Sunteți pe pagina 1din 6

Roci magmatice

Andezitele sunt roci magmatice efuzive alcatuite din feldspati plagioclazi,


hornblenda, biotit, augit, cuart. Au o strucutra porfirica cu fenocristale de
feldspat, biotit, piroxeni si chiar cuart.
Utilizari
Andezitele se utilizeaza în principal ca piatra bruta pentru anrocamente si straturi
de fundatie la drumuri, tunele, viaducte, îndiguiri, piatra sparta pentru drumuri si
balastarea cailor ferate, agregate prelucrate pentru betoane rezistente la acizi,
cribluri, nisip de concasaj si ca piatra cioplita (pavele, borduri, calupi).
Comportarea la uzura este buna, mai ridicata în cazul andezitelor piroxenice si
mai scazuta la varietatile cu mult biotit.
Ca roca ornamentala, andezitele pot fi folosite în placari interioare si exterioare,
glafuri, ancadramente, solbancuri, trepte etc.
2. Zacaminte reprezentative
Aciuta si Leasa, jud. Arad
Suseni, jud. Harghita
Cerepes-Sovata, jud. Harghita

Dacitele sunt roci magmatice efuzive neovulcanice, având compozitia


mineralogica compusa din feldspati alcalini, feldspati plagioclazi, cuart,
hornblenda, biotit si uneori piroxeni.
Au structura porfirica si textura masiva. Fenocristalele sunt de regula formate
dintr-un andezin zonat, cuart, biotit si mai rar hornblenda. Pasta microcristalina,
rar sticloasa, este constituita din aceiasi componenti mineralogici la care se
adauga ca accesorii: zirconul, titanitul, granatul.
1. Utilizari
Dacitele sunt utilizate în diverse lucrari de constructii sub forma de agregate
minerale naturale prelucrate, ca piatra de constructie prelucrata sau
neprelucrata, precum si ca cioplituri si blocuri brute si fasonate.
Dacitele mai pot fi utilizate în lucrari ornamentale decorative.
Conditiile de calitate impuse pentru folosirea dacitelor pentru constructia de
drumuri si balastarea cailor ferate sunt prevazute în SR 667/2001 - Agregate
naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri, respectiv SR 2246/1996 -
Piatra sparta pentru balastarea liniilor de cale ferata (prezentate anterior).
2. Tipuri de ocurente geologice
Forma de zacamânt a dacitelor este filonul, lacolitul, si sillul .
3. Ocurente în România
Dacitele apar în Muntii Apuseni si în Muntii Rodnei.
Zacaminte:
1. Judetul Bistrita Nasaud: Poiana Ilvei II; Poiana Ilvei – Lunca Seaca; Poiana Ilvei –
Magura Sturzii; Sângeorz Bai II; Tunel – Magura Ilvei; Valea Cormaia – Km 5;
Zagra.
2. Judetul Caras Severin: Strajut – Valea Mare.
3. Judetul Cluj: Bologa (Comuna Poieni); Morlaca; Poieni.
4. Zacaminte reprezentative
Poiana Ilvei, jud. Bistrita Nasaud

Dioritele sunt roci magmatice intrusive alcatuite din feldspat plagioclaz neutru
(andezin) sau oligoclaz, hornblenda, biotit, piroxeni si cuart. Atunci când cuartul
depaseste 5%, roca se numeste diorit cuartifer. Dupa mineralul melanocrat
predominant, dioritele pot prezenta urmatoarele varietati: diorite cu piroxen,
diorite cu biotit, diorite cu hornblenda. Structura dioritelor este holocristalina, iar
textura masiva. Culoarea difera functie de continutul mineralogic, de la cenusiu
la verde.
Utilizari

1
Roci magmatice

Dioritele sunt utilizate ca piatra sparta, cioplituri, blocuri brute si fasonate si


pentru diverse lucrari ornamental - decorative.
Dioritele microcristaline au calitati tehnologice superioare dioritelor pegmatoide,
iar cele biotitice sunt inferioare fata de cele piroxenice.
Conditiile de calitate impuse pentru folosirea dioritelor pentru constructia de
drumuri si balastarea cailor ferate sunt prevazute în SR 667/2001 - Agregate
naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri, respectiv SR 2246/1996 -
Piatra sparta pentru balastarea liniilor de cale ferata (prezentate anterior).
2. Ocurente în România
Dioritele apar în partea de nord a Muntilor Zarand, în Carpatii Meridionali, în
Muntii Apuseni, în Banat si în Dobrogea de Nord (Greci).
Zacaminte:
1. Judetul Arad: Paulis; Soimos.
2. Judetul Caras Severin: Forotic.
3. Judetul Salaj: Moigrad.
Zacaminte reprezentative
Soimos, jud. Arad

Granitele sunt roci magmatice intrusive, cu structura faneritica, holocristalina si


hipidiomorfa sau alotriomorf-granulara, in a caror componenta mineralogica
intra: cuartul, feldspatii potasici (ortoza), microclinul si feldspatii plagioclazi acizi
(albit, oligoclaz).
Ca minerale subordonate apar: muscovitul, biotitul, hornblenda si foarte rar
piroxeni. Ca minerale accesorii se întâlnesc zircon, turmalin, granat, epidot etc.
1. Utilizari
Granitele sunt folosite, functie de continutul mineralogic, structura rocii si
culoare, în lucrari de constructie (piatra sparta, concasata si fasonata), cioplituri
si placaje în lucrari ornamental - decorative, lucrari de întretinerea drumurilor,
agregate naturale pentru betoane etc.
2. Tipuri de ocurente geologice
Principalele forme de zacamânt ale granitelor sunt: batolite, lacolite, dykuri,
stockuri, filoane fisurate
4. Ocurente în România
Granitele formeaza masive importante în Muntii Apuseni, Carpatii Meridionali si în
Dobrogea de Nord.
Zacaminte:
Granit ornamental
1.Judetul Caras – Severin: Toplet.
2.Judetul Tulcea: Dealul Serparu; Greci - Extindere.
Granit pentru constructii
1.Judetul Arad: Radna.
2.Judetul Bihor: Pietroasa.
3.Judetul Caras Severin: Crusovita; Iablanita; Valea Cernei – Seracova; Valea
Porcului.
4.Judetul Gorj: Meri; Plesa – Porceni.
5.Judetul Mehedinti: Mala - Eselnita.
6.Judetul Satu Mare: Valea Lupului – Homoroade.
7.Judetul Tulcea: Atmagea; Caprarie; Caprarie – Macin; Izvoarele Macin – VII;
Macin – Derea – Anton Suluk; Turcoaia – Iacobdeal.
5. Zacaminte reprezentative
Turcoaia, jud. Tulcea
Plesa-Porceni, jud. Gorj

2
Roci magmatice

Granodioritele sunt roci magmatice intrusive, intermediare între granite si


diorite cuartifere.
Ele au o structura faneritica, holocristalina si hipidiomorf – granulara, alcatuita
din cuart, feldspat plagioclaz (oligoclaz) mai mult decât feldspat alcalin (ortoza,
microclin, albit) si unul sau mai multe minerale femice (biotit, hornblenda verde,
piroxeni). Acese roci au culori mai închise decât granitele, din cauza procentului
mai redus de cuart si a prezentei mineralelor femice. Granodioritele prezinta
variatii structurale de la microcristaline pâna la pegmatitice.
1. Utilizari
Granodioritele se folosesc pentru lucrari de constructii civile/industriale si de
drumuri si pentru lucrari ornamentale si decorative.
Caracteristicile lor calitative, ca si utilizarile, sunt asemanatoare cu cele ale
granitelor.
3. Tipuri de ocurente geologice
Principalele forme de zacamânt ale granodioritelor sunt: batolite, lacolite, dykuri,
stockuri, filoane fisurate.
4. Ocurente în România
Granodioritele se întâlnesc în Muntii Vladeasa, la Baita Bihor, Savârsin, în Poiana
Rusca si în Banatul de Vest.
Zacaminte:
1.Judetul Bihor: Pietroasa.
2.Judetul Brasov: Zarnesti - Dealul Blidarului.
3.Judetul Caras Severin: Bradisoru de Jos (perimetrul I); Bradisoru de Jos
(perimetrul I); Surduc – Banat.
4.Judetul Cluj: Valea Lungii – Valea Draganului.
5.Judetul Tulcea: Greci – Macin, Greci (Piatra Imbulzita).
5. Zacaminte reprezentative
Greci, jud. Tulcea
Maidan, Bradisoru, jud. Caras-Severin
Zarnesti, jud. Brasov

Dintre rocile vitrofirice, perlitele ocupa un loc aparte intre materiile prime
pentru materialele de constructii. Formate ca efect al racirii submerse a lavelor in
mod brusc (ceea ce a provocat realizarea unei structuri vitroase si a unor texturi
sferulit-perlitice, fara aparitie de hialoclastite, ci numai de blocuri tipice de lava),
aceste roci se prezinta drept sticle vulcanice tipice, cu frecvente fisuratii
concentrice, care amintesc perlele, de unde si numele acestor tipuri petrografice.
Utilizari
În stare naturala
Macinat si clasat, perlitul are utilizari limitate, bazate pe caracteristicile sale fizice
(abraziv în sapun, slefuire, prafuri de curatat, piatra decorativa) si cele chimice
(sursa de silice in reactia cu varul pentru producerea materiale izolatoare pe baza
de silicat de calciu, coagulant pentru zgura, consumator de silice pentru acidul
fluorhidric folosit în producerea acidului fosforic alimentar).
Perlit expandat
Perlitul expandat se utilizeaza ca material izolator în industria materialelor de
constructii, în industria chimica, în industria siderurgica, în agricultura, etc.
Constructii
Material de umplere (Filler)
Filtru
Tipuri de ocurente geologice
Perlitele se formeaza de regula din lave submarine, a caror racire brusca în apa
favorizeaza formarea unei structuri vitroase cu fisuri concentrice care dau
aspectul rocii.

3
Roci magmatice

Ocurente în România
Orasul Nou si Coca (judetul Satu Mare) - În acesta regiune activitatea vulcanica a
început cu piroclastite si riolite cu structura perlitica. Roca este sticloasa, usoara,
compacta, partial alterata (început de caolinizari, bentonitizari si limonitizari).
Unele perlite sunt cantonate între strate de bentonite, unde se observa trecerile
gradate dintre ele.

Zacaminte:
Judetul Satu Mare: Orasu Nou – Sector Dealul Ciap; Orasu Nou – Dealul Negru;
Orasu Nou – Mujdeni; Orasu Nou – Sector Dealul Patrat; Orasu Nou - Sector
Medies Nord; Orasu Nou - Sector Medies Vii; Orasu Nou - Sector Orasu Nou – VII;
Orasu Nou - Sector Valea Adânca; Orasu Nou - Sector Nados.
Zacaminte reprezentative
Orasu Nou, jud. Satu Mare

Serpentinitele sunt roci metamorfice, constituite, în principal, din silicati de


magneziu hidratati din grupa serpentinei: antigorit (în masele tectonizate acesta
formeaza 90 – 95 % din masa rocii), crisotil, serpophit. Acestora li se adauga
clorit, magnetit, cromit, talc, amfiboli, magnezit si calcit.
1.Utilizari
Serpentinitele sunt utilizate ca materie prima pentru prepararea magneziului
metalic, a sulfatului de magneziu (utilizat în industria farmaceutica, industria
pielariei si industria textila), a oxidului de magneziu (utilizat în industria
materialelor refractare, în industria cauciucului, în industria cimentului etc).
Serpentinitele masive se pot prelucra obtinânduse placi, coloane, fiind utilizate ca
roca ornamentala.
Serpentinitele crisotilice (fibroase) se utilizeaza la producera azbestului.
2. Tipuri de ocurente geologice
Serpentinitele provin, dupa cum arata majoritatea cercetatorilor, din alterarea
rocilor ultrabazice, sub actiunea apelor subterane, fapt sustinut si de dispozitia
lor de-a lungul fisurilor, sau la marginea masivelorde acest tip.
3. Ocurente in Romania
Ogradena - Svinita (judetul Mehedinti) - Serpentinitele apar în complexul rocilor
ofiolitice.
Zona Resita - Secu (judetul Caras - Severin) - Serpentinitele sunt masive,
compacte, fibroase, de culoare verzuie - oliv, provenite prin serpentinizarea unor
amfibolite. Se prelucreaza usor si se lustruiesc bine, obtinându-se obiecte de arta
si obiecte decorative.
Alte serpentinite exploatabile apar în Carpatii Meridionali (Paiusi, Mândra,
izvoarele Latoritei, valea Jietului, Baia de Arama, Voineasa, Petrimanu, Muntii
Sebesului, etc.).
4. Zacaminte reprezentative
Tisovita, jud. Mehedinti (serpentinita magneziana)

Sienitele nefelinice sunt alcatuite din feldspati alcalini, potasici si sodici, un


feldspatoit (de obicei nefelin, local sodalit sau cancrinit), cu putine elemente
femice:biotit, amfiboli si piroxeni sodici. Ca minerale accesorii contin: titanit,
apatit, zircon, epidot si eudialit.
Utilizari:
Rocile sienitice cu continut ridicat de feldspatoizi (mai ales de nefelin, însotit
adesea de sodalit si cancrinit), sunt cunoscute pentru utilizarea lor în industria

4
Roci magmatice

sticlei si a ceramicii fine, apoi la prepararea aluminei, cimentului Portland, putând


fi folosite si ca fondanti în pastele argiloase pentru constructii.
STICLA
CERAMICA
MATERIAL DE UMPLERE
IND CHIMIK
IND TEXTILA
HARTIE
2. Tipuri de ocurente geologice
Nefelinul este raspândit aproape exclusiv în rocile magmatice alcaline, sarace în
silice: sienite nefelinice, pegmatitele lor, fonolite.
Geneza sienitelor nefelinice nu este elucidata, existând mai multe ipoteze:
-cristalizarea diferentiata a unei magme bazaltice deficitara în silice;
-dintr-o magma cu compozitie sienit – nefelinica;
-prin desilicifierea magmei originare si asimilarea carbonatului
4. Ocurente în România
In România, sienite cu nefelin potential valorificabile apar în Carpatii Orientali, la
Ditrau si în Carpatii Meridionali, la Malaia.
5. Zacaminte reprezentative
Valea Ditraului, jud. Harghita

Tufurile sunt roci vulcanice formate prin depunerea subacvatica sau aeriana a
cenusilor vulcanice. Caracteristicile chimico-mineralogice ale tufurilor sunt
identice cu ale rocilor eruptive, iar în ceea ce priveste textura si structura este
identica cu cea a rocilor sedimentare. Atunci când materialul piroclastic este
amestecat cu cel epiclastic roca se numeste tufit.
Functie de compozitia mineralogica se disting: tufuri dacitice, andezitice, riolitice
etc. Tinând cont de structura tufurile pot fi împartite în tufuri vitroclastice,
cristaloclastice, litoclastice etc.
UTILIZARI
-în industria materialelor de constructie;
-ca roca ornamentala
-la fabricarea sitelor moleculare pentru purificare apelor reziduale la instalatiile
pentru flotatie
-În industria sticlei si ceramicii se folosesc la fabricarea sticlei colorate pentru
ambalaje
În industria hârtiei se utilizeaza ca material de umplutura. În industria
materialelor abrazive se utilizeaza la prepararea pastei de slefuit si ca liant
ceramic pentru pietrele de polizor.
2. Ocurente în România
Principalele zone în care sunt exploatate tufurile sunt în judetele Bistrita Nasaud,
Brasov, Cluj, Prahova, Salaj, Vâlcea (Malu Alb-Fedelesoiu, Govora-Bunesti-
Bârlogu, Ocnele Mari).
Zacaminte tufuri industriale:
1.Judetul Arges: Badaranca – Matau; Matau.
2.Judetul Bistrita Nasaud: Cepari – Liviu Rebreanu; Liviu Rebreanu.
3.Judetul Brasov: Persani.
4.Judetul Cluj: Paglisa; Tioc – Cornesti.
5.Judetul Maramures: Valea Morii – Barasana.
6.Judetul Prahova: Slanic (Piatra Verde).
7.Judetul Salaj: Mirsid – Ortelec (zona nordica); Mirsid Sud.
8.Judetul Vâlcea: Dealul Goruneni – Ocnele Mari; Gatejesti – Govora; Govora Sat
(Dealul Scoc); Traistari – Ocnele Mari.
4, Zacaminte reprezentative

5
Roci magmatice

Persani, jud. Brasov


Paglisa, jud. Cluj
Slanic (Piatra Verde), jud. Prahova