Transmisii prin curele

TRANSMISII PRIN CURELE

1. GENERALITĂŢI
Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice care transmit
putere si turatie (deci moment de torsiune), prin frecarea dintre un
element intermediar flexibil (cureaua, curelele) şi roţi.
În legătură cu această definiţie se pot face câteva
comentarii:
• sunt şi transmisii cu mai multe curele;
• pentru realizarea frecării dintre curea (curele) şi roţi,
transmisia este
tensionată;
• există şi transmisii prin curele .dinţate. care transmit
moment de
torsiune prin formă.
a) Clasificare
După forma secţiunii curelei, acestea sunt:
• late ;
• trapezoidale ;
• rotunde ;
• dinţate .
După poziţia relativă a axelor, transmisiile sunt:
• cu axe paralele;
• cu axe încrucişate.
După raportul de transmitere, transmisiile sunt:
2
 • cu raport constant;
• cu raport variabil (în trepte sau continuu).
b) Avantaje şi dezavantaje
Avantaje:
• simplitate constructivă;
• cost redus;
• randament relativ mare;
• transmit moment de torsiune la distanţă;
• arborii pot avea orice poziţie relativă;
• la suprasarcini apare patinarea.
Dezavantaje
• gabarit mare;
• raportul de transmitere nu este riguros constant;
• durabilitate mică;
• pretensionarea încarcă arborii şi lagărele;
• necesită sistem de realizare a pretensionării.
c) Caracteristici de funcţionare
Puterea maximă transmisă:
• 1200 kW - la curele trapezoidale;
• 5000 kW - la curele late "compound".
Raportul de transmitere maxim:
• 8 - la curele trapezoidale;
• 10 - la curele late "compound".
Viteza periferică maximă
• 50 m/s - la curele trapezoidale;
• 100 m/s - la curele late "compound".
2. ELEMENTE GEOMETRICE ŞI CINEMATICE
O transmisie reductoare prin curele este schiţată mai jos. Roata
conducătoare are diametrul primitiv Dp1 şi turaţia n1 iar roata condusă
are diametrul primitiv Dp2 şi se roteşte în acelaşi sens cu turaţia n2.
3
Diametrul primitiv., care este considerat în relaţiile de calcul,
corespunde fibrei medii nedeformate a elementului flexibil. La o curea
lată, la care grosimea h este foarte mică, în calcule se poate utiliza
diametrul roţii D . Nu însă şi la o roată trapezoidala.
Elementele geometrice ale unei transmisii prin curele.
Elementul flexibil (cureaua sau curelele) de lungime primitivă Lp
este petrecut peste cele două roţi. În vederea tensionării, una dintre
roţi trebuie să aibă axa mobilă în spaţiu. În figura de mai sus, roata
conducătoare este cea tensionată cu forţa Q0. Dacă A este distanţa
dintre axele roţilor, atunci unghiul dintre ramurile curelei este:
γ =2arcsin [ ( Dp2- Dp1) /2A]

Diametrele primitive la cureaua lată şi trapezoidală.

Unghiurile de înfăşurare, exprimate în grade sexazecimale,
peste cele
două roţi sunt
 Diametrul primitiv., care este considerat în relaţiile de calcul,
corespunde fibrei medii nedeformate a elementului flexibil. La o curea
lată, la care grosimea h este foarte mică, în calcule se poate utiliza
diametrul roţii D . Nu însă şi la o roată trapezoidala.
Unghiurile de înfăşurare, exprimate în grade sexazecimale,
peste cele
două roţi sunt:
4
β1 = 180° - γ
β2 = 180° - γ
Lungimea primitivă a curelei se determină cu relaţia:
Lp =2Acos(γ/2) + β1 *π/180° * Dp1/2 + β2 * π/180° * Dp2/2=
=2Acos(γ/2) + π/2(Dp1+ Dp2) + γ/2 * π/180°(Dp1- Dp2)
Şi la transmisia prin curele, vitezele periferice, corespunzătoare
diametrelor primitive, sunt diferite (v1 >  v2) datorită fenomenului de
alunecare elastică. Definind coeficientul alunecării elastice prin:
ξ=( v1 – v2)/ v1 ≈ 0,01…0,05
raportul de transmitere al transmisiei este:
i=n1/n2=ω1=ω2=(2 v1/ Dp1)/(2v2/Dp2)
3. SISTEMUL DE FORŢE
În repaus (n1 = 0), tensionarea transmisiei cu forţa Q0 face ca
ramurile elementului flexibil să fie solicitate la întindere de forţele F0
(fig.a). Relaţia de legătură dintre Q0 şi F0 este:
Q0 = 2F0 cos(y /2)
În funcţionare (n1 ≠ 0), în funcţie de sensul de rotaţie al roţii
conducătoare, cele două ramuri ale elementului flexibil sunt solicitate
diferit. Astfel, ramura .activă. este solicitată la întindere de forţa F1 >
F0, în timp ce în ramura .pasivă. forţa este F2 <F0 (fig. b). Deci,
datorită tensionării transmisiei prin curele, arborele pe care este
montată roata de curea este încărcat cu forţa:
Diametrele primitive la cureaua lată şi trapezoidală.
Unghiurile de înfăşurare, exprimate în grade sexazecimale,
peste cele
două roţi sunt:
β1 = 180° - γ
β2 = 180° - γ
Lungimea primitivă a curelei se determină cu relaţia:
Lp =2Acos(γ/2) + β1 *π/180° * Dp1/2 + β2 * π/180° * Dp2/2=
=2Acos(γ/2) + π/2(Dp1+ Dp2) + γ/2 * π/180°(Dp1- Dp2)
Şi la transmisia prin curele, vitezele periferice, corespunzătoare
diametrelor primitive, sunt diferite (v1 >  v2) datorită fenomenului de
alunecare elastică. Definind coeficientul alunecării elastice prin:
ξ=( v1 – v2)/ v1 ≈ 0,01…0,05
raportul de transmitere al transmisiei este:
i=n1/n2=ω1=ω2=(2 v1/ Dp1)/(2v2/Dp2)
3. SISTEMUL DE FORŢE
În repaus (n1 = 0), tensionarea transmisiei cu forţa Q0 face ca
ramurile elementului flexibil să fie solicitate la întindere de forţele F0
(fig.a).

Forţa utilă, datorită căreia se transmite moment de torsiune de la

roata conducătoare la cea condusă, este tocmai diferenţa dintre
forţele din ramurile elementului flexibil:
Fu = F1 – F2 = ( 2Mt1 * cf )/ Dp1
În relaţia de mai sus, cf = 1….2,5 este coeficientul de
funcţionare, care depinde de caracteristicile de funcţionare ale
maşinilor motoare şi respectiv de lucru. Pentru determinarea forţelor
F1 şi F2 în funcţie de forţa utilă Fu (deci, practic în funcţie de
momentul de torsiune Mt1) mai este necesară o relaţie. Pentru
stabilirea acesteia se fac mai multe ipoteze simplificatoare dintre care
cele mai importante sunt:
• coeficientul de frecare de alunecare π  dintre elementul
flexibil şi roţi
este cunoscut şi constant;
• cureaua (curelele) este subţire şi flexibilă.
4. CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE
TRAPEZOIDALE
Acest calcul este standardizat şi are ca scop determinarea
elementelor geometrice, a numărului de curele necesar pentru
transmiterea momentului de torsiune, a forţei necesare pentru
tensionarea transmisiei, verificarea vitezei periferice şi a frecvenţei
încovoierilor curelelor.
6

Din bilanţul energetic al transmisiei mecanice se stabileşte

puterea P1. Se adoptă raportul de transmitere i şi din bilanţul
cinematic rezultă turaţia n1. În funcţie de caracteristicile de
funcţionare ale maşinilor motoare şi respectiv de lucru se stabileşte
valoarea coeficientului cf.
Cu ajutorul unei diagrame, se determină .tipul. curelelor în
funcţie de puterea de calcul P1c = P1cf şi de turaţia n1. Se alege o
valoare standardizată pentru diametrul Dp1 al roţii conducătoare.
Se calculează diametrul nestandardizat Dp2 al roţii conduse,
neglijând
alunecarea elastică ( ζ≅ 0 ):
Dp2 = i *Dp1
 Lungimea primitivă Lp,STAS se realizează cu nişte toleranţe, care
fac ca în timpul funcţionării curelele transmisiei să nu fie încărcate
uniform. De aceea transmisia nu trebuie să aibă mai multe de opt
curele. Dacă numărul definitiv este mai mare atunci calculele se
reiau, fie pentru un tip de curele mai portant, fie adoptând un
diametru Dp1, mai mare, fie alegând o distanţă dintre axe preliminară
Aprel mai mare.
Se determină forţa utilă cu relaţia (P1 este în kW, iar v1 în
m/s):
Fu =( 1000P1Cf )/ v1
În final se stabileşte forţa necesară pentru tensionare:
Q0 = (1,5...2) Fu
Materialele folosite sunt fonta, otel, aliaje de aluminiu,materiale
plastice. Pentru confectionarea curelelor se intrebuinteaza: piele de
bovine, crupon, cauciuc sau panza cauciucata, fibre textile, materiale
plastice.
Roţile dinţilor se pot construi dintr-o gamă foarte largă de
materiale
metalice şi nemetalice. Alegerea raţională a sortimentului de
material trebuie
să aibă în vedere sarcinile ce se transmit, durata totală de
funcţionare, viteza
şi precizia de execuţie.
Oţeluri: oţel carbon de calitate pentru cementare şi îmbunătăţire
STAS 880 (OLC45) oţeluri aliate pentru construcţia maşinilor STAS
791-66-80 : 41MoCr11 oţel carbon turnat în piese STAS 600
oţel aliat turnat în piese STAS 1773
Fonte: maleabile STAS 569 : Fmp 70-02 cu grafit nodular
STAS 6071
: Fgn 700-2 antifricţiune STAS 6707
Metale neferoase : bronzuri – Cu Sn 10; CuSn 6Zn 4Pb4-STAS 197/2
Materiale nemetalice : bachelita, textolit, lignofol, poliamide.