Sunteți pe pagina 1din 2

Arta exploatarii de sine sau minunata lume noua a muncii

Jakob Schrenk
Recenzie

In conceptia lui Jakob Schrenk, arta exploatarii de sine inseamna ca muncitorul


secolului 21 va detine in curand profilul unui om preocupat tot timpul, un de sine, ci de munca
sa.
Prototipul angajatului modern se compune din orgoliu si dorinta individuala, din
ambitia de a indeplini un rol informal in organizatie. Astfel, arta exploatarii de sine,
presupune 3 componente:
 Locul de munca trebuie castigat – competitia fiind acerba, angajatul trebuie
sa ofere tot mai mult;
 Angajatul stand-by – disponibil permanent, mai ales datorita tehnologiei;
 Libertatea care ne tine captivi – angajatului i se da impresia de libértate si
control, dar de fapt el ajunge sa se indentifice cu jobul.
Sckrenk ofera mai multe exemple de povesti despre diversi angajati din diferite
domenii: Jan Schiemer – bancher; Robert Nieder – bróker; Fabian Schurler – programator;
Ilona de March – manager in comert; Wernar Wang – chirurg, si altii. Cu totii, indiferent de
profesie sau treapta sociala resimt efectele ‘minunatei lumi noi a muncii’.
Orele de lucru se prelungesc in mod intentionat. Apare un fenomen al unui dresaj
pentru succes, in cadrul caruia angajatii sufera emotional, insa un si profesional, iar timpul
liber nu mai exista. Raspunderea individuala creste tot mai mult. Noile forme de organizare a
muncii ofera independenta, dar le impun subtil angajatilor sa se transforme in intreprinzatori.
O alata idee adusa in discutie de Schrenk este aceea ca societatea ne constrange sa
devenim inteligenti la modul artificial. Astfel, fiind fortati sa ne pregatim pentru cerintele
pietei globale actúale devenim copii fara copilarie, adolescenti fara tinerete si acest sir poate
continua.
Sa fii workaholic devine un motiv de mandrie, iar frica devine stimul folosit in scopul
motivarii. Noua imagine a angajatului presupune un individ cu puteri supraomenesti si
intotdeauna disponibil.
Solutia asa cum o prezinta Schrenk este aceea de a trasa granite clare intre munca si
viata privata, diminuand riscurile pe care le comporta noile forme de munca si maximizand
oportunitatile oferite de ele.
In finalul cartii autorul vine cu urmatoarele randuri care pot fii vazute ca un disclaimer
al intregii carti: “Aceasta carte un vrea sa dea sfaturi, sa descrie trucuri prin care angajatul sa
se impuna in fata sefului, colegilor si a societatii performante. Cititorul nu va invata din aceste
ultime pagini cum sa-si armonizeze viata privata cu serviciul, bucuria de a fi parinte cu
cariera. Caci angajatul modern un e unul dintre eroii pe cat de liberi, pe atat de fictivi ai
literaturii motivationale. Pentru ca, desi se face atata caz de capacitatea lui de autoorganizare
si de independenta lui mentala, angajatul un poate sa-si hotarasca singur soarta sau sa o
reinventeze printr-o idee stralucita, ci ramane prins in sistemul ultracomplex pe care il numim
economie globalizata.