaje Dezavantaje
• Vulnerabilitate la elementele
• Nu necesită lucrări la pavaj care pot obstrucționa câmpul
vizual (praf, ceață, vânt etc.)

• Pot fi monitorizare mai multe


benzi de circulație
• Trebuie să existe o fixare solidă
care să nu permită modificarea
• Se poate furniza o varietate câmpului vizual
foarte mare de informații legate
de trafic, unele imposibil de
obținut cu alți senzori

26
OCR – Optical Character Recognition – Recunoașterea Optică a Caracterelor
27
ANPR – Automatic Number-Plate Recognition (Regatul Unit, 1976) – Recunoașterea Automată a Plăcuțelor
de Înamtriculare

22
2.2.8 Comparație între detectoarele de trafic
Înainte de a prezenta sistemul de control al traficului prin intermediul detectoarelor
Bluetooth, doresc să prezint în continuare o scurtă comparație între detectoarele prezentate
anterior (vezi Tabelul 12).

Tabelul 12. Comparație între detectoarele de trafic


Tip de date furnizate Zone Lățimea de
multiple bandă
Tehnologie Numărare Detectarea Grad de
Viteză Clasificare de pentru
vehicule prezenței ocupare
detecție comunicație
Bucla
da da da da da - mică, medie
inductivă
Senzori
da - da - da - -
pneumatici
Senzori
da - da - da - -
piezoelectrici
da
Radar da da da da da medie
(FMCW)
da
LASER da da (pasiv) da da da mică, medie
(pasiv)
Senzori cu
da da - - - - mică
ultrasunete
Camere mică,
da da da da da da
video ridicată

2.2.9 Automatul de trafic


Toate detectoarele prezentate anterior se pot instala într-un automat de trafic, iar prin
intermediul acestuia, pentru planurile de semaforizare din intersecția în care este amplasat, să
se dezvolte metode de sincronizare adaptivă a semafoarelor.
Automatul de trafic reprezintă o modalitate de gestionare a traficului în condiții de
siguranță atât pentru vehicule cât și pentru pietoni, utilizând diferite sisteme tehnologice pentru
detecția prezenței tuturor participanților la trafic.
Spre exemplu, un automat de trafic cu buclă inductivă poate fi pus în funcțiune prin
intermediul unui controler local, un controler central (master), centru de management al
traficului și un mijloc de comunicații, care să facă posibilă comunicarea dintre toate aceste
echipamente.

23
Figura 12. Schema bloc a unui automat de trafic cu buclă inductivă [5]

Automatul de trafic poate funcționa în diferite moduri de lucru, cum ar fi:


• Funcționare în regim centralizat;
• Funcționare local adaptivă;
• Funcționare în corelare de tip “undă verde”;
• Funcționare în regim local pe bază de istoric;
• Funcționare în regim de avarie.

Datorită riscurilor la care este supus acest sistem (probleme cu alimentarea, avarii
existente la anumiți senzori etc.), înainte ca el să fie implementat într-o intersecție, se iau câteva
măsuri de protecție ca nu cumva să se întâmple tragedii cu pierderi de vieți omenești. Protecțiile
luate în considerare, sunt [5]:
✓ Protecție la verde antagonist (matrice configurabilă de planul de aplicație) –
regim de funcționare decuplat;
✓ Protecție la blocare pe stare (activă în momentul depășirii ciclului maxim de
semaforizare) – regim de semaforizare decuplat;
✓ Protecție la roșu ars;
✓ Protecție la bec ars (altul decât roșu protejat);
✓ Protecție la bec aprins în lipsa comenzii (altul decât verde);
✓ Supravegherea circuitelor de comandă;
✓ Supravegherea permanentă a comenzilor de la butoane;
✓ Verificarea permanentă a detectoarelor de prezență;
✓ Verificarea ciclică a resurselor hardware din unitatea centrală;
✓ Verificarea modului de funcționare al echipamentului (decuplat, galben
intermitent);
✓ Verificarea în permanență a comenzilor primite de la master prin comunicația
serială;
✓ Verificarea concordanței între comanda semafoarelor și matricea de verde
antagonist.

24
Figura 13. Automat de trafic [6]

Caracteristicile de comandă a semaforizării automatului de trafic, sunt [5]:


• Comanda secvențială a semafoarelor din intersecție în cadrul mai multor
programe de semaforizare (diurne și nocturne) ai căror parametri (durate, faze,
structura planurilor de semaforizare sunt înregistrați într-o memorie nevolatilă);
• Trecerea de la un program de semaforizare la altul trebuie să se efectueze fără
discontinuitate de fază și de culoare;
• Timpii să poată fi programați pentru duratele de galben intermitent și roșu
general din programul de capăt;
• Numărul maximi de stări (starea reprezintă intervalul de timp pe parcursul căreia
nu se înregistrează nicio modificare a culorii semafoarelor) să fie variabil;
• Repornire automată cu sincronizare orară, în cazul întreruperii accidentale a
tensiunii de alimentare;
• Posibilitate de reglare a ceasului;
• Realizarea oricărei succesiuni și durate de culoare pe semafor;
• Posibilități multiple de micro-reglare prin adaptarea în timp real a duratelor
permisiunilor de verde pe diferite căi de acces, funcție de semnalele date de
detectoarele de cerere sau butoanele pietonale utilizate;
• Efectuarea cu prioritate a unor faze de circulație funcție de cererile înregistrate
de la detectoare;
• Alegerea programului de funcționare pe baza analizelor de trafic locale sau a
comenzilor primite de la un echipament ierarhic superior;
• Schimbarea programelor de semaforizare funcție de ora din zi și ziua din
săptămână;
• Integrare în sisteme de undă verde locale, alături de echipamente de generație
sau fabricație diferite;
• Posibilitatea sincronizării în regim de undă verde fără suport fizic, alături de
același tip de echipamente sau altele care au această facilitate.
25
Automatul de trafic, în configurația lui, prezintă și alte funcții cu rol de programare și
monitorizare [5]:
• Posibilitatea interconectării prin interfețe cu terminale nerezidente în
echipament;
• În vederea monitorizării, echipamentul poate comunica: starea reală a
funcționării semafoarelor, starea reală a funcționării detectoarelor, numărul de
autovehicule etalon rezultat în urma analizei locale de trafic pe diferite sensuri
și direcții, numărul programului de semaforizare care este în rulare, prezența
avariilor ce nu au impus modificarea regimului de funcționare și starea ceasului
calendar propriu.

Figura 14. Echipamentul din interiorul unui automat de trafic [6]

26
Capitolul 3. Studiu de caz
În capitolul anterior, sunt prezentate câteva detectoare care sunt folosite în actualele
tehnologii și sisteme abordate în România atât pentru dirijarea traficului rutier cât și pentru
fluidizarea acestuia.
În conformitate cu senzorii prezentați în subcapitolul 2.2, în continuare, voi face o
comparație între detectoarele Bluetooth și sistemele care au în componența lor detectoarele
prezentate anterior, pentru a demonstra de ce un sistem care folosește detecția Bluetooth
reprezintă un plus pentru infrastructura rutieră și, totodată, voi mai prezenta beneficiile pe care
le oferă față de celelalte tehnologii, dar și ce dezavantaje prezintă.
Pentru început, voi prezenta capabilitatea unui sistem care utilizează detectoare
Bluetooth, iar mai apoi voi rezuma un studiu de caz la nivel teoretic, constituit de anumiți
cercetători, și un studiu de caz real, cel pe care l-am înfăptuit la cursul de Sisteme de Dirijare a
Traficului Rutier.

3.1 Sistem de dirijare a traficului rutier utilizând detectoare Bluetooth


În primul rând, trebuie acordată o deosebită atenție tehnologiei Bluetooth pentru a putea
înțelege exact cum ar trebui un astfel de sistem să fie dezvoltat și implementat în infrastructura
rutieră (vezi subcapitolul 2.1).
În al doilea rând, trebuie să se țină cont de amplasarea detectoarelor Bluetooth.
Detectoarele Bluetooth de clasa I, care au o rază de acțiune (detecție) de până la 100 m (vezi
Tabelul 1), sunt ideale pentru un astfel de sistem, deoarece se pot grupa două câte două, la
distanțe cunoscute, astfel putând să se determine timpul în care vehiculele au parcurs intervalul
respectiv, iar mai apoi sistemul, ajutându-se de aceste date obținute, poate calcula viteza cu care
vehiculele s-au deplasat, iar în următoarea fază să ia o decizie în vederea sincronizării planurilor
de semaforizare (dacă traficul este în regim normal de circulație sau traficul este congestionat).
Congestionarea traficului nu este datorată întotdeauna deficienței sistemului care ar
trebui să fluidizeze circulația vehiculelor și de a diminua congestionarea intersecțiilor
aglomerate, ci și datorită creșterii continue numărului de vehicule.

3.1.1 Bluetooth Low Energy (BLE)

Tehnologia Bluetooth poate fi implementată în infrastructura rutieră prin caracteristica


Bluetooth Low Energy, cunoscută și sub numele de Tehnologia Beacon, care a fost introdusă în
Bluetooth v4.0.
În cazul sistemului cu detectoare Bluetooth, vehiculele sunt detectate prin intermediul
unor aplicații, de exemplu BLE Scanner, fără posibilitatea de a se conecta la serviciul Bluetooth
și fără a avea acces la informațiile și datele vehiculelor.

27
Prin procesul de căutare, dispozitivele Bluetooth sunt identificate prin intermediul
adresei MAC28, iar prin intermediul unui soft, în aplicația BLE Scanner, se pot afișa următoarele
informații: numele (dacă este configurat), adresa MAC, ora și data detectării (prima detecție) și
ultima apariție a dispozitivului (când a fost văzut ultima dată de către această aplicație
software).
Beaconii sunt dispozitive simple, fără conexiune la internet, având un identificator
universal unic (UUID29), care emit prin antene un semnal Bluetooth Low Energy.
În infrastructura rutieră, beaconii, sunt foarte utili pentru a afla distanțele. Un beacon
identifică distanța față de un dispozitiv BLE mult mai precis decât localizarea GPS. Acest lucru
este posibil folosind puterea semnalului primit, determinând astfel distanța care îl desparte de
antena Bluetooth a unui dispozitiv.

3.1.2 Adresă MAC


Adresa MAC este un număr întreg pe 6 octeți (48 de biți) pe rețele Token Ring sau
Ethernet, folosit la identificarea unui calculator într-o rețea locală.
În domeniul telecomunicațiilor, adresele MAC sunt cunoscute sub denumirile de adresă
fizică sau adresă hardware. Denumirea oficială dată de IEEE este EUI30-48 (pentru varianta
de 48 de biți) sau EUI-64 (cea de 64 de biți). [8]
Adresele MAC pot fi de două tipuri:
• Adrese administrate universal – alocate în mod unic de către producătorul
plăcii de rețea și este salvată în memoria nevolatilă a acesteia. Primii trei octeți
(cei mai semnificativi) identifică producătorul și sunt cunoscuți sub denumirea
de OUI31, restul octeților fiind asignați de către producător, păstrând ca bază
criteriul de unicitate pentru fiecare produs în parte;
• Adrese administrate local – alocate unor dispozitive de către administratorul
de rețea, suprascriind practic, valorile memorate inițial.

Distincția dintre cele două tipuri de administrare a unei adrese, se face pe baza valorii
bitului U/L32 cu semnificația următoare:
• „0” – adresa administrată global;
• „1” – adresa administrată local.

Adresele MAC pe 48 de biți (EUI-48) sunt utilizate în următoarele tipuri de rețele:


• Ethernet;
• Wi-Fi;
• Bluetooth;

28
MAC – Media Access Control
29
UUID – Universally Unique IDentifier
30
EUI – Extended Unique Identifier
31
OUI – Organizationally Unique Identifier
32
U/L – Universal/Local

28
• Token Ring;
• FDDI 33.

Adresele MAC pe 64 de biți (EUI-64) sunt utilizate în următoarele tipuri de rețele:


• FireWire;
• ZigBee/6LowPAN.

Forma standard de redare a unei adrese MAC (EUI-48) se face grupând cei 48 de biți,
în 6 octeți și despărțiți prin cratimă („-”) sau prin două puncte („:” ), aranjați după ordinea de
transmisiune a lor, ca în exemplul următor: ab-cd-ef-78-99-10 sau 11:22:33:aa:bc:ff.

3.1.3 Unitatea centrală – prelucrarea datelor


Sistemul de calcul are rolul de a prelucra datele recepționate, de a calcula timpul de
deplasare și de a schimba planurile de semaforizare, raportându-se la toate aceste aspecte, astfel
încât traficul rutier să se desfășoare în regim normal de circulație.
Criptarea și filtrarea datelor pot fi făcute tot de către unitatea centrală, dar acest lucru
este mai puțin sigur datorită transmiterii datelor neprelucrate (adrese MAC), necesitând și mai
multă lățime de bandă pentru transferarea mai multor instanțe ale aceleiași adrese MAC (mai
multe detecții).

3.1.4 Unitatea amplasată în intersecție – colectarea datelor


Unitatea amplasată în intersecție este componenta principală din întreg sistemul. În
speță, unitatea dictează costul, eficacitatea, longevitatea și posibilitatea de întreținere a
proiectului, deoarece este singura componentă care trebuie construită în cantități
corespunzătoare dimensiunii intersecției monitorizate.
Această unitate are rolul de a stoca dispozitivele Bluetooth care sunt detectate în
intersecție, prelucrând timpii necesari pentru planurile de semaforizare, astfel încât să se evite
congestionarea traficului.
Unitatea are în componența sa, următoarele:
• O antenă Bluetooth care să poată detecta dispozitivele BLE;
• Un computer care să proceseze informațiile primite;
• Fie mijloace de comunicație cu o bază de date, fie stocare locală;
• O sursă de alimentare;
• Antenă pentru serviciul Bluetooth pentru a spori capacitățile de detectare și raza
de acțiune (detecție);
• Echipamente pentru instalație și carcasă pentru unitate.

33
FDDI – Fiber Distributed Data Interface

29
Figura 15. Instalarea unui detector Bluetooth pe marginea drumului [10]

Într-o unitate în care se pot adăuga mai multe caracteristici poate avea mai puține nevoi
de transmisiune de date, portabilitate sporită, protecție mai bună a datelor și poate oferi rezultate
mai precise, dar aceste implementări necesită cerințe mai mari de alimentare.
Alimentarea acestei unități se face, de obicei, folosind echipamentul deja instalat în
infrastructura orașului sau a localității. Semnalele din infrastructura rutieră și dulapurile de
trafic ar putea fi folosite ca sursă de alimentare. Totodată, se poate folosi si iluminatul stradal
în combinație cu o baterie, având posibilitatea de a se reîncărca în timpul nopții când luminile
sunt aprinse, dar trebuie acordată atenție sporită acumulatorului astfel încât să reziste întreaga
zi și să poată fi reîncărcat suficient noaptea. Alte posibilități de alimentare sunt reprezentate de
panourile fotovoltaice, care aduc un beneficiu important, micșorând consumul de energie
electrică.
Cea mai simplă cale de a transfera date de la unitățile amplasate în intersecție către
unitatea principală este de a instala un card de memorie pentru stocarea datelor în unitățile din
intersecție, urmând ca, după ce se face transferul la unitatea principală, datele să fie analizate și
să rezulte un plan optim de semaforizare. În acest caz, informațiile în timp real despre trafic
sunt, oarecum, imposibil de realizat, dar sunt suficiente pentru o unitate portabilă care poate fi
instalată temporar și folosită într-o intersecție.
O metodă fiabilă, simplă și care presupune costuri mici pentru implementare ar fi
utilizarea unei conexiuni prin cablu Ethernet, dar găsirea unui port de legătură disponibil pe
termen lung lângă un drum ar putea fi dificilă.
Cea mai întâlnită modalitate de a transfera date în timp real sau periodic este utilizarea
celulară prin intermediul unui modem USB. Problemele care apar într-un astfel de echipament
țin de conexiunea celulară, deoarece semnalul poate fi foarte slab încât datele nu vor fi trimise
la timpul necesar pentru a putea optimiza planurile de semaforizare, abonamentele de date 3G,
4G au un număr limitat de trafic de date, iar în momentul în care se consumă traficul de date,

30
toate informațiile pe care sistemul le va obține după ce s-a întâmplat acest lucru, acestea nu vor
mai putea fi trimise către unitatea centrală.
În această industrie, datorită dezvoltării unui astfel de sistem, se dorește o sintaxă care
să poată fi acceptată și standardizată pentru informația pe care unitatea amplasată în intersecție
o trimite către unitatea centrală. La momentul actual nu există un astfel de standard, în
consecință fiecare producător își creează propriul sistem implementând regulile stabilite în
cadrul companiei în care se dezvoltă echipamentul.
În anul 2011, un grup de cercetători (generic – „grup 1”) a propus o metodă simplă,
unde informația provenită de la fiecare dispozitiv detectat să fie stocată într-un fișier text simplu
ca linie cu valori separate prin virgulă, sub forma:

„adresa MAC detectată, data, timpul, adresa MAC a unității”

În acest fel, un fișier text simplu de 1 MB ar stoca 22.795 de detectări.


Un alt grup de cercetători („grup 2”) a propus ca informația să fie stocată în același
format, dar în altă ordine:

„data și timpul, locația unității, adresa MAC detectată”

Locația constă în strada în care a fost instalată unitatea și cea mai apropiată stradă
intersectată, aceste valori fiind separate în fișierul text cu ajutorul simbolului underscore („_”).
Aceste două standarde pentru colectarea informațiilor din trafic și stocarea lor în sistem
pentru prelucrare, se diferențiază prin faptul că, în procesul de transmisiune a fișierelor, în loc
de transmisiunea periodică a fișierelor cu date obținute de la mai multe unități („grup 1”), să
se transmită date imediat ce acestea sunt detectate („grup 2”).
Protocoalele folosite pentru transmiterea informațiilor de la o unitate la altă unitate sunt
TCP și UDP. Atunci când se trimite un fișier text cu mai multe detectări, fiabilitatea
transmisiunii ar trebui să fie accentuată pentru a evita pierderile mari de date. Protocolul TCP
are caracteristici care detectează erori și pierderi de informație, iar receptorul trimite o
confirmare înapoi către expeditor cu privire la starea pachetelor primite (RFC34 675 și RFC
793). În acest fel, expeditorul poate retransmite anumite informații și, în final, să se asigure ca
nu s-au pierdut și că nu s-au modificat date în timpul transmisiunii. Acest lucru are totuși un
impact asupra latenței și a lățimii de bandă a transmisiunii, deoarece TCP necesită transfer de
multe informații suplimentare.
UDP, pe de altă parte, nu are toate aceste caracteristici, cu excepția unui test de
integritate (RFC 768). Nu există nicio modalitate de a ști dacă datele ajung la destinație sau nu,
iar lucrul acesta face ca transmisia să fie instabilă. Cu toate acestea, latența este redusă.
Protocolul UDP este frecvent utilizat pentru sistemele în timp real, care nu suferă pierderea de
pachete sau erori, de exemplu transmitere video în timp real.

34
RFC – Request for Comments

31
Sistemul bazat pe timpul de deplasare analizat cu ajutorul detectoarelor Bluetooth
utilizează un eșantion de trafic pentru a calcula estimarea duratei de deplasare. Eșantionul este
suficient de mare pentru o estimare precisă dacă numărul de puncte de date depășește un anumit
prag. Dacă pierderea de date cauzată de UDP nu micșorează dimensiunea eșantionului sub acest
prag, sistemul nu ar trebui să producă o diferență semnificativă în estimare.

3.1.5 Sistemul de operare


Sistemul de operare al unităților amplasate în intersecție este construit pe baza cerințelor
hardware și a gradului de utilizare. Alegerea unui sistem de operare complex mărește cerințele
de performanță ale unității. Multe dintre unitățile puternice sunt concepute pentru a suporta
sistemul de operare Microsoft Windows. Acest sistem de operare s-a dovedit a fi prea complex
pentru această sarcină, contribuie la mai multe erori de procesoare (nu procesare) și
comunicații, lipsesc unele procese necesare și este dificil de depanat sau de întreținut de la
distanță. Din aceste motive și din motive economice aproape toți cercetătorii au trecut sau au
început inițial cu o distribuție Linux.
Aplicația software care colectează date din trafic este o parte esențială a sistemului
Bluetooth și poate avea un efect semnificativ asupra performanței sistemului.

3.1.6 Stiva Bluetooth și API35


Stiva Bluetooth reprezintă un strat software care implementează stiva de protocoale
Bluetooth în sistemul de operare al unității. Pentru ca un software extern să poată accesa stiva,
trebuie să utilizeze interfața de programare a aplicației (API). Aceasta oferă funcționalitatea
pentru comunicațiile Bluetooth, cum ar fi metoda de anchetă utilizată pentru captarea adreselor
MAC ale dispozitivelor. De exemplu, există stiva Bluetooth în Microsoft Windows și în BlueZ,
care vine cu kernel36-ul Linux.
În anul 2010, cercetătorii Puckett și Vickich [9], s-au confruntat cu probleme atât cu
stiva Bluetooth din Microsoft Windows, cât și cu cea din BlueZ. Cercetătorii au raportat că
metoda de anchetă furnizată a scanat mai întâi toate canalele timp de aproximativ 10 secunde
și apoi a grupat și a returnat toate dispozitivele găsite. De asemenea, au găsit numai opt
dispozitive per scanare. Acest lucru i-a determinat să-și dezvolte propriul proces de anchetă
care raportează în mod asincron toate dispozitivele imediat după ce sunt găsite în timpul
scanării.
Timpul de scanare de aproximativ 10 secunde este rezultatul unei recomandări din
specificația Bluetooth (SIG, 2011). În consecință, implică scanarea de 256 de ori a două
subgrupuri de 16 canale din cele 32 de canale utilizate pentru detectarea dispozitivelor.
Subgrupul ar trebui comutat de trei ori, ceea ce înseamnă că ambele subgrupuri sunt scanate de
două ori. Scanarea unui subgrup o dată durează 10 ms.

35
API – Application Programming Interface
36
Kernel – nucleu (sistem de operare)

32
(2 𝑠𝑢𝑏𝑔𝑟𝑢𝑝𝑢𝑟𝑖 ∙ 256) ∙ 2 ∙ 0,01 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑒 = 10,24 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑒 (3.1)

Aceasta este durata recomandată și valoarea implicită pentru anchetă, în timp ce


minimul este de 1,28 secunde. API-urile au opțiunea de a seta parametrul de durată în intervale
de 1,28 secunde. După implementarea acestei optimizări, a avut loc o creștere directă cu 50% a
numărului de detectări de dispozitive Bluetooth, iar rata de rezultat obținută pentru un segment
rutier a crescut cu 51%.

3.1.7 Filtrarea și calcularea timpului de deplasare


Filtrarea duplicată elimină detectările aceluiași dispozitiv în aceeași locație într-un timp
suficient de scurt. Metodele simple de a face acest lucru sunt, de exemplu, păstrarea primei
detectări, ultima detectare sau luarea în medie a celor două. Ideal, timpul de deplasare ar trebui
calculat exact pe baza distanței dintre cele două unități, dar pentru că ambele unități au o zonă
de acoperire, unde detectarea este posibilă la un moment dat și care, de obicei, nu este perfect
simetrică datorită obstacolelor și deciziilor de instalare, măsurarea reală se poate face de la o
distanță mai lungă sau mai scurtă modificând timpul de deplasare. Chiar și în zona de acoperire
sferică ideală a unei antene izotrope, realizarea primei sau ultimei detectări nu ar conduce la
rezultate precise, deoarece detectările s-ar putea să nu se întâmple în același punct în zonele de
acoperire ale unităților. [9]
Dacă două unități sunt instalate la intersecții separate, în cazul în care prima detectare
se realizează în prima intersecție sau ultima detectare în cea de-a doua intersecție, ar conta
timpul petrecut în ambele intersecții, iar în cazul în care ultima detectare se realizează în prima
intersecție și prima detectare în cea de-a doua intersecție, ar include doar timpul petrecut între
intersecții.
Capturarea indicației puterii semnalului recepționat (RSSI37) ar putea ajuta, deoarece
intensitatea semnalului este invers proporțională cu pătratul distanței. Cu toate acestea, RSSI
este foarte sensibil la puterea de transmisiune, frecvența radio, caracteristicile antenei,
algoritmul de localizare și calitatea măsurătorilor de referință. În consecință, capturarea RSSI
ar putea fi folositoare atunci când se ia o medie de detecții multiple.
Duplicarea filtrării va reduce necesitățile de transmitere a datelor dacă acestea sunt
efectuate de către unități. Timpii reali de deplasare au crescut și s-a presupus că acest lucru se
datorează faptului că datele au fost „mai curate” și procesate mai eficient. Drept urmare, distanța
dintre primele detectări ale vehiculului la ambele locații nu poate fi egală cu distanța dintre
unități.
Pietonii, trenurile, bicicliștii și vehiculele care se opresc pentru un moment sau dacă au
un traseu mai lung vor modifica timpul de deplasare. Nu există o metodă perfectă de filtrare,
așa că se recomandă algoritmi adaptivi sau reguli personalizate pentru anumite segmente
rutiere.

37
RSSI – Received Signal Strength Indication

33
Calculul timpului de deplasare presupune actualizarea valorii curente cu informații noi.
Acest lucru se poate face, de exemplu, cu analiza medie în mișcare, astfel încât timpul mediu
de deplasare pentru fiecare minut să fie media timpilor de călătorie de la precedentele n minute
(de exemplu, 10 minute).

3.1.8 Întreținerea sistemului


Deoarece vizitele de depanare la fața locului sunt costisitoare, consumatoare de timp și,
uneori, dificile, întreținerea de la distanță este importantă. Problemele software pot fi rezolvate
cu ușurință printr-o conexiune SSH38, în special pe un sistem Linux sau cu o conexiune la
distanță similară. Pot apărea probleme în cadrul întreținerii de la distanță deoarece
probabilitatea de a întâmpina erori în timpul comunicațiilor este întâlnită frecvent. Aceste
probleme se pot evita prin implementarea unui proces de repornire automată a sistemului.
Unitatea se va monitoriza și va reporni atunci când se confruntă cu o problemă. De asemenea,
unitatea ar trebui să trimită periodic informații despre temperatura și tensiunea la care
funcționează pentru prevenirea defecțiunilor.

3.1.9 Antena. Caracteristicile antenei


Caracteristicile și locația antenei au un rol major în dimensiunea și forma zonei de
acoperire, iar studiul a constatat că probabilitatea de detectare este influențată în primul rând de
zona de acoperire și, în al doilea rând, de viteza cu care se deplasează vehiculul.
Antena ideală ar permite detectarea tuturor dispozitivelor din raza de acțiune numai o
singură dată și cât mai aproape de unitate. Aspectele interesante ale unei configurații a antenei
pot fi, prin urmare, cât din traficul total este detectat și de câte ori un dispozitiv este detectat de
aceeași unitate într-o singură rețea. Numărul de detectări duplicate poate arăta cât timp
vehiculele sunt în zona de acoperire și care pot fi utilizate pentru a evalua performanța
intersecțiilor. În plus, rata de potrivire ar trebui măsurată pentru a se confirma că nu există nicio
sursă locală de eroare și ar trebui să se calculeze precizia eșantioanelor, deoarece nu este
nerezonabil să se acorde prioritate estimării călătoriei în timp real pe o dimensiune mai mare a
eșantionului.
Antenele pot fi definite prin directivitatea lor astfel:

𝐼𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎ț𝑖𝑒 𝑝𝑒 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐ț𝑖𝑎 (𝜃, 𝜑) 𝑃𝛺 (𝜃, 𝜑)


𝐷(𝜃, 𝜑) = = (3.2)
𝐼𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎ț𝑖𝑒 𝑎 𝑠𝑢𝑟𝑠𝑒𝑖 𝑖𝑧𝑜𝑡𝑟𝑜𝑝𝑒 𝑃0𝛺

Intensitatea de radiație pe o direcție dată este definită ca puterea radiată de antenă în


unitatea de unghi solid și este egală cu produsul dintre densitatea de radiație și pătratul distanței
până la punctul respectiv:

𝑃𝛺 (𝜃, 𝜑) = 𝑟 2 𝑆𝑟 (𝜃, 𝜑) [𝑊/𝑠𝑟] (3.3)

38
SSH – Secure Shell

34
Câștigul antenei pe o anumită direcție este definit ca raportul dintre intensitatea de
radiație a antenei și intensitatea de radiație a unei antene izotrope, ambele alimentate cu aceeași
putere Pin [11]:

𝑃𝛺 (𝜃, 𝜑) 𝑃𝛺 (𝜃, 𝜑)
𝐺(𝜃, 𝜑) = = 4𝜋 , 𝑃𝑖𝑛 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡. (3.4)
𝑃0𝛺 𝑃𝑖𝑛

Câștigul este un parametru ce descrie eficiența antenei, pe când directivitatea măsoară


doar proprietățile directive ale acesteia.
Dacă prin ηA se notează randamentul (sau eficiența globală) antenei, definit prin raportul
dintre puterea radiată de antenă și puterea aplicată acesteia

𝑃
𝜂𝐴 = , (3.5)
𝑃𝑖𝑛
câștigul poate fi scris sub forma:

𝑃𝛺 (𝜃, 𝜑)
𝐺(𝜃, 𝜑) = 𝜂𝐴 4𝜋 = 𝜂𝐴 𝐷(𝜃, 𝜑) (3.6)
𝑃

Câștigul maxim se va afla pe direcția de maximă directivitate sau de radiație maximă:

𝐺(𝜃, 𝜑)𝑚𝑎𝑥 = 𝐺𝑀 = 𝜂𝐴 𝐷0 (3.7)

Eficiența antenei ηA este dată de:

𝜂𝐴 = 𝜂𝑐 𝜂𝑑 𝜂𝑅 (3.8)

Unde:
• D – directivitatea antenei;
• P – puterea antenei;
• S – suprafață ce înconjoară complet antena;
• G – câștigul antenei;
• ηA – randamentul antenei;
• ηc – pierderile în conductori;
• ηd – pierderile în dielectrici;
• ηR – pierderi prin reflexie.

Polarizarea, liniar verticală sau orizontală, este orientarea câmpului electric emis de la
antenă. Cele mai multe antene omnidirecționale au polarizare verticală. Antena polarizată
vertical radiază și primește câmpuri polarizate vertical, dar nu poate comunica cu o antenă
polarizată orizontal.

35
Figura 16. Antenă polarizată vertical [12]

Figura 17. Antenă polarizată orizontal [12]

Polarizarea poate fi schimbată pur și simplu prin rotirea antenei astfel încât să se poată
presupune că orientarea dispozitivului cu funcție Bluetooth în vehicul ar conta.
Opțiunea cea mai bună pentru majoritatea situațiilor este o antenă omnidirecțională cu
câștig mare.

Figura 18. Antenă omnidirecțională [6]

În cazul în care este necesară o antenă direcțională, aceasta ar trebui să aibă și un câștig
mare și o polarizare verticală. Antenele omnidirecționale și câștigurile mari cresc zona de
acoperire astfel încât vehiculele să aibă o șansă mai mare de a fi detectate.
36
3.2 Analiza comunicațiilor Bluetooth în zonele intersecțiilor aglomerate
În acest subcapitol, voi prezenta studiul de caz pe care l-am avut de întocmit la cursul
de Sisteme de Dirijare a Traficului Rutier.
Primul pe pas pe care l-am avut de făcut în realizarea acestei teme a fost formarea unei
echipe. Echipa a fost formată din 10 persoane, urmând ca, în următorul pas, să ne divizăm în
grupe de câte două persoane pentru a ne putea deplasa pe fiecare stradă a intersecției. După ce
am stabilit echipa cât și grupele, a trebuit să ne gândim la o intersecție aglomerată din București,
unde circulația rutieră nu se desfășoară în condiții normale de trafic, aparent fiind vorba, în
acest context, de congestionarea traficului.
Scopul acestui studiu de caz este de a implementa un automat de trafic care conține
detectoare Bluetooth, nu numai din dorința de a instala un sistem mai puțin costisitor, ci mai
mult pentru a face posibilă comunicarea mai rapidă între intersecțiile învecinate, acestea putând
fii sincronizate în așa fel încât fluidizarea circulației rutiere să fie în prim-plan, astfel scăzând
și riscul de congestionare.
După alegerea intersecției, următorul pas a fost alegerea unui interval orar în care, după
estimările făcute de către administrația Primăriei Municipiului București, traficul care se
desfășoară în acea intersecție între orele cuprinse în intervalul orar respectiv, este congestionat.
Împreună cu echipa din care am făcut parte, am ajuns la un acord comun și am ales
intersecția de la Gara de Nord, unde se intersectează Calea Griviței cu Piața Gării de Nord și
bulevardul Gheorghe Duca.

Figura 19. Intersecția dintre Calea Griviței cu Piața Gării de Nord și bd. Gheorghe Duca

Intervalul orar pe care l-am ales pentru realizarea acestui studiu de caz, a fost între orele
14:45 – 15:00. În Figura 19, unde este reprezentată intersecția în care am studiat condițiile de
trafic utilizând aplicația pentru scanarea dispozitivelor BLE, sunt afișate câteva elemente (săgeți

37
colorate și numerotarea anumitor segmente dintr-o porțiune de drum), care au următoarele
specificații:
• Săgețile colorate – grupe de câte două persoane;
• Numerotarea segmentelor de drum – fiecare număr reprezintă un receptor de
informații preluate de către detectoarele Bluetooth, urmând ca aceste receptoare
să comunice cu automatul de trafic.

După ce ne-am organizat în grupe și ne-am împărțit sarcinile, un alt parametru important
de care a trebuit să ținem cont, a fost reprezentat de condițiile meteorologice. Am realizat acest
studiu de caz în data de 6 decembrie 2018, iar traficul nu a fost influențat de către condițiile
meteo.

Figura 20. Condiții meteorologice, București, 6 decembrie 2018

După cum se observă în Figura 20, în data de 6 decembrie 2018, chiar dacă în București
erau condiții de ceață, traficul nu a fost influențat absolut deloc de către acest parametru,
deoarece vizibilitatea a fost de 1,9 km.
Punând la punct toate condițiile pentru demararea studiului de caz, toate grupele formate
au fost direcționate în intersecție în diferite puncte, astfel încât distanța dintre o grupă și
semaforul principal care determină dirijarea coridorului respectiv să fie de 50 m.
În jurul orei 14:40 fiecare grupă s-a amplasat pe poziția în care a fost direcționată,
urmând ca la ora 14:45 să înceapă scanarea dispozitivelor BLE, atât vehicule cât și accesorii.
Bineînțeles că sincronizarea realizată de către operatorul uman nu a fost posibilă astfel încât să
pornească scanarea la ora 14:45:00, întrucât a fost următorul decalaj (vezi Tabelul 13):
38
Tabelul 13. Intervalul în care s-au scanat dispozitivele BLE
Momentul când a început Momentul când s-a terminat
Grupele studiului de caz
scanarea dispozitivelor BLE scanarea dispozitivelor BLE
Grupa 1 (săgeata roz) 14:45:01 14:59:14
Grupa 2 (săgeata roșie) 14:45:03 14:59:28
Grupa 3 (săgeata verde) 14:45:01 14:59:26
Grupa 4 (săgeata albastră) 14:45:13 15:00:07

Trei dintre cele patru grupe au terminat de scanat dispozitivele până în ora 15:00, acest
lucru nu denotă faptul că scanarea dispozitivelor s-a întrerupt mai devreme, ci nu au mai trecut
vehicule prin zona în care grupele au fost direcționate.
Prima grupă a detectat în cele 15 minute alocate pentru realizarea studiului de caz 88 de
adrese MAC, dintre care nu toate au fost ale vehiculelor care au traversat intersecția (vezi Anexa
1. Fișier CSV – Grupa 1). Unele adrese MAC detectate, mai exact unele dintre dispozitivele pe
care le-am scanat cu ajutorul aplicației BLE Scanner, au avut nume alocat, prestabilit sau nu de
către producător, astfel dându-ne seama de tipul dispozitivului (ceasuri inteligente, televizoare
inteligente, căști audio etc.), urmând ca noi să le filtrăm, să le eliminăm din lista pe care aplicația
a creat-o, iar mai apoi să calculăm viteza vehiculelor care au traversat intersecția.
Locul în care grupa 1 a fost direcționată este reprezentat în Figura 21.

Figura 21. Bd. Gheorghe Duca, București, 6 decembrie 2018

Cea de-a doua grupă a detectat în cele 15 minute 139 de adrese MAC, un număr
considerabil față de câte adrese MAC s-au detectat pe bd. Gheorghe Duca, ceea ce denotă faptul
că traficul desfășurat pe Calea Griviței este mai intens (vezi Anexa 2. Fișier CSV – Grupa 2).

39
În consecință, timpul de verde pentru acest coridor, în teorie, ar trebui să fie mai mare decât cel
pentru bd. Gheorghe Duca.
Locul în care grupa 2 a fost direcționată este reprezentat în Figura 22.

Figura 22. Calea Griviței, București, 6 decembrie 2018

Cea de-a treia grupă a detectat în cele 15 minute 111 adrese MAC (vezi Anexa 3. Fișier
CSV – Grupa 3), iar locul în care a fost direcționată grupa este reprezentat în Figura 23.

Figura 23. Calea Griviței, București, 6 decembrie 2018

40
Ultima grupă alocată pentru scanarea dispozitivelor BLE a detectat în cele 15 minute
104 adrese MAC (vezi Anexa 4. Fișier CSV – Grupa 4), iar locul în care a fost direcționată
grupa este reprezentat în Figura 24.

Figura 24. Piața Gării de Nord, București, 6 decembrie 2018

Cele patru grupe, respectiv opt persoane, după terminarea celor 15 minute, au îmbinat
listele generate de către aplicația BLE Scanner cu adresele MAC detectate, au ales de la o
singură echipă 20 de adrese MAC, iar în urma acestor alegeri s-a urmărit prezența fiecărei
adrese MAC la fiecare dintre celelalte grupe, astfel încât s-a ajuns la rezultatele din Figura 25
și Figura 26.
Distanța dintre orice grupă și centrul intersecției, în acest studiu de caz, este de 50 m,
iar distanța dintre grupe este de 100 m. Cunoscând aceste valori, se poate urmări și afla traseul
și viteza unui vehicul astfel:
1. Se alege o adresă MAC și se caută detectarea acesteia la fiecare grupă, notându-
se de fiecare dată timpul la care aceasta a fost descoperită;
2. După ce s-a găsit aceeași adresă MAC la grupe (foarte rar cazul în care să se
găsească la fiecare grupă), se poate crea traseul pe care vehiculul l-a urmat în
urma momentelor la care acesta a fost descoperit;
3. Viteza unui vehicul în traseul pe care l-a urmat poate fi calculată ținând cont de
primul moment în care vehiculul a fost detectat (intrarea în intersecție – seen),
ultimul moment (ieșirea din intersecție – last seen) și distanța dintre detectoare
(grupe, în acest caz).

41
Figura 25. Rezultatele grupelor 1 și 4

Figura 26. Rezultatele grupelor 2 și 3 (în ordinea din imagine: 3 și 2)

42
Pentru exemplificarea celor menționate, din Figura 25 și Figura 26, în Tabelul 14 este
reprezentat un caz.

Tabelul 14. Determinarea traseului și a vitezei unui vehicul în urma detecției Bluetooth
Adresă MAC: 66:19:B9:22:C4:32 (#12)

Grupa Momentul detectării Locația unde a fost detectat vehiculul

1 - -

2 14:52:46 Calea Griviței (intrare în intersecție dinspre centrul orașului)

3 14:53:03 Calea Griviței (ieșire din intersecție înspre Pasajul Basarab)

4 14:52:49 Piața Gării de Nord

În ordine cronologică, vehiculul a intrat în intersecție la ora 14:52:46. Luând în vedere


intervalul foarte mic dintre prima detecție (grupa 2) și a doua detecție (grupa 4), vehiculul a
trecut pe culoarea verde, a fost detectat de către a patra grupă în centrul intersecției la ora
14:52:49, urmând să părăsească intersecția la ora 14:53:03. Timpul total în care acest vehicul a
traversat intersecția este de 17 secunde.
Parcursul pe care l-a urmat vehiculul în intersecția din Figura 19 este de la Calea Griviței
(intrare în intersecție dinspre centrul orașului) înspre Pasajul Basarab și s-a deplasat cu viteza
de 21 km/h.
Viteza a fost determinată astfel:

𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ță 100 𝑚
𝑣𝑖𝑡𝑒𝑧𝑎 = = = 21,18 𝑘𝑚/ℎ (3.9)
𝑡𝑖𝑚𝑝 17 𝑠

În conformitate cu cele prezentate anterior, aceasta a fost cea mai importantă parte a
studiului de caz pe care l-am avut de întocmit la cursul de Sisteme de Dirijare a Traficului
Rutier. Ultima parte a studiului de caz a fost despre comunicația unui sistem care folosește acest
tip de detectoare. Această parte a constat în transmiterea listelor create de către sistemul cu
detectoare Bluetooth, în acest caz aplicația BLE Scanner, către automatul de trafic ținând cont
de distanța dintre cele două entități și timpul necesar de transmitere. Este foarte important acest
lucru, deoarece cu cât datele ajung mai repede la automatul de trafic, planurile de semaforizare
se vor sincroniza mai rapid, astfel încât se tinde spre decongestionarea traficului, făcând
posibilă chiar fluidizarea acestuia.
În Figura 19 sunt reprezentate în imagine numerele 1, 2 și 3. Așa cum am menționat
anterior în acest subcapitol, aceste numere reprezintă câte un receptor de informații preluate de
către detectoarele Bluetooth. Aceste receptoare, în teorie, fac parte din automatul de trafic, iar
sistemul cu detectoare Bluetooth va trimite către receptoare lista cu informațiile pe care le-a
preluat din trafic, urmând ca acestea să fie prelucrate de automatul de trafic. În studiul de caz
43
pe care l-am întocmit, fișierul rezultat a avut mărimea de 3.613.988 baiți, în consecință, în cazul
în care sistemul cu detectoare se află în poziția 1, rezultatele sunt următoarele (vezi Tabelul 15):

Tabelul 15. Fișiere recepționate de automatul de trafic (timp de procesare)


Dacă automatul de trafic se află în poziția fișierul este recepționat în timp de
1 (lângă sistemul cu detectoare Bluetooth) – 0 metri 7 secunde
2 – 20 metri 10 secunde
3 – 40 metri 13 secunde

Scopul acestui studiu de caz a fost de a observa cât de mult ar ajuta un astfel de sistem,
dacă este necesar în viitorul apropiat să se implementeze acest sistem și în România datorită
faptului că trebuie să se țină cont și de tipul vehiculelor, pentru că nu toate au la bord instalat
modulul Bluetooth, în consecință vehiculele nu pot fi detectate, așadar vor fi deficiențe ale
sistemului, iar analiza pentru eventualele implementări trebuie să fie cât mai aproape de
realitate.
Echipa noastră a creat diagrame pentru fluxul traficului în intervalul 14:45 – 15:00.
Diagramele au fost create pentru un interval de 3 minute, spre exemplu intervalul 14:51 – 14:54
prezent în Figura 27.

Figura 27. Intervalul orar 14:51 – 14:54

S-a întocmit și un tabel în care se prezintă numărul adreselor MAC detectate, de către
ce grupă și în ce interval orar (vezi Figura 28).

Figura 28. Analiza comunicațiilor Bluetooth


44
3.3 Avantajele și dezavantajele sistemului cu detectoare Bluetooth
În conformitate cu cele prezentate în subcapitolul 2.2, sistemul de dirijare a traficului
rutier bazat pe detectoare Bluetooth, are următoarele avantaje:
• În cazul în care se fac lucrări periodice pentru verificarea și întreținerea
sistemului, pentru această operațiune nu este necesar să se întrerupă temporar
traficul rutier pe o anumită arteră sau segment de drum. Acest lucru este întâlnit
în cazul buclelor inductive, senzorilor pneumatici și al senzorilor piezoelectrici;
• În condiții meteorologice nefavorabile, spre deosebire de detectoarele cu
LASER, radarul cu microunde sau de camerele video, detectoarele Bluetooth nu
sunt influențate de acest parametru, acestea având mereu continuitate în
transmisia de informații concrete despre trafic, în timp ce detectoarele
menționate pot fi afectate de către starea vremii (ploi torențiale, ninsori
abundente, ceață densă etc.);
• Costurile pentru implementarea unui sistem cu detectoare Bluetooth, în
comparație cu celelalte detectoare, sunt foarte convenabile, luând în vedere și
necesitatea întreținerii sistemului;
• Cu un astfel de sistem, modul în care o intersecție este dirijată se poate schimba
prin actualizarea aplicației software, nefiind nevoie de alte schimbări în
automatul de trafic așa cum este întâlnit la celelalte detectoare (prin intermediul
unor contacte, relee etc.);
• Oferă oportunitate pentru integrarea infrastructurii rutiere cu orașul (conceptul
Smart City);
• Prin intermediul aplicației software se pot dezvolta și metode de filtrare a
detectărilor, astfel încât să se deosebească vehiculele de alte obiecte precum
telefoane inteligente, ceasuri inteligente etc., având în prim plan și sincronizarea
semafoarelor pentru pietoni, dar va trebui să se țină cont și de viteza de deplasare
pentru că s-ar putea ca acele dispozitive să se afle în interiorul vehiculelor care
traversează intersecția.

Un astfel de sistem prezintă o multitudine de avantaje, dar are și câteva dezavantaje:


• Pot apărea întârzieri în transmisiunea de informații, având ca efect negativ
inadaptabilitatea planurilor de semaforizare, deoarece actualizarea acestora nu
se execută în timp real;
• Informațiile preluate din trafic, uneori, se transmit de mai multe ori către
automatul de trafic, nefiind necesar acest lucru, îngreunând astfel procesul
actualizării planurilor de semaforizare;
• Sistemul cu detectoare Bluetooth nu poate observa plăcuțele de înmatriculare
ale vehiculelor astfel încât să ofere avantajul pe care îl prezintă sistemul cu
detecție video (evenimente rutiere neprevăzute etc.).

45
Capitolul 4. Proiectarea sistemului
4.1 Introducere. Design și mod de funcționare
Capitolul este dedicat în totalitate realizării practice. Am început mai întâi cu proiectarea
a ceea ce mi-am propus să construiesc. Primul pas pe care l-am făcut a fost alegerea
dimensiunilor, deoarece știam ce trebuie să realizez și voiam ca persoanele ce-mi vor analiza
proiectul să înțeleagă în detaliu ceea ce voi prezenta. Prin urmare, prin intermediul programului
software Adobe Photoshop, am creat un fișier cu dimensiunile unei hârtii în format A3 orientată
pe orizontal (420 x 297 mm), iar apoi am completat-o cu diverse imagini, având ca rezultat
reprezentarea unei intersecții care este dirijată cu ajutorul detectoarelor Bluetooth.
Ceea ce am reușit să creez cu propria imaginație, este reprezentat în Figura 29.

Figura 29. Proiectarea sistemului. Designul intersecției

În Figura 29 sunt reprezentate următoarele:


• Secțiuni de drum, care, întrunite, formează o intersecție;
• Indicatoare rutiere, pentru a diferenția tipurile de drum care se vor intersecta;
• Săpături, pentru amplasarea semafoarelor;
• Indicatorul de Nord, pentru a se cunoaște orientarea intersecției;
• Detectoare Bluetooth, care sunt amplasate la marginea drumului, distanța dintre
acestea fiind de 100 m;

46
• Antene de mare putere, care vor recepționa informații de la detectoarele
Bluetooth, iar mai departe vor transmite informațiile procesate către automatul
de trafic;
• Undele de culoare albastră, prin care se arată faptul că detectoarele Bluetooth
transmit informația către antene;
• Undele de culoare verde, prin care se arată faptul că antenele transmit informația
procesată către automatul de trafic;
• Automatul de trafic, reprezentat prin intermediul unui router, gândindu-mă la
legătura pe care acesta o va face cu un echipament care să prelucreze informațiile
recepționate;
• Simboluri pentru sursa de alimentare a sistemului, conexiunea Bluetooth și
pentru timpul de semaforizare;
• Afișoare LED cu 2 cifre și 7 segmente, unul setat pentru contorizarea numărului
de dispozitive Bluetooth BLE detectate, iar celălalt pentru a afișa numărul de
secunde rămas (numărătoare inversă) până când semafoarele își vor schimba
culoarea;
• Butoane, care vor pune în funcțiune dirijarea intersecției;
• LED-uri, pentru specificul butoanelor (verde pentru alimentare, albastru pentru
conexiunea Bluetooth); Aceste LED-uri vor fi incluse în butoane.

După ce am realizat designul de care aveam nevoie, a trebuit să implementez și modul


de funcționare. Așadar, pentru această lucrare, fiind necesar doar să demonstrez capabilitățile
sistemului pe care l-am ales pentru proiectul de diplomă, am convenit să reprezint dirijarea
intersecției într-un timp foarte scurt. Modul de funcționare al intersecției este reprezentat în
Figura 30 și în Figura 31.

Figura 30. Proiectarea sistemului. Schema logică primară

47
Figura 31. Proiectarea sistemului. Schema logică secundară

4.2 Alegerea componentelor


Următorul pas a fost reprezentat de alegerea componentelor care pot fii capabile de ceea
ce mi-am dorit să construiesc. Pentru început am căutat un modul care să aibă posibilitatea de
a detecta dispozitivele Bluetooth BLE (Beacon). Am ales modulul WEMOS LoLin32, datorită
următoarelor caracteristici (vezi Tabelul 16) [16]:

Tabelul 16. Caracteristici și specificații tehnice WEMOS LoLin32


Caracteristici
Wi-Fi
Bluetooth / BLE
Specificații tehnice
Microcontroler ESP32
Tensiune de operare 3,3 V
Pini digitali I/O 26
39
Memorie Flash 4 MB

Figura 32. Proiectarea sistemului. WEMOS LoLin32 [6]

39
Memorie Flash – este o memorie electronică, de calculator, nevolatilă (în care datele persistă și fără alimentare
cu energie electrică) și care la nevoie poate fi ștearsă și reprogramată (reîncărcată cu date).

48
Modulul pe care l-am ales poate comunica cu orice placă de dezvoltare Arduino, însă a
trebuit să aleg o placă de dezvoltare Arduino care să-mi ofere și posibilitatea de a controla
numărul de LED-uri pe care îl voi folosi pentru realizarea semafoarelor, să mai pot controla
afișoarele LED cu 2 cifre și 7 segmente cât și butoanele care vor pune în funcțiune sistemul.
Având în vedere numărul de pini necesari pentru realizarea sistemului, am ales placa de
dezvoltare Arduino Mega 2560, având următoarele caracteristici (vezi Tabelul 17) [18]:

Tabelul 17. Specificații tehnice Arduino Mega 2560


Specificații tehnice
Microcontroler ATmega2560
Tensiune de operare 5 V curent continuu
Tensiune de intrare Între 7 și 12 V curent continuu
Pini digitali I/O 54
Curent continuu per pin I/O 40 mA
Curent continuu pentru pinii 3,3 V 50 mA
Memorie Flash 256 KB dintre care 8 KB sunt folosiți de bootloader40

Figura 33. Proiectarea sistemului. Arduino Mega 2560 [6]

Pentru construirea semafoarelor am folosit cablaje de test, LED-uri de culoare specifică


pentru construirea semafoarelor (roșu, galben, verde) și o rezistență de 330 Ω, toleranță ±5%.
Cablajele de test au fost decupate după ce am conectat LED-urile și rezistențele, astfel încât
forma lor să semene, oarecum, cu un semafor. Toate semafoarele sunt constituite dintr-un cablaj
de test decupat, în care cele trei LED-uri sunt conectate în serie cu o rezistență.
După conectarea semafoarelor la placa de dezvoltare Arduino, a urmat să conectez
afișoarele LED, iar mai apoi și butoanele. Având deja circuitul electric complet, trebuia să iau
o decizie asupra alimentării. Circuitul poate funcționa cu 5 V și 500 mA sau 9 V și 1 A. Am
hotărât ca, pentru demonstrația practică, să folosesc alimentarea de la un port USB, ceea ce
înseamnă că circuitul va avea tensiunea de alimentare de 5 V cu un curent de 500 mA.
Modulul WEMOS LoLin32 va fi alimentat prin intermediul plăcii de dezvoltare
Arduino. Placa de dezvoltare Arduino Mega 2560 va fi alimentat de la un port USB oarecare,
prin intermediul cablului prin care se încarcă codul în microcontrolerul ATmega2560.

40
Bootloader – codul care se execută înainte ca sistemul de operare să pornească.

49
Afișoarele LED cu 2 cifre și 7 segmente folosesc registrul de deplasare 74HC595.
Registrul 74HC595 are următoarele caracteristici (vezi Tabelul 18) [20]:

Tabelul 18. Specificații tehnice 74HC595


Specificații tehnice
8 biți intrare serială, 8 biți ieșire paralelă
Tensiune de alimentare Între 2 și 6 V curent continuu
Consum maxim 80 μA
Timp de propagare 13 ns
Curent de ieșire ±20 mA la 5 V
Curent maxim de intrare 1 μA
Frecvență maximă de operare 25 MHz la 4,5 V

Figura 34. Proiectarea sistemului. Afișor LED cu 2 cifre și 7 segmente [21]

LED-urile specifice pentru construirea semafoarelor au următoarele specificații (vezi


Tabelul 19) [22]:

Tabelul 19. Specificații tehnice diode LED semafor


Specificații tehnice
Curent de intrare 20 mA
Tensiune de operare Între 1,8 și 2,6 V curent continuu
Montare THT41
Durata de viață Între 30.000 și 50.000 de ore

Figura 35. Proiectarea sistemului. Diode LED semafor [6]

41
THT – Through-hole technology

50
S-au ales următoarele butoane cu LED:
• Buton de pornire cu LED albastru pentru punerea în funcțiune a modulului
Bluetooth (vezi Figura 36);
• Buton de pornire cu LED verde pentru punerea în funcțiune a semafoarelor (vezi
Figura 37).

Figura 36. Proiectarea sistemului. Buton de pornire cu LED albastru [23]

Figura 37. Proiectarea sistemului. Buton de pornire cu LED verde, TACT-24N-F-IG [24]

Specificațiile tehnice ale acestor butoane sunt prezentate în Tabelul 20 [24].

Tabelul 20. Specificații tehnice butoane LED


Specificații tehnice
Număr poziții 2
Montare THT
Iluminare LED
Temperatură de lucru -25...70 °C
Terminale pentru cablajul imprimat Drepte
Sarcină admisibilă contacte 0,05 A la 12 V curent continuu
Stres mecanic Până la 50.000 de apăsări

Pentru stabilitatea sistemului s-au folosit șase rezistoare cu rezistența de 330 Ω, toleranță
±5%. Patru rezistoare au fost legate în serie cu LED-urile folosite pentru construcția
semafoarelor, iar două pentru butoanele care vor pune în funcțiune intersecția.

Figura 38. Proiectarea sistemului. Rezistor, R = 330 Ω, ±5% [6]

51
Cablajul de test pe care l-am folosit pentru construirea semafoarelor este prezentat în
Figura 39.

Figura 39. Proiectarea sistemului. Cablaj de test

Așa cum am stabilit anterior în acest subcapitol, sistemul va fi alimentat de la un port


USB prin intermediul unui cablu USB 2.0 A-B (vezi Figura 40).

Figura 40. Proiectarea sistemului. Cablu USB 2.0 A-B [6]

Având toate componentele necesare pentru realizarea sistemului dorit, în Figura 41 este
reprezentată schema bloc a sistemului. Modul de funcționare trebuie întotdeauna înfăptuit
înainte de montarea echipamentelor. Drept urmare, în Figura 41, este reprezentat modul de
funcționare.

Figura 41. Proiectarea sistemului. Schema bloc


52
Butoanele concepute să pornească sistemul nu sunt configurate ca întreruperi, drept
urmare acestea nu apar în schema bloc deoarece în momentul în care este cuplată o sursă de
alimentare la placa de dezvoltare, curentul circulă prin sistem chiar dacă butoanele nu au fost
acționate. Butoanele sunt prezente în schema electrică a sistemului (vezi Anexa 5. Proiectarea
sistemului. Schema electrică).

4.3 Construirea sistemului


În Figura 42 este reprezentat circuitul electric din interiorul carcasei, format din placa
de dezvoltare Arduino Mega 2560, modulul Bluetooth WEMOS LoLin32, afișoarele LED și
butoanele pentru punerea în funcțiune a intersecției.

Figura 42. Proiectarea sistemului. Circuitul electric

Carcasa a fost construită respectând dimensiunile fișierului în care am întocmit designul


lucrării, mai exact 420 x 297 x 60 mm, ulterior ea fiind acoperită cu autocolant negru, și are
rolul de a proteja circuitul electric și de a susține hârtia (cartonul) care va fi printată și montată
drept acoperiș pe carcasă.
Designul acestui proiect, fișierul, a fost printat pe hârtie mată de 300 g/mp în format A3,
urmând ca hârtia să fie lipită cu adeziv pe o suprafață din lemn cu aceleași dimensiuni ca mai
apoi, după ce s-a lipit, să se monteze componentele dorite și să fie prinsă în șuruburi de carcasă.
Rezultatul este prezentat în Figura 43, în Figura 44 și în Figura 45.

53
Figura 43. Proiectarea sistemului. Machetă, privire 2D

Figura 44. Proiectarea sistemului. Machetă, privire 3D (1/2)

Figura 45. Proiectarea sistemului. Machetă, privire 3D (2/2)

54
4.4 Sistemul de semaforizare
Fiind doar o reprezentare a temei pe care am ales-o, m-am gândit ca pentru început, în
momentul în care pornesc sistemul, semafoarele să afișeze culoarea galben intermitent timp de
2 secunde, iar apoi, pentru siguranța participanților la trafic, să treacă toate pe culoare roșie
timp de alte 2 secunde, putând în acest fel să ofere suficient timp pentru începerea regimului de
semaforizare normal fără să existe riscul de a se întâmpla vreun accident rutier în intersecție.
Datorită instalării indicatoarelor rutiere, în timpul în care semafoarele afișează culoarea
galben intermitent, gândindu-mă la faptul că pe drumul cu prioritate se va circula cu viteza
stabilită de lege, iar ceilalți participanți la trafic sunt nevoiți să cedeze trecerea, strada cu
indicatorul Cedează trecerea se va aglomera treptat, în timp ce strada cu indicatorul Drum cu
prioritate nu va fi la fel de aglomerată. În consecință, primele semafoare care vor afișa culoare
verde, vor fi cele care fac parte din coridorul Vest-Est, mai exact strada cu indicatorul Cedează
trecerea, deoarece, în cazul în care se vor detecta vehicule de către senzorii Bluetooth, strada
cu indicatorul Drum cu prioritate va crește timpul de verde astfel încât să elimine posibilitatea
de congestionare a traficului în intersecția prezentată.
Acuratețea informațiilor transmise pentru schimbarea planurilor de semaforizare este
asigurată de către perechile de detectoare Bluetooth, distanța de 100 m reprezentând intervalul
în care se poate determina aglomerarea coridoarelor de trafic.

Figura 46. Proiectarea sistemului. Machetă, privire 2D – exemplu

Timpul standard de semaforizare este de 5 secunde (verde și roșu), fără să se ia în calcul


culoarea galben, care este afișată timp de 2 secunde. Se presupune faptul că intersecția nu va

55
funcționa fără detectoare, indiferent de natura lor, așadar drumul cu prioritate va avea
întotdeauna timpul de verde mai mare decât al drumului cu indicatorul Cedează trecerea.
Timpul de verde pentru drumul cu prioritate (coridorul Nord-Sud) crește concomitent
cu numărul de vehicule detectate, pornind de la cele 5 secunde, dar în cazul în care numărul
detectărilor este mai mare decât cinci, timpul de verde nu va depăși 10 secunde. Această regulă
se aplică și pentru timpul de roșu pentru coridorul Vest-Est (vezi Figura 30).
În Figura 46 este afișat un exemplu în care sunt detectate 4 vehicule, iar timpul de verde
pentru coridorul Nord-Sud a crescut la 9 secunde.

5 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 + 4 𝑣𝑒ℎ𝑖𝑐𝑢𝑙𝑒 𝑑𝑒𝑡𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑒 = 9 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑒 (4.1)

Detecția celor 4 vehicule s-a realizat prin generarea de dispozitive Bluetooth BLE
(Beacon) prin intermediul aplicației Beacon Simulator disponibilă pentru platformele Android
și iOS, în magazinele de aplicații Play Store, respectiv App Store (vezi Figura 47).

Figura 47. Proiectarea sistemului. Generare dispozitive BLE (Beacon)

56
Sistemul de semaforizare, prin intermediul codului sursă, s-a realizat în mai mulți pași
(vezi Tabelul 21).

Tabelul 21. Indicația semafoarelor


Indicație semafor
Pas (Step)
1 2 3 4
0
1
2
3
4
5

Semafoarele 1 și 3 sunt amplasate pe coridorul de trafic Vest-Est, iar semafoarele 2 și 4


sunt amplasate pe coridorul de trafic Nord-Sud.
Pentru culorile verde, galben și roșu se cunosc deja semnificațiile, iar în Tabelul 21 mai
apare și culoarea negru, semnificând faptul că semafoarele sunt stinse.
Stabilind indicația semafoarelor pentru diferite momente (vezi Tabelul 21) și analizând
modul de funcționare pe care l-am gândit (vezi Figura 30 și Figura 31), codul rezultat în urma
acestor două criterii este prezentat în Anexa 7. Cod sursă Arduino Mega 2560.
Pentru detecția dispozitivelor Bluetooth BLE, codul sursă pentru modulul Bluetooth
este prezentat în Anexa 8. Cod sursă WEMOS LoLin32.
Pentru comunicația între placa de dezvoltare Arduino Mega 2560 și modulul Bluetooth
WEMOS LoLin32, a fost necesar să se implementeze librăria SoftwareSerial.h [27] atât în
programul Arduino IDE cât și în codul sursă pentru modul, iar pentru afișarea rezultatelor pe
afișoarele cu 2 cifre și 7 segmente, a fost necesar să se implementeze librăria
ShiftRegister74HC595.h [28] atât în programul Arduino IDE cât și în codul sursă pentru placa
de dezvoltare.
În urma instalării echipamentelor și a punerii în funcțiune a sistemului, din exemplul
din Figura 46, a rezultat un fișier text în care se prezintă starea intersecției. Informația din
fișierul text creat este afișată în Anexa 6. Starea intersecției (fișier text).
Pentru a accesa în timp real informațiile care se transmit în urma detectărilor din
intersecție, în programul Arduino IDE, dacă placa de dezvoltare Arduino Mega 2560 este
conectată la o unitate de calcul, se configurează portul la care este conectată placa, se accesează
meniul Instrumente, iar apoi se selectează Terminal Serial, se setează viteza de transmisie la
115200, iar în momentul în care intersecția este pusă în funcțiune, toate stările semafoarelor
inclusiv numărul de dispozitive detectate vor fi afișate pe ecran. Am dorit să se întâmple acest
lucru, deoarece informația recepționată poate fi inclusă într-o bază de date, iar dirijarea
intersecției poate fi gestionată prin intermediul unui algoritm mai dezvoltat, folosind aceste
informații pentru o eventuală predicție, sincronizare adaptivă etc.

57
4.5 Costuri. Lista componentelor
În Tabelul 22 sunt implicate numai costurile pentru componentele care alcătuiesc
sistemul. Înainte de construcția finală au fost folosite și alte componente, dar am renunțat la
folosirea lor, însă, totodată, câteva dintre componente au fost cumpărate în mai multe cantități,
drept urmare a fost alocat un buget mai mare decât costul total afișat în tabel.

Tabelul 22. Costuri pentru realizarea practică


Componentă Cantitate Sursă Preț [RON]
Arduino Mega 2560 1 Optimus Digital S.R.L. 37,99
WEMOS LoLin32 1 OLX.ro 70
Afișor LED cu 2 c., 7 s. 2 Optimus Digital S.R.L. 19,98
Buton LED verde 1 AD Electrocom S.R.L. 2,94
Buton LED albastru 1 Optimus Digital S.R.L. 5,99
LED roșu 4 AD Electrocom S.R.L. 2
LED galben 4 AD Electrocom S.R.L. 2
LED verde 4 AD Electrocom S.R.L. 2
Cablaj de test 4 AD Electrocom S.R.L. 12
Rezistențe 330 Ω 6 AD Electrocom S.R.L. 0,36
Fire colorate mamă-tată ~30 Optimus Digital S.R.L. 10,47
Cablu USB 2.0 A-B 1 eMAG.ro 3,97
Imprimare design 1 CopyZone Grozăvești 3
Pistol de lipit silicon 1 AliExpress.com 26,15
Batoane silicon 5 AliExpress.com 5,98
Carcasă 1 Leroy Merlin Colosseum
Autocolant negru (2 m) 1 Altă sursă 100
Adeziv 1 Leroy Merlin Colosseum
Total: 304,83 RON

58
Capitolul 5. Fiabilitatea sistemului
Pentru estimarea perioadei în care sistemul conceput va funcționa la parametri optimi,
am studiat foile de catalog ale componentelor alese și am ajuns la următoarele rezultate:
• Placa de dezvoltare Arduino Mega 2560 poate reține datele timp de 20 de ani la
temperatura de 85 °C sau 100 de ani la temperatura de 25 °C, iar în cazul în care
se efectuează mai mult de 10.000 de cicluri de scriere/ștergere a memoriei Flash
apare riscul de defectare (vezi Anexa 9. Foaie de catalog Arduino Mega 2560);
• Pentru modulul Bluetooth WEMOS LoLin32 (ESP32) trebuie respectate
condițiile din foaia de catalog (vezi Anexa 10. Foaie de catalog ESP32). Nu se
poate estima cu certitudine o perioadă în care acest modul funcționează la
parametri optimi;
• Pentru afișoarele LED, diodele LED care sunt folosite pentru construirea
semafoarelor și pentru butoanele care pun în funcțiune intersecția, care la rândul
lor folosesc LED-uri, perioada de viață estimată pentru LED-uri, în general, este
cuprinsă între 30.000 și 50.000 de ore, iar în cazul butoanelor, acestea pot rezista
la un stres mecanic în jur de 50.000 de apăsări (vezi Tabelul 19 și Tabelul 20).
Dacă LED-urile butoanelor se ard, acestea nu vor influența buna funcționare a
sistemului întrucât se ia în vedere durata de viață a LED-urilor folosite pentru
construirea semafoarelor, deoarece acestea reprezintă cel mai important
echipament din sistem pentru că fără semafoare nu se poate realiza dirijarea
intersecției.

În consecință, pot spune în baza informațiilor pe care le-am consultat faptul că sistemul
pe care l-am conceput poate funcționa la parametri optimi timp de (în cel mai bun caz):
• 5,7 ani în cazul în care semafoarele vor dirija intersecția 24 de ore pe zi;
• 7,6 ani în cazul în care semafoarele vor dirija intersecția timp de 18 ore pe zi;
• 11,4 ani în cazul în care semafoarele vor dirija intersecția timp de 12 ore pe zi.

59
Capitolul 6. Concluzii
Un sistem care oferă posibilitatea dirijării circulației rutiere prin intermediul
detectoarelor Bluetooth, prezintă o multitudine de avantaje în comparație cu actualele sisteme.
Această tehnologie nu aduce numai lucruri benefice în infrastructura rutieră, la rândul ei, ca
toate celelalte tehnologii, prezintă și goluri pe care nu le poate completa.
Principalele avantaje sunt legate de cost, implementare, întreținere și asistență de la
distanță, iar ca dezavantaje putem spune că mediul de transmisiune a informațiilor poate fi,
uneori, inactiv pentru câteva momente (în cazul în care sistemul nu mai este alimentat, blocări
temporare din cauza numărului mare de informații pe care trebuie să-l preia și să-l transmită
către automatul de trafic etc.), drept urmare planurile de semaforizare nu vor fi actualizate în
timp real, chiar și transmiterea de mai multe ori a aceleiași informații poate conduce la întârzieri
ale sistemului, consecința fiind aceeași.
Sistemul cu detectoare Bluetooth achiziționează date despre trafic și memorează
istoricul acestora, putând astfel să permită automatului de trafic să implementeze din timp
planul de semaforizare optim ținând cont de ziua din săptămână și intervalul orar din ziua
respectivă. Se recomandă ca timpii de călătorie să fie măsurați în locații individuale sau pe
coridoare scurte, unde sunt necesare date în timp real într-o perioadă mai lungă de timp.
Senzorii Bluetooth, pentru detectarea dispozitivelor mobile, s-au dovedit a fi o
tehnologie matură care poate determina viteza medie și timpul de deplasare între locațiile în
care sunt amplasați.
Raportându-mă la studiul de caz pe care l-am întocmit, pot spune că un astfel de sistem
poate fi implementat în viitorul apropiat în București, deoarece, pe zi ce trece, majoritatea
vehiculelor prezente în circulația rutieră au instalate la bord modulul Bluetooth și pot fi
detectate cu ușurință de către un astfel de sistem. Totodată, trecerea la acest sistem trebuie să
se efectueze treptat pentru că vor mai fi nevoie de câțiva ani pentru a putea elimina complet din
circulație vehiculele care sunt foarte vechi și nu au la bord instalate modulul Bluetooth.
În final, strict din punctul meu de vedere, susțin faptul că unul dintre cele mai mari
avantaje ale unui sistem care sincronizează planurile de semaforizare utilizând detectoare
Bluetooth este constituit și de posibilitatea ca, printr-un program software, să se poată
implementa încă un algoritm pentru observarea celui mai aglomerat coridor de trafic, prin
simplul fapt de a urmări și filtra adresele MAC detectate. Acest lucru a fost explicat foarte bine
în subcapitolul 3.2, unde am exemplificat un caz în care am urmărit o adresă MAC (vehicul) și
am stabilit traseul pe care vehiculul l-a urmat în intersecția respectivă.

60
Bibliografie
[1] Jordan Hart-Bishop, University of Waterloo, Advanced Traffic Signal Control Using
Bluetooth Detectors, Ontario, Canada, 2018.
[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Bluetooth
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Domotică
[4] Conf. Dr. Ing. Andrei – Răzvan GHEORGHIU, Universitatea POLITEHNICA din
București, Facultatea Transporturi, Sisteme de Dirijare a Traficului Rutier, Laborator,
Lucrarea 2, București, România.
[5] Conf. Dr. Ing. Andrei – Răzvan GHEORGHIU, Universitatea POLITEHNICA din
București, Facultatea Transporturi, Sisteme de Dirijare a Traficului Rutier, Curs,
Cursurile 3-7, București, România.
[6] https://www.google.ro/imghp
[7] https://ro.wikipedia.org/wiki/RADAR
[8] https://ro.wikipedia.org/wiki/Adresă_MAC
[9] Henri Sintonen, Finnish Transport Agency, Bluetooth Based Travel Time Estimation,
Helsinki, Finlanda, 2012.
[10] Mario Collota, Antonio Messineo, Giuseppina Nicolosi, Giovanni Pau, Telematic
Engineering Laboratory – Faculty of Engineering and Architecture Kore University,
Citadella Univeristaria, A Self-Powered Bluetooth Network for Intelligent Traffic Light
Junction Management, Enna, Italia, 2014.
[11] https://mail.uaic.ro/~gasner/FT4_Fizica_Microundelor/FT4_05_Sisteme_radiante.pdf
[12] https://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=956
[13] Ravindra Gudishala, Chester Wilmot, Aditya Mokkapatti, Louisiana State University,
Louisiana Transportation Research Center, Travel Time Estimation Using Bluetooth,
Louisiana, Statele Unite, 2014.
[14] J. Barceló (1), L. Montero (1), L. Marqués (1), P. Marinelli (2), C. Carmona (1),
Department of Statistics and Operations Research and CENIT (Center for Innovation in
Transport) Technical University of Catalonia (1), Universitá di Roma, La Sapienza (2),
Travel Time Forecasting and OD Estimation in Freeways Based on Bluetooth Traffic
Monitoring, Barcelona (1), Roma (2), 2009.
[15] Bugdol, M.N., Bugdol, M.D., Grzegorzek M., Mitas A.W., Scientific Journal of Silesian
University of Technology, Series Transport, Road traffic estimation using Bluetooth
sensors, Gliwice Polonia, 2017.
[16] https://wiki.wemos.cc/products:lolin32:lolin32
[17] https://ro.wikipedia.org/wiki/Memorie_flash
[18] https://www.robotshop.com/media/files/pdf/arduinomega2560datasheet.pdf
[19] https://androidgeek.ro/android-bootloader/
[20] https://www.optimusdigital.ro/ro/componente-electronice-altele/2448-registru-de-
deplasare-74hc595-dip-16.html
[21] https://www.optimusdigital.ro/ro/optoelectronice-afisaje-led/4163-afiaj-led-dual-cu-7-
segmente-de-05-cu-registru-de-deplasare-
74hc595.html?search_query=74HC595&results=7

61
[22] https://www.tme.eu/en/details/led5f-r-lc/tht-leds-5mm/optosupply/osnr5134b/
[23] https://www.optimusdigital.ro/ro/butoane-i-comutatoare/2183-buton-de-pornire-cu-led-
albastru.html
[24] https://www.adelaida.ro/microintrerupator-tact-24n-f-ig-12x12mm-iluminat-verde-
verde.html
[25] https://randomnerdtutorials.com/installing-the-esp32-board-in-arduino-ide-windows-
instructions/
[26] https://github.com/nkolban/ESP32_BLE_Arduino/tree/master/examples
[27] https://github.com/esp8266/Basic/tree/master/libraries/espsoftwareserial
[28] https://github.com/Simsso/ShiftRegister74HC595
[29] https://www.allaboutcircuits.com/projects/build-a-traffic-light-controller-with-an-
arduino-mega/
[30] https://create.arduino.cc/projecthub/muhammad-aqib/density-based-traffic-light-
controller-using-arduino-8636ad
[31] https://www.fecegypt.com/uploads/dataSheet/1522496990_arduino%20mega.pdf
[32] https://www.espressif.com/sites/default/files/documentation/esp32_datasheet_en.pdf
[33] http://www.lighting.philips.com/main/support/support/faqs/life-and-light-output/a-life-
of-50000-hours

62
Anexa 1. Fișier CSV – Grupa 1
,BLE Scanner History Log,
DeviceName,Logical Name ,MacAddress, DeviceAddedTime, LastSeenTime
n/a, n/a,5C:B5:89:66:C7:76, 2018-12-06 14:59:14, 2018-12-06 14:59:14
n/a, n/a,7C:D8:89:5C:39:08, 2018-12-06 14:58:58, 2018-12-06 14:58:58
n/a, n/a,49:74:B5:E2:80:88, 2018-12-06 14:58:52, 2018-12-06 14:58:52
n/a, n/a,5D:D5:A6:4E:4F:EC, 2018-12-06 14:58:30, 2018-12-06 14:58:30
n/a, n/a,6B:90:61:D4:6A:62, 2018-12-06 14:58:29, 2018-12-06 14:58:29
n/a, n/a,55:89:38:01:8F:16, 2018-12-06 14:58:20, 2018-12-06 14:58:20
n/a, n/a,59:66:F0:14:E0:AC, 2018-12-06 14:58:15, 2018-12-06 14:58:15
n/a, n/a,CC:B1:1A:AD:2D:01, 2018-12-06 14:58:07, 2018-12-06 14:58:07
RG-MTP80B, RG-MTP80B,00:02:5B:00:36:B8, 2018-12-06 14:57:53, 2018-12-06 14:57:53
n/a, n/a,63:2F:4F:47:46:87, 2018-12-06 14:57:47, 2018-12-06 14:57:47
n/a, n/a,30:EB:7E:65:B4:E2, 2018-12-06 14:57:35, 2018-12-06 14:57:35
n/a, n/a,59:B8:E8:4C:F7:C5, 2018-12-06 14:57:30, 2018-12-06 14:57:30
n/a, n/a,70:52:90:EB:3F:B4, 2018-12-06 14:56:55, 2018-12-06 14:56:55
Watch X, Watch X,1C:87:79:20:AD:43, 2018-12-06 14:56:14, 2018-12-06 14:56:14
n/a, n/a,6C:4F:F7:C8:BC:AA, 2018-12-06 14:55:53, 2018-12-06 14:55:53
n/a, n/a,39:1A:48:A7:32:97, 2018-12-06 14:55:41, 2018-12-06 14:55:41
n/a, n/a,63:AE:34:8B:D1:C3, 2018-12-06 14:55:28, 2018-12-06 14:55:28
n/a, n/a,46:57:88:1D:79:79, 2018-12-06 14:54:44, 2018-12-06 14:54:44
n/a, n/a,69:98:92:73:F7:86, 2018-12-06 14:54:41, 2018-12-06 14:54:41
n/a, n/a,63:81:F7:93:E5:74, 2018-12-06 14:54:21, 2018-12-06 14:54:21
n/a, n/a,77:CC:8C:A9:40:95, 2018-12-06 14:54:11, 2018-12-06 14:54:11
n/a, n/a,65:2D:BA:4E:45:CA, 2018-12-06 14:54:07, 2018-12-06 14:54:07
n/a, n/a,71:2B:DE:CE:0C:4D, 2018-12-06 14:53:58, 2018-12-06 14:53:58
n/a, n/a,41:F9:A1:32:D9:FD, 2018-12-06 14:53:49, 2018-12-06 14:53:49
n/a, n/a,78:B0:D3:BC:4A:7A, 2018-12-06 14:53:45, 2018-12-06 14:53:45
n/a, n/a,48:D4:82:1B:12:D9, 2018-12-06 14:53:42, 2018-12-06 14:53:42
n/a, n/a,1F:08:FF:86:66:37, 2018-12-06 14:53:38, 2018-12-06 14:53:38
n/a, n/a,47:36:34:EA:F2:8D, 2018-12-06 14:53:34, 2018-12-06 14:53:34
n/a, n/a,6B:89:73:56:62:C7, 2018-12-06 14:53:33, 2018-12-06 14:53:33
n/a, n/a,65:0D:F8:D9:58:87, 2018-12-06 14:53:33, 2018-12-06 14:53:33
n/a, n/a,7C:AD:36:D7:FD:87, 2018-12-06 14:53:08, 2018-12-06 14:53:08
n/a, n/a,49:29:4E:1E:67:42, 2018-12-06 14:52:59, 2018-12-06 14:52:59
n/a, n/a,0B:5F:21:AF:4A:F8, 2018-12-06 14:52:58, 2018-12-06 14:52:58
n/a, n/a,66:9F:2E:67:AD:9A, 2018-12-06 14:51:48, 2018-12-06 14:51:48
vĂ­voactive3, vĂ­voactive3,D1:28:8C:E5:E7:59, 2018-12-06 14:51:46, 2018-12-06 14:51:46
OnyxBeacon (iBeacon), OnyxBeacon,98:07:2D:8D:82:19, 2018-12-06 14:51:37, 2018-12-06 14:51:37
n/a, n/a,57:ED:0D:4C:5A:CD, 2018-12-06 14:51:07, 2018-12-06 14:51:07
n/a, n/a,7C:DC:89:25:87:82, 2018-12-06 14:50:47, 2018-12-06 14:50:47
n/a, n/a,46:32:8A:EB:E6:13, 2018-12-06 14:50:33, 2018-12-06 14:50:33
Mi Band 3, Mi Band 3,F2:70:8D:49:BC:E9, 2018-12-06 14:50:07, 2018-12-06 14:50:07
OnyxBeacon (iBeacon), OnyxBeacon,98:07:2D:8D:93:72, 2018-12-06 14:49:56, 2018-12-06 14:49:56
n/a, n/a,6E:D5:3E:3B:2A:A8, 2018-12-06 14:49:53, 2018-12-06 14:49:53
Jabra Elite 45e, Jabra Elite 45e,74:5C:4B:61:DF:C9, 2018-12-06 14:49:38, 2018-12-06 14:49:38
n/a, n/a,44:E5:8C:54:6D:18, 2018-12-06 14:49:35, 2018-12-06 14:49:35
n/a, n/a,4C:4B:C3:DE:37:55, 2018-12-06 14:49:15, 2018-12-06 14:49:15
n/a, n/a,6C:12:FA:AB:3D:86, 2018-12-06 14:49:15, 2018-12-06 14:49:15
n/a, n/a,69:68:5F:93:D5:6F, 2018-12-06 14:49:11, 2018-12-06 14:49:11
n/a, n/a,70:7E:EC:83:72:C7, 2018-12-06 14:49:04, 2018-12-06 14:49:04
n/a, n/a,F8:04:2E:AC:6B:11, 2018-12-06 14:49:01, 2018-12-06 14:49:01
n/a, n/a,4C:EF:82:AD:5B:A6, 2018-12-06 14:49:01, 2018-12-06 14:49:01
n/a, n/a,77:34:0C:90:E9:8D, 2018-12-06 14:48:58, 2018-12-06 14:48:58
n/a, n/a,77:89:89:0C:A5:BE, 2018-12-06 14:48:57, 2018-12-06 14:48:57
n/a, n/a,65:A4:8C:83:B2:55, 2018-12-06 14:48:52, 2018-12-06 14:48:52
n/a, n/a,61:F1:41:07:8A:52, 2018-12-06 14:48:51, 2018-12-06 14:48:51
XXRBJ161202515, XXRBJ161202515,A0:E6:F8:39:CB:D9, 2018-12-06 14:48:50, 2018-12-06 14:48:50
n/a, n/a,59:85:DF:FA:0B:AE, 2018-12-06 14:48:34, 2018-12-06 14:48:34

63
n/a, n/a,65:72:D9:0B:EA:87, 2018-12-06 14:48:25, 2018-12-06 14:48:25
n/a, n/a,7A:0C:9F:CA:62:D7, 2018-12-06 14:48:23, 2018-12-06 14:48:23
n/a, n/a,5D:3B:F4:49:2C:66, 2018-12-06 14:48:14, 2018-12-06 14:48:14
n/a, n/a,58:0C:ED:38:28:73, 2018-12-06 14:48:04, 2018-12-06 14:48:04
n/a, n/a,78:7C:6E:F1:97:EF, 2018-12-06 14:48:03, 2018-12-06 14:48:03
n/a, n/a,4D:8C:32:3D:CB:58, 2018-12-06 14:48:00, 2018-12-06 14:48:00
n/a, n/a,67:0B:DD:D2:A6:BC, 2018-12-06 14:46:54, 2018-12-06 14:46:54
n/a, n/a,25:1C:85:95:FE:49, 2018-12-06 14:46:54, 2018-12-06 14:46:54
n/a, n/a,5E:18:25:53:70:2B, 2018-12-06 14:46:35, 2018-12-06 14:46:35
n/a, n/a,6C:D0:79:11:A6:1F, 2018-12-06 14:46:32, 2018-12-06 14:46:32
n/a, n/a,6A:5C:7D:1F:40:C4, 2018-12-06 14:46:31, 2018-12-06 14:46:31
n/a, n/a,7B:61:88:83:74:A7, 2018-12-06 14:46:20, 2018-12-06 14:46:20
n/a, n/a,54:2D:25:C7:85:F3, 2018-12-06 14:46:01, 2018-12-06 14:46:01
n/a, n/a,63:47:47:C0:28:C2, 2018-12-06 14:46:01, 2018-12-06 14:46:01
n/a, n/a,5F:A2:9B:C8:D2:EC, 2018-12-06 14:45:48, 2018-12-06 14:45:48
n/a, n/a,CC:6E:A4:58:A6:59, 2018-12-06 14:45:41, 2018-12-06 14:45:41
n/a, n/a,64:1C:B0:01:62:F4, 2018-12-06 14:45:41, 2018-12-06 14:45:41
n/a, n/a,42:98:8E:B9:FF:87, 2018-12-06 14:45:32, 2018-12-06 14:45:32
n/a, n/a,7C:77:6E:69:B7:39, 2018-12-06 14:45:16, 2018-12-06 14:45:16
n/a, n/a,63:DE:E4:BC:42:88, 2018-12-06 14:45:15, 2018-12-06 14:45:15
n/a, n/a,56:6E:02:6F:DD:7E, 2018-12-06 14:45:13, 2018-12-06 14:45:13
n/a, n/a,1C:18:7C:D8:98:7F, 2018-12-06 14:45:09, 2018-12-06 14:45:09
n/a, n/a,6D:7A:BF:6F:54:85, 2018-12-06 14:45:06, 2018-12-06 14:45:06
n/a, n/a,78:BD:BC:00:02:91, 2018-12-06 14:45:03, 2018-12-06 14:45:03
n/a, n/a,68:27:37:94:97:D4, 2018-12-06 14:45:02, 2018-12-06 14:45:02
n/a, n/a,64:1C:B0:15:83:50, 2018-12-06 14:45:02, 2018-12-06 14:45:02
n/a, n/a,69:17:57:3A:91:72, 2018-12-06 14:45:02, 2018-12-06 14:45:02
n/a, n/a,C0:97:27:3F:47:CD, 2018-12-06 14:45:01, 2018-12-06 14:45:01
PRN-ANASTASE, PRN-ANASTASE,CC:78:AB:7A:5D:D2, 2018-12-06 14:45:01, 2018-12-06 14:45:01
n/a, n/a,84:C0:EF:46:43:62, 2018-12-06 14:45:01, 2018-12-06 14:45:01
n/a, n/a,15:3C:01:62:4F:3E, 2018-12-06 14:45:01, 2018-12-06 14:45:01
n/a, n/a,32:10:FB:78:C6:C5, 2018-12-06 14:45:01, 2018-12-06 14:45:01

64
Anexa 2. Fișier CSV – Grupa 2
,BLE Scanner History Log,
DeviceName,Logical Name ,MacAddress, DeviceAddedTime, LastSeenTime
n/a, n/a,69:C6:11:5C:36:E1, 2018-12-06 14:59:28, 2018-12-06 14:59:28
n/a, n/a,40:6F:A9:5B:4B:0A, 2018-12-06 14:59:22, 2018-12-06 14:59:22
n/a, n/a,7A:9B:98:3C:82:3C, 2018-12-06 14:59:22, 2018-12-06 14:59:22
n/a, n/a,5C:B5:89:66:C7:76, 2018-12-06 14:59:14, 2018-12-06 14:59:14
n/a, n/a,49:74:B5:E2:80:88, 2018-12-06 14:59:02, 2018-12-06 14:59:02
n/a, n/a,3F:08:08:CB:7E:79, 2018-12-06 14:58:35, 2018-12-06 14:58:35
RG-MTP80B, RG-MTP80B,00:02:5B:00:36:B8, 2018-12-06 14:58:34, 2018-12-06 14:58:34
n/a, n/a,63:2F:4F:47:46:87, 2018-12-06 14:58:33, 2018-12-06 14:58:33
n/a, n/a,7C:C6:3A:79:F7:65, 2018-12-06 14:58:23, 2018-12-06 14:58:23
n/a, n/a,68:BD:4C:F1:2C:9C, 2018-12-06 14:58:21, 2018-12-06 14:58:21
Zus, Zus,24:DA:11:02:7F:D3, 2018-12-06 14:58:21, 2018-12-06 14:58:21
n/a, n/a,62:90:43:E6:5B:F5, 2018-12-06 14:58:16, 2018-12-06 14:58:16
n/a, n/a,4A:A7:70:61:69:DA, 2018-12-06 14:58:15, 2018-12-06 14:58:15
n/a, n/a,5D:D5:A6:4E:4F:EC, 2018-12-06 14:58:02, 2018-12-06 14:58:02
n/a, n/a,7B:BD:5C:EC:7C:B3, 2018-12-06 14:57:53, 2018-12-06 14:57:53
n/a, n/a,43:93:39:D8:B5:3A, 2018-12-06 14:57:50, 2018-12-06 14:57:50
HUAWEI Band-4C5, HUAWEI Band-4C5,D0:65:CA:49:D4:C5, 2018-12-06 14:57:46, 2018-12-06 14:57:46
n/a, n/a,59:66:F0:14:E0:AC, 2018-12-06 14:57:42, 2018-12-06 14:57:42
n/a, n/a,56:6E:02:6F:DD:7E, 2018-12-06 14:57:40, 2018-12-06 14:57:40
n/a, n/a,5D:3D:E6:5B:3E:02, 2018-12-06 14:57:04, 2018-12-06 14:57:04
n/a, n/a,70:52:90:EB:3F:B4, 2018-12-06 14:56:53, 2018-12-06 14:56:53
n/a, n/a,39:1A:48:A7:32:97, 2018-12-06 14:55:03, 2018-12-06 14:55:03
n/a, n/a,76:4E:C4:06:7D:74, 2018-12-06 14:54:58, 2018-12-06 14:54:58
n/a, n/a,49:3D:CD:8F:4C:20, 2018-12-06 14:54:58, 2018-12-06 14:54:58
n/a, n/a,C0:97:27:3F:47:CD, 2018-12-06 14:54:57, 2018-12-06 14:54:57
Instinct, Instinct,E3:DE:5C:F0:FD:85, 2018-12-06 14:54:53, 2018-12-06 14:54:53
n/a, n/a,6C:4F:F7:C8:BC:AA, 2018-12-06 14:54:45, 2018-12-06 14:54:45
n/a, n/a,6C:8C:FC:E7:C9:C7, 2018-12-06 14:54:41, 2018-12-06 14:54:41
n/a, n/a,78:DF:A5:51:E9:D3, 2018-12-06 14:54:33, 2018-12-06 14:54:33
n/a, n/a,46:57:88:1D:79:79, 2018-12-06 14:54:33, 2018-12-06 14:54:33
n/a, n/a,52:A8:B4:73:E1:FB, 2018-12-06 14:54:30, 2018-12-06 14:54:30
n/a, n/a,7B:60:2E:E5:A9:2A, 2018-12-06 14:54:30, 2018-12-06 14:54:30
n/a, n/a,69:98:92:73:F7:86, 2018-12-06 14:54:24, 2018-12-06 14:54:24
n/a, n/a,2D:4A:32:76:06:95, 2018-12-06 14:54:20, 2018-12-06 14:54:20
n/a, n/a,63:81:F7:93:E5:74, 2018-12-06 14:54:15, 2018-12-06 14:54:15
n/a, n/a,61:2E:7E:D9:9E:32, 2018-12-06 14:53:45, 2018-12-06 14:53:45
n/a, n/a,0B:5F:21:AF:4A:F8, 2018-12-06 14:53:43, 2018-12-06 14:53:43
n/a, n/a,65:2D:BA:4E:45:CA, 2018-12-06 14:53:42, 2018-12-06 14:53:42
n/a, n/a,5A:9F:69:95:02:48, 2018-12-06 14:53:41, 2018-12-06 14:53:41
n/a, n/a,41:F9:A1:32:D9:FD, 2018-12-06 14:53:37, 2018-12-06 14:53:37
n/a, n/a,78:B0:D3:BC:4A:7A, 2018-12-06 14:53:36, 2018-12-06 14:53:36
n/a, n/a,7C:AD:36:D7:FD:87, 2018-12-06 14:53:22, 2018-12-06 14:53:22
n/a, n/a,47:36:34:EA:F2:8D, 2018-12-06 14:53:18, 2018-12-06 14:53:18
n/a, n/a,5B:A1:2B:E6:03:77, 2018-12-06 14:53:06, 2018-12-06 14:53:06
vĂ­voactive3, vĂ­voactive3,D1:28:8C:E5:E7:59, 2018-12-06 14:53:04, 2018-12-06 14:53:04
n/a, n/a,6A:BB:E8:03:AE:D2, 2018-12-06 14:53:02, 2018-12-06 14:53:02
n/a, n/a,6B:89:73:56:62:C7, 2018-12-06 14:53:01, 2018-12-06 14:53:01
n/a, n/a,71:2B:DE:CE:0C:4D, 2018-12-06 14:52:58, 2018-12-06 14:52:58
n/a, n/a,74:E0:01:04:B0:9B, 2018-12-06 14:52:57, 2018-12-06 14:52:57
n/a, n/a,48:D4:82:1B:12:D9, 2018-12-06 14:52:57, 2018-12-06 14:52:57
n/a, n/a,65:0D:F8:D9:58:87, 2018-12-06 14:52:56, 2018-12-06 14:52:56
n/a, n/a,49:29:4E:1E:67:42, 2018-12-06 14:52:54, 2018-12-06 14:52:54
LE-reserved_C, LE-reserved_C,28:11:A5:21:95:35, 2018-12-06 14:52:48, 2018-12-06 14:52:48
LE-Bose Free SoundSport, LE-Bose Free SoundSport,28:11:A5:21:81:36, 2018-12-06 14:52:47, 2018-
12-06 14:52:47
n/a, n/a,66:19:B9:22:C4:32, 2018-12-06 14:52:46, 2018-12-06 14:52:46

65
n/a, n/a,50:56:FA:80:7C:41, 2018-12-06 14:52:44, 2018-12-06 14:52:44
Eddystone ™ (UID), n/a,1C:CA:E3:23:CA:26, 2018-12-06 14:52:36, 2018-12-06 14:52:36
n/a, n/a,40:FD:15:B3:8A:A2, 2018-12-06 14:52:36, 2018-12-06 14:52:36
n/a, n/a,66:9F:2E:67:AD:9A, 2018-12-06 14:51:47, 2018-12-06 14:51:47
n/a, n/a,53:48:25:42:38:8A, 2018-12-06 14:51:45, 2018-12-06 14:51:45
n/a, n/a,49:18:F6:DF:03:C7, 2018-12-06 14:51:34, 2018-12-06 14:51:34
n/a, n/a,0E:5E:43:E5:FA:83, 2018-12-06 14:51:33, 2018-12-06 14:51:33
n/a, n/a,78:47:61:85:4D:DA, 2018-12-06 14:51:25, 2018-12-06 14:51:25
n/a, n/a,1C:18:7C:D8:98:7F, 2018-12-06 14:51:15, 2018-12-06 14:51:15
n/a, n/a,7C:DC:89:25:87:82, 2018-12-06 14:50:58, 2018-12-06 14:50:58
n/a, n/a,57:ED:0D:4C:5A:CD, 2018-12-06 14:50:55, 2018-12-06 14:50:55
Charge 2, Charge 2,C9:00:93:06:24:0F, 2018-12-06 14:50:46, 2018-12-06 14:50:46
n/a, n/a,46:32:8A:EB:E6:13, 2018-12-06 14:50:25, 2018-12-06 14:50:25
n/a, n/a,6E:40:19:9D:6D:F2, 2018-12-06 14:50:24, 2018-12-06 14:50:24
n/a, n/a,6F:FA:15:8B:94:DF, 2018-12-06 14:50:04, 2018-12-06 14:50:04
n/a, n/a,55:4A:A5:D8:44:B2, 2018-12-06 14:49:54, 2018-12-06 14:49:54
Jabra Elite 45e, Jabra Elite 45e,74:5C:4B:61:DF:C9, 2018-12-06 14:49:50, 2018-12-06 14:49:50
n/a, n/a,77:34:0C:90:E9:8D, 2018-12-06 14:49:48, 2018-12-06 14:49:48
n/a, n/a,32:10:FB:78:C6:C5, 2018-12-06 14:49:45, 2018-12-06 14:49:45
XXRBJ161202515, XXRBJ161202515,A0:E6:F8:39:CB:D9, 2018-12-06 14:49:45, 2018-12-06 14:49:45
Gear S3 (DE94) LE, Gear S3 (DE94) LE,D0:63:50:1B:DC:29, 2018-12-06 14:49:43, 2018-12-06
14:49:43
n/a, n/a,6E:D5:3E:3B:2A:A8, 2018-12-06 14:49:23, 2018-12-06 14:49:23
n/a, n/a,44:E5:8C:54:6D:18, 2018-12-06 14:49:21, 2018-12-06 14:49:21
n/a, n/a,70:7E:EC:83:72:C7, 2018-12-06 14:49:17, 2018-12-06 14:49:17
n/a, n/a,4C:EF:82:AD:5B:A6, 2018-12-06 14:49:14, 2018-12-06 14:49:14
n/a, n/a,6C:12:FA:AB:3D:86, 2018-12-06 14:49:09, 2018-12-06 14:49:09
n/a, n/a,69:68:5F:93:D5:6F, 2018-12-06 14:49:08, 2018-12-06 14:49:08
n/a, n/a,A8:6B:AD:8E:1B:8E, 2018-12-06 14:49:06, 2018-12-06 14:49:06
n/a, n/a,4C:4B:C3:DE:37:55, 2018-12-06 14:49:06, 2018-12-06 14:49:06
Galaxy Watch (D0F6) LE, Galaxy Watch (D0F6) LE,D8:D0:87:1F:C1:ED, 2018-12-06 14:49:00, 2018-
12-06 14:49:00
n/a, n/a,73:CB:47:61:04:2A, 2018-12-06 14:48:57, 2018-12-06 14:48:57
[TV] Samsung 5 Series (32), [TV] Samsung 5 Series (32),CC:B1:1A:DD:17:3B, 2018-12-06 14:48:57,
2018-12-06 14:48:57
n/a, n/a,65:A4:8C:83:B2:55, 2018-12-06 14:48:47, 2018-12-06 14:48:47
n/a, n/a,61:F1:41:07:8A:52, 2018-12-06 14:48:45, 2018-12-06 14:48:45
n/a, n/a,5E:A7:9E:9A:ED:68, 2018-12-06 14:48:43, 2018-12-06 14:48:43
n/a, n/a,59:85:DF:FA:0B:AE, 2018-12-06 14:48:38, 2018-12-06 14:48:38
n/a, n/a,7A:0C:9F:CA:62:D7, 2018-12-06 14:48:23, 2018-12-06 14:48:23
n/a, n/a,65:72:D9:0B:EA:87, 2018-12-06 14:48:22, 2018-12-06 14:48:22
n/a, n/a,4A:3C:B0:C8:B2:BC, 2018-12-06 14:48:22, 2018-12-06 14:48:22
n/a, n/a,7E:1E:EE:C0:8B:EA, 2018-12-06 14:48:22, 2018-12-06 14:48:22
n/a, n/a,47:02:81:E1:33:C4, 2018-12-06 14:48:21, 2018-12-06 14:48:21
n/a, n/a,71:9F:87:4E:C1:5A, 2018-12-06 14:48:21, 2018-12-06 14:48:21
n/a, n/a,58:57:AB:1D:CB:33, 2018-12-06 14:48:11, 2018-12-06 14:48:11
n/a, n/a,58:0C:ED:38:28:73, 2018-12-06 14:48:08, 2018-12-06 14:48:08
n/a, n/a,41:B6:DF:5D:96:28, 2018-12-06 14:48:05, 2018-12-06 14:48:05
n/a, n/a,46:1D:C9:23:42:4B, 2018-12-06 14:48:02, 2018-12-06 14:48:02
n/a, n/a,7B:DE:D9:BE:99:48, 2018-12-06 14:47:58, 2018-12-06 14:47:58
n/a, n/a,25:1C:85:95:FE:49, 2018-12-06 14:47:56, 2018-12-06 14:47:56
n/a, n/a,6F:E4:01:3C:60:A5, 2018-12-06 14:47:54, 2018-12-06 14:47:54
n/a, n/a,78:7C:6E:F1:97:EF, 2018-12-06 14:47:37, 2018-12-06 14:47:37
n/a, n/a,59:63:83:4F:7B:73, 2018-12-06 14:47:09, 2018-12-06 14:47:09
n/a, n/a,5E:BD:82:3F:6B:6E, 2018-12-06 14:47:05, 2018-12-06 14:47:05
Eddystone ™ (UID), n/a,1C:CA:E3:23:CA:25, 2018-12-06 14:46:53, 2018-12-06 14:46:53
n/a, n/a,63:47:47:C0:28:C2, 2018-12-06 14:46:37, 2018-12-06 14:46:37
n/a, n/a,5E:18:25:53:70:2B, 2018-12-06 14:46:30, 2018-12-06 14:46:30
n/a, n/a,49:AA:AF:84:D4:E6, 2018-12-06 14:46:24, 2018-12-06 14:46:24
[TV] Samsung 6 Series (40), [TV] Samsung 6 Series (40),64:1C:B0:1A:0D:81, 2018-12-06 14:46:23,
2018-12-06 14:46:23
n/a, n/a,6A:5C:7D:1F:40:C4, 2018-12-06 14:46:22, 2018-12-06 14:46:22

66
n/a, n/a,54:BD:79:04:A1:63, 2018-12-06 14:46:14, 2018-12-06 14:46:14
n/a, n/a,9C:8C:6E:13:0F:3A, 2018-12-06 14:46:09, 2018-12-06 14:46:09
n/a, n/a,6E:AF:E2:F9:B8:25, 2018-12-06 14:46:08, 2018-12-06 14:46:08
n/a, n/a,54:2D:25:C7:85:F3, 2018-12-06 14:46:07, 2018-12-06 14:46:07
n/a, n/a,42:98:8E:B9:FF:87, 2018-12-06 14:45:45, 2018-12-06 14:45:45
n/a, n/a,5F:A2:9B:C8:D2:EC, 2018-12-06 14:45:37, 2018-12-06 14:45:37
OnyxBeacon (iBeacon), OnyxBeacon,98:07:2D:8D:93:72, 2018-12-06 14:45:35, 2018-12-06 14:45:35
n/a, n/a,15:3C:01:62:4F:3E, 2018-12-06 14:45:24, 2018-12-06 14:45:24
n/a, n/a,6C:D0:79:11:A6:1F, 2018-12-06 14:45:24, 2018-12-06 14:45:24
n/a, n/a,32:15:CA:4D:9F:93, 2018-12-06 14:45:21, 2018-12-06 14:45:21
HUAWEI Band 2-811, HUAWEI Band 2-811,B4:CD:27:11:A8:11, 2018-12-06 14:45:17, 2018-12-06
14:45:17
n/a, n/a,84:C0:EF:3D:BF:D5, 2018-12-06 14:45:11, 2018-12-06 14:45:11
n/a, n/a,29:40:26:4B:57:0E, 2018-12-06 14:45:10, 2018-12-06 14:45:10
n/a, n/a,7B:61:88:83:74:A7, 2018-12-06 14:45:10, 2018-12-06 14:45:10
[TV] Samsung 6 Series (50), [TV] Samsung 6 Series (50),64:1C:B0:19:ED:36, 2018-12-06 14:45:08,
2018-12-06 14:45:08
n/a, n/a,7C:77:6E:69:B7:39, 2018-12-06 14:45:08, 2018-12-06 14:45:08
n/a, n/a,68:14:01:2F:9B:9E, 2018-12-06 14:45:07, 2018-12-06 14:45:07
n/a, n/a,78:BD:BC:00:02:91, 2018-12-06 14:45:07, 2018-12-06 14:45:07
n/a, n/a,6D:7A:BF:6F:54:85, 2018-12-06 14:45:06, 2018-12-06 14:45:06
n/a, n/a,70:00:B1:6F:37:BB, 2018-12-06 14:45:05, 2018-12-06 14:45:05
bt-compactm, bt-compactm,30:AE:A4:8E:38:EA, 2018-12-06 14:45:04, 2018-12-06 14:45:04
OnyxBeacon (iBeacon), OnyxBeacon,98:07:2D:8D:82:19, 2018-12-06 14:45:04, 2018-12-06 14:45:04
n/a, n/a,63:DE:E4:BC:42:88, 2018-12-06 14:45:04, 2018-12-06 14:45:04
n/a, n/a,57:C7:5B:EE:DE:2E, 2018-12-06 14:45:03, 2018-12-06 14:45:03
PRN-ANASTASE, PRN-ANASTASE,CC:78:AB:7A:5D:D2, 2018-12-06 14:45:03, 2018-12-06 14:45:03
n/a, n/a,6C:94:F8:E1:F3:7F, 2018-12-06 14:45:03, 2018-12-06 14:45:03

67
Anexa 3. Fișier CSV – Grupa 3
,BLE Scanner History Log,
DeviceName,Logical Name ,MacAddress, DeviceAddedTime, LastSeenTime
n/a, n/a,6F:1C:38:53:78:60, 2018-12-06 14:59:26, 2018-12-06 14:59:26
n/a, n/a,6C:79:34:10:13:B0, 2018-12-06 14:59:15, 2018-12-06 14:59:15
n/a, n/a,70:76:7F:26:43:E1, 2018-12-06 14:59:14, 2018-12-06 14:59:14
n/a, n/a,6E:FA:C1:95:86:29, 2018-12-06 14:59:11, 2018-12-06 14:59:11
n/a, n/a,5C:B5:89:66:C7:76, 2018-12-06 14:59:11, 2018-12-06 14:59:11
n/a, n/a,55:89:38:01:8F:16, 2018-12-06 14:58:52, 2018-12-06 14:58:52
RG-MTP80B, RG-MTP80B,00:02:5B:00:36:B8, 2018-12-06 14:58:32, 2018-12-06 14:58:32
n/a, n/a,5D:D5:A6:4E:4F:EC, 2018-12-06 14:58:26, 2018-12-06 14:58:26
n/a, n/a,60:2E:F7:A7:C8:72, 2018-12-06 14:58:20, 2018-12-06 14:58:20
Zus, Zus,24:DA:11:02:7F:D3, 2018-12-06 14:58:09, 2018-12-06 14:58:09
n/a, n/a,7C:C6:3A:79:F7:65, 2018-12-06 14:58:09, 2018-12-06 14:58:09
n/a, n/a,68:BD:4C:F1:2C:9C, 2018-12-06 14:58:08, 2018-12-06 14:58:08
n/a, n/a,7B:BD:5C:EC:7C:B3, 2018-12-06 14:58:05, 2018-12-06 14:58:05
n/a, n/a,7C:99:45:55:64:B1, 2018-12-06 14:58:04, 2018-12-06 14:58:04
n/a, n/a,59:66:F0:14:E0:AC, 2018-12-06 14:57:43, 2018-12-06 14:57:43
n/a, n/a,5B:54:F8:73:F2:22, 2018-12-06 14:57:40, 2018-12-06 14:57:40
n/a, n/a,60:61:A5:D6:64:A1, 2018-12-06 14:56:42, 2018-12-06 14:56:42
n/a, n/a,70:52:90:EB:3F:B4, 2018-12-06 14:56:40, 2018-12-06 14:56:40
n/a, n/a,54:CB:20:87:8F:4C, 2018-12-06 14:55:55, 2018-12-06 14:55:55
n/a, n/a,47:8B:77:8E:89:4E, 2018-12-06 14:55:20, 2018-12-06 14:55:20
n/a, n/a,84:C0:EF:46:43:62, 2018-12-06 14:55:12, 2018-12-06 14:55:12
n/a, n/a,58:29:A2:F4:9C:7D, 2018-12-06 14:55:03, 2018-12-06 14:55:03
n/a, n/a,63:AE:34:8B:D1:C3, 2018-12-06 14:55:02, 2018-12-06 14:55:02
n/a, n/a,39:1A:48:A7:32:97, 2018-12-06 14:54:59, 2018-12-06 14:54:59
n/a, n/a,6C:8C:FC:E7:C9:C7, 2018-12-06 14:54:55, 2018-12-06 14:54:55
n/a, n/a,78:DF:A5:51:E9:D3, 2018-12-06 14:54:51, 2018-12-06 14:54:51
n/a, n/a,7B:60:2E:E5:A9:2A, 2018-12-06 14:54:50, 2018-12-06 14:54:50
n/a, n/a,46:57:88:1D:79:79, 2018-12-06 14:54:50, 2018-12-06 14:54:50
n/a, n/a,49:3D:CD:8F:4C:20, 2018-12-06 14:54:49, 2018-12-06 14:54:49
n/a, n/a,76:4E:C4:06:7D:74, 2018-12-06 14:54:48, 2018-12-06 14:54:48
n/a, n/a,52:A8:B4:73:E1:FB, 2018-12-06 14:54:48, 2018-12-06 14:54:48
n/a, n/a,69:98:92:73:F7:86, 2018-12-06 14:54:45, 2018-12-06 14:54:45
n/a, n/a,77:CC:8C:A9:40:95, 2018-12-06 14:54:24, 2018-12-06 14:54:24
Instinct, Instinct,E3:DE:5C:F0:FD:85, 2018-12-06 14:54:23, 2018-12-06 14:54:23
n/a, n/a,65:2D:BA:4E:45:CA, 2018-12-06 14:54:10, 2018-12-06 14:54:10
n/a, n/a,74:E0:01:04:B0:9B, 2018-12-06 14:53:50, 2018-12-06 14:53:50
n/a, n/a,71:2B:DE:CE:0C:4D, 2018-12-06 14:53:49, 2018-12-06 14:53:49
n/a, n/a,65:0D:F8:D9:58:87, 2018-12-06 14:53:48, 2018-12-06 14:53:48
n/a, n/a,56:F6:75:57:C2:0D, 2018-12-06 14:53:46, 2018-12-06 14:53:46
n/a, n/a,47:36:34:EA:F2:8D, 2018-12-06 14:53:40, 2018-12-06 14:53:40
n/a, n/a,6B:89:73:56:62:C7, 2018-12-06 14:53:39, 2018-12-06 14:53:39
n/a, n/a,48:D4:82:1B:12:D9, 2018-12-06 14:53:34, 2018-12-06 14:53:34
n/a, n/a,7C:AD:36:D7:FD:87, 2018-12-06 14:53:22, 2018-12-06 14:53:22
n/a, n/a,61:2E:7E:D9:9E:32, 2018-12-06 14:53:14, 2018-12-06 14:53:14
n/a, n/a,66:19:B9:22:C4:32, 2018-12-06 14:53:03, 2018-12-06 14:53:03
n/a, n/a,5A:9F:69:95:02:48, 2018-12-06 14:52:53, 2018-12-06 14:52:53
n/a, n/a,49:29:4E:1E:67:42, 2018-12-06 14:52:45, 2018-12-06 14:52:45
LE-Bose Free SoundSport, LE-Bose Free SoundSport,28:11:A5:21:81:36, 2018-12-06 14:52:40, 2018-
12-06 14:52:40
LE-reserved_C, LE-reserved_C,28:11:A5:21:95:35, 2018-12-06 14:52:38, 2018-12-06 14:52:38
n/a, n/a,70:7E:EC:83:72:C7, 2018-12-06 14:52:37, 2018-12-06 14:52:37
n/a, n/a,50:56:FA:80:7C:41, 2018-12-06 14:52:29, 2018-12-06 14:52:29
n/a, n/a,40:FD:15:B3:8A:A2, 2018-12-06 14:52:28, 2018-12-06 14:52:28
n/a, n/a,44:3A:D6:30:EC:A7, 2018-12-06 14:51:42, 2018-12-06 14:51:42
n/a, n/a,53:48:25:42:38:8A, 2018-12-06 14:51:32, 2018-12-06 14:51:32
n/a, n/a,66:9F:2E:67:AD:9A, 2018-12-06 14:51:28, 2018-12-06 14:51:28

68
n/a, n/a,57:ED:0D:4C:5A:CD, 2018-12-06 14:51:18, 2018-12-06 14:51:18
n/a, n/a,5D:23:69:CC:1B:3B, 2018-12-06 14:51:09, 2018-12-06 14:51:09
n/a, n/a,4A:A7:70:61:69:DA, 2018-12-06 14:51:06, 2018-12-06 14:51:06
n/a, n/a,49:18:F6:DF:03:C7, 2018-12-06 14:50:55, 2018-12-06 14:50:55
n/a, n/a,7C:DC:89:25:87:82, 2018-12-06 14:50:53, 2018-12-06 14:50:53
n/a, n/a,46:32:8A:EB:E6:13, 2018-12-06 14:50:31, 2018-12-06 14:50:31
Gear S3 (DE94) LE, Gear S3 (DE94) LE,D0:63:50:1B:DC:29, 2018-12-06 14:50:26, 2018-12-06
14:50:26
n/a, n/a,6E:D5:3E:3B:2A:A8, 2018-12-06 14:50:12, 2018-12-06 14:50:12
Galaxy Watch (D0F6) LE, Galaxy Watch (D0F6) LE,D8:D0:87:1F:C1:ED, 2018-12-06 14:50:10, 2018-
12-06 14:50:10
n/a, n/a,6B:51:BB:A3:72:F5, 2018-12-06 14:50:04, 2018-12-06 14:50:04
n/a, n/a,77:89:89:0C:A5:BE, 2018-12-06 14:49:51, 2018-12-06 14:49:51
XXRBJ161202515, XXRBJ161202515,A0:E6:F8:39:CB:D9, 2018-12-06 14:49:42, 2018-12-06 14:49:42
n/a, n/a,5D:3D:E6:5B:3E:02, 2018-12-06 14:49:39, 2018-12-06 14:49:39
n/a, n/a,4C:4B:C3:DE:37:55, 2018-12-06 14:49:35, 2018-12-06 14:49:35
[TV] Samsung 5 Series (32), [TV] Samsung 5 Series (32),CC:B1:1A:E5:49:D1, 2018-12-06 14:49:33,
2018-12-06 14:49:33
HUAWEI Band 2-811, HUAWEI Band 2-811,B4:CD:27:11:A8:11, 2018-12-06 14:49:31, 2018-12-06
14:49:31
n/a, n/a,4C:EF:82:AD:5B:A6, 2018-12-06 14:49:21, 2018-12-06 14:49:21
FMBxx_3891793, FMBxx_3891793,CA:8D:C5:5D:69:64, 2018-12-06 14:49:19, 2018-12-06 14:49:19
n/a, n/a,4D:B8:1E:76:57:FC, 2018-12-06 14:49:10, 2018-12-06 14:49:10
n/a, n/a,6C:12:FA:AB:3D:86, 2018-12-06 14:48:47, 2018-12-06 14:48:47
n/a, n/a,65:A4:8C:83:B2:55, 2018-12-06 14:48:46, 2018-12-06 14:48:46
n/a, n/a,59:85:DF:FA:0B:AE, 2018-12-06 14:48:44, 2018-12-06 14:48:44
n/a, n/a,69:68:5F:93:D5:6F, 2018-12-06 14:48:41, 2018-12-06 14:48:41
n/a, n/a,46:1D:C9:23:42:4B, 2018-12-06 14:48:37, 2018-12-06 14:48:37
n/a, n/a,58:0C:ED:38:28:73, 2018-12-06 14:48:34, 2018-12-06 14:48:34
n/a, n/a,77:B6:83:57:F1:12, 2018-12-06 14:48:25, 2018-12-06 14:48:25
n/a, n/a,42:3A:77:73:DE:32, 2018-12-06 14:48:22, 2018-12-06 14:48:22
n/a, n/a,65:72:D9:0B:EA:87, 2018-12-06 14:48:18, 2018-12-06 14:48:18
n/a, n/a,47:02:81:E1:33:C4, 2018-12-06 14:48:12, 2018-12-06 14:48:12
n/a, n/a,61:ED:6F:A5:38:70, 2018-12-06 14:48:03, 2018-12-06 14:48:03
n/a, n/a,7A:0C:9F:CA:62:D7, 2018-12-06 14:47:45, 2018-12-06 14:47:45
n/a, n/a,41:B6:DF:5D:96:28, 2018-12-06 14:47:44, 2018-12-06 14:47:44
n/a, n/a,58:57:AB:1D:CB:33, 2018-12-06 14:47:44, 2018-12-06 14:47:44
n/a, n/a,2C:B4:3A:07:41:86, 2018-12-06 14:47:39, 2018-12-06 14:47:39
n/a, n/a,71:9F:87:4E:C1:5A, 2018-12-06 14:47:37, 2018-12-06 14:47:37
n/a, n/a,78:7C:6E:F1:97:EF, 2018-12-06 14:47:28, 2018-12-06 14:47:28
n/a, n/a,5D:7E:04:BA:CC:DB, 2018-12-06 14:47:08, 2018-12-06 14:47:08
n/a, n/a,58:80:3C:59:5F:32, 2018-12-06 14:46:58, 2018-12-06 14:46:58
n/a, n/a,59:63:83:4F:7B:73, 2018-12-06 14:46:49, 2018-12-06 14:46:49
n/a, n/a,63:47:47:C0:28:C2, 2018-12-06 14:46:39, 2018-12-06 14:46:39
n/a, n/a,5E:18:25:53:70:2B, 2018-12-06 14:46:33, 2018-12-06 14:46:33
n/a, n/a,5E:BD:82:3F:6B:6E, 2018-12-06 14:46:28, 2018-12-06 14:46:28
n/a, n/a,54:2D:25:C7:85:F3, 2018-12-06 14:46:25, 2018-12-06 14:46:25
n/a, n/a,62:C7:C9:E5:40:1A, 2018-12-06 14:46:12, 2018-12-06 14:46:12
n/a, n/a,6C:D0:79:11:A6:1F, 2018-12-06 14:46:04, 2018-12-06 14:46:04
n/a, n/a,42:98:8E:B9:FF:87, 2018-12-06 14:45:42, 2018-12-06 14:45:42
n/a, n/a,7B:61:88:83:74:A7, 2018-12-06 14:45:41, 2018-12-06 14:45:41
LE-Bose Color II SoundLink, LE-Bose Color II SoundLink,04:52:C7:8B:B9:9E, 2018-12-06 14:45:23,
2018-12-06 14:45:23
n/a, n/a,57:B8:4F:CD:C2:EF, 2018-12-06 14:45:14, 2018-12-06 14:45:14
n/a, n/a,63:DE:E4:BC:42:88, 2018-12-06 14:45:10, 2018-12-06 14:45:10
n/a, n/a,01:2F:30:48:B3:13, 2018-12-06 14:45:04, 2018-12-06 14:45:04
n/a, n/a,08:66:98:9A:03:74, 2018-12-06 14:45:04, 2018-12-06 14:45:04
PRN-ANASTASE, PRN-ANASTASE,CC:78:AB:7A:5D:D2, 2018-12-06 14:45:02, 2018-12-06 14:45:02
n/a, n/a,5F:A2:9B:C8:D2:EC, 2018-12-06 14:45:02, 2018-12-06 14:45:02
n/a, n/a,66:F6:7A:17:11:D1, 2018-12-06 14:45:02, 2018-12-06 14:45:02
n/a, n/a,6D:7A:BF:6F:54:85, 2018-12-06 14:45:01, 2018-12-06 14:45:01

69
Anexa 4. Fișier CSV – Grupa 4
,BLE Scanner History Log,
DeviceName,Logical Name ,MacAddress, DeviceAddedTime, LastSeenTime
n/a, n/a,7B:4F:C8:17:E6:E7, 2018-12-06 15:00:07, 2018-12-06 15:00:07
OnyxBeacon (iBeacon), OnyxBeacon,98:07:2D:8D:82:19, 2018-12-06 14:45:22, 2018-12-06 14:59:59
n/a, n/a,6F:1C:38:53:78:60, 2018-12-06 14:59:59, 2018-12-06 14:59:59
n/a, n/a,7E:1E:EE:C0:8B:EA, 2018-12-06 14:45:47, 2018-12-06 14:59:41
n/a, n/a,5A:66:F2:1A:9B:14, 2018-12-06 14:59:28, 2018-12-06 14:59:28
Eddystone ™ (UID), n/a,1C:CA:E3:23:CA:26, 2018-12-06 14:45:12, 2018-12-06 14:59:26
n/a, n/a,16:E9:D2:46:45:EA, 2018-12-06 14:46:16, 2018-12-06 14:59:25
n/a, n/a,6C:79:34:10:13:B0, 2018-12-06 14:59:23, 2018-12-06 14:59:23
n/a, n/a,5C:B5:89:66:C7:76, 2018-12-06 14:59:21, 2018-12-06 14:59:21
n/a, n/a,69:C6:11:5C:36:E1, 2018-12-06 14:55:58, 2018-12-06 14:59:20
n/a, n/a,7E:F1:8D:BF:5E:C0, 2018-12-06 14:59:20, 2018-12-06 14:59:20
LEDBLE-78603ABD, LEDBLE-78603ABD,F8:1D:78:60:3A:BD, 2018-12-06 14:45:51, 2018-12-06 14:59:17
n/a, n/a,4A:A7:70:61:69:DA, 2018-12-06 14:58:08, 2018-12-06 14:59:12
[TV] Samsung 6 Series (40), [TV] Samsung 6 Series (40),64:1C:B0:1A:0D:81, 2018-12-06 14:48:36,
2018-12-06 14:59:03
n/a, n/a,78:47:61:85:4D:DA, 2018-12-06 14:51:40, 2018-12-06 14:59:03
n/a, n/a,4C:EF:82:AD:5B:A6, 2018-12-06 14:59:00, 2018-12-06 14:59:00
n/a, n/a,54:BD:79:04:A1:63, 2018-12-06 14:46:00, 2018-12-06 14:58:58
Eddystone ™ (UID), n/a,1C:CA:E3:23:CA:25, 2018-12-06 14:46:19, 2018-12-06 14:58:57
n/a, n/a,A8:6B:AD:8E:1B:8E, 2018-12-06 14:49:58, 2018-12-06 14:58:54
n/a, n/a,30:EB:7E:65:B4:E2, 2018-12-06 14:57:41, 2018-12-06 14:58:53
n/a, n/a,57:C7:5B:EE:DE:2E, 2018-12-06 14:45:14, 2018-12-06 14:58:50
n/a, n/a,55:89:38:01:8F:16, 2018-12-06 14:58:48, 2018-12-06 14:58:48
n/a (iBeacon), n/a,68:14:01:2F:9B:9E, 2018-12-06 14:45:11, 2018-12-06 14:58:45
n/a, n/a,40:49:0F:82:52:3C, 2018-12-06 14:45:12, 2018-12-06 14:58:45
n/a, n/a,C0:97:27:3F:47:CD, 2018-12-06 14:46:53, 2018-12-06 14:58:45
n/a, n/a,6B:90:61:D4:6A:62, 2018-12-06 14:58:45, 2018-12-06 14:58:45
OnyxBeacon (iBeacon), OnyxBeacon,98:07:2D:8D:93:72, 2018-12-06 14:45:22, 2018-12-06 14:58:42
n/a, n/a,25:1C:85:95:FE:49, 2018-12-06 14:46:54, 2018-12-06 14:58:42
n/a, n/a,78:BD:BC:00:02:91, 2018-12-06 14:45:46, 2018-12-06 14:58:40
[TV] Samsung 5 Series (43) li, n/a,84:C0:EF:46:43:62, 2018-12-06 14:46:23, 2018-12-06 14:58:40
n/a, n/a,0E:5E:43:E5:FA:83, 2018-12-06 14:51:13, 2018-12-06 14:58:40
n/a, n/a,0B:5F:21:AF:4A:F8, 2018-12-06 14:53:09, 2018-12-06 14:58:40
n/a, n/a,59:66:F0:14:E0:AC, 2018-12-06 14:57:50, 2018-12-06 14:58:40
RG-MTP80B, RG-MTP80B,00:02:5B:00:36:B8, 2018-12-06 14:58:30, 2018-12-06 14:58:40
n/a, n/a,62:90:43:E6:5B:F5, 2018-12-06 14:56:02, 2018-12-06 14:58:29
n/a, n/a,7C:99:45:55:64:B1, 2018-12-06 14:57:43, 2018-12-06 14:58:29
n/a, n/a,5D:D5:A6:4E:4F:EC, 2018-12-06 14:58:29, 2018-12-06 14:58:29
n/a, n/a,7C:C6:3A:79:F7:65, 2018-12-06 14:58:18, 2018-12-06 14:58:27
n/a, n/a,7B:BD:5C:EC:7C:B3, 2018-12-06 14:57:59, 2018-12-06 14:57:59
n/a, n/a,63:2F:4F:47:46:87, 2018-12-06 14:57:51, 2018-12-06 14:57:51
n/a, n/a,56:6E:02:6F:DD:7E, 2018-12-06 14:57:25, 2018-12-06 14:57:25
n/a, n/a,5D:3D:E6:5B:3E:02, 2018-12-06 14:51:52, 2018-12-06 14:57:05
n/a, n/a,84:C0:EF:3D:BF:D5, 2018-12-06 14:45:11, 2018-12-06 14:56:36
n/a, n/a,7D:37:5B:CE:F7:0B, 2018-12-06 14:49:23, 2018-12-06 14:56:23
n/a, n/a,3F:08:08:CB:7E:79, 2018-12-06 14:55:26, 2018-12-06 14:56:13
n/a, n/a,1C:18:7C:D8:98:7F, 2018-12-06 14:45:13, 2018-12-06 14:56:09
PRN-ANASTASE, PRN-ANASTASE,CC:78:AB:7A:5D:D2, 2018-12-06 14:45:06, 2018-12-06 14:55:57
n/a, n/a,65:C0:EB:D1:B9:C9, 2018-12-06 14:55:53, 2018-12-06 14:55:53
n/a, n/a,6F:FA:15:8B:94:DF, 2018-12-06 14:55:52, 2018-12-06 14:55:52
n/a, n/a,39:1A:48:A7:32:97, 2018-12-06 14:55:03, 2018-12-06 14:55:51
n/a, n/a,6D:98:66:51:BE:49, 2018-12-06 14:55:49, 2018-12-06 14:55:49
n/a, n/a,59:26:67:7A:0C:F1, 2018-12-06 14:48:20, 2018-12-06 14:55:42
FMBxx_3891793, FMBxx_3891793,F2:D5:65:C9:DE:1C, 2018-12-06 14:55:12, 2018-12-06 14:55:12
n/a, n/a,49:3D:CD:8F:4C:20, 2018-12-06 14:55:00, 2018-12-06 14:55:00
n/a, n/a,9C:8C:6E:13:0F:3A, 2018-12-06 14:54:58, 2018-12-06 14:54:58

70
n/a, n/a,6C:8C:FC:E7:C9:C7, 2018-12-06 14:54:48, 2018-12-06 14:54:48
n/a, n/a,46:57:88:1D:79:79, 2018-12-06 14:54:45, 2018-12-06 14:54:45
n/a, n/a,32:15:CA:4D:9F:93, 2018-12-06 14:46:22, 2018-12-06 14:54:33
n/a, n/a,2D:4A:32:76:06:95, 2018-12-06 14:54:20, 2018-12-06 14:54:30
n/a, n/a,48:D4:82:1B:12:D9, 2018-12-06 14:53:50, 2018-12-06 14:53:50
n/a, n/a,65:2D:BA:4E:45:CA, 2018-12-06 14:53:44, 2018-12-06 14:53:44
n/a, n/a,63:81:F7:93:E5:74, 2018-12-06 14:53:43, 2018-12-06 14:53:43
n/a, n/a,47:36:34:EA:F2:8D, 2018-12-06 14:53:34, 2018-12-06 14:53:34
n/a, n/a,6A:BB:E8:03:AE:D2, 2018-12-06 14:53:13, 2018-12-06 14:53:13
n/a, n/a,71:2B:DE:CE:0C:4D, 2018-12-06 14:53:10, 2018-12-06 14:53:10
n/a, n/a,74:E0:01:04:B0:9B, 2018-12-06 14:53:10, 2018-12-06 14:53:10
n/a, n/a,65:0D:F8:D9:58:87, 2018-12-06 14:53:09, 2018-12-06 14:53:09
n/a, n/a,66:19:B9:22:C4:32, 2018-12-06 14:52:49, 2018-12-06 14:52:49
n/a, n/a,32:10:FB:78:C6:C5, 2018-12-06 14:45:11, 2018-12-06 14:51:52
n/a, n/a,4E:6A:E7:BC:F5:9C, 2018-12-06 14:51:39, 2018-12-06 14:51:39
n/a, n/a,55:4A:A5:D8:44:B2, 2018-12-06 14:50:42, 2018-12-06 14:50:42
n/a, n/a,57:ED:0D:4C:5A:CD, 2018-12-06 14:50:35, 2018-12-06 14:50:35
n/a, n/a,46:32:8A:EB:E6:13, 2018-12-06 14:50:33, 2018-12-06 14:50:33
n/a, n/a,7C:DC:89:25:87:82, 2018-12-06 14:50:26, 2018-12-06 14:50:26
n/a, n/a,77:89:89:0C:A5:BE, 2018-12-06 14:49:02, 2018-12-06 14:49:59
Galaxy Watch (D0F6) LE, Galaxy Watch (D0F6) LE,D8:D0:87:1F:C1:ED, 2018-12-06 14:49:54, 2018-
12-06 14:49:54
Mi Band 3, Mi Band 3,F2:70:8D:49:BC:E9, 2018-12-06 14:49:44, 2018-12-06 14:49:44
n/a, n/a,44:E5:8C:54:6D:18, 2018-12-06 14:49:38, 2018-12-06 14:49:38
XXRBJ161202515, XXRBJ161202515,A0:E6:F8:39:CB:D9, 2018-12-06 14:48:59, 2018-12-06 14:49:36
n/a, n/a,29:40:26:4B:57:0E, 2018-12-06 14:45:06, 2018-12-06 14:49:28
n/a, n/a,6E:D5:3E:3B:2A:A8, 2018-12-06 14:49:23, 2018-12-06 14:49:28
n/a, n/a,4C:4B:C3:DE:37:55, 2018-12-06 14:49:26, 2018-12-06 14:49:26
n/a, n/a,61:F1:41:07:8A:52, 2018-12-06 14:48:53, 2018-12-06 14:48:53
n/a, n/a,73:CB:47:61:04:2A, 2018-12-06 14:48:51, 2018-12-06 14:48:51
n/a, n/a,59:85:DF:FA:0B:AE, 2018-12-06 14:48:35, 2018-12-06 14:48:35
n/a, n/a,65:A4:8C:83:B2:55, 2018-12-06 14:48:35, 2018-12-06 14:48:35
n/a, n/a,46:1D:C9:23:42:4B, 2018-12-06 14:48:12, 2018-12-06 14:48:12
n/a, n/a,78:7C:6E:F1:97:EF, 2018-12-06 14:48:06, 2018-12-06 14:48:06
n/a, n/a,58:0C:ED:38:28:73, 2018-12-06 14:47:59, 2018-12-06 14:47:59
n/a, n/a,4D:8C:32:3D:CB:58, 2018-12-06 14:47:32, 2018-12-06 14:47:55
n/a, n/a,44:DC:50:25:49:7A, 2018-12-06 14:47:22, 2018-12-06 14:47:54
n/a, n/a,59:63:83:4F:7B:73, 2018-12-06 14:47:47, 2018-12-06 14:47:47
n/a, n/a,6C:D0:79:11:A6:1F, 2018-12-06 14:46:31, 2018-12-06 14:47:46
n/a, n/a,7B:61:88:83:74:A7, 2018-12-06 14:46:23, 2018-12-06 14:47:43
n/a, n/a,71:9F:87:4E:C1:5A, 2018-12-06 14:47:43, 2018-12-06 14:47:43
n/a, n/a,38:01:95:DE:00:92, 2018-12-06 14:46:22, 2018-12-06 14:46:22
n/a, n/a,5E:18:25:53:70:2B, 2018-12-06 14:46:22, 2018-12-06 14:46:22
n/a, n/a,6A:5C:7D:1F:40:C4, 2018-12-06 14:46:02, 2018-12-06 14:46:02
n/a, n/a,63:DE:E4:BC:42:88, 2018-12-06 14:45:14, 2018-12-06 14:45:56
n/a, n/a,15:3C:01:62:4F:3E, 2018-12-06 14:45:46, 2018-12-06 14:45:46
n/a, n/a,42:98:8E:B9:FF:87, 2018-12-06 14:45:44, 2018-12-06 14:45:44
n/a, n/a,7C:77:6E:69:B7:39, 2018-12-06 14:45:38, 2018-12-06 14:45:38
n/a, n/a,66:F6:7A:17:11:D1, 2018-12-06 14:45:14, 2018-12-06 14:45:14
n/a, n/a,76:17:5E:17:A7:CD, 2018-12-06 14:45:13, 2018-12-06 14:45:13

71
Anexa 5. Proiectarea sistemului. Schema electrică

Figura 48. Proiectarea sistemului. Schema electrică

72
Anexa 6. Starea intersecției (fișier text)
Start
Recepționat: 0
Stare actuală semafoare
Semafor 1 Semafor 2
R
Semafor 3 Semafor 4
R
Digit D1: 10 Digit D2: 10 Digit D3: 0 Digit D4: 0
Secunde: 5
Digit D1: 10 Digit D2: 10 Digit D3: 0 Digit D4: 0
Secunde: 5

Recepționat: 0
Stare actuală semafoare
Semafor 1 Semafor 2
V R
Semafor 3 Semafor 4
V R
Digit D1: 10 Digit D2: 10 Digit D3: 0 Digit D4: 0
Secunde: 5
Digit D1: 10 Digit D2: 10 Digit D3: 0 Digit D4: 0
Secunde: 5
<<<<<<<<<<----------------------->>>>>>>>>>
CEDEAZĂ TRECEREA
Recepționat: 4
Stare actuală semafoare
Semafor 1 Semafor 2
V R
Semafor 3 Semafor 4
V R
Digit D1: 0 Digit D2: 4 Digit D3: 0 Digit D4: 0
Secunde: 5
Digit D1: 0 Digit D2: 4 Digit D3: 0 Digit D4: 0
Secunde: 5
--------------------------------------------
DRUM CU PRIORITATE
Recepționat: 4
Stare actuală semafoare
Semafor 1 Semafor 2
R V
Semafor 3 Semafor 4
R V
Digit D1: 0 Digit D2: 4 Digit D3: 0 Digit D4: 0
Secunde: 9
Digit D1: 0 Digit D2: 4 Digit D3: 0 Digit D4: 0
Secunde: 9

73
Anexa 7. Cod sursă Arduino Mega 2560
#include <ShiftRegister74HC595.h>

// Definirea pinilor
#define LEDR_1_PIN_VIN 26
#define LEDG_1_PIN_VIN 24
#define LEDV_1_PIN_VIN 22

#define LEDR_2_PIN_VIN 32
#define LEDG_2_PIN_VIN 30
#define LEDV_2_PIN_VIN 28

#define LEDR_3_PIN_VIN 27
#define LEDG_3_PIN_VIN 25
#define LEDV_3_PIN_VIN 23

#define LEDR_4_PIN_VIN 33
#define LEDG_4_PIN_VIN 31
#define LEDV_4_PIN_VIN 29

#define LEDPOWER 51
#define LEDBT 50

#define ButonPower 53
#define ButonBT 52

ShiftRegister74HC595 sr(4, 9, 10, 11);

bool LR1, LR2, LR3, LR4, LG1, LG2, LG3, LG4, LV1, LV2, LV3, LV4;
bool BT, Power;
int step, lastStep;
int val;
unsigned long lastTime, perioada;
byte secunde, numara;
int valoare, digit1, digit2, digit3, digit4;
uint8_t numberB[] = {
B11000000, // 0
B11111001, // 1
B10100100, // 2
B10110000, // 3
B10011001, // 4
B10010010, // 5
B10000010, // 6
B11111000, // 7
B10000000, // 8
B10010000, // 9
B11111111 // 10 stinge digit
};

74
void setup(){
pinMode(LEDR_1_PIN_VIN, OUTPUT);
pinMode(LEDR_2_PIN_VIN, OUTPUT);
pinMode(LEDR_3_PIN_VIN, OUTPUT);
pinMode(LEDR_4_PIN_VIN, OUTPUT);

pinMode(LEDG_1_PIN_VIN, OUTPUT);
pinMode(LEDG_2_PIN_VIN, OUTPUT);
pinMode(LEDG_3_PIN_VIN, OUTPUT);
pinMode(LEDG_4_PIN_VIN, OUTPUT);

pinMode(LEDV_1_PIN_VIN, OUTPUT);
pinMode(LEDV_2_PIN_VIN, OUTPUT);
pinMode(LEDV_3_PIN_VIN, OUTPUT);
pinMode(LEDV_4_PIN_VIN, OUTPUT);

pinMode(LEDPOWER, OUTPUT);
pinMode(LEDBT, OUTPUT);
pinMode(ButonPower, INPUT_PULLUP);
pinMode(ButonBT, INPUT_PULLUP);

LR1 = false;
LR2 = false;
LR3 = false;
LR4 = false;
LG1 = false;
LG2 = false;
LG3 = false;
LG4 = false;
LV1 = false;
LV2 = false;
LV3 = false;
LV4 = false;

BT = false; // Bluetooth
Power = false; // Alimentare

sr.setAllHigh();
Led();
lastStep = -1;
perioada = 1000;
secunde = 0;
Serial.begin(115200);
Serial1.begin(9600);
digit1 = 0;
digit2 = 0;
digit3 = 0;
digit4 = 0;
Serial.println(" Start ");

75
step = 0;

void loop(){
val = digitalRead(ButonPower);
if(val == LOW){
if(Power) {
Power = false;
step = 4;
Semafor();
Led();
digit3 = 10;
digit4 = 10;
uint8_t numberToPrint[] = {numberB[digit1],
numberB[digit2], numberB[digit3], numberB[digit4]};
sr.setAll(numberToPrint);
digit3 = 0;
digit4 = 0;
}
else {
Power = true;
Start();
}
Led();
lastTime = millis();
step = 0;
secunde = 5;
}
val = digitalRead(ButonBT);
if(val == LOW){
if(BT) {BT = false;}
else {BT = true;}
Led();
}
if(Power){
Afisare2();
Afisare1();
Semafor();
Timer();
}
if (Serial1.available()){ReceptieSeriala();}
delay (200);
if(!BT){
digit1 = 10;
digit2 = 10;
}
}

76
// Galben intermitent la pornire
void Start(){
for( int i = 0; i <= 2; i++){
step = 1;
Semafor();
Led();
delay(500);
step = 4;
Semafor();
Led();
delay(500);
}
step = 5;
Semafor();
Led();
delay(2000); // Timp de roșu după galben intermitent (la pornire)
}

void Timer(){
if (millis() - lastTime >= 1000) {
lastTime = millis();
secunde--;
if(secunde <= 0) {
step++;
if(step == 4) {step = 0;}
secunde = 5;
if(step == 1) {secunde = 2;}
if(step == 3) {secunde = 2;}
if(BT && (step == 2)){
if(numara >= 5) {secunde += 5;}
else {secunde += numara;}
}
numara = 0 ;
}
}
Afisare1();
}

void Afisare1(){
digit4 = secunde % 10;
digit3 = (secunde / 10) % 10;
uint8_t numberToPrint[] = {numberB[digit1], numberB[digit2],
numberB[digit3], numberB[digit4]};
sr.setAll(numberToPrint);
digit3 = 0;
digit4 = 0;
Serial.print(" Digit D1: ");
Serial.print(digit1);
Serial.print(" Digit D2: ");

77
Serial.print(digit2);
Serial.print(" Digit D3: ");
Serial.print(digit3);
Serial.print(" Digit D4: ");
Serial.println(digit4);
Serial.print(" Secunde: ");
Serial.println(secunde);
}

void ReceptieSeriala(){
byte r = Serial1.read();
if(BT){numara = r - 48; // Conversie char to int
digit2 = numara % 10;
digit1 = (numara / 10) % 10;
}
Serial.print(" Recepționat: ");
Serial.println(numara);
}

void Afisare2(){
// Afișare serială status LED-uri

// Stare actuală semafoare

// Semafor 1 Semafor 2

// S

// Semafor 3 Semafor 4

// S

Serial.println(" Stare actuală semafoare ");


Serial.println();
Serial.println(" Semafor 1 Semafor 2 ");
Serial.print(" ");
if(LR1){Serial.print('R');}
if(LG1){Serial.print('G');}
if(LV1){Serial.print('V');}
Serial.print(" ");
if(LR2){Serial.print('R');}
if(LG2){Serial.print('G');}
if(LV2){Serial.print('V');}
Serial.println();
Serial.println();
Serial.println(" Semafor 3 Semafor 4 ");
Serial.print(" ");
if(LR3){Serial.print('R');}
if(LG3){Serial.print('G');}

78
if(LV3){Serial.print('V');}
Serial.print(" ");
if(LR4){Serial.print('R');}
if(LG4){Serial.print('G');}
if(LV4){Serial.print('V');}
Serial.println();
}

void Semafor(){
// Sistemul de semaforizare
// Step 0 - Verde 1 cu 3, Roșu 2 cu 4
// LR1 0 LR2 1 LR3 0 LR4 1
// LG1 0 LG2 0 LG3 0 LG4 0
// LV1 1 LV2 0 LV3 1 LV4 0

// Step 1 - Semafoare pe culoarea galben


// LR1 0 LR2 0 LR3 0 LR4 0
// LG1 1 LG2 1 LG3 1 LG4 1
// LV1 0 LV2 0 LV3 0 LV4 0

// Step 2 - Verde 2 cu 4, Roșu 1 cu 3


// LR1 1 LR2 0 LR3 1 LR4 0
// LG1 0 LG2 0 LG3 0 LG4 0
// LV1 0 LV2 1 LV3 0 LV4 1

// Step 3 - Semafoare pe culoarea galben


// LR1 0 LR2 0 LR3 0 LR4 0
// LG1 1 LG2 1 LG3 1 LG4 1
// LV1 0 LV2 0 LV3 0 LV4 0

// Step 4 - Semafoare stinse


// LR1 0 LR2 0 LR3 0 LR4 0
// LG1 0 LG2 0 LG3 0 LG4 0
// LV1 0 LV2 0 LV3 0 LV4 0

// Step 5 - Semafoare pe culoare roșu


// LR1 1 LR2 1 LR3 1 LR4 1
// LG1 0 LG2 0 LG3 0 LG4 0
// LV1 0 LV2 0 LV3 0 LV4 0

if(step != lastStep){
switch (step) {
case 0:
LR1 = false;
LG1 = false;
LV1 = true;
LR2 = true;
LG2 = false;
LV2 = false;

79
LR3 = false;
LG3 = false;
LV3 = true;
LR4 = true;
LG4 = false;
LV4 = false;
break;
case 1:
LR1 = false;
LG1 = true;
LV1 = false;
LR2 = false;
LG2 = true;
LV2 = false;
LR3 = false;
LG3 = true;
LV3 = false;
LR4 = false;
LG4 = true;
LV4 = false;
break;
case 2:
LR1 = true;
LG1 = false;
LV1 = false;
LR2 = false;
LG2 = false;
LV2 = true;
LR3 = true;
LG3 = false;
LV3 = false;
LR4 = false;
LG4 = false;
LV4 = true;
break;
case 3:
LR1 = false;
LG1 = true;
LV1 = false;
LR2 = false;
LG2 = true;
LV2 = false;
LR3 = false;
LG3 = true;
LV3 = false;
LR4 = false;
LG4 = true;
LV4 = false;
break;

80
case 4:
LR1 = false;
LG1 = false;
LV1 = false;
LR2 = false;
LG2 = false;
LV2 = false;
LR3 = false;
LG3 = false;
LV3 = false;
LR4 = false;
LG4 = false;
LV4 = false;
break;
case 5:
LR1 = true;
LG1 = false;
LV1 = false;
LR2 = true;
LG2 = false;
LV2 = false;
LR3 = true;
LG3 = false;
LV3 = false;
LR4 = true;
LG4 = false;
LV4 = false;
break;
default:
step = 4;
break;
}
lastStep = step;
Led();
}
}

void Led(){
// Aprindere și stingere LED-uri
if(LR1){digitalWrite(LEDR_1_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDR_1_PIN_VIN, HIGH);}
if(LR2){digitalWrite(LEDR_2_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDR_2_PIN_VIN, HIGH);}
if(LR3){digitalWrite(LEDR_3_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDR_3_PIN_VIN, HIGH);}
if(LR4){digitalWrite(LEDR_4_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDR_4_PIN_VIN, HIGH);}
if(LG1){digitalWrite(LEDG_1_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDG_1_PIN_VIN, HIGH);}

81
if(LG2){digitalWrite(LEDG_2_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDG_2_PIN_VIN, HIGH);}
if(LG3){digitalWrite(LEDG_3_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDG_3_PIN_VIN, HIGH);}
if(LG4){digitalWrite(LEDG_4_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDG_4_PIN_VIN, HIGH);}
if(LV1){digitalWrite(LEDV_1_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDV_1_PIN_VIN, HIGH);}
if(LV2){digitalWrite(LEDV_2_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDV_2_PIN_VIN, HIGH);}
if(LV3){digitalWrite(LEDV_3_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDV_3_PIN_VIN, HIGH);}
if(LV4){digitalWrite(LEDV_4_PIN_VIN, LOW);}
else{digitalWrite(LEDV_4_PIN_VIN, HIGH);}
if(Power){digitalWrite(LEDPOWER, HIGH);}
else {digitalWrite(LEDPOWER, LOW);}
if(BT){digitalWrite(LEDBT, HIGH);}
else {digitalWrite(LEDBT, LOW);}
}

82
Anexa 8. Cod sursă WEMOS LoLin32
#include <SoftwareSerial.h>
#include <BLEDevice.h>
#include <BLEUtils.h>
#include <BLEScan.h>
#include <BLEAdvertisedDevice.h>

int scanTime = 2; // secunde


BLEScan* pBLEScan;

#define RXD2 18
#define TXD2 19

SoftwareSerial swSer(RXD2, TXD2, false, 95, 10);

class MyAdvertisedDeviceCallbacks: public BLEAdvertisedDeviceCallbacks {


void onResult(BLEAdvertisedDevice advertisedDevice) {
Serial.printf(" Dispozitiv: %s \n ",
advertisedDevice.toString().c_str());
}
};

void setup() {
Serial.begin(115200);
swSer.begin(9600);
Serial.println(" Scanare... ");

BLEDevice::init("");
pBLEScan = BLEDevice::getScan(); // O nouă scanare
pBLEScan -> setAdvertisedDeviceCallbacks(new
MyAdvertisedDeviceCallbacks());
pBLEScan -> setActiveScan(true); // Rezultate mai rapide
pBLEScan -> setInterval(100);
pBLEScan -> setWindow(99); // Mai mic sau egal
}

void loop() {
BLEScanResults foundDevices = pBLEScan -> start(scanTime, false);
Serial.print(" Dispozitive detectate: ");
swSer.print(foundDevices.getCount());
Serial.println(foundDevices.getCount());
Serial.println(" Scanare terminată! ");
pBLEScan -> clearResults(); // Eliberează memoria
delay(2000);
}

83
Anexa 9. Foaie de catalog Arduino Mega 2560

Figura 49. Arduino Mega 2560, Pagina 2 din foaia de catalog [31]

84
Anexa 10. Foaie de catalog ESP32

Figura 50. ESP32, Pagina 40 din foaia de catalog [32]

85