GENEZA POLUANŢILOR LA

MOTOARELE CU ARDERE
INTERNĂ

Curs 4
Analiza condiţiilor de geneză şi a factorilor
de influenţă în emisia de HC

10/29/2019 1
 HIDROCARBURI - HmCn
Proprietăţi şi caracteristici:

densitate: 0.703 g/ml,

masa molară: 114.2285 g/mol

punct de îngheţ:−57 °C (216 K)

punct de fierbere: 125.52 °C (398.7 K)

solubilitate în apă: nemiscibil

vâscozitate: 0.542 cP at 20 °C; 1 P = 1 g·cm−1·s−1

Punct de autoaprindere: 220 °C

Entalpia standard la combustie: −5430 kJ/mol

10/29/2019 2
Gruparea Carbon – hidrogen, poate să se concretizeze în diferite structuri
care se caracterizează prin proprietăţi de combustie distincte.

Metilheptan Trimetilhexan
(CH3)2CH(CH2)4CH3.

Trimetilheptan
CH3CH2CH(CH3)CH2CH2CH2CH3

10/29/2019 3
 Clasa de toxicitate şi nivel de pericol
(conform clasificării UE)
(F)
Xn
(N)
Directiva Consiliului European nr. 67/548/EEC

Substanţe sau mixturi inflamabile, de forma:

extrem de inflamabile (F+),
cu grad de inflamabilitate ridicat (F)
Nocivitate (Xn)
Substanţe dăunătoare pentru mediu (N)

10/29/2019 4
 Reacţii tipice în geneza HmCn

1. Reacţia generică de ardere a combustibilului în prezenţa aerului:

combustibil + oxigen → caldura + H 2O + CO2

2. Reacţia în prezenţa oxigenului din în aerul atmosferic (cu conţinut de N):

combustibil + aer atm. → caldura + H 2O + CO2 + N

10/29/2019 5
 Geneza hidrocarburilor prezente în gazele de evacuare
Gazele de eșapament care părăsesc camera de ardere a unui
motor conțin peste 6000 ppm componente de hidrocarburi.
Aceasta reprezintă echivalentul a 1-1,5% din componentele de
hidrocarburi din combustibil.
Aproximativ 40% din acestea sunt componente nealterate ale
combustibilului.
Alte 60% constau din componente parțial reacționate care nu au
fost prezente în combustibilul original.
Acestea sunt mici molecule care nu se găsesc în echilibru şi care
apar atunci când moleculele mari de combustibil se descompun
(cracare termică) în timpul procesului de ardere.
În general aceste molecule sunt tratate ca și cum ar conține un
atom de carbon, CH1.
10/29/2019 6
Emisiile de hidrocarburi sunt diferite pentru fiecare amestec de
benzină, funcţie de componentele originale din combustibil.

Spectrul componentelor HC emise este influenţat de geometria

camerei de ardere, precum şi de parametrii de funcționare ai
motorului

Când emisiile de hidrocarburi ajung în atmosferă, ele acționează

ca iritante și odorante; unele fiind cancerigene.

Toate componentele cu excepția CH4, reacționează cu gazele

atmosferice şi contribuie la formarea smog-ului fotochimic.

10/29/2019 7
 Geneza hidrocarburilor în procesul de ardere

Hidrocarburile din gazele de evacuare sunt rezultatul arderii incomplete a benzinei,

ca urmare a întreruperii propagării flăcării în amestec

Fenomenul de întrerupere a propagării flăcării a primit denumirea de stingerea

flăcării şi este de două tipuri:

stingerea flăcării la perete

stingerea flăcării în masa gazelor

Hidrocarburile apar şi în cazurile banale:

- când scânteia nu se declanşează,

- când declanşarea nu este urmată (sau este urmată foarte târziu), de

apariţia nucleului de flacără.

10/29/2019 8
Dependenţa concentraţiei de hidrocarburi de presiunea din galeria de admisie,
pca, sau de depresiunea ∆ pca, a permis să se definească două domenii
distincte, în care acţionează mecanisme diferentiate de stingere a flăcării.
∆pca = p0 − pa

Domeniul depresiunilor mari acţionează fenomenul

∆pca>> de stingere a flăcării
(sarcini mari) în masa gazelor

% HmCn:

Domeniul depresiunilor mici acţionează fenomenul

∆pca<< stingerii flăcării la perete
(sarcini reduse)

10/29/2019 9
 Formarea HC la depresiuni mici

Mecanismul de stingere a flăcării la perete a fost explicat prin stratul limită

format pe pereţii camerei de ardere,
ardere care are temperaturi relativ mici.
La depresiuni reduse sau sarcini mijlocii şi mari, proporţia de gaze reziduale
este mică, iar flacăra cuprinde în întregime amestecul până ajunge la stratul
limită (de grosime 0,2 ... 0,6 mm) unde se întrerupe din cauza temperaturii
reduse.

Dacă gazele de ardere conţin oxigen, iar temperatura lor este suficient de
ridicată (peste 675 ºC), o parte din hidrocarburi intră în reacţie în procesul de
evacuare, când se amestecă cu gazele de ardere.

Fenomenul a primit denumirea de postarderea hidrocarburilor şi

decurge în două etape:
I. la evacuarea din cilindru;
II. la trecerea prin traseul de evacuare.
S-a observat că în gazele de evacuare se găsesc numeroase hidrocarburi
care nu sunt conţinute iniţial în benzină, ceea ce se explica prin
transformările chimice de oxidare care au loc în stratul limită.
10/29/2019 10
 Factori de influenţă în emisia de HmCn
Influenţa calităţii amestecului Conţinut bogat de HC datorită lipsei
oxigenului pt întreţinerea arderii
Creşte concentraţia de HC datorită:
-instabilităţii aprinderii,
- propagării incompletă a flăcării de ardere,
- reducerea vitezei de ardere
HmCn [ppm]

500

475

450

425

400

0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 λ

10/29/2019 11
 Influenţa avansului la aprindere:

Utilizarea ca factor de reglare a

avansului la aprindere face ca prin
micşorarea unghiului de avans,
procesul de ardere să fie deplasat

Emisii HmCn
în destindere, scade nivelul
presiunii gazelor şi implicit creşte
temperatura gazelor de evacuare,
fapt ce reprezintă factori
favorizanţi în diminuarea
concentraţiei de hidrocarburi din
gazele de ardere

10/29/2019 12
 Influenţa presiunii din colectorul de evacuare

Concentraţia HmCn [ppm]

Creşterea 600
presiunii în
colectorul de 500
evacuare duce
reducerea
400
concentraţiei de
HC datorită
favorizării 300
reacţiilor chimice
de descompunere 200
a acestuia
100

0,17 0,2 0,23

Presiunea MPa

10/29/2019 13
Influenţa geometriei camerei de ardere

600

Concentraţia CH [ppm]
500

400

300

200

100

100 150 200 250

Raportul Aca/Vca
Cauze:
1. Volumul gazelor de ardere este proporţional cu vol. camerei de ardere;
2. Creşterea suprafeţei camerei de ardere favorizează fenomenul de stingere a flăcării
10/29/2019 14
Influenţa raportului cursa / diametrul pistonului

Teste comparate arată că

motoarele la care s/D este
supraunitar, au un efect asupra ε = 10

Concentraţia HmCn [%]

emisiei de hidrocarburi mai redus n=2000 rot/min

10/29/2019 15
 Influenţa raportului de comprimare

Se constată la MAS un

Emisii HmCn [g/km]

5
raport de comprimare
optim care determină
reducerea incidenţei 4
creşterii emisiilor de HC
datorită unei difuzii 3
omogene a nucleului de
flacără în masa de gaze
2

6 8 9 10
Raport de comprimare

10/29/2019 16
 Influenţa solicitărilor termice ale motorului

HmCn [ppm]
1000

900

800

700

600

500

400

40 50 60 70 80 90 100
Temperatura agent răcire [0C ]

10/29/2019 17
 Influenţa consumului de ulei în emisia de HC

Fenomen activ pt motoare în 2 timpi

10/29/2019 18
 Influența variabilității volumului datorată mișcării relative a
grupului piston - segment
Volumul spațiului liber între piston – cămașa de cilindru – segmenți se modifică
continuu pe parcursul deplasării pistonului de la pmi – pms - pmi

Aceste volume sunt conectate prin restricții de

curgere datorate mișcării pistonului în cursele
alternative caracteristice pt ciclul motor.
În plus, variabilitatea lăţimii fantei de îmbinare
segmenţi face ca procesul de transfer de debit
– presiune să fie continuu

10/29/2019 19
 p.m.e
p.m.e

p.m.i p.m.i

10/29/2019 20
Modificarea geometriei însoțită de etanșeizări temporare a spațiilor fie superior fie
inferior față de umărul pistonului, face ca distribuția debitului de gaze și a presiunii
să se modifice în raport cu poziția relativă a segmenților.

La finalul cursei de comprimare și la începutul procesului de ardere, creșterea

exponențială de presiune și debitul de aer combustibil se propagă și în acest
spațiu.
Se estimează că cca 3.5% din combustibil se localizează în spațiul segment –
piston.

În faza de destindere, presiunea scade exponențial iar combustibilul revine în

camera de ardere, dar deja procesul de ardere este consumat deci combustibilul
rămâne nears.

Fenomenul este mai accentuat în cazul pornirii la rece, fapt ce explică un

procent relativ ridicat de HC în acest caz.

10/29/2019 21
 Influenţa stării tehnice asupra emisiei de HC
1. Arderea incompletă a amestecului carburant

Chiar și atunci când combustibilul și aerul care intră într-un motor sunt în
raport stoichiometric, arderea perfectă nu are loc și unele fracţii HC de
combustibil nu se epuizează.
Aceasta se explică prin faptul că amestecul nu este complet omogen.
Un amestec neomogen va avea următoarele efecte:
-particulele de combustibil nu găsesc oxigenul cu care să reacționeze;
- stingerea flăcării: pe măsură ce flacăra se apropie foarte mult de pereți îşi
reduce intensitatea, lăsând un volum mic de combustibil aer nereacționat.
Grosimea acestui strat nears este de ordinul a 100 microni. Fenomenul de
turbionare va duce însă la scăderea acestui efect.
Un alt motiv pentru stingerea flacarii este expansiunea gazelor, care
apare în timpul arderii. Pe măsură ce pistonul se deplasează în jos
de la PMS la PMI, expansiunea gazelor scade presiunea și temperatura în
cilindru. Acest lucru face ca arderea să fie lentă și în cele din urmă duce la
stingerea flăcării undeva târziu în cursa de expansiune. Acest
fenomen lasă un procent de particule de combustibil nereacționate și
cauzează
10/29/2019emisii de HC. 22
2. Scăpări de gaze la supapa de evacuare

Pe măsură ce presiunea crește în timpul comprimării și arderii, o

anumită cantitate de amestec de aer-combustibil este acumulata în
volumul (cavitatea) situata între supapă și scaunul supapei.
La deschiderea supapei de evacuare, amestecul de aer-combustibil
care este încă în această cavitate este transportat în galeria de
evacuare.
Acest lucru provoacă într-o primă fază a evacuării creșterea
concentrației de HC.

10/29/2019 23
Suprapunerea deschiderii supapelor de admisie - evacuare

Suprapunerea supapelor este o necesitate pentru a obține

performanțe satisfăcătoare ale motoarelor.

În timpul suprapunerii deschiderii supapelor, ambele curgeri de

gaze sunt permisive, creând simultan o cale în care poate curge
amestecul de aer-combustibil proaspăt direct spre galeria de
evacuare.

Un motor bine proiectat minimizează acest flux, dar prezenţa unei

cantităţi mici de combustibil - aer proaspăt în evacuare este
inevitabilă. In consecinta o parte minimala de combustibil va
reactiona chimic pe traseul de evacuare ducand la geneza de fractii
HC
Mersul în gol şi funcţionarea la turaţii reduse favorizează acest efect
deoarece în unităţi de timp minimale procesul curgerii directe
poate dura cel mai mult (de ordinul milisecundelor).
10/29/2019 24
 Efectul depunerilor la perete

Particulele de gaz, inclusiv cele de vapori de combustibil, sunt absorbite

de depunerile de pe pereții camerei de ardere. Cantitatea absorbită este
o funcție de presiunea amestecului din camera de ardere.

Absorbția maximă are loc în timpul comprimării şi combustie. În

procesul de destindere particulele de gaze sunt desorbite înapoi în
cilindru. Aceste particule, inclusiv fracţii HC, ies din cilindru în timpul
fazei de evacuare.

Cele mai multe amestecuri de benzină includ aditivi pentru a reduce

acumularea depozitelor.

Gradul de uzură al motorului determină direct acest fenomen evidenţiat

ca mecanism de producere al emisiilor de HC
10/29/2019 25
 Prezenţa uleiului în camera de ardere

Stratul fin de ulei care asigură lubrifierea ansamblului piston – cămaşa

de cilindru este un mediu care în fazele admisie şi comprimare intră în
contact cu combustibilul nears.
În același mod ca și în cazul depozitelor la perete, această peliculă de
ulei absoarbe și resoarbe particulele de gaz, în funcție de presiunea
din cilindru. Astfel în procesul de evacuare amestec nears cu conţinut
de HC va fi eşapat.
O parte din filmul de ulei este raclat de pe pereți în timpul cursei de
comprimare și devine ars în timpul arderii. Uleiul este o hidrocarbură
cu greutate moleculară ridicată care nu arde la fel de ușor ca benzina.
Unele dintre fracţii vor fi prezente în gazele de evacuare ca emisii de
HC.
Acest fenomen se produce într-un ritm foarte lent, la un motor nou,
dar se amplifică o dată cu vârsta motorului și uzura acestuia.

10/29/2019 26
Concentraţia de hidrocarburi din gazele de evacuare se reduce prin:

- intensificarea procesului de postardere, ceea ce presupune ca gazele de

evacuare să conţină oxigen (amestecul să fie sărac) şi să aibă o temperatură
ridicată (arderea din cilindru să fie deplasată în destindere);
- micşorarea concentraţiei de hidrocarburi din stratul limită (să se aspire în
cilindru amestecuri cu λ>1);
- reducerea grosimii stratului limită;
- micşorarea suprafeţei pe care se formează stratul limită, ceea ce presupune
reducerea raportului Ac/Vc (Ac – aria suprafeţei camerei de ardere, Vc –
volumul camerei de ardere);
- mărirea fracţiunii din gazele de evacuare care revine în cilindru la sfârşitul
procesului (supapa de evacuare să se închidă cu întârziere mai mare).

10/29/2019 27
 Sisteme de măsurare a hidrocarburilor

• Există o diferenţă la măsurarea emisiilor de hidrocarburi

(HC) comparativ cu determinarea emisiilor de CO.
• Măsurarea nu are loc în recipientele pentru probe din
gazele de evacuare, ci prin analize continue a unei părţi
a gazelor de evacuare diluate.
• Concentraţia măsurată de-a lungul ciclului de încercare,
este mărită gradual.
• Motivul pentru care se procedează astfel este că
hidrocarburile (care au un punct de fierbere ridicat) se
condensează în recipientele pentru probe, care sunt
menținute de regulă la temperaturi mai reduse.

10/29/2019 28
Analizorul cu infra-roşu nedispersiv

Acest analizator foloseşte proprietatea anumitor gaze de a absorbi radiaţii infra-

roşu cu o lungime de undă îngustă
Radiaţia absorbită este transformată în energie de vibraţiede către moleculele
absorbante.
Această energie poate fi măsurată ca si căldură.
Fenomenul descris apare la moleculele ce formează atomi la cel puţin două
elemente chimice, de ex.: CO, CO2, C6H14 sau SO2.

1 – Evacuarea gazelor
2 – Celulă de absorbţie
3 – Admisia gazelor de testat
4 – Filtru optic
5 – Sursă de lumină infra-roşie
6 – Raze infra-roşii
7 – Celulă de referinţă
8 – Disc rotativ
9 – Detectori

10/29/2019 29
Există mai multe tipuri de analizatoare cu infra-roşu nedispersive, cele mai
importante parţi ale sale fiind: o sursă de lumină infra-roşie, o celulă de
absorbţie (cuvă) prin intermediul căreia testul este ghidat, o celulă de referinţă,
în general poziţionată în paralel (plină cu gaz inert, de ex.: N2), un disc ce se
roteşte şi un detector.
Detectorul comprimă cu ajutorul unei membrane două compartimente ce
conţin mostre ale compuşilor de analizat.
Radiaţiile de la celula de referinţă sunt captate într-un compartiment, iar cele
de la sistemul de masurare în alt compartiment.
Diferenţa de energie radiantă produce curenţi ce sunt înregistraţi de către un
debitmetru de aer sau senzor de presiune.
Discul rotativ întrerupe radiaţia infra-roşie, în cicluri, făcând curenţii de aer să-
şi schimbe direcţia, iar astfel apare o modificare a semnalului proporţională cu
concentraţia de HC.

10/29/2019 30
 Analizatorul cu infra-roşu nedispersiv este sensibil la vaporii de
apă pe parcursul testului, din moment ce moleculele de apă
absorb o mare parte din undele de radiaţie infraroşii.
Acesta este motivul pentru care, atunci când folosim aceste
analizoare pentru măsurarea gazelor nediluate, acestea sunt
poziţionate în aval de un dispozitiv de tratare a gazelor (de ex.: un
răcitor pentru gaze) pentru dezumidificarea gazelor de evacuare.

10/29/2019 31
 Condiţii de stare tehnica care duc la creşterea
concentraţiei de HC pentru MAS cu injecţie de
benzină
• Erori la sistemul de aprindere
– Disfuncţiuni la nivelul componentelor secundare ale sistemului
– Disfuncţiuni circuit primar sau bobină
– Uzura bobinei sau circuitul primar al acesteia întrerupt
• Amestec excesiv de sărac
– Garnitură colector de admisie
– Pârghie acceleraţie deteriorată;
• Diluare excesivă prin EGR
– Supapa EGR blocată sau excesiv deschisă
– Disfuncţii în conectarea modulatorului EGR
• Injectorul de carburant
• Semnal fals ECM
• Pierderi de gaze prin spaţiul de evacuare: supapă – scaun
• Diagrama de aprindere incorectă

10/29/2019 32