TEMATICA DE CURS ŞI CERINŢELE PENTRU EXAMEN/COLOCVIU

I. RELAŢIE ŞI DETERMINARE ÎN TULBURĂRILE COMUNICĂRII ŞI TULBURĂRILE

NEUROMOTORII

Tematică:

8.1. Curs Metode de predare Observaţii

1 Noţiuni elementare referitoare la structura şi fiziologia Prelegere interactivă Note de curs
sistemului nervos central Blended learning Suport bibliografic
2 Noţiuni elementare privind citoarhitectonica cortexului Prelegere interactivă Note de curs
cerebral Blended learning Link-uri adecvate
3 Circuite corticale şi subcorticale implicate în Prelegere interactivă Note de curs
comunicare; teorii şi modele explicative Blended learning Link-uri adecvate
4 Apraxia vorbirii: conceptualizare, etiologie, Prelegere interactivă Note de curs
clasificare, simptomatologie, evaluare, intervenţie Blended learning Link-uri adecvate
5 Afazia de dezvoltare: conceptualizare, etiologie, Prelegere interactivă Note de curs
simptomatologie, evaluare, intervenţie Blended learning Link-uri adecvate
6 Afaziile nonfluente: conceptualizare, etiologie, Prelegere interactivă Note de curs
clasificare, simptomatologie, evaluare, intervenţie Blended learning Link-uri adecvate
7 Afaziile fluente: conceptualizare, etiologie, clasificare, Prelegere interactivă Note de curs
simptomatologie, evaluare, intervenţie Blended learning Link-uri adecvate
8 Dizartria: conceptualizare, etiologie, forme clinice, Prelegere interactivă Note de curs
simptomatologie, evaluare, intervenţie Blended learning Link-uri adecvate
9 Disfagia: definiţie, etiologie, simptomatologie, Prelegere interactivă Note de curs
evaluare, implicaţii asupra comunicării, intervenţie Blended learning Link-uri adecvate
10 Tulburări ale comunicării în sindromul emisferei Prelegere interactivă Note de curs
drepte; analiză comparativă cu sindromul afazic Blended learning Link-uri adecvate
11 Specificul tulburărilor de limbaj în paralizia Prelegere interactivă Note de curs
cerebrală, respectiv în traumatismul craniocerebral Blended learning Link-uri adecvate
12 Consilierea familiei persoanei cu tulburări de Prelegere interactivă Note de curs
comunicare şi tulburări neuromotorii asociate Blended learning Link-uri adecvate
13 Rolul echipei multidisciplinare în evaluare şi Prelegere interactivă Note de curs
planificarea intervenţiei psihopedagogice Blended learning Link-uri adecvate
14 Recapitulare a noţiunilor de bază; clarificarea Analiză recapitulativă Note de curs
eventualelor neclarităţi/confuzii Feedback
Bibliografie
A. Suport de curs principal
Buică, C. B. (2020). Tulburări ale comunicării în contextul afectării neurologice (note de curs). Bucureşti:
-.
B. Material de aprofundare
Bavin, E. L. (2009). The Cambridge handbook of child language. Cambridge: Cambridge University Press.
Bathnagar, S. C. (2008). Neuroscience for the study of communicative disorders (ed. a treia). Philadelphia,
PA: Wolters Kluwer / Lippincott Williams & Wilkins.
Batshaw, M. L., Roizen, N. J., Lottrecchiano, G. R. (2013). Children with disabilities (ed. a şaptea).
Baltimore, MD: Paul H. Brookes.
Brueggemann Taylor, A. E. (2014). Diagnostic assessment of learning disabilities in childhood: bridging
the gap between research and practice. New York: Springer.
Chapey, R. (coord.) (2008). Language intervention strategies in aphasia and related neurogenic
communication disorders (ed. a cincea). Philadelphia, PA: Wolters Kluwer / Lippincott Williams &
Wilkins.
Cummings, L. (coord.) (2014). The Cambridge handbook of communication disorders. Cambridge:
Cambridge University Press.
Damico, J. S., Müller, N., Ball, M. J. (coord.) (2010). The handbook of language and speech disorders.
Oxford: Wiley/Blackwell.
Davis, G. A. (2014). Aphasia and related cognitive-communicative disorders. Boston, MA: Pearson
Education.
Duffy, J. R. (2013). Motor speech disorders: substrates, differential diagnosis, and management (ed. a
treia). St. Louis, MO: Elsevier/Mosby.
Finger, S. (1994). Origins of neuroscience: a history of explorations into brain functions. Oxford: Oxford
University Press.
Freberg, L. A. (2019). Discovering behavioral neuroscience: an introduction to biological psychology (ed.
a patra). Boston, MA: Cengage.
Goldenberg, G. (2013). Apraxia: the cognitive side of motor control. Oxford: Oxford University Press.
Miller, F. (2005). Cerebral palsy. New York: Springer.
Ostergren, J. A. (2020). Speech-language pathology assistants: a resource manual (ed. a doua). San Diego,
CA: Plural.
Paul, R., Norbury, C. F. (2012). Language disorders from infancy through adolescence: listening,
speaking, reading, writing, and communicating (ed. a patra). St. Louis, MO: Elsevier/Mosby.
Reed, V. A. (2018). An introduction to children with language disorders (ed. a cincea). Boston: Pearson.
Roth, F. P., Worthington, C. K. (2011). Treatment resource manual: for speech-language pathology (ed. a
patra). Mason, OH: Delmar/Cengage Learning.
Rouse, M. H. (2016). Neuroanatomy for speech language pathology and audiology. Burlington, MA: Jones
& Bartlett Learning.
Salvia, J., Ysseldyke, J., Bolt, S. (2010). Assessment in special and inclusive education (ed. a unsprezecea).
Belmont, CA: Wadsworth.
Seal, A., Robinson, G., Kelly, A. M., Williams, J. (2013). Children with neurodevelopmental disabilities:
the essential guide to assessment and management. Londra: Mac Keith.
Verza, E. (2009). Tratat de logopedie (Vol. 2). Bucureşti: Semne.
C. Alte surse utile
https://buicabelciucristian.wordpress.com/
https://www.journals.elsevier.com/journal-of-communication-disorders/
http://journals.sagepub.com/home/cdq
8.2. Seminar Metode de predare Observaţii
1 Structura supraetajată a sistemului nervos central: Prezentare video Link-uri adecvate
trunchi cerebral, diencefal, cerebrum, cerebel Analiză de conţinut Suport bibliografic
2 Ariile Brodmann implicate în geneza, înţelegerea şi Prezentare video Link-uri adecvate
performarea limbajului Analiză de conţinut Suport bibliografic
3 Procesorul central, respectiv procesorul auditiv al Prezentare video Link-uri adecvate
limbajului, programatorul motor al vorbirii Analiză de conţinut Probă de evaluare
4 Simptomatologie specifică în apraxia vorbirii; Prezentare video Link-uri adecvate
diagnostic diferenţial; intervenţii logopedice Analiză de conţinut Suport bibliografic
5 Simptomatologie specifică în afazia de dezvoltare Prezentare video Link-uri adecvate
(congenitală); diagnostic diferenţial; terapie Analiză de conţinut Suport bibliografic
6 Simptomatologie specifică în afaziile nonfluente; Prezentare video Link-uri adecvate
diagnostic diferenţial; intervenţii logopedice Analiză de conţinut Suport bibliografic
7 Simptomatologie specifică în afaziile fluente; Prezentare video Link-uri adecvate
diagnostic diferenţial; intervenţii logopedice Analiză de conţinut Suport bibliografic
8 Simptomatologie specifică în dizartrie; diagnostic Prezentare video Link-uri adecvate
diferenţial; intervenţii logopedice Analiză de conţinut Suport bibliografic
9 Simptomatologie specifică în disfagie; intervenţii Prezentare video Link-uri adecvate
logopedice complementare Analiză de conţinut Suport bibliografic
10 Simptomatologie tipică în sindromul emisferei Prezentare video Link-uri adecvate
drepte; diagnostic diferenţial; intervenţii logopedice Analiză de conţinut Suport bibliografic
11 Tulburări de limbaj tipice în paralizia cerebrală Prezentare video Link-uri adecvate
(IMOC) şi traumatismul craniocerebral Analiză de conţinut Suport bibliografic
12 Consilierea familiei persoanei cu tulburări de Studiu de caz Link-uri adecvate
comunicare şi tulburări neuromotorii asociate Dezbatere structurată Suport bibliografic
13 Rolul echipei multidisciplinare în evaluare şi Situaţie-problemă Link-uri adecvate
planificarea intervenţiei psihopedagogice Lucru în echipă Suport bibliografic
14 Clarificarea eventualelor neclarităţi/confuzii Analiză recapitulativă Note de curs
Bibliografie
American Speech-Language-Hearing Association (2007). Childhood apraxia of speech. Technical report.
Accesat la adresa http://www.asha.org/policy/TR2007-00278.htm (06.02.2016).
Bastiaanse, R., Prins, R. S. (2014). Aphasia. In L. Cummings (coord.), The Cambridge handbook of
communication disorders (pp. 224-246). Cambridge: Cambridge University Press.
Dewarrat, G. M., Annoni, J. M., Fornari, E., Carota, A., Bougousslavsky, J., Maeder, P. (2009). Acute
aphasia after right hemisphere stroke. Journal of Neurology, 256(9), 1461-1467.
Hodge, M. (2014). Developmental dysarthria. In L. Cummings (coord.), The Cambridge handbook of
communication disorders (pp. 26-48). Cambridge: Cambridge University Press.
Joanette, Y., Ferré, P., Wilson, M. A. (2014). Right hemisphere damage and communication. In L.
Cummings (coord.), The Cambridge handbook of communication disorders (pp. 49-60). Cambridge:
Cambridge University Press.
McNeill, B. (2014). Developmental verbal dyspraxia. In L. Cummings (coord.), The Cambridge handbook
 of communication disorders (pp. 224-246). Cambridge: Cambridge University Press.
Murdoch, B. E. (2014). Apraxia of speech. In L. Cummings (coord.), The Cambridge handbook of
communication disorders (pp. 211-223). Cambridge: Cambridge University Press.
Robin, D. A., Flagmeier, S. (2014). Apraxia of speech. In L. Cummings (coord.), The Cambridge handbook
of communication disorders (pp. 224-246). Cambridge: Cambridge University Press.
Shriberg, L. D. (2010). A neurodevelopmental framework for research in childhood apraxia of speech. In
B. Maassen şi P. van Lieshout (coord.), Speech motor control: new developments in basic and applied
research (pp. 259-270). New York: Oxford University Press.
Togher, L. (2014). Traumatic brain injury and communication. In L. Cummings (coord.), The Cambridge
handbook of communication disorders (pp. 284-299). Cambridge: Cambridge University Press.
Verza, E. (2011). Tulburările de limbaj şi comunicare. In E. Verza şi F. E. Verza (coord.), Tratat de
psihopedagogie specială (pp. 548-631). Bucureşti: Ed. Universităţii din Bucureşti

Cerinţe:

Referatul va aborda una din temele propuse din perspectiva impactului tulburării neurologice
asupra interacţiunii cu mediul ambiant (orientare spaţio-temporală, tonus postural, manipulare,
mişcare etc.) şi cu cel sociocultural (înţelegere a comunicării de orice natură ar fi ea, exprimare prin
limbaj verbal sau nonverbal, relaţionare afectivă etc.). De asemenea, acolo unde este cazul, puteţi
trata tema prin prisma efectului terapiei logopedice şi al intervenţiei psihopedagogice în general.
Puteţi alege şi altă tulburare neurologică cu repercusiuni majore asupra comunicării (e.g. scleroza
multiplă), dar numai cu acordul meu. Referatul va fi elaborat după următorul model:

Nume şi prenume (ale autorului referatului, în colţul din dreapta sus)

Titlul referatului (nu este obligatoriu să fie identic cu cel al temei alese, font TNR 14 bold)
Rezumat (max. 5-6 rânduri, font TNR 10) şi cuvinte-cheie (font TNR 10 italic)
Conţinut (min. 10 pagini, font TNR 12)
1. introducere
2. context
3. premise teoretice şi/sau experimentale
4. analiză critică a subiectului referatului, cu argumente pro şi contra
5. concluzii (incluzând observaţii argumentate ale autorului/autoarei referatului)
6. alte menţiuni (dacă se impun)
Bibliografie (min. 5 titluri, citate conform standardului APA, font TNR 10)

Referatul va fi editat cu caractere Times New Roman 12, la un rând, justified, în limba română,
cu diacritice. Nu se acceptă în bibliografie lucrări în limba română sau articole publicate în limbi
străine ale unor autori români. Această solicitare se datorează cerinţei exprese de a trece în revistă
literatura de specialitate străină şi nu implică niciun fel de conotaţii negative referitoare la calitatea
activităţii ştiinţifice şi profesionale a specialiştilor români. Resursele online disponibile au caracter
orientativ şi sunt variate, atât ca tematică, cât şi ca adresabilitate. Verificaţi cu atenţie informaţiile
găsite, în special în cazul blogurilor, al articolelor din presă ori al enciclopediilor deschise. Site-urile
de tip „file sharing” nu pot fi citate în bibliografie! Nu se acceptă referatele „de-a gata”, „cut and
paste” ori duplicate. Una şi aceeaşi temă poate fi abordată de mai multe ori fără ca rezultatul final să
fie identic (reprezintă, aşadar, o tratare personală). Ca cerinţă expresă, vă rog să nu diluaţi conţinutul
referatului, ci să vă concentraţi pe un anumit aspect pe care îl consideraţi mai important sau mai
interesant din punct de vedere al tendinţelor viitoare.
Ponderea referatului în nota finală este de 50%. Baremul constă în:
1 pct.: pentru structură (respectarea cerinţelor de organizare şi editare).
2 pct.: pentru conţinut (informaţie relevantă, suficientă, prezentată concis).
1 pct.: pentru coerenţă (expunerea clară a ideilor şi informaţilor).
1 pct.: pentru corectitudine (furnizarea unor informaţii reale, verificabile).
Referatele vor fi aşteptate până la data examenului (inclusiv), fără posibilitatea depăşirii
termenului-limită. Lucrările care nu întrunesc criteriile minime de calitate prezentate mai sus nu vor
fi luate în considerare.
 Citare bibliografică în stil APA (exemple)

Carte
American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (DSM V). Washington,
DC: Autor.
Ostergren, J. A. (2020). Speech-language pathology assistants: a resource manual (ed. a doua). San Diego, CA: Plural.

Capitol în carte
Bastiaanse, R., Prins, R. S. (2014). Aphasia. In L. Cummings (coord.), The Cambridge handbook of communication
disorders (pp. 224-246). Cambridge: Cambridge University Press.

Articol (digital object identifier pentru articolele recente)

Broca, P. (1865). Du siège de la faculté du langage articulé. Bulletin de la Société d’Anthropologie, 6, 337-393.
Buică, C. B. (2018). Sense International Romania: 15 years working on behalf of children with deafblindness.
Communication Disorders Quarterly, 39(2), 381-384. doi: 10.1177/1525740117695778

Articol online
Duchan, J. F. (2011). A history of speech-language pathology. Accesat la data de 13.12.2015 la adresa:
http://www.acsu.buffalo.edu/~duchan/new_history/early_modern/aphasia_history_before_1800.html

Conferinţă
Keatley, M. A., Pike, P. (1976). An automated pulmonary function laboratory: clinical use in determining respiratory
variations in apraxia. In R. H. Brookshire (coord.), Clinical aphasiology: conference proceedings (pp. 98-109).
Minneapolis, MN: BRK Publishers.
Bratu, M., Buică-Belciu, C., Caraman, D. (2018). Teachers’ perspective on using of new pedagogical approaches for
students with hearing impairments. In I. Roceanu (ed.), 14th International Scientific Conference eLearning and Software
for Education: eLearning challenges and new horizons (Vol. 1, pp. 63-70). Bucureşti: „Carol I” National Defence
University. doi: 10.12753/2066-026X-18-008

Miscellanea
Buică, C. B. (2018). Scurt excurs istoric în afaziologie. Accesat la data de 12.10.2019 la adresa:
https://buicabelciucristian.wordpress.com/2018/11/06/scurt-excurs-istoric-in-afaziologie/
Boisvert, M. K. (2012). An investigation of the efficacy of speech and language interventions with students with ASD
using telepractice (dizertaţie doctorală). Accesat la Open Access Dissertations, Paper 536.
American Speech-Language-Hearing Association (2007). Childhood apraxia of speech. Technical report. Accesat la
06.02.2016 la adresa http://www.asha.org/policy/TR2007-00278.htm
 II. PERSPECTIVE ÎN RECUPERAREA PSIHOPEDAGOGICĂ

Tematică:

8.1. Curs Metode de predare Observaţii

1 Prezentarea obiectivelor şi cerinţelor cursului; Prelegere interactivă Suport bibliografic
trecerea în revistă a tematicii; noţiuni introductive Blended learning Feedback
2 Competenţe şi responsabilităţi ale logopedului în Prelegere interactivă Note de curs
societatea contemporană Blended learning Link-uri adecvate
3 Terapia logopedică asistată de calculator; aplicaţii Prelegere interactivă Note de curs
utile; analiză critică Blended learning Link-uri adecvate
4 Telepractica: modalitate de furnizare a serviciilor Prelegere interactivă Note de curs
logopedice la distanţă Blended learning Link-uri adecvate
5 Dizabilitate şi tehnologie: utilizarea realităţii Prelegere interactivă Note de curs
virtuale şi a celei augmentate în educaţia specială Blended learning Link-uri adecvate
6 Sisteme de comunicare alternative în deficienţele Prelegere interactivă Note de curs
senzoriale multiple (surdocecitate) Blended learning Link-uri adecvate
7 Integrarea polisenzorială: abordarea holistică în Prelegere interactivă Note de curs
stimularea copiilor cu d.s.m./surdocecitate Blended learning Link-uri adecvate
8 Specificul intervenţiei psihopedagogice timpurii Prelegere interactivă Note de curs
la copiii cu dizabilităţi Blended learning Link-uri adecvate
9 Dubla excepţionalitate: supradotare şi dizabilitate Prelegere interactivă Note de curs
(e.g. tulb. de învăţare, deficienţe fizice/senzoriale) Blended learning Link-uri adecvate
10 Managementul comportamentului la copiii cu Prelegere interactivă Note de curs
CES: provocări şi oportunităţi Blended learning Link-uri adecvate
11 Răspuns la Intervenţie (RTI): conceptualizare, Prelegere interactivă Note de curs
structură, aplicabilitate, finalităţi, limite Blended learning Link-uri adecvate
12 Planul educaţional individualizat: necesitate, Prelegere interactivă Note de curs
principii, structură, finalităţi, aplicabilitate, limite Blended learning Link-uri adecvate
13 Subiect la alegerea masteranzilor / invitat pe o Prelegere interactivă Note de curs
temă actuală în psihopedagogia specială Blended learning Link-uri adecvate
14 Recapitulare a noţiunilor de bază; clarificarea Analiză recapitulativă Note de curs
eventualelor neclarităţi/confuzii Feedback
Bibliografie
A. Suport de curs principal
Buică, C. B. (2020). Perspective în recuperarea psihopedagogică (note de curs). Bucureşti: -.
B. Material de aprofundare
American Psychiatric Association (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (DSM V).
Washington D.C.: Autor.
Bagnato, S. J. (2007). Authentic assessment for early childhood intervention: best practices. New York:
Guilford.
Batshaw, M. L., Roizen, N. J., Lotrecchiano, G. R. (coord.) (2013). Children with disabilities (ed. a şaptea).
Baltimore, MD: Paul H. Brookes.
Bowen, C. (2015). Children’s speech sound disorders (ed. a doua). Hoboken, NJ: Wiley/Blackwell.
Bratu, M., Buică-Belciu, C., Caraman, D. (2018). Teachers’ perspective on using of new pedagogical
approaches for students with hearing impairments. In I. Roceanu (ed.), 14th International Scientific
Conference eLearning and Software for Education: eLearning challenges and new horizons (Vol. 1,
pp. 63-70). Bucureşti: „Carol I” National Defence University. doi: 10.12753/2066-026X-18-008
Buică, C. B. (2013). Telepractica logopedică: actualităţi şi perspective. Protecţia socială a copilului, 49-
50(1-2), 115-123.
Buică, C. B. (2014). Programul Educaţional Individualizat: origini, definiţie, principii, structură. Revista de
psihopedagogie, 1, 243-289.
Buică, C. B. (2018). Sense International Romania: 15 years working on behalf of children with
deafblindness. Communication Disorders Quarterly, 39(2), 381-384. doi: 10.1177/1525740117695778
Buică, C. B., Popovici, D. V. (2014). Being twice exceptional: gifted students with learning disabilities.
Procedia – Social and Behavioral Sciences, 127, 519-523.
Campbell, F. K. (2009). Contours of ableism: the production of disability and abledness. New York:
Palgrave Macmillan.
Gargiulo, R. M. (2012). Special education in contemporary society: an introduction to exceptionality (ed. a
patra). Thousand Oaks, CA: Sage.
Gargiulo, R., Kilgo, J. (2005). Young children with special needs (ed. a doua). Mason, OH: Delmar
Cengage Learning.
Guffey, E. (2018). Designing disability: symbols, space, and society. New York: Bloomsbury.
Florian, L., McLaughlin, M. J. (coord.) (2008). Disability classification in education: issues and
perspectives. Thousand Oaks, CA: Corwin.
Hedge, M. N., Davis, D. (2010). Clinical methods and practicum in speech-language pathology (ed. a
cincea). Clifton Park, NY: Delmar Cengage Learning.
Hornby, G. (2014). Inclusive special education: evidence-based practices for children with special needs
and disabilities. New York: Springer.
Kuppers, P. (2011). Disability culture and community performance: find a strange and twisted shape. New
York: Palgrave Macmillan.
Lancioni, G. E., Sigafoos, J., O’Reilly, M. F., Singh, N. N. (2013). Assistive technology: interventions for
individuals with severe/profound multiple disabilities. New York: Springer.
Lum, C. (2002). Scientific thinking in speech and language therapy. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum.
Martin, F. N., Clark, J. G. (2015). Introduction to audiology (ed. a douăsprezecea). Boston: Pearson.
Mazurek, K., Winzer, M. A. (2000). Special education in the 21st century. Washington, DC: Gallaudet
University Press.
Ostergren, J. A. (2020). Speech-language pathology assistants: a resource manual (ed. a doua). San Diego,
CA: Plural.
Roth, P., Worthington, C. K. (2011). Treatment resource manual for speech-language pathology (ed. a
patra). Clifton Park, NY: Delmar Cengage Learning.
Rushbrooke, E., Houston, K. T. (2016). Telepractice in audiology. San Diego, CA: Plural.
Salvia, J., Ysseldyke, J., Bolt, S. (2010). Assessment: in special education and inclusive education (ed. a
unsprezecea). Belmont, CA: Wadsworth / Cengage Learning.
Schillmeier, M. (2010). Rethinking disability: bodies, senses, and things. New York: Routledge.
Verza, F. E. (2011). Deficienţe asociate. In E. Verza şi F. E. Verza (coord.). Tratat de psihopedagogie
specială (pp. 732-807). Bucureşti: Ed. Universităţii din Bucureşti.
C. Alte surse utile
https://buicabelciucristian.wordpress.com/
http://www.asha.org/default.aspx
https://www.cec.sped.org/
http://www.deafblindinternational.org/
http://www.rti4success.org/
8.2. Seminar Metode de predare Observaţii
1 Detalierea structurii tematice a cursului; alegerea Discuţie structurată Programa cursului
unei teme de curs/seminar la sugestia masteranzilor Evaluare propuneri Feedback
2 Profilul profesional al logopedului în societatea Expunere orală Link-uri adecvate
actuală şi tendinţe de viitor în ţară şi în străinătate Dezbatere structurată Suport bibliografic
3 Programe de calculator şi aplicaţii pentru telefon Prezentare video Link-uri adecvate
mobil folosite în terapia logopedică Analiză de conţinut Probă de evaluare
4 Analiză comparativă între abordarea terapeutică Prezentare video Link-uri adecvate
clasică şi cea la distanţă în logopedie Dezbatere structurată Suport bibliografic
5 Aplicaţii ale realităţii virtuale şi ale realităţii Prezentare video Link-uri adecvate
augmentate în recuperarea psihopedagogică Analiză de conţinut Suport bibliografic
6 Folosirea tehnologiei moderne în optimizarea Prezentare video Link-uri adecvate
comunicării la persoanele cu surdocecitate Analiză de conţinut Suport bibliografic
7 Abordarea Snoezelen: stimularea multimodală a Prezentare video Link-uri adecvate
persoanelor cu deficienţe senzoriale multiple Analiză de conţinut Suport bibliografic
8 Principii ale evaluării autentice în intervenţia Prezentare video Link-uri adecvate
timpurie la copiii cu dizabilităţi Analiză de conţinut Suport bibliografic
9 „Dislexia ascunsă”: copii supradotaţi cu tulburări Prezentare video Link-uri adecvate
de învăţare (intervenţii psihopedagogice moderne) Analiză de conţinut Suport bibliografic
10 Intervenţii eficace pentru ameliorarea abaterilor Demonstraţie Link-uri adecvate
de comportament ale copiilor cu CES Joc de rol Suport bibliografic
11 Modalităţi de implementare a strategiei RTI – Studiu de caz Link-uri adecvate
exemple şi aplicaţii Analiză structurată Suport bibliografic
12 Elaborarea planului educaţional individualizat – Demonstraţie P.e.i. exemplu
exemple şi aplicaţii Practică dirijată Suport bibliografic
13 Temă la alegerea masteranzilor / deplasare la o Prezentare Link-uri adecvate
instituţie de învăţământ special Dezbatere structurată Suport bibliografic
14 Clarificarea eventualelor neclarităţi/confuzii Analiză recapitulativă Feedback
Bibliografie
Brody, L. E., Mills, C. J. (1997). Gifted children with learning disabilities. Journal of Learning Disabilities,
30(2), 282-297.
 Buică, C. B. (2013). Telepractica logopedică: actualităţi şi perspective. Protecţia socială a copilului, 49-
50(1-2), 115-123.
Fuchs, L. S., Fuchs, D. (2006). Introduction to response to intervention: what, why, and how valid is it?
Reading Research Quarterly, 41, 93-99.
Klopfer, E. (2008). Augmented learning: research and design of mobile educational games. Cambridge,
MA: MIT Press.
Long, T. (2013). Early intervention. In M. L. Batshaw, N. J. Roizen, G. R. Lottrecchiano (coord.), Children
with disabilities (ed. a şaptea, pp. 547-557). Baltimore, MD: Paul H. Brookes.
Popovici, D. V., Buică, C. B. (2012). Professional challenges in computer-assisted speech therapy.
Procedia – Social and Behavioral Sciences, 33, 518-522.
Popovici, D. V., Buică, C. B., Velican, V. (2011). Relevanţa factorului tehnologic în terapia tulburărilor de
limbaj. Revista de psihopedagogie, 1, 49-56.
Tobolcea, I., Danubianu, M. (2010). Computer-based programs in speech therapy of dyslalia and dyslexia-
dysgraphia. Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience, 1(2), 52-62.
Verza, E. (2004). Evaluarea limbajului şi intervenţia terapeutică. Revista de psihopedagogie, 1, 13-24.

Cerinţe:

Articolul rezumat poate trata orice temă care vizează preocupări de actualitate în psihopedagogia
specială din punct de vedere conceptual, educaţional-recuperativ, tehnologic, social etc. Rezumatul
va fi elaborat după următorul model (v. exemplu anexat):

Nume şi prenume (ale autoarei/autorului rezumatului, în partea dreaptă, sus)

Titlul original al articolului (citare completă, incluzând autorul/autorii acestuia)
Rezumat (traducerea abstract-ului în limba română, font TNR 10)
Metodologie (descriere sumară a eşantionului, instrumentelor şi metodelor, design-ului cercetării)
Conţinut (rezumare concisă, corectă şi clară a derulării cercetării, cu accent pe elementele esenţiale)
Concluzii (enumerare succintă a concluziilor articolului)

Articolul rezumat va fi editat cu caractere Times New Roman 12, la un rând, justified, în limba
română, cu diacritice, fără a depăşi două pagini. Rezumatele vor fi aşteptate până la data examenului
(inclusiv), fără posibilitatea depăşirii termenului-limită. Lucrările care nu întrunesc criteriile minime
de calitate prezentate mai sus nu vor fi luate în considerare. Ponderea articolului rezumat în nota
finală va fi de 20%.

Este necesară recenzia unei cărţi (de ficţiune sau nonficţiune) care are ca subiect sau tratează una
din temele prezentate mai sus, indiferent dacă este vorba de un autor român sau străin ori dacă este
publicată în limba română sau în altă limbă. Recenzia va trebui să respecte următorul model:

Nume şi prenume (ale autorului/autoarei recenziei, în partea dreaptă, sus)

Titlul original al cărţii (citare completă, incluzând autorul/autorii acestuia)
Rezumat (prezentare pe scurt a subiectului principal al cărţii, font TNR 10)
Analiză (descriere sumară a elementelor esenţiale ale cărţii, însoţită de aprecieri personale)
Sinteză (evaluare finală succintă a conţinutului cărţii, însoţită de aprecieri personale)

Recenzia va fi editată cu caractere Times New Roman 12, la un rând, justified, în limba română,
cu diacritice, fără a depăşi trei pagini. Rezumatele vor fi aşteptate până la data examenului (inclusiv),
fără posibilitatea depăşirii termenului-limită. Recenziile care nu respectă criteriile minime de calitate
prezentate mai sus nu vor fi luate în considerare. Ponderea recenziei în nota finală va fi de 30%.
 Autor: Xenia Y. Zisulescu
(Master TLPC, anul II)

Titlul original
Martinez, R. S., Semrud-Clikeman, M. (2004). Emotional adjustment and school functioning of
young adolescents with multiple versus single learning disabilities. Journal of Learning Disabilities,
37(5), 411-420. doi: 10.1177/ 00222194040370050401

Rezumat:
Preadolescenţi (din clasele VI-VIII) cu dificultăţi de învăţare multiple (Learning Disabilities – LD; citit – RD şi calcul
matematic – MD), aflaţi în sisteme educaţionale incluzive, au fost comparaţi cu adolescenţi cu dificultăţi de învăţare
singulare (citit sau calcul matematic) şi cu adolescenţi cu realizări tipice vârstei (Typically Achieving – TA) în ceea ce
priveşte funcţionalitatea lor psihosocială în două arii ale well-being-ului la adolescenţi: adaptarea emoţională şi
funcţionalitatea şcolară. Proba „Auto-Raportarea Personalităţii pentru adolescenţi după Sistemul de Evaluare a
Comportamentului pentru Copii (The Behavior Assessment System for Children, Reynolds şi Kamphaus, 1998)” a fost
folosită pentru a determina well-being-ul. O sută douăzeci de elevi din învăţământul gimnazial – 15 băieţi şi 15 fete în
fiecare grup – au fost incluşi în prezentul studiu.

Eşantion:
Cei 120 de adolescenţi de clasa a VI-a (N=33), a VII-a (N=54) şi a VIII-a (N=33) au fost selectaţi şi
repartizaţi pe grupe după criteriul LD: o grupă de 30 de adolescenţi cu LD multiple (15 băieţi şi 15
fete), o grupă de 30 de adolescenţi cu LD simplă + RD (15 băieţi şi 15 fete), o grupă de 30 cu LD
simplă + MD (15 băieţi şi 15 fete), o grupă de 30 TA (15 băieţi şi 15 fete). Participanţii sunt subiecţi
americani albi (N=65), hispanici (N=37), afroamericani (N=16) şi asiatici (N=2), provenind din
sisteme educaţionale incluzive şi având vârsta minimă 12 ani.

Instrumente:
A fost folosit BASC-SRP pentru adolescenţi (The adolescent level of the Behavior Assessment
System for Children – Self-Report of Personality), mai exact următoarele trei compozite şi scalele lor
clinice corespunzătoare: Indexul Simptomelor Emoţionale (Stres social, Anxietate, Depresie, Simţ al
Inadecvării, Relaţii Interpersonale, şi Stimă de Sine), Neadaptarea Şcolară (Atitudine faţă de Şcoală,
Atitudine faţă de Profesori, şi Căutare de Senzaţii) şi Neadaptare Clinică (Atipicalitate, Locus al
Controlului, Somatizare, Stres social, şi Anxietate).

Design-ul cercetării:
Participanţii au fost recrutaţi din 14 şcoli publice şi au fost departajaţi după principiul discrepanţei
mai mari de 16 puncte între abilitate intelectuală (IQ) şi performanţă, ceea ce defineşte dificultatea de
învăţare. Testări ulterioare folosind Wechsler Intelligence Scale for Children III, şi subtestele
destinate evaluării cititului şi calculului matematic din Wechsler Individual Achievement Test au
confirmat repartiţia iniţială.

Rezumatul articolului:
Ipoteza studiului, conform căreia elevii cu multiple LD au o situaţie mai gravă decât cei cu
LD simple sau decât cei fără LD a fost susţinută parţial de rezultate, astfel încât elevii cu RD + MD
au înregistrat abateri mai ridicate decât cei TA (dar nu şi decât cei cu LD simple fără RD sau MD) pe
toate cele trei compozite ale BASC-SRP şi pe 2 scale clinice (Depresie şi Atipicalitate). Elevii cu
multiple LD tind să fie mai imaturi social decât cei fără LD. Cei cu RD + MD s-au abătut cu mult
mai mult de la norma Atipicalităţii decât colegii lor TA. Este posibil ca elevii cu o singură LD să îşi
compenseze dificultatea academică şi astfel să obţină mai puţine eşecuri academice; ca rezultat,
aceştia vor fi mai bine adaptaţi decât elevii cu probleme în multiple arii academice. Cercetarea
prezintă de asemenea faptul că atât elevii cu multiple LD cât şi cei cu simple LD au un simţ al
inadecvării mai acut decât elevii fără LD. Deşi self-concept-ul acestora nu se distinge de cel al
elevilor fără LD, cei cu una sau mai multe LD par a se simţi inadecvaţi în privinţa abilităţii
intelectuale şi statusului şcolar. De asemenea, s-a descoperit că elevii cu LD multiple şi cu MD (dar
nu şi cei cu RD) au obţinut scoruri critice la inadaptarea şcolară. Tendinţa celor cu LD de a se
compara cu elevii TA poate explica parţial descoperirile prezentului studiu.
Însumând, studiul sugerează faptul conform căruia existenţa unor multiple LD (în citire şi
matematică) poate constitui un factor de risc pentru funcţionalitatea emoţională şi adaptarea şcolară.
Rezultatele au confirmat faptul că adolescenţii cu multiple LD (citire şi matematică) au raportat o
funcţionalitate scăzută (adică, scoruri T mai ridicate) vizând inadaptarea şcolară, inadaptarea clinică,
indexul simptomelor emoţionale, atitudine faţă de şcoală, atipicalitate şi depresie în comparaţie cu
grupul TA, dar nu şi în comparaţie cu grupul cu LD singulară (citit sau calcul matematic). Toate cele
trei loturi s-au diferenţiat de grupul TA (dar nu şi unele de altele) în planul sentimentului de
inadecvare, grupul cu LD multiple obţinând cele mai ridicate scoruri T. Analize adiţionale au indicat
diferenţe semnificative între fete şi băieţi, neţinând cont de statusul LD. Fetele au raportat scoruri T
mai ridicate în ceea ce priveşte indexul simptomelor emoţionale, stresul social, depresia, însă băieţii
au raportat mai frecvent Inadaptare Şcolară şi Căutare de Senzaţii.
S-au relevat şi diferenţe între genuri, anume faptul că fetele au dificultăţi mai mari în
compozitele Depresie, Simţ al Inadecvării şi Indexul Simptomelor Emoţionale decât băieţii. Prin
contrast, băieţii au raportat o funcţionalitate mai slabă decât fetele în ceea ce priveşte Inadaptarea
Şcolară şi Căutarea de Senzaţii. Intervenţii adresate funcţionalităţii emoţionale a fetelor şi
dificultăţilor psihosociale unice ale băieţilor, fără a ţine cont de statusul LD, ar trebui să fie în centrul
activităţii viitoare în şcoli.

Concluzii:
1. Elevii cu LD multiple întâmpină dificultăţi mai mari în ceea ce priveşte funcţionalitatea
emoţională şi şcolară decât cei TA.
2. Elevii cu LD simple pot compensa dificultăţile şcolare şi emoţionale în alte arii academice
mai bine decât cei cu multiple LD.
3. Atât cei cu LD multiple cât şi cei cu LD simple au un simţ al inadecvării intelectuale şi
şcolare mai ridicat decât cei fără LD.
4. Elevii cu LD multiple, simple şi fără LD posedă un self-concept similar.
5. Elevii cu multiple LD, cu MD, dar nu şi cei cu RD, au înregistrat scoruri net mai ridicate la
inadaptarea şcolară în raport cu cei TA.
6. LD este un factor de risc pentru dificultăţile psihosociale şi problemele şcolare.
7. Fetele cu LD sunt mai expuse Depresiei, Simţului Inadecvării şi Simptomelor Emoţionale
decât băieţii, pe când aceştia au tendinţe spre Inadaptare Şcolară şi Căutare de Senzaţii.

NB: referatele, rezumatele şi recenziile vor fi primite la adresa: cristianbuicabelciu@yahoo.com până

la data şi ora examenului.