Trăă im îîn medie 27 375 de zile, echivălentul ă 75 ăni.

Fiecăre zi,
fiecăre secundăă conteăzăă . Depinde de noi săă făcem din timp u ăliăt
său un dusş măn. Descătuşează-ţi întregul potenţial este cărteă cu
ăjutorul căă reiă devenim consş tientşi de căî t de pretşioăsăă este fiecăre zi
ă vietşii noăstre sş i de modul cum trebuie gestionătăă ăceăstăă
inestimăbilăă resursăă . Existăă oămeni căre răă măî n ăncorătşi îîn trecut
ăcumulăî nd esş ec dupăă esş ec sş i oămeni căre reusş esc îîn viătşăă, tocmăi
pentru căă îîsşi proiecteăzăă îîn viitor dorintşele.
Dăcăă doritşi săă fitşi stăă păî ni pe propriă viătşăă, Wăren Veenmăn sş i
Sălry Ekhhorst văă oferăă un set de exercitşii prăctice căre făciliteăzăă
îîntşelegereă sş i ăsimilăreă principiilor căre conduc de lă esş ec lă
reusş ităă . Avăî nd cărăcterul unei conversătşii cu cititorul, lectură
ăcestei căă rtşi oferăă strătegiile sş i tipărele mentăle căre săă văă ăsigure
reălismul sş i prăgmătismul necesăr pentru succesul îîn viătşăă.

UNLEASH YOUR FULL POTENTIAL AND LIVE

Your Ultimăte Life: Awăken the Infinite Power Within ănd Creăte the
Life of Your Dreăms
Trăducere din limbă englezăă de Angelică Rălucă Căă limăn
Bucuresş ti, 2007
 Warren Veenman
Sally Eichhorst

Descătuşează-ţi întregul potenţial

Trezesş te putereă infinităă din tine sş i creeăzăă
viătşă visurilor tăle
 Introducere

O călătorie de 1000 de km începe cu un singur pas.

Lao-Zi – Dao De Jing

Oămeni din toăte clăsele sociăle ău ăplicăt principiile prezentăte

îîn păginile urmăă toăre sş i ău reusş it măi mult decăî t îîsşi imăginăserăă
vreodătăă , ăsş ă cum potşi săă făci sş i tu. Ei ău câştigat măi multşi băni, s-
ău bucurăt măi bine sş i ău trăă it vietşi măi intense.
Aceăstăă cărte te vă ăjută săă descoperi potentşiălul imens căre
existăă îîn minteă tă. Te vă îîndrumă îîn directşiă potrivităă , prin
limităreă obstăcolelor mentăle, precum: frică, grijile, depresiă sş i
esş ecul, sş i căre ne îîmpiedicăă pe ătăî t de multşi dintre noi săă ăvem
succes. De ăsemeneă, îîtşi vă ărăă tă păs cu păs un plăn prin căre vei
reusş i săă obtşii tot ceeă ce tşi-ăi imăginăt vreodătăă .
IÎn plus, ăceăstăă cărte te vă inspiră sş i te vă îîndreptă, dăcăă nu
chiăr te vă conduce spre succes. Te vă ăjută săă -tşi schimbi viătşă îîn
bine, ămintindu-tşi căă tu esş ti singurul căre detşine cheiă ce poăte
descăă tusş ă putereă potentşiălului din tine. IÎtşi vă ărăă tă drumul prin
căre îîtşi vei puteă folosi putereă interioărăă , ăstfel îîncăî t săă îîtşi potşi
plănifică viătşă sş i săă te bucuri de succesul lă căre păî năă ăcum doăr ăi
visăt.
Aceăstăă cărte nu se îînscrie îîn cătegoriă „citesş te-măă o dătăă sş i
lăsăă -măă ăpoi îîn uităre“. Dimpotrivăă , eă ă fost creătăă pentru ă fi
tşinutăă lă îîndemăî năă permănent sş i pentru ă fi recitităă de fiecăre dătăă
căî nd simtşi nevoiă de orientăre sş i motivătşie îîn viătşăă.
Asş ădăr, oricăre ăr fi visurile sş i ăspirătşiile tăle, fie căă îîtşi doresş ti
măi multşi băni, măi multăă putere, făimăă , fericire său orice ăltăă
formăă de succes, noi credem căă , prin ăplicăreă principiilor
prezentăte îîn ăceăstăă cărte, tu îîtşi vei puteă reăliză sş i îîndeplini
visurile.
Ai observăt căă oămenii căre ău succes îîn viătşăă nu sunt neăpăă răt
cei căre ărătăă cel măi bine, nu sunt cei măi puternici, cei măi educătşi
său cei măi inteligentşi dintre noi? De ăsemeneă, se poăte că ei săă nu
se bucure de sprijinul fămiliei, de sigurăntşăă finănciărăă său de
ăvăntăje similăre căre săă îîi ăjute săă ăibăă succes. IÎntr-ădevăă r, multşi
dintre cei despre căre se presupune căă vor ăveă succes esş ueăzăă sş i,
viceversă, multşi dintre cei ce păr sortitşi esş ecului reusş esc.
Succesul nu ăre nicio legăă turăă cu ăspectul tăă u fizic, cu mediul
din căre provii, cu sigurăntşă finănciărăă său cu educătşiă. Este
suficient săă te găî ndesş ti lă cel căre ă fost Frănklin Delăno Roosevelt
căre, îîn ciudă făptului căă sş i-ă petrecut ceă măi măre părte ă vietşii
săle îîntr-un căă rucior cu rotile dupăă un ătăc de poliomielităă , ă fost
singurul presş edinte ămericăn căre ă condus tşără pe durătă ă pătru
măndăte. Chărlie Chăplin, făimosul ăctor de comedie, proveneă
dintr-un mediu săă răc sş i neprivilegiăt. Tătăă l săă u eră betşiv, iăr mămă
să eră îîn ceă măi măre părte ă timpului sş omerăă sş i, totusş i, el ă
devenit cel măi cunoscut ăctor de comedie din vremeă să. Wilmă
Rudolph s-ă năă scut îîntr-o fămilie săă răcăă sş i ă suferit de scărlătinăă sş i
de o formăă grăvăă de pneumonie; din ăcest motiv, nu sş i-ă măi putut
folosi piciorul stăî ng sş i ă ăvut nevoie de păntofi speciăli pentru ă măi
puteă merge. IÎn ciudă ăcestui făpt, ă devenit o ătletăă remărcăbilăă sş i
ă căî sş tigăt 3 medălii de ăur lă Jocurile Olimpice din 1960.
Cert este căă noi ăvem totşi un lucru îîn comun: potentşiălul de ă ne
ătinge visurile sş i de ă fi fericitşi, indiferent de circumstăntşe. Sş i tu ăi
potentşiălul de ă reăliză ăbsolut tot ce visezi. Te-ăi năă scut cu ăbilităă tşi
extrăordinăre sş i dejă ăi tot ce îîtşi trebuie pentru ă reăliză ăbsolut tot
ceeă ce îîtşi doresş ti.
Asş ădăr, dăcăă noi totşi posedăă m îînăă untrul nostru putereă de ă
reăliză tot ce ne dorim, de ce ătăî t de multşi dintre noi nu-sş i ăting
niciodătăă visurile sş i se simt tot timpul neîîmplinitşi? Soluţiile se
găsesc în paginile acestei cărţi!
În timp ce citeşti această carte, îţi recomandăm călduros să
faci următoarele lucruri:
• Citesş te fiecăre căpitol cu ătentşie, subliniind sectşiunile căre ău
impăct ăsupră tă.
• Dupăă ce ăi terminăt de citit cărteă, îîntoărce-te sş i citesş te din
nou sectşiunile subliniăte.
• Odătăă citităă , ăceăstăă cărte ăr trebui tşinutăă lă îîndemăî năă sş i
recitităă pentru că tu săă te simtşi motivăt sş i săă continui săă ăctşionezi îîn
directşiă potrivităă .
• Nu te grăă bi săă citesş ti ăceste păgini. Găî ndesş te-te lă ce citesş ti sş i
ăplicăă ceeă ce îînvetşi. Număi ătunci ăceăstăă cărte îîtşi vă ăduce
beneficii.

Părţile I, II şi III ale acestei cărţi au fost realizate pentru a-ţi

deschide uşa minţii şi a-ţi descătuşa întregul potenţial. Acest
lucru te va pregăti mental pentru Partea a IV-a, care îţi va
arăta, pas cu pas, drumul spre o viaţă extraordinară.
Este dovedit stătistic făptul căă 90 % dintre oămenii căre citesc o
cărte nu o terminăă . Sş i măi sş ocănt este făptul căă ei nu ăjung nici lă
căpitolul ăl doileă. Săă ne surprindăă ătunci căă multşi dintre ei nu
reusş esc îîn viătşăă? Ei nu sunt motivătşi sş i nu depun efortul necesăr
pentru îîmplinireă visurilor lor.
Te rog săă nu ăjungi sş i tu lă fel sş i săă continui săă citesş ti sş i săă te
bucuri de ăceăstăă căă lăă torie îîmpreunăă cu noi. Este o căă lăă torie căre îîtşi
vă schimbă viătşă.
Fii gătă ăcum săă îîncepi căă lăă toriă…
 Partea I
Timpul Prieten sau duşman

Preţuieşte momentul

O secundă, un minut, o oră, o zi; şi încă un an s-a

scurs în faţa ochilor mei. Privesc cu disperare şi le las în
mod conştient să treacă, dorindu-mi totuşi să le opresc
cu orice preţ.
Fiecare moment preţios pierdut îmi macină
conştiinţa. De ce nu am încercat mai mult să le fac să
dureze în loc să le irosesc prin activităţi nedorite?
Cei mai mulţi dintre noi îşi petrec viaţa cu lucruri
monotone, de rutină, doar pentru a supravieţui în
această junglă avidă de bani.
Ne dorim weekenduri şi vacanţe, renunţând la orice
altceva.
Nu este păcat că nu apreciem fiecare secundă
preţioasă care este a noastră?
Cum îndrăznim să gonim acest dar al vieţii, mai
preţios decât orice altceva din ceea ce poate avea un
om?
Trăieşte pentru ziua de astăzi şi nu conta pe ziua de
mâine. Zilele de mâine se adună, devenind castele goale,
pierdute, formate din zile de ieri, lăsând să treacă
perioade uitate şi sterile de timp.
Preţuieşte-ţi fiecare moment pentru că poate fi
ultimul!
Sally Eichhorst
 1. Timpul este esenţa
Nu mai e timp să avem tot timpul.
Eugene Ionesco – Regele moare

Nu este sş ocănt cum ăbuzăă m de timpul nostru văloros, limităt sş i

nepretşuit ăici pe păă măî nt? Ar trebui săă îîl folosim cu îîntşelepciune, săă
îîl investim cu ătentşie sş i săă ne bucurăă m de el din plin. IÎn schimb,
găî ndesş te-te de căî te ori ne-ăm făă cut vinovătşi de irosireă ăcestei
resurse pretşioăse. De căî te ori îîtşi ămintesş ti căă ăi spus urmăă toărele
propozitşii?
„Trebuie săă -mi omor timpul.“
„Hăi săă pierdem timpul pe lă măgăzine.“
„Timpul trece pe lăî ngăă mine.“
„Sunt foărte presăt de timp.“
„A fost o pierdere de timp.“
„Timpul nu îînseămnăă nimic pentru mine.“
De ce irosim ătăî t de mult din timpul nostru pretşios? De ce unii
dintre noi tăă răă găă neăzăă lucrurile sş i le lăsăă pe ăltăă zi, îîn timp ce ăltşii
trăă iesc îîn trecut, uităî nd de prezent?
Săă fie oăre pentru căă ătăî t de multşi dintre noi trăă iesc cu ideeă
gresş ităă căă ăvem tot timpul din lume? Este posibil săă nu ne fi găî ndit
ătăî t de mult lă importăntşă timpului. Poăte căă simtşim căă vom există
mereu, neătinsş i de trecereă timpului. Se păre căă multşi dintre noi
îînceărcăă un sentiment totăl gresş it sş i nereălist de imortălităte. Se
păre căă ăm uităt căă noi totşi ăvem de făpt o viătşăă scurtăă sş i, fie căă ne
plăce său nu, fie căă ăcceptăă m său nu, timpul nostru ăici pe păă măî nt
se vă scurge îîn cele din urmăă .
Noi ăr trebui săă pretşuim timpul îîn fiecăre zi. Dăr ce făc cei măi
multşi dintre noi? IÎsşi irosesc zilele, trăă ind doăr îîn ăsş teptăreă
weekendurilor sş i ă văcăntşelor.
Pur sş i simplu nu ne permitem săă „ne irosim zilele“, pentru căă
viătşă este mult preă scurtăă . Este uluitor căî tşi oămeni ignorăă ăcest
făpt. Ei cred căă ău lă dispozitşie un număă r exăgerăt de zile, căî nd, de
făpt, nu este deloc ăsş ă.
 Cum ştim asta?
Le-ăm pus multor oămeni din toăte cătegoriile sociăle ăceăstăă
îîntrebăre simplăă : „Căre credetşi căă este mediă de viătşăă, exprimătăă îîn
zile, pentru o fiintşăă umănăă ?“
Nu este de mirăre căă oămenii cred căă ău tot timpul din lume,
ăvăî nd îîn vedere căă răă spunsurile lor lă îîntrebăreă de măi sus sunt
ătăî t de depărte de reălităte! Cele măi multe răă spunsuri se
îîncădreăzăă de lă o sutăă de mii păî năă lă un milion de zile. IÎtşi vine săă
crezi ăceste cifre? Găî ndesş te-te lă ăstă. Dăcăă te-ăi fi năă scut ăcum o
sutăă de mii de zile, ăcum ăi ăveă peste 270 de ăni. Iăr dăcăă te-ăi fi
năă scut ăcum un milion de zile, ăcum ăi ăveă peste 2700 de ăni. (Sş i ăi
intră cu sigurăntşăă îîn Cărteă Recordurilor!)
Căî nd le explicăă m căă mediă de viătşăă ă oămenilor este de doăr
27 375 de zile (75 de ăni), ădeseă nu ne cred păî năă nu călculeăzăă sş i
ei.
Acordăă -tşi căî tevă secunde ăcum pentru ă ănăliză ăceăstăă cifrăă .
Devino consş tient de căî t de pretşioăsăă este fiecăre zi ă vietşii tăle!
Tu ăi lă dispozitşie o medie de doăr 27 375 de zile din momentul
năsş terii. Dăcăă ăi treizeci de ăni, dejă ăi trăă it ăproăpe 11 000 din
zilele tăle pretşioăse. Astă îînseămnăă căă tşi-ău răă măs de trăă it măi putşin
de 16 500 de zile. Asş ădăr, nu-tşi măi irosi timpul sş i nu măi pierde
niciună dintre ăceste zile nepretşuite. Viătşă este preă scurtăă pentru ă
o irosi!
Sş i totusş i, dintre milioănele de oămeni căre mor zilnic îîn toătăă
lumeă, măjorităteă sş i-ă irosit viătşă. Acesş ti oămeni nu s-ău bucurăt
niciodătăă cu ădevăă răt de căă lăă toriă vietşii. Ei nu sş i-ău ăsumăt
niciodătăă riscurile căre le-ăr fi oferit recompense consistente, nu sş i-
ău impus păă rerile sş i nici nu sş i-ău ăpăă răt credintşele, nu ău iubit
niciodătăă de fricăă săă nu sufere, nu sş i-ău îîndeplinit niciodătăă visurile
sş i nici nu sş i-ău stăbilit obiective de teămă criticilor său ă esş ecului,
nu ău reălizăt niciodătăă preă multe lucruri din căuză ămăî năă rilor
său, pur sş i simplu, ă lenei.
Făă răă săă îîsşi deă seămă, ei sş i-ău irosit viătşă! Dăcăă ăcesş ti oămeni ăr
puteă trăă i din nou, crezi căă ăcum sş i-ăr pretşui viătşă sş i ăr trăă i-o lă
măximum? Cu sigurăntşăă!
 Am irosit timpul şi acum timpul mă iroseşte pe mine.
Shakespeare – Richard al II-lea

Fiecare secundă contează!

Lă îînceputul fiecăă rei zile, tşi se oferăă 86 400 de secunde, pe căre
le potşi folosi cum doresş ti. Indiferent cine esş ti, fie căă esş ti o persoănăă
celebrăă , cel măi bogăt om din lume său un simplu muncitor, tşi se
oferăă ăcelăsş i număă r de secunde îîn fiecăre zi. Nimeni nu obtşine nici
măă căr o secundăă îîn plus!
Aceste secunde pretşioăse trec extrem de repede sş i dispăr pentru
totdeăună. Trebuie săă folosim cu îîntşelepciune fiecăre secundăă ,
ăstfel îîncăî t săă ne ăjute îîn viitor. Cu ălte cuvinte, trebuie săă folosim
căî t măi bine fiecăre moment sş i fiecăre situătşie, îîn fiecăre zi ă vietşii
noăstre. Existăă o singurăă văriăntăă prin căre secundele tăle săă îîtşi fie
utile îîn viitor, sş i ănume ătunci căî nd profitşi îîn viitor de timpul folosit
ăstăă zi. Te îîntrebi oăre ce vrem săă spunem cu ăcest lucru? Pentru
îînceput, ăi puteă săă studiezi măi mult îîn domeniul tăă u. Ai puteă citi
căă rtşi căre săă îîtşi dezvolte intelectul. Ai puteă săă lucrezi lă
îîmbunăă tăă tşireă conditşiei tăle fizice. De făpt, existăă nenumăă răte
modălităă tşi pentru ă-tşi folosi lă măximum secundele.
Einstein, Henry Ford, Cristofor Columb, Isăăc Newton, frătşii
Wright ău ăvut totşi căî te 86 400 de secunde îîn fiecăre zi. Ei sş i-ău
folosit timpul lă măximum. Sş i tu potşi făce lă fel!
Găî ndesş te-te lă ăstă. Dăcăă te-ăi trezi îîntr-o bunăă zi sş i tşi s-ăr spune
căă este ultimă tă zi, cum tşi-ăi petrece fiecăre secundăă sş i căî t de
diferit ăr fi fătşăă de modul îîn căre tşi-ăi petrecut timpul îîn ziuă
ănterioărăă ?
Probăbil vei descoperi căă ăctşiunile tăle, comportămentul tăă u,
ătitudineă sş i îîntreăgă tă stăre psihicăă ăr fi totăl diferite. Cu
sigurăntşăă tşi-ăi dori săă -tşi folosesş ti lă măximum fiecăre secundăă !
IÎn esentşăă, ăr trebui săă ne trăă im fiecăre zi de părcăă ăr fi ultimă,
pentru căă nu putem sş ti dăcăă este său nu ăsş ă. Cu sigurăntşăă niciunul
dintre noi nu vreă săă păă răă seăscăă ăceăstăă lume dorindu-sş i măi putşin
de lă viătşăă. Făă săă se îîntăî mple ăstfel ăcum!
 Ziua de ieri, pierdută undeva între răsărit şi apus,
Două ore de aur, fiecare cu şaizeci de minute de
diamant. Nu se oferă nicio răsplată, căci ele pierdute pe
vecie sunt.
Horace Mann – Aforism

Trăind în trecut
Jămes lucră de putşin timp că păznic lă o institutşie lă căre
mergeăm deseori. IÎi plăă ceă foărte mult săă vorbeăscăă sş i îîncercă
mereu săă lege o conversătşie cu noi lă intrăre său lă iesş ire.
Jămes eră o persoănăă „orientătăă căă tre trecut“ tipicăă . De fiecăre
dătăă căî nd vorbeă cu noi, vorbeă despre trecutul lui minunăt.
Aceăstăă conversătşie unilăterălăă constă îîn ăceleăsş i povesş ti, repetăte
lă nesfăî rsş it. Se plăî ngeă îîncontinuu, compărăî nd totul cu frumoăsele
zile de demult, căî nd totul eră măi usş or, măi sigur sş i măi ieftin.
Conversătşiă se derulă dupăă ăcelăsş i model sş i continuă ăpoi cu
reălizăă rile lui sportive de lă sş coălăă sş i cu premiul pentru cel măi bun
păznic primit cu măi bine de 5 ăni îîn urmăă iă locul lui de muncăă
ănterior. Niciodătăă nu l-ăm ăuzit pe Jămes vorbind despre plănurile
lui de viitor. Se comportă de părcăă viătşă lui s-ăr fi sfăî rsş it dejă, sş i tot
ce îîi măi răă măă sese eră trecutul.
Jămes este ăsemeneă multor ăltor oămeni. Găî ndurile săle sunt
îîndreptăte măi ăles spre trecut. Nu este măî năt de o dorintşăă
ărzăă toăre căă tre un viitor măi bun, nu ăre obiective măjore îîn viătşăă sş i
îîi lipsesş te dorintşă de ă se ăutodepăă sş i sş i de ă cresş te că persoănăă .
Atăî tă vreme căî t ăre suficientşi băni pentru hrănăă sş i îîmbrăă căă minte, el
este multşumit.
Acum căî tevă luni l-ăm îîntăî lnit din îîntăî mplăre pe Jămes, căre
lucră de putşin timp îîntr-un măgăzin de călculătoăre. Nu îîl măi
văă zusem de cel putşin 5 ăni. Am vorbit căî tevă minute sş i el s-ă plăî ns
din nou de căî t de mult îîi lipseău zilele de ăltăă dătăă . Ne-ă măi
povestit îîncăă o dătăă despre reălizăă rile lui de lă sş coălăă sş i despre
premiul pe căre l-ă primit căî ndvă.
Acestă este un prim exemplu despre o persoănăă căre îîsşi irosesş te
timpul pretşios trăă ind îîn trecutul mort sş i îîndepăă rtăt.
 Nu potşi trăă i îîn trecut sş i săă te ăsş teptşi că viitorul tăă u săă se
construiăscăă singur. Pentru ă reusş i îîn viătşăă, trebuie săă trăă iesş ti
pentru ăstăă zi sş i săă investesş ti îîn ziuă de măî ine.
Existăă milioăne sş i milioăne de oămeni căre, ăsemeneă lui Jămes,
preferăă săă îîsşi trăă iăscăă vietşile îîn timpuri de mult ăpuse. Ei se
concentreăzăă ăsupră ă ceeă ce ău ăvut său ăr fi putut ăveă.
Pentru ă progresă, ei trebuie săă renuntşe lă trecut. Este imposibil
săă reălizeze lucruri importănte îîn viitor dăcăă ei trăă iesc îîn trecut. De
ce săă -tşi irosesş ti timpul găî ndindu-te lă ce ăi ăvut său lă ce ăi fi putut
ăveă, dăcăă nu măi potşi făce nimic îîn legăă turăă cu ăstă? Acest timp ă
trecut. Uităă trecutul, îîn speciăl vechile răă ni, pe căre le portşi inutil cu
tine. Adu-tşi ăminte căă , ătunci căî nd te găî ndesş ti ăstăă zi lă răă ni vechi
din trecut, deschizi răă ni noi pentru măî ine. Asş ădăr, lăsăă trecutul îîn
urmăă sş i deschide-te viitorului.
Este bine săă repetşi ăcest lucru sş i săă tşi-l îîntipăă resş ti foărte bine îîn
minte:
„Când te gândeşti astăzi la răni vechi din trecut, deschizi
răni noi pentru mâine!“
Căî nd găî ndurile tăle se îîndreăptăă mereu căă tre victorii trecute,
relătşii trecute, oportunităă tşi rătăte sş i gresş eli făă cute, tu creezi
îînăă untrul tăă u sentimente de insecurităte, teămăă , fricăă sş i
nesigurăntşăă, căre îîtşi ăfecteăzăă puternic deciziile viitoăre.
Nu ne îîntşelege gresş it, este bine sş i normăl săă păă strezi sş i
ămintirile fericite, ătăî tă vreme căî t îîtşi doresş ti săă -tşi creezi sş i măi
multe ămintiri fericite, îîn loc săă te găî ndesş ti doăr lă cele vechi.
Trecutul poăte ăveă un efect benefic doăr dăcăă ne folosim
ămintirile bune pentru ă ne motivă pentru viitor sş i dăcăă îînvăă tşăăm
din gresş elile noăstre trecute sş i ăpoi le uităă m.
Săă te găî ndesş ti intens lă trecut sş i săă fii deprimăt din căuză unor
evenimente trecute nu reprezintăă decăî t o irosire îîngrozitoăre ă
pretşiosului tăă u timp.
Dăle Cărnegie ă explicăt foărte bine ăcest lucru ăfirmăî nd: „Nu
potşi săă tăi rumegusş ul! Lă fel se îîntăî mplăă sş i cu trecutul. Căî nd îîncepi
săă te îîngrijorezi despre lucruri trecute sş i îîncheiăte, nu făci decăî t săă
îîncerci săă tăi rumegusş ul!“
 Tu în ce categorie te înscrii?
IÎn generăl, oămenii pot fi grupătşi îîn douăă cătegorii: cei căre
trăă iesc îîn trecut sş i spun lucruri precum: „Eu ăstă ăm făă cut. Eu ăstă
ăm fost. Aici ăm fost“ sş i cei căre trăă iesc pentru viitor sş i spun lucruri
precum: „Astă intentşionez săă făc. Eu ăstă voi fi. Căă tre ăcest lucru măă
îîndrept.“
Hăide, măi citesş te o dătăă părăgrăful de măi sus! Tu îîn ce
cătegorie te îînscrii? Ai descoperit căă te găî ndesş ti mereu lă zilele
frumoăse căre ău trecut său esş ti unul dintre putşinii căre ău îînvăă tşăt
sş i ău profităt de trecut, iăr ăcum se îîndreăptăă cu îîncredere căă tre
viitorul plin de provocăă ri?
 2. Irosindu-ţi preţiosul timp
Tărăgănarea este hoţul timpului.
Edward Young – Gânduri de noapte

Acum multşi ăni, îîn timpul unei lungi văcăntşe de lucru peste hotăre
cu prietenii, ăm petrecut douăă luni îîntr-un Moshăv, îîn Isrăel. Acestă
seămăă năă cu un Kibbutz, unde tineri „voluntări“ din toătăă lumeă se
ădunăă sş i lucreăzăă îîmpreunăă îîntr-un mediu relăxăt sş i prietenos, măi
ăles îîn ferme. Noi ăm muncit îîntr-o ăstfel de fermăă sş i ăcolo ăm
cules, ăm sortăt sş i ăm ădunăt tot soiul de fructe.
Acolo erău doi lucrăă tori ărăbi căre munceău îîmpreunăă cu noi, Ali
sş i Achmed. IÎntr-o zi, ăm vorbit cu Ali, căî nd el păă reă sş i măi deprimăt
decăî t de obicei.
Lă îîntrebăă rile noăstre, Ali ă răă spuns: „Simt căă sunt blocăt ăici.
Prins îîn ăcest loc, îîn ăceăstăă slujbăă sş i îîn ăceăstăă viătşăă pe căre nu mi-
o doresc.“
IÎn ochii săă i, ăm văă zut tristetşeă ădăî ncăă ă unui om ămăă răî t sş i
frustrăt. Ali ă continuăt: „Sş titşi căă lucrez pentru ăcest fermier de măi
bine de 20 de ăni. Timp de 20 de ăni i-ăm lucrăt păă măî ntul zi de zi.
Acum căî tşivă ăni, căî nd erăm măi tăî năă r, îîncăă visăm săă ăm păă măî ntul
meu, propriă fermăă . Dăr ăcest lucru nu s-ă îîntăî mplăt niciodătăă .
IÎn fiecăre ăn îîmi spuneăm: «Ali, ănul ăcestă vei reusş i», dăr
mereu interveneă cevă sş i ămăî năm, găî ndindu-măă căă voi măi ăveă
suficient timp sş i căă nu eră căzul săă măă grăă besc pentru căă îîmi eră
bine lă momentul respectiv. îîntotdeăună mi-ăm dorit o viătşăă măi
bunăă , dăr cred căă nu ăm făă cut niciodătăă nimic pentru ăcest lucru.
Măă simt de părcăă m-ăsş fi trezit îîntr-o bunăă zi constătăî nd căă 20 de
ăni ău trecut pe lăî ngăă mine. S-ău dus 20 de ăni din viătşă meă sş i nu
ăm ădunăt decăî t visuri pierdute sş i timp irosit.“
Ali ă continuăt: „Simt căă viătşă meă s-ă îîncheiăt dejă. Am ăvut
nenumăă răte ocăzii sş i ăcum s-ău terminăt. Este mult preă tăî rziu
pentru ă-mi îîmbunăă tăă tşi situătşiă pentru căă ăcum ăm fămilie sş i ălte
responsăbilităă tşi pe căre nu le pot neglijă.“
Existăă foărte multşi oămeni ăsemeneă lui Ali. Oămeni căre se lăsăă
ăbsorbitşi de rutinăă sş i, făă răă că ei săă -sş i deă seămă, timpul ă trecut, sş i
ei sş i-ău irosit ăni pretşiosş i din viătşăă. Măjorităteă oămenilor căd îîn
ăceăstăă căpcănăă , fie lă serviciu, fie îîn viătşă personălăă . Ei ăjung îîn
ăceăstăă „zonăă de confort“ căre este plăă cutăă sş i tolerăbilăă lă îînceput,
dăr căre îîi trănsformăă curăî nd îîn persoăne depresive sş i frustrăte, sş i
le răă pesş te luni său chiăr ăni din viătşăă.
Asş ădăr, cum procedeăzăă oămenii ăsemeneă lui Ali pentru ă iesş i
din rutină pe căre ău creăt-o ei îînsş isş i? Nu pot reusş i ăcest lucru decăî t
îîncercăî nd constănt săă -sş i schimbe situătşiă îîn bine. Ei pot făce ăcest
lucru chiăr făă răă ă-sş i pune îîn pericol sigurăntşă ăctuălăă : îîsşi pot
dezvoltă noi ăbilităă tşi, îîsşi pot continuă studiile, îîsşi pot stăbili
obiective noi sş i pot lucră constănt pentru ă le ătinge. Ei singuri
trebuie săă initşieze schimbăreă pentru ă-sş i puteă modifică ăcest curs
ăl vietşii sş i ă scăpăă din rutină pe căre sş i-ău creăt-o.
Te simtşi sş i tu ăstfel? IÎtşi petreci timpul îîn „zonă de confort“ sş i nu
ăjungi nicăă ieri? Te trezesş ti îîn fiecăre dimineătşăă căm pe lă ăceeăsş i
orăă pentru ă te pregăă ti pentru serviciul lă căre ăi preferă săă nu te
duci? Apoi mergi pe ăcelăsş i drum lă serviciu sş i vezi îîn fiecăre zi
ăceleăsş i fetşe pe căre ăi preferă săă nu le vezi? Apoi îîndeplinesş ti zilnic
ăceleăsş i sărcini monotone căî nd tşi-ăi dori săă făci cu totul ăltcevă?
Poăte căă esş ti prins îîntr-o relătşie îîn căre nu ăr trebui săă fii sş i
poăte căă îîtşi spui căă , îîntr-ădevăă r, ăr trebui săă făci cevă îîn legăă turăă cu
situătşiă tă pentru ă fi fericit. Dăr niciodătăă nu ăctşionezi! Cumvă, îîn
existentşă tă monotonăă , nu reusş esş ti niciodătăă săă găă sesş ti său săă -tşi făci
timp pentru schimbăă ri îîn măi bine. Te consolezi spunăî ndu-tşi:
„Deocămdătăă este bine.“ Peste 20 de ăni, căî nd nimic nu se vă fi
schimbăt, nu vă măi fi deloc bine!
Nu mai irosi timpul, începând chiar de acum!
Nu măi irosi timpul! Cu ălte cuvinte, nu măi ălege săă făci
lucrurile măi putşin importănte, dăr măi ătrăctive, căî nd tşi-ăi puteă
folosi ăcest timp pentru ă făce lucruri măi importănte, măi putşin
ătrăctive, dăr mult măi benefice! Prin ăceăstă vrem săă spunem căă
nu ăr trebui săă măi ăloci ătăî t de mult timp televizorului sş i săă -tşi
concentrezi ătentşiă ăsupră ăltor lucruri. IÎn locul celor pătru ore
zilnice petrecute îîn fătşă televizorului, ăi puteă săă făci cevă
constructiv: săă citesş ti, săă studiezi, săă -tşi dezvoltşi un hobby, săă făci
sport, săă revezi răpoărtele pentru serviciu său săă repări cevă îîn
căsăă .
Lă slujbăă ăr trebui săă nu măi ămăî ni săă dăi ăcel telefon extrem de
importănt căre poăte fi neplăă cut. Urmeăzăă cursurile necesăre
pentru ă-tşi dezvoltă cunosş tintşele sş i ăbilităă tşile. Sş i nu îîtşi măi luă
păuze de căfeă sş i de prăî nz extrem de lungi.
IÎn viătşăă, lucrurile măi importănte ău efecte sş i beneficii de
durătăă , îîn timp ce lucrurile măi putşin importănte oferăă doăr
sătisfăctşii temporăre. Asş ădăr, ăsigurăă -te căă făci lucrurile măi
importănte căre ău beneficii pe termen lung sş i nu pe cele măi putşin
importănte, căre-tşi oferăă doăr sătisfăctşie pe termen scurt.
Diferentşă îîntre cei căre reusş esc îîn viătşăă sş i cei căre esş ueăzăă
constăă îîn făptul căă cei din primă cătegorie făc îîntotdeăună ce le
ăduce cele măi multe beneficii, fie căă îîsşi doresc său nu săă făcăă ăcele
lucruri. IÎn schimb, cei căre esş ueăzăă păr îîntotdeăună săă făcăă
lucrurile căre le oferăă cele măi multe plăă ceri, fie căă le oferăă său nu
beneficii pe termen lung.
Dăcăă doresş ti săă fii sş i tu ăsemeneă celor căre căî sş tigăă , trebuie săă
îîncerci săă -tşi petreci fiecăre secundăă făă căî nd cele măi importănte său
productive lucruri. Aceăstă îînseămnăă căă trebuie săă mergi lă serviciu
chiăr dăcăă este ultimul lucru pe căre tşi-l doresş ti, săă ăbordezi o
ănumităă persoănăă chiăr dăcăă s-ăr puteă săă fii respins său săă citesş ti
seără chiăr dăcăă progrămul tăă u preferăt ruleăzăă tocmăi îîn ăcel
moment lă televizor. IÎnseămnăă săă nu tăă răă găă nezi lucrurile niciodătăă ,
săă nu pretinzi doăr căă muncesş ti sş i săă nu te uitşi niciodătăă lă ceăs
dorindu-tşi săă se termine ziuă. Cu ălte cuvinte, îînseămnăă săă făci
ăcum ce este necesăr pentru ă te ăduce măi ăproăpe de rezultătul
dorit.
Cel măi importănt, trebuie săă îîtşi dăi seămă căă lucrul pe căre ăr
trebui săă îîl făci ăcum sş i căre tşi-ăr ăduce cele măi multe beneficii este
probăbil ultimul lucru pe căre îîtşi doresş ti săă îîl făci. Căî sş tigăă torii sş tiu
ăcest lucru sş i făc ăcum ce le ăduce cele măi multe beneficii; cei căre
pierd nu procedeăzăă ăstfel!
Dăcăă nu ne crezi, uităă -te îîn jurul tăă u. Vei descoperi cu sigurăntşăă
căă cei căre ăleg ceă măi usş oărăă sş i ădeseă ceă măi plăă cutăă căle îîn
toăte situătşiile reălizeăzăă foărte putşine lucruri pe termen lung sş i îîsşi
provoăcăă ădeseă măi mult răă u decăî t bine. Din căuză timpului irosit,
viătă lor nu se îîmbunăă tăă tşesş te, bă chiăr se îînrăă utăă tşesş te ădeseă. Făă răă
săă îîsşi deă seămă, ei continuăă săă se îîntrebe: „Ce lucru ăsş puteă făce
chiăr ăcum căre săă fie cel măi plăă cut pentru mine?“ IÎn schimb, ei ăr
trebui săă se îîntrebe mereu: „Ce lucru ăsş puteă făce chiăr ăcum căre
săă îîmi ăducăă cele măi multe beneficii pe termen lung?“
Cu sigurăntşăă, vei descoperi căă cei căre făc mereu cele măi
productive sş i benefice lucruri vor ăveă părte de unul său măi multe
din urmăă toărele lucruri: săă năă tăte îînfloritoăre, ăbilităă tşi sş i cunosş tintşe
măi bogăte, relătşii măi puternice, bogăă tşie sporităă sş i un sentiment
măi intens de îîmplinire personălăă .
Acţionează acum!
Dăcăă esş ti suficient de hotăă răî t pentru ă făce cel măi importănt
său măi productiv lucru îîn fiecăre moment ăl vietşii tăle, viitorul tăă u
vă fi unul luminos. Prin dezvoltăreă ăcestui obicei, vei fi propulsăt
cu putere pe drumul căă tre succes. Tu sş i cei din jurul tăă u vetşi fi
uimitşi de progresul tăă u uluitor. Adoptăreă ăcestui obicei îîtşi vă
influentşă pozitiv fiecăre ăspect ăl vietşii. Ce măi ăsş teptşi?
IÎntreăbăă -te îîn fiecăre secundăă ă fiecăă rei zile: „Care este cel mai
productiv lucru pe care l-aş putea face acum?“ Apoi FĂ ACEST
LUCRU!
Dăcăă nu o săă -l făci, ătunci esş ti, îîn mod evident, o persoănăă căre
tăă răă găă neăzăă lucrurile. Acestă este un obicei prost, pe căre trebuie săă
îîl schimbi dăcăă doresş ti săă ăi succes.
Cum schimbi ăcest prost obicei de ă ămăî nă lucrurile? Simplu!
Tot ce trebuie săă făci este săă -tşi ămintesş ti 2 cuvinte. Memoreăzăă
ăceste 2 cuvinte. Repetăă -le mereu păî năă căî nd tşi se vor imprimă îîn
minte pentru totdeăună.
Căre sunt cele 2 cuvinte căre pot provocă o schimbăre pozitivăă
ătăî t de importăntăă îîn fiecăre persoănăă căre obisş nuiesş te săă ămăî ne?
„ACTş IONEAZAĂ ACUM!“ Despre ăstă e vorbă! IÎn fiecăre moment îîn
căre te găî ndesş ti ce ănume ăr trebui săă făci, repetăă cuvintele
„ACŢIONEAZĂ ACUM!“, ăpoi ăctşioneăzăă pozitiv imediăt.
IÎncepe ăcum. Exerseăzăă ăcest lucru păî năă căî nd devine ă două tă
năturăă sş i vei descoperi căă vei îîncepe săă făci lucrurile îîn mod
ăutomăt, îîn loc săă le ămăî ni pentru o ăltăă zi. IÎntr-un finăl, vei ăjunge
săă îînlocuiesş ti obiceiul negătiv ăl tăă răă găă năă rii cu obiceiul pozitiv de ă
rezolvă imediăt lucrurile.
Trăieşte pentru ziua de astăzi
Existăă un singur timp lă căre putem trăă i – lă timpul prezent.
Totusş i, milioăne de oămeni din toăte cătegoriile sociăle îîsşi făc foărte
mult răă u prin făptul căă îîsşi petrec o măre părte ă vietşii lor trăă ind îîn
trecut său îîn viitorul îîndepăă rtăt. De fiecăre dătăă căî nd le explicăă m
ăcestor oămeni căî t de importănt este săă trăă iăscăă îîn prezent,
procedăă m ăstfel:
Imăgineăzăă -tşi căă minteă tă este un vehicul căre merge pe o
strădăă cu sens unic, numităă viătşăă. Părteă din fătşăă este viitorul tăă u,
iăr ceă din spăte este trecutul. Asş ă cum vehiculul, căre este minteă
tă, nu poăte îîntoărce îînăpoi, ăsş ă nici tu nu potşi trăă i îîn trecut. Unii
îîncăă îînceărcăă săă trăă iăscăă îîn trecut îîngrijorăî ndu-se sş i găî ndindu-se
preă mult lă ce ău lăă săt îîn urmăă . Astă nu făce decăî t săă le
îîncetineăscăă progresul, pentru căă nu se vor concentră suficient
pentru ă-sş i controlă vehiculul îîn prezent.
Tot ăsş ă, ătunci căî nd te îîngrijorezi sş i te găî ndesş ti preă mult lă
viitorul îîndepăă rtăt, progresul tăă u este îîncetinit, sş i tu te vei
confruntă cu probleme, deoărece nu te vei concentră suficient
pentru ă-tşi controlă vehiculul mintşii îîn prezent.
Singură modălităte de ă te pregăă ti pentru curbele periculoăse,
pentru obstăcolele sş i hăî rtoăpele din viitor este săă -tşi concentrezi
îîntreăgă ătentşie sş i energie ăsupră sărcinilor din prezent. Există o
singură cale pentru a te realiza în viitor pe deplin: să laşi
trecutul în urmă şi să foloseşti prezentul la maximum.
Măjorităteă oămenilor nu trăă iesc îîn prezent, doăr pentru ă ăveă
un viitor măi bun. Este foărte bine săă visezi lă lucrurile bune căre
vor veni, dăr trebuie sş i săă te bucuri de căă lăă toriă păî năă ăcolo. Nu
ăsş teptă săă îîmplinesş ti o ănumităă văî rstăă , săă ătingi o ănumităă etăpăă ă
vietşii său săă -tşi reălizezi un vis pentru ă trăă i cu ădevăă răt – trăă iesş te
ăcum sş i bucurăă -te de ăcest moment sş i de ăceăstăă orăă , îîn fiecăre zi ă
vietşii tăle!
 Când voi fi mare…
Căî nd suntem copii, credem căă lucrurile se vor îîmbunăă tăă tşi căî nd
vom fi mări. Căî nd suntem mări, credem căă lucrurile se vor
îîmbunăă tăă tşi căî nd vom ăveă un loc de muncăă sş i vom căî sş tigă băni.
Dupăă ce ăvem un loc de muncăă , credem căă lucrurile se vor
îîmbunăă tăă tşi căî nd vom ăveă o măsş inăă sş i o căsăă . Apoi simtşim căă vă fi
măi bine căî nd ne vom căă săă tori. Odătăă căă săă toritşi, credem căă vă fi măi
bine căî nd ne vom pensionă.
Din ăcest motiv, de-ă lungul îîntregii vietşi, ătăî t de multşi oămeni
ămăî năă săă resimtăă bucuriă, drăgosteă, distrăctşiă, săă se simtăă bine îîn
propriă lor piele sş i, ăstfel, săă trăă iăscăă ! Apoi, îîntr-o zi, se uităă îîn urmăă
sş i îîsşi dău seămă căă nu ău îîntşeles rostul vietşii. Descoperăă preă tăî rziu
căă viătşă îînseămnăă săă trăă iesş ti cu ădevăă răt îîn fiecăre moment. Au
pierdut ătăî teă lucruri pe căre viătşă le-ăr fi putut oferi pentru căă
ăsş teptău sş i visău mereu lă lucruri măi bune. Pur sş i simplu, trebuie
săă trăă im lă intensităte măximăă fiecăre moment, fiecăre orăă sş i fiecăre
zi, iăr lucrurile bune vor veni îîn mod năturăl.
Dacă amâni să trăieşti în timp ce aştepţi o viaţă mai
bună, există posibilitatea să aştepţi o viaţă întreagă!
Warren Veenman & Sally Eichhorst

„Astăă zi“ nu vă măi răă săă ri niciodătăă . „Astăă zi“ este un dăr pretşios
căre poăte trece cu o vitezăă ălărmăntăă . Dăcăă vă fi irosit, îîtşi vă
consumă o bucătăă importăntăă din viătşăă, dăr dăcăă vă fi trăă it bine, îîtşi
vă îîmplini viătşă sş i o vă făce îîntreăgăă .
Când voi câştiga la loterie…
IÎntr-o discutşie cu Howărd, un om de ăfăceri de succes, ăcestă ă
pus punctul pe „i“ căî nd ă ăfirmăt căă noi trăă im îîntr-o erăă ă
sătisfăctşiei imediăte.
„Oămenii ăsş teăptăă ziuă îîn căre vor căî sş tigă lă loterie pentru ă
ăveă bănii pe căre îîi doresc, pentru ă făce ce îîsşi doresc sş i ă trăă i
vietşile pe căre sş i le doresc.“ Howărd ă continuăt: „Măse de oămeni
trăă iesc pentru ziuă îîn căre vor căî sş tigă lă loterie. Existăă o ădevăă rătăă
culturăă îîn Măreă Britănie printre cei căre îîsşi plănificăă vietşile îîn
functşie de căî sş tigul lă Loteriă Nătşionălăă . Existăă posibilităteă că ăceă
zi săă nu soseăscăă niciodătăă , iăr vietşile lor se irosesc îîn tot ăcest
timp.“
Nu este uimitor căă ătăî t de multşi oămeni trăă iesc îîn functşie de
„Momentul îîn căre voi căî sş tigă lă loterie“? Te numeri sş i tu printre ei?
Acordă-ţi timp
Lă îînceputul ăcestei căă rtşi, ăm subliniăt făptul căă nu vei beneficiă
lă măximum de ceeă ce îîtşi poăte eă oferi decăî t dăcăă îîtşi vei ăcordă
suficient timp săă o citesş ti cu ătentşie, săă o ăbsorbi sş i săă o îîntşelegi.
Toăte lucrurile importănte necesităă timp sş i efort. Acordă-ţi timp şi
nu permite Timpului să devină Duşmanul…
DUŞMANUL

Timpul, inamicul necunoscut, îşi urmează pulsul

ritmic.
Fără a putea fi oprit, merge cu putere înainte,
distrugând vieţile celor care întârzie.
Se aud ţipete: „Aşteaptă, mâine, imediat“, dar este
prea târziu.
Timpul îşi vede de drum pentru că nu aşteaptă pe
nimeni.
Timpul nu face promisiuni şi nu acceptă
responsabilităţi pentru vieţile ticsite de irosiri.
Un muribund, singur, slab şi înfrigurat, şopteşte:
„Timpule, de ce m-ai dezamăgit?
Atât de multe lucruri au rămas nespuse, nefăcute – tu
unde erai şi de ce nu ai avut grijă ca ele să se întâmple?“
Întreaga viaţă îi trece prin faţa ochilor; fiecare
moment irosit îi aduce aminte de ce ar fi putut fi.
Nu va mai exista nicio altă zi de mâine pentru că
ziua de mâine a venit prea curând şi nu rămân decât
zilele de ieri.
Timpul se uită un moment şi se întristează de o astfel
de viaţă irosită.
Atât de multe provocări care nu au fost rezolvate,
atâtea relaţii fără însemnătate, atâtea locuri
nestrăbătute şi atâtea planuri nerealizate.
Pentru o clipă, Timpul îşi aduce aminte de cei ce au
îndurat aceeaşi soartă.
Poate că timpul este duşmanul necunoscut, dar
alegerile individuale ale fiecăruia dintre noi reprezintă
DUŞMANUL CUNOSCUT.
Sally Eichhorst
 Partea a II-a
Descătuşează puterea infinită dinlăuntrul
tău

Mintea singură poate face din Iad, Rai, şi din Rai, Iad.
John Milton – Paradisul pierdut
 3. Puterea gândului
Nu ceea ce eşti te ţine pe loc, ci ceea ce crezi că nu
eşti!
Denis Waitley

Existăă nenumăă răte motive din căuză căă roră oămenii nu reusş esc îîn
viătşăă. Totusş i, douăă motive sunt predominănte.
Primul motiv: Mulţi oameni consideră că au fost lipsiţi de
succes deoarece nu le-au fost oferite aceleaşi şanse şi
oportunităţi ca acelora care au avut succes. Ei îi învinovăţesc
pe ceilalţi şi nu pe ei înşişi, considerând că eşecurile lor se
datorează doar situaţiilor exterioare.
Ascultăî ndu-le motivele din căuză căă roră nu ău ăvut succes, este
foărte probăbil săă ăuzi ună dintre urmăă toărele scuze:
• „Provin dintr-o fămilie săă răcăă , ăsş ă căă sş ănsele mele ău fost
limităte.“
• „Păă rintşii mei nu sş i-ău permis săă plăă teăscăă pentru că eu săă ăm
părte de o educătşie potrivităă .“
• „Păă rintşii mei ău divortşăt sş i ăcest făpt m-ă dezechilibrăt.“
• „Tătăă l meu obisş nuiă săă beă excesiv sş i ă reprezentăt o influentşăă
negătivăă ăsupră meă.“
• „Am intrăt îîntr-un grup nepotrivit de prieteni sş i ei m-ău
condus pe un drum gresş it.“

Este suficient săă te găî ndesş ti lă oămeni precum Stevie Wonder

său Răy Chărles căre, îîn ciudă făptului căă sunt orbi, posedăă un tălent
muzicăl de exceptşie. Ei nu sş i-ău folosit hăndicăpul drept scuzăă
pentru ă nu reusş i sş i pentru ă nu reăliză lucruri măă retşe.
Al doilea motiv: Există alte persoane care consideră că
eşecurile lor se datorează timpurilor în care trăiesc şi adoptă o
atitudine cu totul pesimistă în legătură cu ţara lor şi cu lumea
în general.
Vi se păre cunoscutăă vreună dintre ăceste scuze:
• „Aceăstăă tşărăă se destrămăă sş i măă trăge sş i pe mine îîn jos cu eă.“
 • „Tăxele măă rite sş i inflătşiă reprezintăă preă mult din sălăriul meu
căre răă măî ne ăcelăsş i.“
• „Timpurile îîn căre trăă im nu ăr puteă fi măi rele.“
• „Rătă crimelor cresş te zilnic, proportşionăl cu sş omăjul. Unde
sunt zilele de demult căî nd existău putşine crime, suficiente locuri de
muncăă , iăr bănii mei îînsemnău cevă?“
• „IÎn ce lume trăă im! Peste tot existăă ămenintşăreă răă zboiului, ă
foămetei său ă ăltor ătrocităă tşi îîmpotrivă omenirii.“
• „Cum ăi puteă săă -tşi făci plănuri său săă fii optimist căî nd existăă
ămenintşăreă răă zboiului nucleăr sş i pericolul degrădăă rii mediului
căre pot distruge lumeă îîn căre trăă im?“

Dintotdeăună ău existăt persoăne căre ău făă cut profetşii despre

crize economice, călămităă tşi năturăle sş i colăpsul inevităbil ăl lumii
lor. Ei bine, lumeă îîncăă existăă sş i noi suntem destul de siguri căă vă
măi există multăă vreme dupăă ce tu sş i eu nu vom măi fi. Se păre căă
fiecăre generătşie ăre impresiă căă timpurile îîi sunt potrivnice. Dăr, îîn
esentşăă, noi ăvem ăcum măi multe oportunităă tşi decăî t ăm ăvut
vreodătăă , indiferent ce suntem său căre este situătşiă noăstrăă
ăctuălăă .
Tu eşti ceea ce gândeşti!
Căî nd minteă tă este plinăă cu ăceste găî nduri pesimiste sş i
negătive, tu îîtşi limitezi sş ănsele de ă ăveă succes sş i îîtşi îîmpiedici
minteă săă -sş i descăă tusş eze ădevăă rătele puteri.
Indiferent de răsăă , religie, mediul din căre provii său îîn căre te
ăfli, văî rstăă său sex, tu ăi îîn tine o putere infinităă căre poăte
îîndepăă rtă din căleă tă orice obstăcol sş i te poăte propulsă căă tre
îîmplinireă celor măi puternice dorintşe ăle tăle.
Cu ăceăstăă putere, tu potşi creă, construi sş i consolidă orice ăspect
ăl vietşii tăle. Căre este ăceăstăă putere despre căre vorbim? Această
putere constă în capacitatea de a-ţi alege propriile gânduri.
Găî ndesş te-te lă ăstă; găî ndurile tăle reprezintăă singurul lucru ăsupră
căă ruiă ăi control totăl, pentru căă nimeni nu îîtşi poăte spune ce său
cum săă găî ndesş ti.
Pur sş i simplu, nu-tşi potşi permite săă subestimezi importăntşă
găî ndurilor tăle. Tu esş ti ceeă ce găî ndesş ti!
Emerson ă spus: „Un om este ceeă ce găî ndesş te îîntreăgă zi.“ Cu
ălte cuvinte, găî ndurile tăle te făc săă devii persoănă căre esş ti. Nu ăi
cum săă fii ăltcevă!
Este un făpt recunoscut căă găî ndurile tăle zilnice ăjung săă
influentşeze persoănă căre devii. De exemplu:
Dăcăă ăi găî nduri lipsite de convingere, vei fi o persoănăă
neconvingăă toăre.
Dăcăă ăi găî nduri pline de îîncredere, vei deveni o persoănăă
îîncrezăă toăre.
Dăcăă ăi găî nduri puternice, vei deveni o persoănăă puternicăă .
Dăcăă găî ndurile tăle sunt pline de ăutocompăă timire, vei ăjunge o
persoănăă căre îîsşi plăî nge de milăă .
Dăcăă ăi găî nduri pline de iubire, vei deveni o persoănăă iubitoăre.
Dăcăă ăi găî nduri pline de temeri, vei deveni o persoănăă
temăă toăre.
Dăcăă te găî ndesş ti mereu lă toăte motivele din căuză căă roră nu vei
reusş i niciodătăă îîn viătşăă, tu creezi o persoănăă căre ăre toăte motivele
din lume săă nu reusş eăscăă sş i căre este destinătăă esş ecului.
 4. Otrava ucigătoare a influenţelor negative
Redescoperă copilul din tine. Acesta poate cuceri
lumea.
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Dăcăă este ătăî t de usş or săă ătrăgi succesul doăr concentrăî ndu-te
ăsupră găî ndurilor sş i ăctşiunilor pozitive, ătunci de ce existăă îîncăă ătăî t
de multşi oămeni căre nu reusş esc îîn viătşăă?
Răă spunsul se dătoreăzăă slăă biciunii obisş nuite ă oămenilor de ă-sş i
expune minteă lă influentşele negătive ăle celorlăltşi. Aceăstăă
influentşăă negătivăă se formeăzăă lă o văî rstăă tăî năă răă , iăr efectele
ăcestei otrăă vi sunt din ce îîn ce măi puternice pe măă surăă ce ănii trec,
ăsemeneă buruienilor dintr-o grăă dinăă neîîngrijităă .
Micul întreprinzător
Hăi săă exăminăă m ăceăstăă idee îîn profunzime. Căî nd erăi copil sş i
vremeă eră rece sş i ploioăsăă , cum te simtşeăi? Băă nuiesc căă erăi
extrem de îîncăî ntăt lă găî ndul căă te vei jucă îîn băă ltoăce sş i îîn noroi.
Poăte îîtşi plăă ceă săă stăi îînăă untru, lă căă ldurăă , ăscultăî nd ploăiă. Dăcăă
ningeă, probăbil erăi sş i măi îîncăî ntăt lă găî ndul căă vei făce un om de
zăă pădăă , căă te vei bulgăă ri cu prietenii său căă tătă te vă îînvăă tşă săă
schiezi său săă pătinezi. Posibilităă tşile de ăventurăă sş i distrăctşie erău
nenumăă răte, fie căă plouă, ningeă său eră soăre.
Dăcăă te trezeăi îîntr-o zi ploioăsăă său cu zăă pădăă , probăbil căă
mămă, tătă, persoănă căre prezentă sş tirile meteo său ăltşi ădultşi
bombăă neău său se plăî ngeău lă nesfăî rsş it despre ce zi urăî tăă urmă săă
fie. Probăbil căă persoănă de lă meteo ănuntşă ăcest lucru cu o voce
grăvăă sş i solemnăă : „IÎmi păre răă u căă sunt mesăgerul ăcestor vesş ti
neplăă cute, dăr, din păă căte, ăstăă zi vă fi o zi urăî tăă , cu multăă ploăie. IÎn
plus, pentru ă îînrăă utăă tşi situătşiă, îîn unele zone vor fi sş i ninsori. Aerul
se vă răă ci sş i măi mult pe măă surăă ce vor trece zilele.“
Căî nd esş ti copil, vremeă păre grozăvăă păî năă căî nd rubrică
meteorologului îîtşi schimbăă stăreă de spirit său păî năă căî nd mămă,
tătă său ăltşi ădultşi îîsşi spun păă rereă despre ăceă zi „urăî tăă “. Căî nd esş ti
copil, nu te plăî ngi niciodătăă de vreme păî năă căî nd ceilăltşi nu te
influentşeăzăă sş i nu te îînvătşăă ăltfel. Toăte lucrurile păr bune căî nd esş ti
copil. Simtşi căă potşi cuceri lumeă, căă potşi reăliză imposibilul, te potşi
îîmbărcă îîntr-o ăventurăă , potşi crede cu tăă rie îîn tine îînsutşi, simtşi căă
potşi fi sş i potşi făce tot ce îîtşi doresş ti sş i îîtşi plăc toăte tipurile de vreme
– păî năă căî nd tşi se spune ăltfel sş i îîtşi sunt influentşăte pentru
totdeăună găî ndurile sş i credintşele.
Este un făpt cunoscut căă cel putşin 8 din 10 copii căre intrăă lă
grăă dinitşăă său lă sş coălăă ău lă îînceput o păă rere bunăă despre ei îînsş isş i.
Acest lucru îînseămnăă căă cel putşin 80 % dintre noi ne îîncepem
vietşile cu o păă rere bunăă despre noi îînsş ine. Din păă căte, pe măă surăă ce
copiii cresc, număă rul celor căre continuăă săă creădăă ăcest lucru
scăde drămătic. Lă vremeă lă căre ei ăjung lă ădolescentşăă, număă rul
scăde sş i măi mult.
Cine ne fură stima de sine?
Este sş ocănt făptul, dovedit sş tiintşific, căă măi mult de 75 % din
ădultşi suferăă de o stimăă de sine scăă zutăă . Potşi săă crezi ăcest lucru?
Doăr 1 din 4 ădultşi se simte bine cu el îînsusş i. IÎntre văî rstă de 5 ăni sş i
măturităteă timpurie, cei măi multşi dintre noi suferăă de o scăă dere
drămăticăă ă stimei de sine. Ce se îîntăî mplăă de-ă lungul timpului căre
determinăă o ăstfel de pierdere?
Indiferent cine suntem, noi totşi ne-ăm năă scut cu minteă curătăă sş i
pozitivăă . IÎn ăceăstăă făzăă , nu suntem consş tientşi de ce este bine sş i ce
este gresş it, bun său răă u sş i de ce putem său nu săă făcem. Totusş i, îîn
timp, ăsemeneă unui burete, minteă noăstrăă ăbsoărbe influentşele
din mediu sş i de lă oămenii din jurul nostru.
Păî năă lă văî rstă sş colii, măjorităteă copiilor este expusăă doăr lă
influentşele negătive din fămilie. Asş ădăr, păî năă ătunci, cei măi multşi
copii îîncăă se considerăă căî sş tigăă tori, sunt siguri pe ei îînsş isş i sş i pe
ăbilităă tşile lor. Odătăă ce îîncepe sş coălă sş i trec ănii, ei devin din ce îîn ce
măi vulnerăbili lă influentşele negătive ăle celorlăltşi – nu număi
fămilie, dăr sş i profesori, prieteni, televiziune, căă rtşi sş i ălte medii de
comunicăre. Pe măă surăă ce devin ăsediătşi de influentşe negătive, ei
tind săă îîsşi piărdăă îîncredereă îîn ei îînsş isş i sş i devin nesiguri de
ăbilităă tşile lor sş i de ăceeă îîsşi pierd stimă de sine.
 Dăcăă îîn timpul copilăă riei tăle ăi părte de influentşe pozitive sş i esş ti
convins căă posezi căpăcităteă de ă reăliză lucruri măă retşe, ătunci
este foărte probăbil săă reălizezi lucruri importănte lă măturităte,
indiferent ce provocăă ri său obstăcole vei îîntăî mpină.
Scopul nostru este să te ajutăm să redescoperi copilul din
tine şi să îţi arătăm că ai capacitatea de a realiza lucruri
extraordinare, indiferent de circumstanţele tale trecute sau
actuale.
 5. Lumea ascunsă a subconştientului
Viaţa noastră este aşa cum gândurile noastre o fac să
fie.
Marc Aureliu – Meditaţii

Se poăte săă nu fii consş tient de ăcest lucru, dăr tu te ăfli permănent
îîn douăă lumi căre se îîntrepăă trund: lumeă tă subconsş tientăă , căre
constăă îîn găî ndurile, sentimentele sş i ătitudinile tăle, sş i lumeă tă
consş tientăă , căre constăă îîn oămenii, locurile sş i circumstăntşele îîn căre
te ăfli de-ă lungul vietşii. Subconsş tientul tăă u este o uneăltăă puternicăă ,
ce tşi-ă influentşăt sş i vă continuă săă -tşi influentşeze fiecăre ăspect ăl
vietşii. Este părteă vitălăă ă ceeă ce esş ti tu, căre îîtşi determinăă reusş itele
său esş ecurile.
Forţe opuse în luptă
Cum ăre subconsş tientul o ăsemeneă putere sş i te determinăă săă
reusş esş ti său săă esş uezi? Răă spunsul constăă îîn cele douăă mări puteri
pe căre le posedăă el – putereă de ă ătrăge succesul sş i putereă de ă
respinge succesul.
Găî ndesş te-te bine! Nu-i ăsş ă căă ăi ăvut părte de zile îîn căre totul
mergeă prost? Din momentul îîn căre te-ăi trezit sş i ăi văă rsăt căfeă pe
costumul tăă u nou, următ de măsş ină căre nu-tşi porneă sş i de trăficul
infernăl, culminăî nd ăpoi cu o zi dezăstruoăsăă lă serviciu. Pe de ăltăă
părte, existăă sş i zile îîn căre totul merge ăsş ă cum îîtşi doresş ti sş i tşi se
păre căă nu potşi gresş i.
Ei bine, tu esş ti ăceeăsş i persoănăă , căre făce ăceleăsş i lucruri,
ăsş ădăr ce te făce săă te dăi băă tut îîntr-o zi sş i săă ăjungi un cămpion ă
două zi? Ce ănume îîi făce sş i pe căndidătşii cu cel măi măre succes săă
ăibăă zile îîn căre exceleăzăă îîn tot ce făc sş i zile îîn căre tot ce făc este
gresş it?
Răă spunsul se regăă sesş te îîn conflictul permănent dintre cele douăă
mări puteri ăle subconsş tientului. Aceste douăă fortşe se luptăă
permănent pentru supremătşie sş i stăreă tă de spirit din fiecăre zi
depinde de căre dintre ele dominăă ătunci.
 Pe de o părte, ăi AMP (Atitudine Mentălăă Pozitivăă ) sş i, pe de ăltăă
părte, ăi AMN (Atitudine Mentălăă Negătivăă ). Primă poăte ătrăge
viătşă pe căre tşi-o doresş ti: băni, putere, prestigiu, săă năă tăte, fericire sş i
recunoăsş tere. Ceălăltăă poăte respinge toăte ăceste lucruri.
Este Atitudineă Mentălăă Pozitivăă ceă căre îîi făce pe oămeni săă -sş i
ătingăă cele măi măă retşe visuri ăle lor sş i este Atitudine Mentălăă
Negătivăă ceă căre îîi mentşine pe ceilăltşi tăî răî ndu-se, făă răă ă reusş i săă se
ridice sş i săă reălizeze ce-sş i doresc.
Căî nd minteă tă este dominătăă de găî nduri de urăă , gelozie,
îîngrijorăre, invidie etc., tu îîtşi creezi singur Atitudineă Mentălăă
Negătivăă . Căî nd minteă tă este dominătăă de găî nduri de drăgoste,
sincerităte, optimism, credintşăă, curăj, generozităte, sperăntşăă,
ămbitşie, îîncredere, initşiătivăă etc., tu îîtşi creezi o Atitudine Mentălăă
Pozitivăă .
Asş ădăr, fii ătent sş i fii consş tient căă ăbilităteă de ă reusş i îîn tot ceeă
ce făci depinde de căî t de mult reusş esş ti săă ăi o minte dominătăă de
găî nduri pozitive.
Adoptă AMP (Atitudine Mentală Pozitivă)
Adoptăreă unei Atitudini Mentăle Pozitive ăre o importăntşăă
covăî rsş itoăre ăsupră măă surii îîn căre reusş esş ti săă te bucuri de succes
îîn toăte domeniile vietşii tăle, îîntrucăî t influentşeăzăă tot ceeă ce făci.
Oămenii căre ău succes păr săă ăibăă ăcces constănt lă ăceăstăă
stăre pozitivăă . Cei căre ăjung printre îînvingăă tori sunt măesş tri îîn ă-sş i
exploătă ăceă părte ă mintşii lor căre le furnizeăzăă toăte călităă tşile
pozitive sş i pline de putere.
Pentru ă-tşi dezvoltă o minte dominătăă de găî nduri pozitive,
trebuie săă fii mereu ătent lă găî ndurile cu căre îîtşi hrăă nesş ti minteă.
Potşi făce ăcest lucru dăcăă te concentrezi ăsupră ă ceeă ce îîtşi doresş ti
de lă viătşăă sş i nu ăsupră ă ceeă ce nu-tşi doresş ti.
Dăcăă te concentrezi constănt ăsupră ă ceeă ce vrei de lă viătşăă, te
vei mentşine îîntr-o stăre pozitivăă , căre vă ătrăge toăte ăceste lucruri.
Umple-ţi mintea cu gânduri pozitive.
Umple-ţi lumea cu oameni pozitivi.
Apoi îţi vei umple Lumea cu tot ce îţi doreşti.
Warren Veenman & Sally Eichhorst
 Protejează-ţi „calculatorul“ intern împotriva viruşilor
Oămenii nu reălizeăzăă căă subconsş tientul este ăsemeneă unui
călculător performănt căre nu doărme niciodătăă sş i căre ăbsoărbe
constănt informătşii, făă răă că tu săă fii consş tient de ăcest lucru.
Găî ndesş te-te, de exemplu, lă ăcele reclăme căre sunt difuzăte
constănt lă televizor, lă cinemă său lă rădio. Băă nuim căă tu crezi căă
esş ti mult preă inteligent pentru că ele săă ăibăă efect ăsupră tă. Gresş it!
Nu conteăzăă ce vezi său ăuzi, dăcăă îîn mod consş tient esş ti de ăcord
său nu cu ăcel lucru, pentru căă , ătunci căî nd ele se repetăă suficient
de des, te ăfecteăzăă . IÎtşi influentşeăzăă găî ndurile sş i păă rereă despre ăcel
produs sş i potşi săă fii consş tient său nu de ăstă, sş i potşi săă vrei său nu
ăcest lucru. Subconsş tientul tăă u ăcceptăă informătşiă despre ăcel
produs că fiind ădevăă rătăă . Astfel, îîtşi formeăzăă păă reri despre ăcel
produs, făpt căre îîtşi influentşeăzăă ăctşiunile ulterioăre.
Asş ădăr, ăr trebui săă fii extrem de ătent lă ceeă ce permitşi săă
păă trundăă îîn subconsş tientul tăă u. Dăcăă el ă ăbsorbit continuu temeri,
vă ăcceptă ăceste găî nduri că fiind ădevăă răte sş i le vă trănsformă îîn
credintşe. Pericolul constăă îîn făptul căă subconsş tientul vă continuă
ăpoi săă le trănsforme îîn reălităte, ătrăă găî nd exăct ăcele situătşii său
lucruri de căre te temi. Este un făpt dovedit! Cu sigurăntşăă, ceeă ce
existăă îîn subconsş tientul tăă u sş i experientşele cu căre te confruntşi îîn
viătşăă sunt foărte străî ns legăte.
Dăcăă esş ti hotăă răî t săă -tşi cănălizezi găî ndurile îîn mod repetăt
ăsupră lucrurilor rele din viătşăă sş i îîtşi imprimi îîn minte imăgineă
unui viitor îîntunecăt, fii pregăă tit ăpoi săă -tşi îîndeplinesş ti propriul
pronostic negătiv cu o ăcurătetşe îînfricosş ăătoăre. Dăcăă , îîn schimb, îîtşi
vei imprimă o imăgine plinăă de sperăntşăă, curăj sş i ăctşiuni pozitive, te
potşi ăsş teptă săă ăduci ăceste lucruri îîn viătşă tă.
Puterea neexploatată a minţii
Se spune căă cei măi multşi dintre noi folosim măi putşin de 10 %
din căpăcităteă creierului nostru sş i totusş i suntem căpăbili săă
reălizăă m lucruri uimitoăre. Noi totşi ăm fost destinătşi săă ăvem o
viătşăă măă reătşăă, dăr depinde doăr de noi săă folosim ăcest potentşiăl sş i
săă obtşinem un măximum de beneficii din dărul primit – mintşile
noăstre.
 Dăcăă măjorităteă oămenilor folosesş te măi putşin de 10 % din
căpăcităteă creierului, căre este scopul restului de 90 %? Ne îîndoim
foărte tăre căă eră necesăr doăr pentru ă umple un spătşiu. Oăre
existăă cu un motiv, ăsemeneă tuturor celorlălte elemente ăle
corpurilor noăstre?
Oăre ce minuni ăm puteă obtşine noi totşi dăcăă ăm puteă crede cu
tăă rie îîn noi îînsş ine sş i ăm puteă exploătă zonele nefolosite ăle mintşii
noăstre?
Putereă remărcăbilăă sş i nelimitătăă ă subconsş tientului merge măi
depărte de ce considerăă m noi căă este normăl sş i posibil. Oricăî t de
incredibil ăr păă reă, tu îîtşi potşi convinge subconsş tientul săă -tşi ăducăă
lucrurile pe căre le vrei de lă viătşăă.
Scopul nostru prin ăceăstăă cărte este săă -tşi deschidem usş ă mintşii,
exploătăî nd potentşiălul enorm, căre este inăctiv.
 6. Eşti ceea ce gândeşti!
Maeştrii comunicării cu sine îşi controlează vieţile.
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Gândurile proprii
Poăte căă nu esş ti consş tient de ăcest lucru, dăr tu vorbesş ti cu tine
îînsutşi tot timpul sş i ceeă ce îîtşi spui ăre o influentşăă puternicăă ăsupră ă
ceeă ce esş ti, pentru căă îîtşi ăfecteăzăă ăctşiunile, comportămentul sş i
deciziile.
Ceeă ce îîtşi spun ceilăltşi său ceeă ce cred ei despre tine ăre un
efect minor ăsupră tă, îîn compărătşie cu opiniă pe căre o ăi tu despre
tine sş i cu ce îîtşi spui tşie îînsutşi. Chiăr dăcăă te bucuri de succes
exterior sub formă bănilor, ă recunoăsş terii sş i ă stătutului, pentru ă
te bucură de succesul interior pe căre sş i-l doresc cei măi multşi
dintre noi – fericire, drăgoste sş i prosperităte – trebuie săă devii un
măestru îîn ă comunică cu tine îînsutşi.
Este că sş i cum ăm ăveă îîn căp un tonomăt căre functşioneăzăă
nonstop. Melodiile constău îîn toăte sentimentele de căre suntem
căpăbili – bune său rele. Acesteă includ credintşăă, îîngrijorăre,
dorintşăă, furie, teămăă , frustrăre, fericire, sperăntşăă etc. IÎn functşie de
situătşiă îîn căre ne găă sim, selectăă m o melodie sş i o difuzăă m lă
nesfăî rsş it.
Cum să devii maestru în comunicarea cu tine însuti
Potşi îîncepe prin ă făce un păct cu tine îînsutşi căă , îîncepăî nd cu
ăcest moment, vei îîncetă săă măi bombăă ni, săă -tşi plăî ngi de milăă , săă te
critici sş i săă te judeci foărte ăspru.
Căî nd îîtşi repetşi mentăl „prostule“, „nu pot săă făc ăstă“ său îîtşi
hrăă nesş ti minteă cu vorbe precum „lipsit de văloăre“, „urăî t“, „prost“,
„neghiob“, ăjungi săă îîtşi imprimi îîn subconsş tient ăceste păă reri sş i vei
îîncepe săă te comportşi îîn consecintşăă.
Asş ădăr, fii ătent dătă viitoăre căî nd te dojenesş ti sş i opresş te-te
imediăt. Adu-tşi ăminte căă subconsş tientul tăă u îîtşi vă dă exăct ce îîtşi
doresş ti. Asş ădăr, dăcăă îîtşi vei hrăă ni minteă cu opinii negătive despre
tine, eă vă ăcceptă ăcest lucru că fiind ădevăă răt sş i vă promovă un
ăstfel de comportăment păî năă căî nd te vei hotăă rîî săă schimbi mesăjul
pe căre i-l trănsmitşi.
De ăsemeneă, dorim săă te ătentşionăă m căă îîn subconsş tientul tăă u
nu existăă un ăsş ă-zis simtş ăl umorului, ăsş ă căă nu este recomăndăt săă
glumesş ti negătiv despre tine. Dupăă cum ăm discutăt măi devreme,
minteă tă nu cunoăsş te diferentşă dintre cevă imăginăr sş i cevă reăl,
ăsş ă căă te vă luă îîn serios cu ceeă ce îîi spui.
Preia controlul asupra „tonomatului“ tău mental
De ăcum îîncolo, ătunci căî nd vorbesş ti cu tine, folosesş te cuvinte
precum „Pot săă o făc, sunt cel măi bun“ sş i observăă diferentşă îîn tot
ceeă ce făci.
Pe scurt, pentru ă deveni măestru îîn comunicăreă cu tine îînsutşi,
trebuie săă te reăntrenezi săă găî ndesş ti sş i săă vorbesş ti pozitiv. Trebuie
săă îîtşi dăi seămă căă rezultătele tăle depind de ce săă desş ti. Făă -tşi un
obicei zilnic din ă vorbi pozitiv cu tine îînsutşi, pentru ă te bucură de
beneficii îîn viătşă tă de zi cu zi.
Adu-tşi ăminte căă nu potşi opri „tonomătul“ din ă difuză melodii,
dăr potşi ălege melodiile dorite. Dăcăă nu esş ti selectiv cu melodiile pe
căre le ălegi sş i permitşi săă fie difuzătăă ună veche, se poăte că eă săă nu
contribuie lă schimbăreă tă îîn bine. Fii selectiv cu mesăjele pe căre
tşi le trănsmitşi constănt, sş i ăsigurăă -te căă ele te influentşeăzăă pozitiv.
Găî ndesş te-te chiăr ăcum lă nisş te lucruri pozitive pe căre le potşi
spune despre tine. Nu măi ăsş teptă nicio secundăă . IÎncepe chiăr
ăcum!
Încurajarea necesară
Potşi săă -tşi ăduci ăminte căî nd ă fost ultimă dătăă căî nd ăi făă cut cevă
grozăv? Ce ăi simtşit ătunci? Ai fost entuziăsmăt, motivăt, măî ndru că
un păă un? Poăte căă ăi simtşit căă ăi puteă cuceri lumeă sş i căă esş ti de
neoprit?
Oricum te-ăi fi simtşit, cu sigurăntşăă te-ăi măi găî ndit lă ăstă căî tevă
zile măi ăpoi! Din păă căte, ăcest sentiment minunăt dispăre mult
preă repede, pe măă surăă ce noi reintrăă m îîn ăctivităteă cotidiănăă .
Uneori, ăceste ămintiri devin ătăî t de îîndepăă rtăte, îîncăî t se îîntăî mplăă
săă sş i uităă m ce ăm reălizăt.
Din nefericire, cei măi multşi dintre noi sunt expertşi căî nd este
vorbă de ă-sş i găă si gresş eli, îîn loc săă recunoăscăă sş i săă păă streze
motivele de măî ndrie pentru reălizăă rile obtşinute.
De ăceeă, este bine că, îîn loc săă te cănălizezi ăsupră punctelor
slăbe sş i ăsupră esş ecurilor, săă îîtşi ăduci lăude căî t măi des pentru
succesele tăle din trecut sş i din prezent. Acest lucru vă creă
îînăă untrul tăă u energiă pozitivăă de căre ăi nevoie pentru ă-tşi ătinge
obiectivul ăctuăl.
Este imperătiv că tu săă -tşi petreci îîn mod constănt căî tevă minute
concentrăî ndu-te ăsupră succeselor tăle, indiferent căî t timp ă trecut
de căî nd ău ăvut loc. Acest lucru vă constitui o nouăă sursăă de energie
căre te vă ăjută săă ăi din nou succes, sş i poăte ăveă un impăct
formidăbil îîn toăte domeniile vietşii tăle.
Adu-tşi ăminte, succesul ătrăge succes sş i, cu căî t ătrăge măi mult,
cu ătăî t vă fi măi puternicăă fortşă să. Căî nd te concentrezi ăsupră
tuturor călităă tşilor tăle sş i ăsupră reălizăă rilor trecute sş i ăctuăle,
succesul îîtşi este gărăntăt.
Nu îîtşi măi ăminti punctele tăle slăbe, ci bucurăă -te de cele forte.
Simte-te măî ndru de reălizăă rile tăle sş i nu-tşi lăă să victoriile săă se
sş teărgăă sş i săă fie uităte. Făă ăstă ăcum sş i îîn fiecăre zi!
 7. Secretul de a-ţi controla gândurile
Preia acum controlul asupra minţii tale pentru a
putea trăi viaţa pe care tu o alegi şi nu viaţa care este
aleasă pentru tine.
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Tu esş ti ăcum consş tient căă ăi putereă de ă-tşi controlă găî ndurile sş i,
dăcăă o folosesş ti corect, vei puteă ăveă beneficii îîn toăte ăspectele
vietşii tăle.
Pentru ă-tşi prezentă măi clăr modul îîn căre functşioneăzăă minteă,
ăm dori săă o compărăă m cu producăă torul unui film. Dăcăă el doresş te
săă provoăce publicului săă u o reăctşie de tristetşe, probăbil căă vă ălege
o muzicăă melăncolicăă sş i vă creă o scenăă îîntunecătăă sş i deprimăntăă .
Dăcăă doresş te săă te sperie, folosesş te sunetele ădecvăte, secventşe sş i
cădre îînfricosş ăătoăre. Ce se îîntăî mplăă ătunci căî nd vreă săă creeze un
film fericit? Probăbil căă vă folosi lumini colorăte, muzicăă plăă cutăă sş i
fetşe vesele.
Dăcăă producăă torul ăr dori o secventşăă prin căre săă făcăă publicul
săă se simtăă bine, motivăt sş i impulsionăt, el ăr folosi imăginile sş i
sunetele potrivite sş i le-ăr trănsmite spectătorilor un sentiment
grozăv.
Tu esş ti producăă torul responsăbil de minteă tă, ăsş ă căă tu detşii
putereă de ă stăbili orice scenăă pe căre tşi-o doresş ti. Exăct ăsş ă cum
producăă torul de film controleăzăă integrăl ceeă ce vezi, sş i tu detşii
controlul deplin ăsupră găî ndurilor căre intrăă sş i ies din minteă tă.
Folosindu-tşi cu ătentşie mesăjele pozitive ăle mintşii, tu le potşi
ăcordă o importăntşăă sporităă sş i le potşi diminuă său chiăr elimină pe
cele negătive.
Din nefericire, cei măi multşi oămeni nu îîsşi exercităă ăcest control
pentru căă nu sş tiu cum săă îîl foloseăscăă sş i nu sunt ădeseă consş tientşi
de incredibilele efecte pozitive pe căre le poăte ăveă.
Puterea minţii este cea care poate transforma un om
sărac într-unui bogat, un om trist într-unui fericit şi unul
 bolnav într-unul sănătos.
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Pentru ă te îînvăă tşă cum săă preiei controlul ăsupră mintşii tăle, ăm
pregăă tit douăă sărcini.
Aceste sarcini îţi vor arăta:
În primul rând: cum îîtşi potşi trănsformă instăntăneu stăreă de
spirit îîntr-ună pozitivăă sş i plinăă de putere, căre îîtşi vă permite săă
ătrăgi lucrurile pe căre tşi le doresş ti de lă viătşăă.
În al doilea rând: cum potşi îîndepăă rtă definitiv toăte găî ndurile
negătive sş i constrăî ngăă toăre.
Sarcina 1
Prin ăcest exercitşiu simplu, noi dorim săă -tşi ărăă tăă m cum săă -tşi
gestionezi găî ndurile sş i săă -tşi trănsformi stăreă de spirit îîntr-ună
pozitivăă , folosindu-tşi unul său măi multe dintre cele 5 simtşuri – văă z,
ăuz, gust, miros sş i pipăă it.
Acest exercitşiu ăr trebui săă -tşi iă măi putşin de 5 minute sş i poăte fi
făă cut oriunde sş i oricăî nd simtşi nevoiă de ă te motivă, ă te inspiră său
ă te scoăte dintr-o stăre negătivăă .
IÎn primul răî nd, găă sesş te un loc linisş tit unde săă nu fii derănjăt
timp de 5 minute. Acum îînchide ochii sş i relăxeăzăă -te.
Găî ndesş te-te lă cevă cu ădevăă răt minunăt căre tşi s-ă îîntăî mplăt –
poăte fi orice lucru căre te-ă făă cut săă te simtşi fericit, măî ndru, iubit
său tşi-ă oferit oricăre ăltăă stăre pozitivăă . Nu ăre importăntşăă căî t de
îîndepăă rtătăă este ăceăstăă imăgine, ătăî tă vreme căî t tşi-o potşi ăminti cu
usş urintşăă.
Acum iă ăceăstăă imăgine sş i ăpropie-te foărte tăre de eă.
Lumineăz-o de părcăă ăi pictă-o îîn culori călde, făă căî nd-o săă iăsăă îîn
evidentşăă păî năă ăproăpe căpăă tăă viătşăă. Permite vocilor săă fie măi
puternice sş i intensificăă sentimentele căre îînsotşesc ăceăstăă imăgine.
Acum ămplificăă imăgineă păî năă ăjunge ătăî t de măre, îîncăî t păre
săă -tşi umple fiecăre milimetru ăl mintşii tăle. Ar trebui săă fie măi
măre, măi luminoăsăă sş i măi ăproăpe de tine decăî t ă fost păî năă ăcum.
Observăă cum tşi se intensificăă sentimentele ătunci căî nd făci ăcest
lucru. Căî nd trănsformi imăgineă îîntr-ună măi măre sş i măi
luminoăsăă , tu măă resş ti putereă sş i sentimentele ăcestei imăgini, făpt
căre te ăduce îîntr-o stăre sş i măi plăă cutăă .
Acum iă ăceeăsş i imăgine sş i îîndepăă rteăz-o, diminuăî nd sunetele sş i
culorile. Privesş te-o cum devine din ce îîn ce măi micăă . Vei observă căă
sentimentele plăă cute sş i intense pe căre le-ăi simtşit de curăî nd ău
îînceput săă dispărăă pe măă surăă ce imăgineă se îîndepăă rteăzăă sş i îîncepe
săă se stingăă . Observăă căî t de usş or potşi mănipulă ăceăstăă imăgine,
făă căî nd-o fie puternicăă , fie slăbăă , dupăă cum doresş ti.
Găî ndesş te-te ăcum lă un lucru supăă răă tor, stresănt său neplăă cut
căre tşi s-ă îîntăî mplăt. Poăte fi cevă din trecut său din prezent, căre
îîncăă îîtşi măi provoăcăă durere de fiecăre dătăă căî nd te găî ndesş ti lă el.
Acum lumineăzăă ămintireă neplăă cutăă . De ăsemeneă, măă resş te-o
sş i ăpropie-te din ce îîn ce măi tăre de eă. Intensificăă sunetele sş i
vocile. Ce se îîntăî mplăă ăcum? Observăă cum toăte sentimentele
negătive legăte de ăcest incident se reîîntorc sş i sunt sş i măi intense, sş i
măi dureroăse decăî t păî năă ăcum.
Apoi, iă ăceăstăă imăgine sş i micsş oreăz-o din ce îîn ce măi mult,
păî năă căî nd ăbiă o măi vezi. Cum te simtşi ăcum? Observăă cum ăcest
sentiment sş i-ă pierdut putereă ăsupră tă, ăsş ă cum o flăcăă răă
puternicăă sş i distructivăă se trănsformăă îîntr-o păî lpăî ire usş oărăă . Acum
micsş oreăzăă ăceăstăă imăgine sş i măi mult. Apoi făă -o neclărăă sş i greu de
văă zut. Apoi îînchide toăte sunetele sş i privesş te-te îîmpingăî nd ăceăstăă
imăgine depărte de tine. Continuăă săă o îîmpingi sş i privesş te-o cum se
stinge, păî năă căî nd dispăre cu totul din lumeă tă. Vei fi uimit săă
descoperi căă sentimentele negătive sş i deprimănte pe căre le-ăi
resimtşit s-ău stins sş i ele, sş i ău dispăă rut.
Din ăcest exercitşiu, este evident căă tu posezi ăbilităteă de ă-tşi
controlă minteă îîn mod eficăce. IÎn măi putşin de 5 minute, te-ăi
găî ndit lă un sentiment negătiv sş i i-ăi ănihilăt putereă ăsupră tă. IÎn
mod ăsemăă năă tor, ăi intensificăt un sentiment pozitiv sş i, ăstfel, ăi
devenit măi puternic.
Din ăcest moment, tu detşii controlul ăsupră mintşii tăle. Nu
permite creierului tăă u săă hotăă răscăă ce imăgine, sunet său sentiment
ăr trebui săă -tşi ărăte. Tu hotăă răă sş ti cum ănume vei simtşi sş i ăstfel
preiei controlul. Dăcăă existăă imăgini negătive căre te deprimăă ,
micsş oreăzăă -le putereă sş i ăruncăă -le îîn uităre.
 Potşi folosi ăcest exercitşiu îîn fiecăre zi ă vietşii tăle. Are efect măi
ăles dăcăă esş ti băî ntuit de ămintiri neplăă cute căre îîtşi limiteăzăă
potentşiălul ăctuăl. Cu ochii mintşii, tu potşi făce săă dispărăă ăceste
ămintiri sş i, îîn ăcelăsş i timp, le potşi intensifică pe cele plăă cute.
IÎn ăcelăsş i mod, potşi diminuă sărcini său probleme neplăă cute,
făă căî ndu-le măi putşin ăpăă săă toăre sş i măi ăbordăbile. Astfel, vei ăveă
mult măi multe sş ănse săă îîndeplinesş ti o sărcinăă său săă depăă sş esş ti o
problemăă , îîntrucăî t ăcum, căî nd nu măi simtşi căă te confruntşi cu un
obstăcol uriăsş , te vei simtşi măi îîncrezăă tor sş i măi căpăbil.
Sarcina 2
Cu ăcest exercitşiu simplu, îîtşi vom ărăă tă cum săă îîndepăă rtezi
pentru totdeăună găî ndurile negătive din minteă tă.
IÎncepăî nd de ăstăă zi, pentru doăr jumăă tăte de orăă , singurul lucru
pe căre îîl dorim este că tu săă nu măi ăi niciun găî nd negătiv. Astă e
tot! Timp de jumăă tăte de orăă , găî ndesş te-te număi lă lucruri pozitive,
căre te făc puternic. Căî nd un găî nd negătiv vă îîncercă săă se strecoăre
(sş i ăstă se vă îîntăî mplă cu sigurăntşăă), dirijeăzăă -tşi usş or minteă căă tre
un găî nd pozitiv.
Dupăă o săă ptăă măî năă , măă resş te ăcest exercitşiu de o jumăă tăte de orăă
lă o orăă . IÎn fiecăre săă ptăă măî năă căre urmeăzăă , continuăă săă cresş ti
timpul ălocăt ăcestui exercitşiu cu o ăltăă orăă , păî năă căî nd îîtşi vei
petrece îîntreăgă zi concentrăî ndu-te doăr ăsupră găî ndurilor
pozitive.
Adu-tşi ăminte căă minteă tă vă ătrăge lucrurile ăsupră căă roră îîsşi
îîndreăptăă ătentşiă continuu. Asş ădăr, ătunci căî nd vei ăjunge lă stădiul
îîn căre potşi găî ndi pozitiv o zi îîntreăgăă , erădicăî nd ăproăpe toăte
găî ndurile negătive sş i concentrăî ndu-te doăr ăsupră celor pozitive,
dorintşele tăle cele măi puternice vor fi ătrăse căă tre tine ăproăpe
rărăă efort.
Ceeă ce ăm ăflăt făce minuni pentru noi căî nd prăcticăă m ăcest
exercitşiu, sş i ănume de fiecăre dătăă căî nd un găî nd negătiv îînceărcăă săă
păă trundăă sş i săă ne deprime, sş i săă ne îîndepăă rteze de obiectivele
noăstre, ne spunem îîncetisş or cuvintele „cosş de gunoi“. Vedem
ăceăstăă imăgine negătivăă ăruncătăă îîntr-un cosş de gunoi, peste căre
se ăpăsăă cu putere căpăcul.
 Dupăă ce ăm folosit ăceăstăă ăbordăre un ănumit timp, ăm
descoperit căă , ătunci căî nd găî ndurile negătive îîncercău săă păă trundăă ,
ăceste cuvinte („cosş de gunoi“) stăă teău de păzăă lă usş ă mintşii
noăstre. Păă reău săă ăpărăă ăutomăt îîn ăcelăsş i moment că sş i găî ndurile
negătive, îîndepăă rtăî ndu-le îînăinte de ă ne puteă ăfectă.
Am descoperit căă , îîn timp, ă devenit chiăr dificil sş i număi săă
ăvem găî nduri negătive. Adu-tşi ăminte căă găî ndurile negătive sş i cele
pozitive nu pot ocupă minteă îîn ăcelăsş i timp. Dăcăă te vei ăsigură căă
număi găî ndurile pozitive îîtşi dominăă minteă, ăcest lucru vă deveni,
îîntr-un finăl, un obicei, sş i găî ndireă tă vă deveni, lă un moment dăt,
pozitivăă îîntr-un mod dominănt, îîncăî t lucrurile negătive nu vor măi
puteă săă intre, pur sş i simplu.
Hrăneşte-ţi mintea cu gânduri bune, pozitive.
Protejeaz-o de gânduri nepotrivite, negative.
Acum pregăteşte-te pentru recompense uluitoare.
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Minteă tă poăte fi ăsemuităă unei grăă dini, iăr tu esş ti grăă dinărul. Ai
douăă optşiuni: primă este săă plăntezi semintşele bune, săă plivesş ti
toăte buruienile, săă făci grăă dină săă fie frumoăsăă sş i săă o protejezi de
părăzitşi sş i de grindinăă . Său o potşi ignoră, lăă săî nd-o vulnerăbilăă pe
măă surăă ce cresş te sş i neglijătăă . Orice ăi făce, un singur lucru este
sigur – ce vei obtşine depinde îîn mod direct de modul îîn căre esş ti
dispus săă contribui.
Grăă dină tă vă cresş te, indiferent dăcăă tu te hotăă răă sş ti săă ăi său nu
grijăă de eă, dăr se poăte săă nu fie ceeă ce îîtşi doresş ti. Pentru ă culege
roădele unei grăă dini frumoăse sş i bine îîntretşinute, trebuie săă fii
pregăă tit săă depui efortul necesăr. Asş ădăr, făă zilnic efortul de ă-tşi
hrăă ni minteă cu lucruri pozitive, protejeăz-o de cele negătive sş i vei
culege cele măi minunăte roăde.
 Partea a III-a
Depăşeşte obstacolele mentale care te
limitează

El devine precum gândeşte în inima sa.

Proverbe 23:7
 8. Nu te mai îngrijora!
Lucrurile mici afectează minţile mărunte.
Benjamin Disraeli – Sybil

Găreth T. Millwright este un băă rbăt cu o căă snicie reusş ităă , ce detşine o
ăfăcere de succes căre se ocupăă cu importul bunurilor de piele.
Nimic nu păre săă -l deprime, nicio grijăă nu îîl măcinăă . El păre săă ăibăă
permănent un zăî mbet pe fătşăă sş i este îîntotdeăună energic sş i motivăt.
Găreth ne-ă explicăt căă nu ă fost mereu ăsş ă.
„Căî nd mi-ăm îînceput propriă ăfăcere, obisş nuiăm săă măă
îîngrijorez din căuză oricăă rui detăliu. Voi reusş i săă străî ng suficientşi
băni pentru ă trece cu bine de fiecăre lunăă ? IÎmi vor îînchide ăfăcereă
creditorii? Vă ăveă succes ăfăcereă meă? Vor ăjunge trănsporturile
de produse din piele lă timp? Nu măă îîngrijorăm număi din căuză
noii ăfăceri. Măă îîngrijorău toăte detăliile. Măă îîntrebăm dăcăă erăm
îîmbrăă căt corespunzăă tor sş i dăcăă măă purtăm corect din punct de
vedere sociăl. Măă îîngrijorăm căă s-ăr puteă săă nu cunosc niciodătăă o
persoănăă pe căre săă o iubesc sş i cu căre săă îîmi creez un căă min. Măă
îîngrijorăm căă îîmbăă trăî neăm. Măă îîngrijorăm căă măsş ină meă ăr puteă
săă nu măi meărgăă . Măă îîngrijorăm chiăr sş i căă m-ăsş puteă îîmbolnăă vi sş i
căă n-ăsş măi fi căpăbil săă -mi conduc ăfăcereă.“
Găreth ă continuăt răî zăî nd: „Pur sş i simplu, nu reusş eăm săă nu fiu
îîngrijorăt sş i uneori ăjungeăm îîntr-o stăre îîngrozitoăre, îîn căre
simtşeăm căă îînnebunesc sş i îîi îînnebuneăm sş i pe cei din jurul meu. Nu
pot săă cred căî t timp sş i căî tăă energie ăm irosit din căuză ăcestor
îîngrijorăă ri. Simtşeăm căă erăm constănt pe punctul de ă ăveă o căă dere
nervoăsăă . IÎngrijorăreă îîmi ăfectă puternic îîntreăgă viătşăă. Au existăt
sş i noptşi îîn căre nu ăm dormit deloc din căuză motivelor de
îîngrijorăre.“
Găreth ă continuăt zăî mbind, ărăă tăî nd totăl relăxăt sş i depărte de ă
ăveă o căă dere nervoăsăă : „IÎntr-o zi m-ăm hotăă răî t căă eră preă mult.
Trebuiă săă făc cevă îînăinte că temerile săă măă distrugăă complet. Asş ă
căă ăm făă cut cevă simplu, dăr incredibil de eficient. IÎncepăî nd cu ăceă
zi, mi-ăm scris îîn jurnăl exăct ce măă îîngrijoră îîn ăceă zi. IÎn fiecăre
duminicăă seără, măă uităm îîn jurnăl sş i îîmi recăpitulăm motivele de
îîngrijorăre din îîntreăgă săă ptăă măî năă . Desş i oămenii îîmi spuseserăă căă
măjorităteă motivelor noăstre de îîngrijorăre nu se măteriălizeăzăă
niciodătăă , ăbiă prin ăcest mijloc mi-ăm dovedit căă ei ăveău dreptăte.
Din toăte motivele pe căre le scriăm, 99 % nu ău ăvut loc niciodătăă .
M-ăm îîngrijorăt inutil ătăî t de mult!“
„Acum nu măi sş tiu ce îînseămnăă grijile pentru căă mi-ăm dăt
seămă căă existăă 99 % sş ănse căă ele săă nu devinăă reălităte. Acum nu-
mi măi irosesc timpul sş i energiă îîngrijorăî ndu-măă pentru cevă, păî năă
căî nd ăcel lucru nu se îîntăî mplăă . Număi ăceăstăă micăă schimbăre mi-ă
îîmbunăă tăă tşit semnificătiv viătşă îîn toăte ăspectele ei.
Fămiliei sş i prietenilor mei îîncăă nu le vine săă creădăă căă sunt
ăceeăsş i persoănăă !“
Găreth sş i-ă dăt seămă căă cele măi multe dintre grijile săle îîsşi
ăveău resorturile îîn imăginătşiă lui sş i nu îîn reălităte. Dăcăă oricăre
dintre noi s-ăr uită îîn trecut, probăbil căă sş i-ăr dă seămă căă motivele
de îîngrijorăre ău fost, de cele măi multe ori, doăr rodul propriei
imăginătşii.
Găî ndesş te-te putşin lă ăstă! Măi mult de 99 % din lucrurile de căre
ne temem nu se îîntăî mplăă niciodătăă . Asş ădăr, măi putşin de 1 % din
ele se pot îîntăî mplă cu ădevăă răt. Dăr noi tot ne îîngrijorăă m pentru
toăte detăliile.
Sş i măi ridicole sunt motivele pentru căre oămenii se tem de făpt!
Oăre ne îîngrijorăă m sş i ăvem insomnii pentru lucrurile cu ădevăă răt
importănte din viătşăă? Ne temem căă ne vom îîmbolnăă vi de SIDA, ăcel
ucigăsş tăă cut sş i periculos? Ne temem oăre căă vom suferi ătăcuri
cerebrăle său infărcte său căă ne vom îîmbolnăă vi de căncer său de
ălte boli grăve căuzăte de băă uturăă , de tutun, de ălimentătşiă proăstăă
său de lipsă ăctivităă tşilor fizice? Oăre ne temem săă nu fim prinsş i îîntr-
un ăl Treileă Răă zboi Mondiăl cu posibile implicătşii nucleăre său ne
găî ndim lă pericolele măjore căre pot ăfectă mediul îînconjurăă tor?
Ne găî ndim poăte căă vom deveni îîncăă ună dintre persoănele
implicăte îîn ăccidente rutiere?
Acesteă sunt îîntr-ădevăă r motive serioăse de îîngrijorăre, dăr, îîn
schimb, lumeă nu doărme din căuză propriilor motive nefondăte,
căre nu vor ăveă loc probăbil niciodătăă . Dăcăă , printr-un ăccident,
ăcesteă se trănsformăă îîn reălităte, îîn cele măi multe căzuri, ele nu
vor ăveă consecintşe nefăste. Poăte căă tu crezi căă oămenii se
îîngrijoreăzăă din căuză unor lucruri măi importănte, căre ău o
probăbilităte ridicătăă de ă se îîntăî mplă sş i căre ăr puteă ăveă
rezultăte drăstice. Ideeă este căă , îîn loc săă ne preocupăă m de lucruri
bănăle, măi bine săă nu ne îîngrijorăă m deloc!
Nu ăfirmăă m căă nu ăr trebui săă te îîngrijoreze lucrurile
importănte. Noi doăr folosim ăceste exemple pentru ă te ăjută săă -tşi
privesş ti motivele de îîngrijorăre din perspectivă potrivităă . IÎn viătşăă ne
confruntăă m ădeseă făă răă teămăă cu ădevăă răte cătăstrofe, dăr
permitem lucrurilor neimportănte săă ne dăă răî me.
Priveşte motivele de îngrijorare din perspectiva potrivită
Jennă Armstrong ne ăjutăă săă privim motivele de îîngrijorăre
dintr-o perspectivăă măi bunăă , îîmpăă rtăă sş indu-ne o experientşăă
ăproăpe fătălăă prin căre ă trecut:
„S-ă îîntăî mplăt ătăî t de repede, povestesş te Jennă. Erăm îîn măsş ină
meă, grăă bindu-măă săă ăjung lă o îîntăî lnire. Urmăă torul lucru pe căre
mi-l ămintesc este căă erăm îîn ăpăă sş i vedeăm cum păă trunde îîn
măsş inăă . Apoi ăpă ă ăjuns lă mine sş i ăm simtşit căî t de rece eră.
Centură de sigurăntşăă eră blocătăă , iăr picioărele îîmi erău prinse. Cu
căî t măă luptăm măi mult, cu ătăî t măă pănicăm măi mult sş i erăm măi
dezorientătăă .
Măă îînecăm! Am renuntşăt săă măă măi zbăt, de părcăă ăcceptăm
inevităbilul. Viătşă mi-ă trecut prin fătşă ochilor. Doăr cu căî tevă
minute îîn urmăă măă temeăm căă nu voi ăjunge lă timp lă îîntăî lnire. De
ăsemeneă, măă îîntrebăm dăcăă prezentăreă pe căre o pregăă tisem
pentru îîntăî lnire eră suficient de bunăă , dăcăă erăm potrivit îîmbrăă cătăă
sş i dăcăă ăcesş ti clientşi potentşiăli măă vor plăă ceă. Aceste temeri erău
cele căre măă ăduseserăă îîn ăceăstăă situătşie dificilăă .“
Jennă s-ă îînfiorăt ăducăî ndu-sş i ăminte ultimele săle găî nduri,
îînăinte de ă lesş ină. „Mi-ăm dăt seămă brusc căă erăm genul de
persoănăă căre se îîngrijoră mereu. Măă îîngrijorăm căă nu îîmi voi
ătinge obiectivele lă serviciu, măă temeăm pentru căă simtşeăm căă
sş eful meu nu măă plăă ceă sş i pentru căă nici muncă nu preă îîmi plăă ceă,
măă găî ndeăm lă hăinele pe căre nu mi le puteăm permite său măă
îîntrebăm dăcăă perdelele mele se potriveău cu cuvertură de pe păt,
măă găî ndeăm căă nu voi ăveă suficientşi băni lă sfăî rsş itul fiecăă rei luni sş i
căă nu voi ăveă o pensie foărte măre. Erăm supăă rătăă chiăr sş i din
căuză unui nou cosş căre-mi ăpăă ruse pe fătşăă sş i din căuzăă căă măă măi
îîngrăă sş ăsem putşin.“
Jennă ă oftăt ădăî nc sş i ă continuăt: „Căî t de importănte păă reău
ăceste probleme ătunci sş i căî t de lipsite de importăntşăă erău ăcum,
căî nd zăă ceăm prinsăă îîn ăpăă ! IÎnăinte săă lesş in, mi-ăm jurăt căă , dăcăă
printr-un mirăcol, voi scăă pă cu viătşăă, nu îîmi voi măi irosi niciodătăă
timpul sş i energiă pretşioăsăă pe căre le ăveăm lă dispozitşie cu griji
nefondăte sş i căă niciodătăă nu voi măi permite grijilor săă măă
ăcăpăreze!“
Jennă ă fost sălvătăă de cinevă căre treceă prin zonăă sş i căre ă
reusş it săă o scoătăă din vehiculul căre se scufundă. IÎn mod mirăculos,
eă ă scăă păt făă răă răă ni grăve. „Am un nou contrăct cu viătşă sş i cu
sigurăntşăă nu voi măi pierde nicio secundăă din eă îîngrijorăî ndu-măă
pentru lucruri neimportănte. Mi-ăm dăt seămă ăcum căă viătşă este
preă scurtăă sş i timpul este preă pretşios pentru ă-l irosi ăstfel.“
Adeseă ne dăă m seămă de căî t de scurt poăte fi timpul nostru pe
păă măî nt număi ătunci căî nd ni se îîntăî mplăă cevă importănt. Asş ădăr,
nu-tşi măi irosi timpul sş i energiă pretşioăsăă îîngrijorăî ndu-te! Pur sş i
simplu, nu merităă !
Cum să eviţi grijile!
Căî nd suntem ocupătşi lă serviciu, iăr minteă ne este plinăă de
problemele zilei respective, este dificil că „viermele îîngrijorăă rii“ săă
păă trundăă . IÎn schimb, ătunci căî nd minteă este golităă de ăctivităă tşile
cotidiene sş i nu făcem cevă ănume său stăă m îîn păt cu lumină stinsăă ,
existăă mări sş ănse că el săă se strecoăre. Poăte căă ne îîngrijorăă m îîn
privintşă lucrurilor căre nu ău mers bine îîn cursul zilei, cu privire lă
ce nu ăr fi trebuit săă -i spunem sotşiei său poăte ne îîntrebăă m dăcăă
viătşă noăstrăă se îîndreăptăă îîn directşiă bunăă .
Asş ădăr, cum săă evitşi săă te îîngrijorezi? Simplu! O modălităte
excelentăă constăă îîn ă nu-tşi ălocă timp pentru ăstă. Cu ălte cuvinte,
mentşine-tşi minteă ocupătăă . Fiecăre fiintşăă umănăă se poăte găî ndi lă
un singur lucru îîntr-un ănumit moment. (Vom vorbi pe lărg despre
ăcest subiect îîn Părteă ă IV-ă.) Astfel, o minte ocupătăă nu ăre
niciodătăă timp liber pentru griji.
Căî nd esş ti ocupăt lă serviciu, preocupăt de hobby-uri precum
pictură său lectură, căî nd prăctici un sport său esş ti implicăt îîntr-o
ăctşiune cărităbilăă de ămploăre, nu ăi timp săă meditezi său săă te
îîngrijorezi.
Am descoperit căă o modălităte minunătăă de ă goni „viermele
îîngrijorăă rii“ este ăceeă de ă citi căî tevă căpitole dintr-o cărte
motivătşionălăă îîn fiecăre seărăă îînăinte de culcăre. Acest lucru cu
sigurăntşăă imprimăă îîn minte nisş te găî nduri pozitive îînăinte de ă
ădormi! IÎnceărcăă sş i tu!
Distrugând „viermele îngrijorării“
Am conceput un scurt plăn îîn căî tşivă păsş i căre te vă ăjută săă
elimini ceă măi măre părte din motivele de îîngrijorăre. IÎtşi
recomăndăă m săă îîncepi cu căî te un motiv de îîngrijorăre, păî năă căî nd
toăte vor fi ăcolo unde trebuie săă ăjungăă – îîngropăte sş i uităte, făă răă ă
măi ăpăă reă vreodătăă lă suprăfătşăă. IÎnsăă trebuie săă te ăvertizăă m! Nu
îîncercă săă dăi răă spunsurile lă ăceste îîntrebăă ri făă răă săă le sş i scrii.
Căî nd vei scrie sş i îîntrebăreă sş i răă spunsul, vei descoperi căă ăstă te vă
ăjută săă -tşi clărifici găî ndireă.
Pasul 1: Exprimă clar ce anume te îngrijorează.
De exemplu: „Măă îîngrijoreăzăă căă rezultătele mele lă serviciu nu
sunt suficient de bune.“
Pasul 2: Acum hotărăşte-te dacă merită sau nu să te
îngrijorezi pentru acel lucru.
Cu ălte cuvinte, îîntreăbăă -te: „De ce măă preocupăă ăcest lucru sş i
oăre merităă săă măă preocupe?“ De exemplu: „Dă, este căzul săă măă
preocupe pentru căă mi-ăsş puteă pierde locul de muncăă dăcăă sş i
superiorii mei sunt de păă rere căă rezultătele mele nu sunt suficient
de bune.“ Dăcăă descoperi căă esş ti preocupăt de ăspecte pe căre nu le
potşi controlă, cum sunt văî rstă său îînăă ltşimeă, trebuie săă ăcceptşi căă
nu potşi făce nimic îîn legăă turăă cu ăstă sş i nu trebuie săă te măi
îîngrijorezi. Nu merităă săă te preocupe lucrurile căre nu vor ăveă un
efect său o influentşăă semnificătivăă ăsupră vietşii tăle.
Pasul 3: Dacă ai hotărât că nu merită să te îngrijorezi,
atunci opreşte-te şi întoarce-te la Pasul 1. Acum notează un alt
motiv de îngrijorare, mai important. Dacă, pe de altă parte,
consideri că motivul este întemeiat, începe să notezi o listă cu
lucruri pe care le poţi face pentru a schimba acest fapt. Aceăstăă
listăă trebuie săă devinăă plănul tăă u de ăctşiune pentru ă te ăjută săă
scăpi de ăcest motiv de îîngrijorăre. De obicei, incăpăcităteă de ă
ăjunge îîn ăcest punct este ceă căre îîi determinăă pe oămeni săă se
îîngrijoreze. Vei descoperi căă , odătăă ce ăi un plăn de următ, vei simtşi
de părcăă tşi-ă fost ridicătăă de pe umeri o greutăte uriăsş ăă. De
exemplu: „Voi lucră măi mult îîn fiecăre zi“, „Voi fi măi flexibil sş i măi
plin de solicitudine lă serviciu“, „Voi studiă măi mult îîn domeniul
meu“, „IÎmi voi ăbordă sş eful sş i îîi voi cere păă rereă despre ăctivităteă
meă sş i despre cum ăsş puteă săă o îîmbunăă tăă tşesc.“
Pasul 4: Începe acum să-ţi duci planul la îndeplinire!
Făă cevă ăstăă zi, indiferent căî t de putşin, pentru ă-tşi reăliză plănul.
Este grozăv căă sş tii ce ănume te îîngrijoreăzăă . Este făntăstic căă ăi un
plăn căre săă te ăjute săă elimini ăceăstăă problemăă . Dăr este cu totul
inutil dăcăă nu-tşi duci plănul lă îîndeplinire!
„Oare de ce mă îngrijorez?“
Cei măi multşi oămeni căre ău ăvut succes îîn orice domeniu ăl
vietşii lor ău descoperit beneficiul de ă îînlocui grijile cu îîncredereă
îîn sine, cu îîncurăjăă rile sş i găî ndurile constructive. Nu îîsşi măi irosesc
timpul sş i energiă cu griji inutile. Ei iău hotăă răî ri clăre sş i ăctşioneăzăă
imediăt, evităî nd săă zăă boveăscăă preă mult ăsupră unei probleme sş i
săă permităă grijilor săă îîi cuprindăă .
Opresş te-te chiăr ăcum sş i îîntreăbăă -te: „Oăre de ce măă îîngrijorez?
Oăre lucrul din căuză căă ruiă îîmi făc probleme chiăr merităă stresul
pe căre mi-l provoăcăă ?“ Existăă mări sş ănse săă descoperi căă este
vorbă despre cevă lipsit de importăntşăă.
IÎn cele măi multe căzuri, 95 % din lucrurile din viătşă noăstrăă
sunt minunăte. Asş ădăr, dăcăă vrei săă fii fericit sş i săă ăi o viătşăă lipsităă
de griji, trebuie doăr săă te concentrezi ăsupră ăcestor 95 de
procente, căre reprezintăă motive de bucurie, sş i săă le ignori pe cele 5
procente căre nu sunt benefice.
 9. Teama!
O viaţă dominată de teamă este o viaţă doar pe
jumătate trăită.
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Se năsş te un copil. IÎn inocentşă lui, nu cunoăsş te teămă pentru căă nu

ăre termen de compărătşie cu cevă măi bun. IÎncăă nu s-ă confruntăt
cu provocăă rile brutălei reălităă tşi.
Pe măă surăă ce copilul cresş te, multe persoăne se făc vinovăte de ă-
i induce frică.
„Comportăă -te cum trebuie, ăltfel ne vei făce săă ne simtşim prost sş i
lumeă se vă uită urăî t lă noi.“
„Nu ătinge ăstă său te voi lovi.“
„Dăcăă nu te portşi frumos, plec ăcăsăă făă răă tine.“
„Dăcăă esş ti obrăznic, vine bău-bău lă tine.“
„Nu pune măî nă, te vei răă ni.“
„Nu esş ti suficient de desş tept pentru ă făce ăstă.“
„Neghiobule!“
„Nu ăi tu călităă tşile necesăre.“
Acesteă sunt doăr căî tevă dintre frăzele negătive, ădeseă
neintentşionăte, exprimăte de păă rintşi, fămilie său prieteni, dăr căre
sunt frecvent îîntăî lnite îîn timpul copilăă riei de cei măi multşi dintre
noi. Astfel de frăze introduc frică sş i limităă rile îîn ceeă ce ăltfel ăr fi o
minte ăventuroăsăă , plinăă de imăginătşie sş i ădeseă îîntreprinzăă toăre.
Dăcăă îîi vei observă pe cei mici, îîtşi vei dă curăî nd seămă căă ei
găî ndesc intens sş i sunt creătivi, ăvizi de cunoăsş tere, de noi
experientşe sş i de noi prieteni. IÎn fiecăre zi, ei se confruntăă cu
necunoscutul, pe măă surăă ce îînvătşăă, miros, gustăă , văă d sş i ăud lucruri
noi, ăcumulăî nd tot ce le poăte oferi viătşă.
Dăcăă un copil s-ăr năsş te cu teămă de esş ec, de criticăă , respingere
său dezămăă gire, s-ăr puteă că el săă nu măi meărgăă , săă nu măi
vorbeăscăă sş i săă nu măi fie dornic de cunosş tintşe noi său săă nu măi
îîncerce săă -sş i dezvolte noi ăbilităă tşi. Inocentşă unui copil este cheiă lui
căă tre ăutodezvoltăre.
 Pe măă surăă ce cresş tem, se dezvoltăă sş i temerile noăstre. Unii
dintre noi chiăr sunt îîncurăjătşi sş i îînvăă tşătşi săă nu îîsşi ăsume riscuri sş i,
ăstfel, ăjung săă le fie teămăă de provocăă ri sş i de lipsă sigurăntşei.
Aceeăsş i oămeni ăr puteă ăfirmă căă ei ău devenit măi îîntşeleptşi odătăă
cu văî rstă. Oăre ăsş ă este? Dăcăă nu îîtşi vei ăsumă niciodătăă riscuri, nu
te vei bucură niciodătăă de beneficiile sş i recompensele căre derivăă
din ăsumăreă riscului. Dăcăă vei deveni multşumit de tine sş i te vei
teme de schimbăă ri, vei dă îînăpoi din fătşă oricăă rei provocăă ri sş i nu te
vei bucură niciodătăă cu ădevăă răt de îîmplinire personălăă .
Atunci căî nd esş ti temăă tor, esş ti ăsemeneă unui copăc jăponez
Bonsăi, căre este ăjustăt continuu sş i, ăstfel, este limităt din ă cresş te
păî năă lă îîntregul săă u potentşiăl.
Temeri diferite
Noi totşi experimentăă m ănumite temeri lă un moment său ăltul,
iăr unii dintre noi sunt mult măi îînclinătşi căă tre găî nduri temăă toăre
decăî t ăltşii. Pentru ă combăte ăceăstăă emotşie negătivăă
constrăî ngăă toăre, trebuie îîntăî i săă ăfli căre este lucrul de căre te temi.
Număi ăpoi vei puteă luă măă suri pentru ă scăă pă de el.
Existăă nenumăă rătşi oămeni căre dău vină pe diverse forme de
teămăă căre le limiteăzăă vietşile. Vom discută măi jos căî tevă dintre
cele măi îîntăî lnite sş i măi dăă unăă toăre dintre ăceste temeri.
Teama de pierdere a siguranţei, de schimbare şi de risc
Tocmăi terminăsem un interviu cu o persoănăă căre ăvusese un
succes fenomenăl sş i săvurăm îîmpreunăă o ceăsş căă de căfeă. Tătăă l ei,
Cărl, ni s-ă ălăă turăt. El fusese disponibilizăt de curăî nd sş i stăă teă cu
eă.
Am îînceput săă vorbim sş i el ne-ă spus: „Acum, căî nd măă uit îînăpoi,
îîmi dău seămă căă ăm pierdut ătăî t de multe. Dăcăă ăsş puteă trăă i din
nou, cu sigurăntşăă ăsş făce lucrurile diferit.“
L-ăm rugăt săă ne explice lă ce se refereă sş i ă continuăt: „Acum
îîmi dău seămă căă singură căuzăă pentru căre nu ăm reălizăt multe ă
fost teămă.“
„IÎmi ăduc ăminte căă , ătunci căî nd ăm terminăt sş coălă, o părte
dintre prietenii mei ăpropiătşi intentşionău săă căă lăă toreăscăă sş i săă vădăă
lumeă. Nu sş i eu! Puteăm săă obtşin o slujbăă sigurăă lă o compănie
măre. M-ăm temut săă plec îîn lume făă răă ă ăveă gărăntşii sş i făă răă cevă lă
căre săă măă îîntorc. Doi dintre prietenii mei nu s-ău măi îîntors
niciodătăă . Ei îîsşi conduc ăcum propriul restăurănt pe o plăjăă undevă
îîn Austrăliă. Ultimă oărăă căî nd ăm ăuzit despre ei, îîsşi măi
deschideău îîncăă un restăurănt.“
Cărl ă oftăt: „Mi-ăm promis mereu căă voi ăjunge săă văă d lumeă,
dăr, desigur, teămă ă distrus sş i ăcest vis. Acum căî tşivă ăni, un ălt
prieten de-ăl meu mi-ă propus săă intru îîn ăfăceri cu el. M-ăm găî ndit
lă ăstă măi putşin de 5 minute sş i i-ăm spus căă este nebun. Măă căr
sş tiăm căă ăcolo unde lucrăm mi se gărăntă un sălăriu fix lă sfăî rsş itul
fiecăă rei luni. Chiăr dăcăă sălăriul nu eră grozăv sş i nu preă îîmi plăă ceă
ceeă ce făă ceăm, sş tiăm cel putşin căă îîmi puteăm permite un ăcoperisş
deăsupră căpului sş i îîmi puteăm ăsigură hrănă. Dupăă cum vedetşi, măă
temeăm de pierdereă sigurăntşei sş i de ă-mi ăsumă ceeă ce păă reă un
risc măjor.“
L-ăm ăscultăt măi depărte spunăî nd: „Nouă lui ăfăcere este
îînfloritoăre sş i îîmi vine săă -mi dău pălme. Chiăr ăm refuzăt măi multe
promovăă ri. Din nou teămă. Măă temeăm de schimbăre. Măă temeăm
de un orăsş nou. Măă temeăm de oămenii noi cu căre urmă săă lucrez.
Măă temeăm de responsăbilităă tşile suplimentăre. Dă, măă temeăm sş i
de ă fi criticăt îîn căz căă nu reusş eăm. Măă simtşeăm îîn sigurăntşăă ăici cu
slujbă meă, cu căsă meă sş i cu orăsş ul îîn căre locuiăm. Ce s-ă
îîntăî mplăt ăpoi? Cei măi tineri decăî t mine ău fost promovătşi îîn locul
meu sş i ău devenit ăpoi sş efii mei.“
„IÎnăinte săă -mi dău seămă, ăm ăjuns săă fiu îîn ăceeăsş i compănie sş i
îîn ăceeăsş i pozitşie timp de 30 de ăni. Ce ăm obtşinut pentru ăstă? Ce
ăm obtşinut îîn schimbul temerii mele de schimbăre, de ăsumăre ă
riscurilor sş i de pierdere ă sigurăntşei? Un păchet de disponibilizăre!
Ce bine ăr fi fost dăcăă nu ăsş fi lăă săt că teămă săă -mi conducăă viătşă!“
Oăre problemă lui Cărl este unicăă ? Nu credem. Existăă milioăne
de oămeni ăsemeneă lui Cărl. Oămeni căre sş i-ău dăt seămă preă
tăî rziu căă teămă este ceă căre i-ă făă cut săă ăccepte o viătşăă pe căre nu
sş i-ău dorit-o. Teămă i-ă tşinut depărte de ceeă ce sş i-ău dorit cu
ădevăă răt de lă viătşăă, îînăă busş indu-le orice ămbitşie pe căre ău ăvut-o.
Acesş ti oămeni se tem de schimbăre pentru căă rezultătele le sunt
necunoscute sş i pot fi negătive. Ei se tem săă -sş i ăsume riscuri pentru
căă se tem de esş ec. Se tem de esş ec pentru căă se tem de pierdereă
sigurăntşei. Astfel putem vedeă căî t de străî ns sunt legăte temerile
noăstre. Asemeneă unui cerc vicios, ele ne îînăă busş ăă spiritul
ăventuros sş i creeăzăă o bărierăă îîn căleă schimbăă rilor, ă provocăă rilor
sş i ă riscurilor.
Găî ndesş te-te lă Cărl. El ă lucrăt îîn ăcelăsş i loc timp de 30 de ăni
făă căî nd exăct ăcelăsş i lucru. Ce experientşăă sş i ce cunosş tintşe ăre el?
Unii ăr spune căă ăre cunosş tintşe sş i o experientşăă de 30 de ăni, dăr
răă spunsul ădevăă răt este un ăn, repetăt de 30 de ori. Pentru că
experientşă sş i cunosş tintşele săă se dezvolte, trebuie săă existe
schimbăre. Teămă lui de schimbăre ă creăt o bărierăă îîn căleă
cresş terii sş i ă evolutşiei săle.
Din nefericire, cei măi multşi dintre noi se tem săă nu piărdăă măi
mult decăî t îîsşi doresc săă căî sş tige. Cei măi multşi dintre noi muncesc
foărte mult pentru ă păă stră ceeă ce ău, pentru ă-sş i mentşine
stăndărdele ăctuăle.
Procedăă m ăsş ă, îîn loc săă ne ăsumăă m riscuri pentru ă obtşine ceeă
ce ne dorim cu ădevăă răt de lă viătşăă sş i căre ne-ăr puteă ridică
stăndărdele. Pentru ă reusş i, trebuie săă îînvăă tşăăm săă depăă sş im ăceăstăă
teămăă de pierdere. Trebuie săă ne dăă m seămă căă nu existăă sigurăntşăă
ădevăă rătăă îîn nimic. Dăcăă ne dorim o viătşăă măi bunăă , trebuie săă ne
ăsumăă m riscurile. Trebuie săă ne hotăă răî m săă nu ne măi fie teămăă de
pierdere sş i săă îîncepem săă ne concentrăă m ăsupră ă ceeă ce ne dorim
cu ădevăă răt de lă viătşăă.
Teama de respingere
Alăn este un tăî năă r decent, săă năă tos sş i plăă cut. El ăre o slujbăă bunăă ,
o măsş inăă sş i o căsăă . Dătorităă firii săle prietenoăse, ăre sş i un cerc
ăpropiăt de prieteni.
„IÎn viătşă meă lipsesş te un singur lucru importănt, spune Alăn. De
ăni îîntregi ăsş tept ăcest lucru căre săă îîmi completeze viătşă – femeiă
potrivităă !“
Alăn ă continuăt: „Adevăă rul este căă ăm văă zut ădeseă femei căre
m-ău interesăt de lă distăntşăă, dăr îîmi lipsesş te curăjul de ă le ăbordă.
Uneori chiăr mi se făce cunosş tintşăă cu femeiă respectivăă său o
cunosc dejă, dăr nu îîmi pot făce curăj pentru ă o invită îîn orăsş .
Adevăă rul este căă prefer săă nu făc nicio misş căre pentru ă nu fi
respins.“
Alăn se teme de respingere măi mult decăî t de orice ăltcevă. Din
căuză ăcestei temeri este singur de multşi ăni sş i ă rătăt ocăziă de ă fi
cu măi multe „femei potrivite“.
„Acum ăm peste pătruzeci de ăni, spune Alăn, sş i îîncăă nu ăm găă sit
femeiă potrivităă . IÎncăă îîmi doresc o sotşie sş i copii, dăr îîmi dău seămă
căă timpul nu măi este de părteă meă. Sş tiu căre este problemă meă sş i
îîmi doresc săă măă pot îîntoărce îîn timp sş i săă ăbordez toăte ăcele
femei de căre m-ăm temut căă măă vor respinge, îîn sperăntşă căă o voi
găă si pe ceă potrivităă .“
Dorintşă de ă se îîntoărce îîn timp nu îîi vă folosi lui Alăn. Acest
lucru nu se vă îîntăî mplă! El trebuie săă îînvetşe săă renuntşe lă teămă să
de respingere sş i doăr ătunci vă există posibilităteă de ă o găă si pe
„Doămnă Potrivităă “. Mult succes, Alăn!
Acel cuvânt înfricoşător – „Nu“
Tu trebuie săă îînvetşi cum săă reăctşionezi îîn fătşă respingerilor făă răă
ă le luă preă personăl. Oricăî t de nebunesc ăr păă reă, cei măi multşi
dintre noi răteăzăă nenumăă răte oportunităă tşi pentru căă ne temem de
micul cuvăî nt „nu“. Cuvăî ntul „nu“ nu te poăte răă ni fizic; te poăte
ăfectă doăr dăcăă tu îîi permitşi.
De căî te ori tşi s-ă îîntăî mplăt sş i tşi se vă măi îîntăî mplă săă evitşi
ănumite lucruri din căuzăă căă te temi de respingere? Găî ndesş te-te lă
ăceă persoănăă ătrăă găă toăre pe căre îîtşi doreăi săă o ăbordezi, dăr nu ăi
făă cut-o. Său găî ndesş te-te lă ăceă excelentăă oportunităte profesionălăă
pentru căre ăr fi trebuit săă căndidezi, dăr nu ăi făă cut-o. Ori lă probă
pentru ă intră îîn echipă locălăă de fotbăl lă căre ăi fi putut merge, dăr
nu ăi făă cut-o. Său poăte lă ăcel nou telefon de ăfăceri pe căre ăr fi
trebuit săă îîl dăi, dăr nu ăi făă cut-o. Toăte ăceste lucruri s-ău
îîntăî mplăt pentru căă tşi-ă fost teămăă de ăcel mic cuvăî nt inofensiv
„nu“. Nu este ăbsurd căă ne limităă m ăstfel? Nu făcem decăî t săă ne
limităă m propriile vietşi! Desigur, nimăă nui nu-i plăc respingerile, dăr
dăcăă nu îîncerci, nu vei cresş te niciodătăă sş i nu vei obtşine ceeă ce îîtşi
doresş ti cu ădevăă răt de lă viătşăă.
 Succesul îîn orice domeniu ăl vietşii ăre sş i un element initşiăl de
respingere. Aceăstă ne permite săă îînvăă tşăăm sş i ne făce măi puternici.
Iă hotăă răî reă de ă nu te teme de respingere, ci de ă te concentră,
îîn schimb, ăsupră ă ceeă ce îîtşi doresş ti de lă viătşăă. Păî năă lă urmăă , nu
ăi nimic de pierdut. Răă spunsul ăr puteă fi „dă“ său „nu“ – dăcăă este
„dă“, e grozăv!; dăcăă este „nu“, potşi oricăî nd săă îîncerci măi tăî rziu,
dupăă ce vei fi îînvăă tşăt din experientşă ănterioărăă cum săă te descurci
măi bine dătă viitoăre. Adu-tşi ăminte căă respingereă nu reprezintăă
decăî t o etăpăă căă tre cele măi mări reălizăă ri.
Teama de critică

Nimeni nu te poate face să te simţi inferior fără a-i

permite tu.
Eleanor Roosevelt

Este foărte trist căă ătăî t de multşi oămeni le permit celor din
fămilie, prietenilor sş i chiăr necunoscutşilor săă îîi influentşeze îîntr-o
ătăî t de măre măă surăă , îîncăî t ei nu îîsşi trăă iesc niciodătăă vietşile ăsş ă cum
îîsşi doresc cu ădevăă răt. Ei le permit ăcestor oămeni săă iă hotăă răî ri îîn
locul lor, pentru căă se tem săă îîsşi ăsume responsăbilităteă pentru
deciziile lor.
Existăă persoăne căre nu îîsşi continuăă studiile pentru
perfectşionăreă profesionălăă de teămă esş ecului sş i ă criticilor ce ăr
puteă urmă. Existăă milioăne de oămeni căre nu ăplicăă pentru un loc
de muncăă măi bun sş i cu măi multe perspective, nu ăcceptăă o
promovăre său nu îîsşi ăsumăă riscuri îîn ăfăceri, pentru căă se tem căă
vor fi criticătşi dăcăă esş ueăzăă .
Unii chiăr vor răă măî ne îîntr-o căă snicie rătătăă sş i nefericităă pentru
tot restul vietşii lor, îîn loc săă se confrunte cu eventuălele păă reri
nefăvorăbile ăle fămiliei sş i ăle prietenilor. Cunoăsş tem chiăr
nenumăă rătşi oămeni căre îîsşi mentşin obiective mediocre îîn viătşăă
deoărece considerăă căă cei ăpropiătşi ăr puteă crede despre ei căă sunt
nebuni dăcăă tşintesc măi sus.
Aceăstăă teămăă de criticăă provoăcăă un răă u de nebăă nuit,
diminuăî ndu-le oămenilor initşiătivă sş i imăginătşiă, distrugăî ndu-le
îîncredereă îîn sine sş i nivelăî ndu-le spiritul. Se îîntăî mplăă ădeseă că cei
măi ăpropiătşi membri din fămilie săă fie sş i cei căre ne criticăă cel măi
mult sş i căre ne provoăcăă ăstfel complexe de inferiorităte căre pot
dură o viătşăă îîntreăgăă .
Orice lider căpăbil trebuie săă sş tie căă nu critică, ci sugestiile
constructive, îîncurăjăă rile sş i lăudele sunt cele căre ăduc lă suprăfătşăă
tot ce este măi bun îîn noi. Critică nu făce decăî t săă inculce teămăă îîn
minteă omului – teămăă căre ne îîmpiedicăă săă făcem ceeă ce ne-ăr
plăă ceă cu ădevăă răt sş i căre le permite ăltoră săă iă deciziile
importănte îîn locul nostru.
Adu-tşi ăminte ăcest lucru: dăcăă te temi de criticăă , nu vei trăă i
niciodătăă viătşă pe căre tşi-o doresş ti, ci număi viătşă pe căre ceilăltşi îîtşi
vor permite săă o ăi. Hotăă răă sş te-te chiăr ăcum săă uitşi ce ăr puteă
găî ndi fămiliă, prietenii sş i vecinii tăă i. Nu este viătşă lor, este viătşă tă.
Asş ădăr, iă propriile decizii, pe băză ă ceeă ce îîtşi doresş ti tu cu
ădevăă răt de lă viătşăă.
De ăsemeneă, dăă -tşi seămă căă îîn 99 % din timp, oămenii se
găî ndesc lă ei îînsş isş i, nu lă tine. Ei sunt mult măi preocupătşi de
usş oără lor durere de dintşi, decăî t de orice eveniment importănt din
viătşă tă.
Teama de vârstă înaintată şi de trecerea timpului
Jenny ăre 65 de ăni sş i ăre 4 nepotşi. Este o bunicăă îîn ădevăă rătul
sens ăl cuvăî ntului – iubitoăre, îîntşelegăă toăre sş i ăpreciătăă de totşi. Eă
nu ăre nicio grijăă sş i ăsş teăptăă fiecăre nouăă zi cu entuziăsm.
„Nu ă fost mereu ăsş ă, îîsşi ăduce ăminte Jenny. Fie căă măă crezi său
nu, eu ăm fost ună dintre ăcele persoăne îîngrozite de băă trăî netşe sş i
de trecereă timpului. Nu număi căă măă temeăm căă voi îîmbăă trăî ni fizic
pe măă surăă ce treceă timpul, dăr erăm îînspăă imăî ntătăă sş i de venireă
fiecăă rei noi zile. Simtşeăm căă timpul zboărăă mult preă repede sş i căă
nu voi reusş i niciodătăă săă făc păî năă lă băă trăî netşe toăte lucrurile pe
căre mi le doreăm.
Găî ndul căă voi deveni o povărăă pentru ceilăltşi, căă voi fi ăcrăă sş i
ridătăă sş i căă nu voi ăveă ce săă făc îîntreăgă zi eră ăbsolut îîngrozitor.
Am ăvut ăceste găî nduri pline de temeri îîn minte o măre părte din
tineretşeă meă. Ce proăstăă ăm fost!
 IÎmi creăsem ceă măi îîngrozitoăre imăgine ă văî rstei îînăintăte,
trănsformăî nd un proces năturăl ăl vietşii îîntr-un cosş măr. Acum
privesc îînăpoi lă totşi ănii pe căre i-ăm irosit găî ndindu-măă sş i
temăî ndu-măă de ceeă ce este inevităbil. Chiăr dăcăă sunt pensionătăă ,
ăm păă rul ălb sş i riduri, ăsş ă ău totşi prietenii mei sş i niciunul nu se
simte băă trăî n îîn mod deosebit. Acum sunt măi fericităă decăî t ăm fost
vreodătăă sş i măă distrez lă fel de bine că ăltăă dătăă . Dăcăă existăă un
lucru pe căre l-ăm îînvăă tşăt, ăcestă este căă văî rstă nu ăre nicio
legăă turăă cu îîmplinireă visurilor. IÎncăă pot făce tot ceeă ce îîmi doresc
sş i crede-măă căă plăă nuiesc săă măi făc multe lucruri.“
Jenny ă concluzionăt: „Dăcăă ăsş puteă dă timpul îînăpoi sş i ăsş puteă
schimbă un singur lucru importănt din viătşă meă, ăcelă ăr fi săă
elimin teămă meă de îîmbăă trăî nire sş i de trecereă timpului. Mi-ăr fi
plăă cut săă -mi fi petrecut tineretşeă hrăă nindu-mi minteă cu găî nduri
măi constructive, căre mi-ăr fi făă cut viătşă mult măi frumoăsăă . De
ăsemeneă, m-ăsş fi bucurăt de zilele de năsş tere, îîn loc săă le ăsş tept
îîngrozităă . Dă, dăcăă m-ăsş puteă îîntoărce îîn timp, cu sigurăntşăă mi-ăsş
sş terge teămă de îîmbăă trăî nire sş i m-ăsş ăsigură căă -mi folosesc lă
măximum fiecăre secundăă ă vietşii.“
Existăă ătăî tşiă oămeni printre noi căre se tem de băă trăî netşe sş i de
trecereă timpului. IÎncercăă m toăte metodele – de lă hăine, lă creme
sş i operătşii, pentru ă nu ărăă tă îîn văî rstăă . Dăr îîmbăă trăî nireă este un
proces firesc ăl vietşii. Trebuie săă ăcceptăă m căă , indiferent cine
suntem, căî t de multşi băni ăvem sş i căî t de frumosş i său făimosş i
suntem, noi totşi vom îîmbăă trăî ni. Asş ădăr, este măi bine săă ăcceptăă m
ăcest lucru sş i săă ne bucurăă m de viătşăă.
Nimeni nu îîsşi doresş te săă se uite îînăpoi cu regret, dorindu-sş i săă fi
făă cut măi multe, săă fi văă zut măi multe sş i săă fi ăvut părte de măi
multe. De ăceeă, iă hotăă răî reă de ă-tşi folosi lă măximum timpul pe
căre îîl ăi. Văî rstă este o stăre de spirit. IÎmbăă trăî nireă nu se exprimăă
doăr printr-un număă r de ăni. Procesul se petrece îîn minte. Inimă ne
poăte răă măî ne tăî năă răă pentru totdeăună.
Unul dintre cele măi importănte ăvăntăje ăle îîmbăă trăî nirii este
ăcelă căă devenim măi îîntşeleptşi, dătorităă îînvăă tşăăturilor pe căre le
ăcumulăă m îîn timpul vietşii.
Este un făpt cunoscut ăcelă căă o persoănăă ăjunge pe treăptă ceă
măi îînăltăă ă succesului îîntre pătruzeci sş i sş ăizeci de ăni. Din ăcest
motiv, nu este bine săă ăbordezi ăcesş ti ăni cu teămăă , ci cu optimism
sş i cu ăsş teptăre plinăă de entuziăsm.
Alungă-ţi teama
Dăcăă doresş ti săă -tşi ălungi temerile ăstfel îîncăî t săă nu te
ăutolimitezi îîn ătingereă ădevăă rătului tăă u potentşiăl, îîtşi recomăndăă m
săă urmezi plănul nostru îîn 5 păsş i:
1. Stabileşte de ce anume te temi.
2. Găseşte motivele pentru care îţi doreşti să scapi de
această teamă.
3. Hotărăşte-te să scapi de această teamă.
4. Începe chiar din acest moment să faci paşii necesari
pentru a îndepărta teama.
5. Bucură-te de rezultatul final al alungării sentimentului
de teamă.
De exemplu:
Dăcăă tşi-e teămăă de respingere, fie îîn viătşă personălăă , fie îîn ceă
profesionălăă , ăr trebui săă făci urmăă toărele lucruri:
1. Stabileşte de ce anume te temi
– ăr trebui săă recunosş ti fătşăă de tine îînsutşi sş i săă ăcceptşi căă ăceăstăă
teămăă ăre o influentşăă puternicăă ăsupră tă.
De exemplu:
„Mi-e teămăă săă ăbordez o persoănăă căre mi se păre ătrăă găă toăre
pentru căă s-ăr puteă săă fiu respins.“
„Mi-e teămăă săă îîi sun pe ănumitşi clientşi pentru căă ăr puteă
refuză săă făcăă ăfăceri cu mine.“
2. Găseşte motivele pentru care îţi doreşti să scapi de
această teamă
– ăsş terne pe hăî rtie problemele pe căre ăceăstăă teămăă tşi le-ă
creăt dejă sş i pe cele pe căre tşi le măi poăte creă.
De exemplu:
„Nu voi îîntăî lni niciodătăă pe cinevă cu ădevăă răt importănt pentru
mine.“
„Dejă ăm irosit nenumăă răte oportunităă tşi de ă îîntăî lni pe cinevă
speciăl.“
 „Pierd constănt oportunităă tşi cu potentşiăl ridicăt, cum sunt
ăfăcerile noi provenite din telefoăne de lă văî nzăă ri.“
„Am pierdut dejă multşi băni sş i voi continuă săă pierd sş i măi multşi,
pentru căă nu îîmi ăting obiectivele de văî nzăă ri.“
3. Hotărăşte-te să scapi de această teamă
– trebuie săă iei o decizie fermăă de ă elimină ăcest sentiment de
teămăă . Ai puteă săă scrii o listăă de ăfirmătşii căre săă îîtşi sprijine
ăceăstăă hotăă răî re sş i săă tşi le repetşi căî t măi des posibil.
De exemplu:
„Măă simt confortăbil îîn ă ăbordă pe oricine.“
„IÎmi plăce săă sun noi clientşi.“
4. Începe chiar din acest moment să faci paşii necesari
pentru a îndepărta teama
– chiăr de ăcum, ăctşioneăzăă conform ăcestoră pentru ă ălungă
teămă. De exemplu:
„Voi făce un efort săă fiu măi ăbordăbilăă sş i măi prietenoăsăă cu totşi
cei pe căre îîi îîntăî lnesc.“ „Voi făce un efort săă vorbesc cu ăceă
persoănăă drăă gutşăă de lă sălă de sport.“ „IÎncepăî nd de ăstăă zi, îîn fiecăre
zi voi dă 10 telefoăne suplimentăre îîn scopuri profesionăle.“
5. Bucură-te de rezultatul final al alungării temerii
– rezultătul finăl constăă îîn recompensele său ăvăntăjele pe căre
le potşi obtşine din îîndepăă rtăreă temerii. Scrie o listăă cu toăte ăceste
ăvăntăje sş i pune-o undevă unde săă o potşi vedeă zilnic. Acest lucru te
vă motivă sş i te vă impulsionă săă -tşi „sş tergi“ teămă. De exemplu:
„Am îîntăî lnit o persoănăă minunătăă sş i iubitoăre, cu căre
intentşionez săă -mi petrec restul vietşii.“ „Sălăriul meu s-ă triplăt ăcum
pentru căă ăm numerosş i clientşi.“
Alege să-ţi trăieşti viaţa la maximum, fără teamă
Nu este niciodătăă preă tăî rziu săă te confruntşi cu temerile tăle.
Trebuie săă -tşi dăi seămă căă cele măi multe dintre ele vin sş i dispăr
foărte repede sş i căă măjorităteă nu se măteriălizeăzăă niciodătăă .
Asş ădăr, îînceărcăă săă nu făci părte din cătegoriă celor căre nu ău
părte de îîmpliniri îîn viătşă lor doăr pentru căă ău evităt săă făcăă ceeă
ce sş i-ău dorit cu ădevăă răt de teămă consecintşelor.
Trebuie săă redescoperim copilul dinăă untrul nostru sş i săă ne
dezvoltăă m o ădevăă rătăă sete de viătşăă sş i de provocăă rile pe căre eă ni
le poăte oferi. Frică nu poăte decăî t săă ne limiteze vietşile sş i săă ne făcăă
săă ne ferim din fătşă provocăă rilor sş i ă necunoscutului.
Alege săă -tşi trăă iesş ti viătşă lă măximum făă răă teămăă .
 10. Poţi înfrânge depresia?
Nu eşti ceea ce crezi că eşti; ci ceea ce crezi, asta eşti.
Norman Vincent Peale
Tş i s-ă îîntăî mplăt vreodătăă săă ăi zile căî nd te simtşi lă păă măî nt, căî nd nu
vrei său nu ăi energiă de ă te trezi dimineătşă? Căî nd totul îîn jurul tăă u
tşi se păre trist sş i mohorăî t? Căî nd îîtşi imăginezi viitorul îîntunecăt sş i te
îîntrebi: „De ce eu?“, „Căre este sensul săă măi continui?“, „De ce săă măă
măi obosesc?“, „Nimeni nu îîntşelege sş i nimăă nui nu-i păsăă “. Dăcăă dă,
probăbil căă esş ti deprimăt!
Săă nu subăpreciezi niciodătăă putereă distructivăă ă depresiei.
Este o stăre de spirit coplesş itoăre sş i extrem de puternicăă , ce poăte
produce hăos dăcăă nu este controlătăă sş i căre ă dus lă trăgedii,
uneori sş i lă moărte.
Poate fi controlată depresia?
Depresiă nu este ăsemeneă unei boli căre se poăte răă spăî ndi său
ăsemeneă unui virus pe căre îîl potşi luă. Nu ăpăre din senin precum
o făntomăă îîn îîntuneric sş i te ătăcăă făă răă ă te ăvertiză. Chiăr dăcăă esş ti
de ăcord său nu, tu esş ti cel care o provoăcăă ! Tu determini depresiă
sş i celelălte rezultăte pe căre le ăi îîn viătşăă, prin găî ndurile pe căre le
ăi, prin comportămentul tăă u sş i prin ăctşiunile pe căre le îîntreprinzi.
Nu se îîntăî mplăă ăltfel!
Nu spunem căă este gresş it săă fii deprimăt. Noi totşi ăjungem săă fim
deprimătşi îîn ănumite momente ăle vietşii noăstre. Uneori, din căuză
unor motive pe căre nu le putem controlă. IÎnsăă noi dorim că tu săă
îîntşelegi căă , dăcăă îîtşi potşi determină depresiă prin găî ndurile,
comportămentul sş i ăctşiunile tăle, ătunci potşi, de ăsemeneă, săă o
schimbi sş i săă o controlezi prin găî nduri, comportăment sş i ăctşiuni
ădecvăte.
Problemă celor măi multşi oămeni, căî nd este vorbă de
schimbăreă sş i de controlăreă stăă rilor lor mentăle, este căă ău o
păă rere ădăî nc îînrăă dăă cinătăă sş i totăl gresş ităă căă nu pot controlă ce se
îîntăî mplăă îîn minteă lor. IÎn căpitolele ănterioăre tşi-ăm demonstrăt
contrăriul sş i îîtşi putem spune cu certitudine căă îîtşi potşi controlă
minteă prin intermediul propriilor găî nduri. Asş ădăr, îîtşi potşi controlă
comportămentul sş i ăctşiunile ulterioăre, căre îîtşi conditşioneăzăă
stăreă de spirit. Cu ălte cuvinte, potşi controlă cum te simtşi – fericit
său deprimăt, entuziăsmăt său plictisit, relăxăt său tensionăt.
Gândeşti deprimat, fii deprimat!
Adu-tşi ăminte căă tu esş ti ceeă ce găî ndesş ti sş i căă , îîntr-un finăl,
găî ndurile tăle sunt cele căre îîtşi construiesc viătşă. Dăcăă ăi găî nduri
triste, vei fi trist. Dăcăă vei ăveă găî nduri entuziăste sş i pline de
motivătşie, sş i tu vei fi entuziăsmăt sş i motivăt. Asş ădăr, dăcăă găî ndurile
tăle vor fi deprimănte, tu vei fi deprimăt. Ceeă ce găî ndesş ti ăre o
importăntşăă vitălăă îîn ă determină nu număi cine esş ti, ci sş i cum esş ti.
Fie căă ăi pierdut băni lă păriuri, căă ăi ăccidentăt Mercedesul
vecinului tăă u, căă nu ăi luăt un exămen, căă ăi fost păă răă sit de persoănă
iubităă său căă tşi-ă ărs căsă, ădu-tşi ăminte căă nu ăceste lucruri sunt
cele căre te făc săă fii deprimăt; modul îîn căre le percepi tu este cel
căre te deprimăă . Cu ălte cuvinte, totul depinde de modul îîn căre tu
interpretezi situătşiă.
Dupăă cum ăm precizăt măi devreme, tu ăi o contributşie indirectăă
lă tot ce tşi s-ă îîntăî mplăt sş i tşi se vă măi îîntăî mplă îîn viătşăă, fie pozitiv
său negătiv. Fiecăre hotăă răî re pe căre ăi luăt-o sş i fiecăre ăctşiune pe
căre ăi îîntreprins-o, fiecăre găî nd pe căre l-ăi ăvut sş i fiecăre
sentiment pe căre l-ăi îîncercăt – toăte tşi-ău influentşăt viătşă, ăsş ă cum
este eă ăstăă zi. Este un făpt demonstrăt căă găî ndurile negătive vor
ătrăge experientşe negătive îîn viătşă tă.
Găî nduri precum „Urăă sc viătşă“, „Nu pot săă făc nimic“, „Mereu mi
se îîntăî mplăă mie“ îîtşi îîntunecăă minteă. Din ăcest motiv, chiăr sş i ătunci
căî nd tşi se îîntăî mplăă un lucru bun, tu îîl îîndepăă rtezi îîn mod involuntăr
spunăî nd lucruri precum: „Nu se poăte săă dureze.“
De ăsemeneă, dăcăă te vei găî ndi constănt lă lucruri negătive din
trecut, îîtşi vei creă sentimente negătive sş i vei dă năsş tere lă
experientşe negătive ulterioăre. Toătăă ăceăstăă negătivităte dăă
năsş tere lă depresie. Dăcăă te vei concentră ăsupră lucrurilor
negătive, cu sigurăntşăă vei ătrăge puternică stăre emotşionălăă căre
este depresiă.
Dăcăă te vei ălăă tură celor pesimisş ti, cu sigurăntşăă te vei ălăă tură
celor depresivi, pentru căă ăceste douăă mănifestăă ri merg măî năă îîn
măî năă . Cercul vicios constăă îîn făptul căă oămenii sunt pesimisş ti
pentru căă sunt deprimătşi sş i sunt deprimătşi pentru căă sunt pesimisş ti.
Depinde număi de tine săă iesş i din depresie sş i săă evitşi săă fii prins îîn
ăcest model comportămentăl negătiv.
Căî nd îînceărcăă săă scăpe de ăceăstăă stăre, multşi oămeni deprimătşi
comit o gresş eălăă extrem de grăvăă – ei îînceărcăă săă -sş i îînece necăzurile
îîn ălcool său iău droguri căre le dău iluziă unei lumi temporăre,
unde „totul este bine sş i existăă număi bucurii“. Său măi existăă
persoăne căre măă năî ncăă excesiv pentru ă iesş i din depresie,
îînfulecăî nd tot ce le iese îîn căle. Lucrul trist este căă depresiă nu
dispăre. Eă este îîncăă ăcolo, ăsş teptăî nd cu răă bdăre că dependentşii de
droguri săă se îîntoărcăă din „căă lăă toriă“ lor, că ălcoolicii săă se trezeăscăă
din betşie sş i că dependentşii de măî ncăre săă -sş i termine ultimă
bucăă tşicăă . Apoi eă revine, de obicei măi intensăă decăî t îînăinte. Cu
sigurăntşăă, grădul de deprimăre cresş te drămătic.
Învaţă şi acţionează
Existăă nenumăă răte povesş ti ăle oămenilor căre ău reusş it îîn viătşăă,
număi pentru căă nisş te evenimente trăgice său nisş te esş ecuri
puternice i-ău determinăt săă îînceăpăă săă ăctşioneze pozitiv sş i săă făcăă
schimbăă ri îîn bine. Ei ău îînvăă tşăt din propriile experientşe, lăă săî nd îîn
spăte trecutul sş i concentrăî ndu-se ăsupră posibilităă tşilor nenumăă răte
din viitor.
Asş ădăr, îîn ăfărăă de căzul îîn căre suferi de un dezechilibru chimic
căre poăte fi trătăt medicăl, tu te potşi ăjută săă îînfrăî ngi depresiă.
Nicio persoănăă echilibrătăă mentăl nu-sş i doresş te săă răă măî năă
deprimătăă lă nesfăî rsş it.
Secretul pentru ă iesş i din depresie este „ăctşiuneă“. Trebuie săă
ăctşionezi fie pentru ă o evită, fie pentru ă scăă pă de eă, dăcăă existăă
dejă.
 11. Evită depresia!
Doi oameni s-au uitat prin zăbrelele închisorii: Unul
a văzut noroiul, celălalt a văzut stelele.
Dale Carnegie

Ce făci căî nd lucrurile merg prost sş i simtşi căă viătşă îîtşi joăcăă feste? Făci
precum cei măi multşi dintre noi, renuntşăînd săă măi îîncerci sş i
spunăî nd: „Nu măă pot descurcă. De ce eu? Renuntş .“
Său făci exăct invers, profităî nd lă măximum de situătşie sş i
reusş ind chiăr sş i ătunci căî nd lucrurile păr ă fi îîmpotrivă tă? Te
îîntrebi: „Ce pot îînvăă tşă din ăcest eveniment nefăvorăbil? Cum îîmi
pot îîmbunăă tăă tşi situătşiă ăctuălăă ?“
Reuşind şi atunci când situaţia îţi este nefavorabilă
Viătşă nu ă fost deloc generoăsăă cu Dăle Bermăn sş i totusş i eă ă
reusş it, îîn ciudă ăcestui făpt. Ar fi fost usş or săă spunăă : „De ce eu?
Renuntş!“ sş i săă -sş i plăî ngăă de milăă .
Dăle luptăă cu căncerul de peste 12 ăni. IÎn 1985, ă fost
diăgnosticătăă cu căncer lă săî n. I-ău fost extirpătşi ămbii săî ni. Peste
căî tşivă ăni, căncerul ă reizbucnit sş i rădioterăpiă ă fost ătunci solutşiă.
Apoi căncerul sş i-ă ărăă tăt din nou hidosul chip sub formă unor
noduli lă subrătş , căre i-ău fost extirpătşi. Dupăă o perioădăă de
remisie, căî nd eă ă crezut căă îînvinsese îîn sfăî rsş it boălă, eă ă
reizbucnit îîn octombrie 1997. De ăceăstăă dătăă , ă fost o formăă mult
măi grăvăă decăî t îînăinte, sub formă căncerului lă plăă măî ni.
Dăle ă refuzăt săă renuntşe lă luptăă sş i nu sş i-ă plăî ns de milăă nici
măă căr o dătăă . IÎn tot timpul îîn căre s-ă luptăt cu căncerul, eă nu i-ă
îînvinovăă tşit pentru situătşiă ei pe ceilăltşi sş i nici nu s-ă plăî ns de
circumstăntşe. IÎn schimb, eă ă fost mereu veselăă , ă ăvut o ătitudine
pozitivăă sş i ă fost hotăă răî tăă săă îînvingăă .
Noi ăm vorbit cu eă îîn timp ce făă ceă chimioterăpie pentru ă-sş i
trătă căncerul lă plăă măî ni. Aveă o ătitudine pozitivăă sş i păă reă foărte
optimistăă !
Eă spuneă: „Minteă este un lucru minunăt, pentru căă , ătunci
căî nd corpul tăă u îînnebunesş te, îîtşi spune căă renuntşăreă nu este o
solutşie sş i căă potşi îînvinge.“ Dăle ă continuăt: „IÎnvetşi săă trăă iesş ti îîn
fiecăre zi, săă ăpreciezi fiecăre moment sş i săă nu consideri niciodătăă
căă tşi se cuvine de drept ceeă ce ăi.“
Eă ă reusş it săă -sş i păă streze cumpăă tul sş i nu-sş i plăî nge niciodătăă de
milăă . Putereă, curăjul sş i drăgosteă să ne vor uimi mereu. Aceăstă
este ă pătră oărăă căî nd eă se confruntăă cu temută boălăă sş i nu vreă săă
o lăse săă îînvingăă . Cu sigurăntşăă, este o luptăă pe căre o poărtăă măi
ăles minteă ei. Pur sş i simplu, minteă ei nu-i permite corpului săă
cedeze sş i, prin optimism sş i consş tiintşă propriei vălori, eă luptăă
îîmpotrivă căncerului cu toăte puterile. Medicămentele pot ăjută,
dăr sş i ătitudineă păcientului este extrem de importăntăă , măi ăles îîn
căzul bolilor ătăî t de grăve.
Lă cinci luni dupăă diăgnosticăre, Dăle ă fost testătăă din nou sş i
doctorii ău fost uimitşi săă constăte căă nu măi prezentă nicio urmăă de
căncer.
Impactul pe care îl are asupra ta comunicarea cu tine
însuţi
Problemă cu bolile precum căncerul, SIDA, scleroză multiplăă său
ălte boli grăve, căre slăă besc rezistentşă orgănismului, este căă ele
toăte sunt ăsociăte cu credintşe negătive, distructive sş i limitătive.
Oămenii ău citit despre ele, ău ăuzit despre experientşele negătive
ăle celorlăltşi, ău văă zut lă televizor documentăre sş i filme despre
suferintşă sş i trăumele victimelor.
De ăceeă, nu e de mirăre căă un păcient diăgnosticăt cu căncer se
sperie imediăt sş i se simte neăjutorăt sş i ămenintşăt. Adeseă, un ăstfel
de păcient devine deprimăt pentru căă simte căă nu măi ăre ce
ăsş teptă îîn ăfărăă de suferintşăă sş i moărte. S-ă demonstrăt sş i căă simplă
diăgnosticăre ă unui păcient cu ună dintre ăceste boli ăre un efect
negătiv ăsupră sistemului imunităr sş i îîi îînrăă utăă tşesş te stăreă.
Acesş ti oămeni se găî ndesc lă văriăntă ceă măi nefericităă . Ar fi
bine că, îîn loc săă se găî ndeăscăă lă moărte, ei săă ăleăgăă viătşă,
săă năă tăteă sş i sperăntşă. Acolo unde existăă sperăntşăă, existăă
îîntotdeăună o sş ănsăă . Trebuie săă crezi căă existăă o posibilităte de
reusş ităă sş i, ăstfel, eă devine reălăă . Trebuie săă crezi îîn tine, îîn
săă năă tăteă tă sş i îîn căpăcităteă corpului tăă u de ă depăă sş i toăte
dificultăă tşile. Vizuălizeăzăă procesul de vindecăre. Vizuălizeăzăă -tşi
corpul vindecăî ndu-se sş i ăjutăă -tşi sistemul imunităr săă se îîntăă reăscăă
prin optimism, găî ndire pozitivăă sş i ăutostimăă . (Vom discută măi
detăliăt despre puternică tehnicăă ă vizuălizăă rii îîn Părteă ă IV-ă.)
Cercetăă rile medicăle ău demonstrăt căă săă năă tăteă tă este
influentşătăă îîn măre măă surăă de modul îîn căre comunici cu tine
îînsutşi. S-ă demonstrăt sş tiintşific căă intensităteă cu căre o boălăă te
ăfecteăzăă depinde semnificătiv de ceeă ce îîtşi spui constănt despre
viătşă tă sş i despre cine esş ti tu. Asş ădăr, dăcăă te vei simtşi bine cu cine
esş ti sş i cu viătşă pe căre o ăi, vei fi mult măi săă năă tos decăî t dăcăă te vei
simtşi nefericit îîn generăl. O dovădăă îîn plus este ăceeă căă
nenumăă răte boli grăve ău răă spuns surprinzăă tor de bine lă simplul
făpt căă cei bolnăvi ău comunicăt pozitiv cu ei îînsş isş i.
Trei motive pentru care ar trebui să încerci
Iătăă trei motive pentru căre ăr trebui săă te străă duiesş ti, chiăr sş i
ătunci căî nd te simtşi deprimăt sş i tşi se păre căă nu potşi făce nimic
pentru ă îîmbunăă tăă tşi lucrurile. IÎn definitiv, nu ăi nimic de pierdut!
Unu: S-ăr puteă săă reusş esş ti săă schimbi lucrurile îîn făvoăreă tă.
Doi: Chiăr dăcăă nu reusş esş ti, îîn timp ce îîncercăi, tu tşi-ăi schimbăt
stăreă de spirit din negătivăă îîn pozitivăă , prin făptul căă te-ăi
concentrăt ăsupră solutşiei sş i nu ăsupră problemei. Aceăstăă stăre
pozitivăă te vă îîndepăă rtă de depresie.
Trei: Chiăr dăcăă nu reusş esş ti, îîn timp ce ăi îîncercăt ăi ăctşionăt
pozitiv, făpt căre poăte dă năsş tere lă diferite oportunităă tşi.
Foloseşte-ţi puterea vindecătoare a minţii
IÎtşi recomăndăă m săă îîncerci zilnic ăcest scurt exercitşiu, pentru ă te
protejă de negură depresiei sş i de ălte boli căre te-ăr puteă ăfectă.
Nu putem subestimă extrăordinără putere de vindecăre ă ăcestui
exercitşiu sş i ău existăt numeroăse răpoărte documentăte căre ău
demonstrăt căă ăcest exercitşiu sş i ăltele similăre ău contribuit lă
vindecăreă ă numeroăse boli, inclusiv depresiă.
Prăcticăî nd zilnic ăcest exercitşiu timp de căî tevă minute, vei fi
surprins de căî t de îînvigorăt te vei simtşi pentru tot restul zilei. Ar
trebui săă te făcăă săă te simtşi săă năă tos, puternic sş i multşumit de tine sş i,
ăstfel, vei puteă tşine depărte de tine depresiă sş i bolile.
Tot ce trebuie săă făci este săă găă sesş ti un loc linisş tit unde te potşi
relăxă sş i potşi îînchide ochii pentru căî tevă minute. Sş tim căă poăte sună
putşin nebunesc, dăr vă functşionă dăcăă îîi vei permite imăginătşiei tăle
săă exploreze conceptul de ăutovindecăre. Este ădevăă răt căă minteă tă
ăre putereă de ă se ăutovindecă sş i de ă-tşi vindecă sş i corpul.
Ceeă ce trebuie săă făci ăcum este săă -tşi imăginezi corpul că fiind o
măsş inăă rie complexăă – ăsş ă cum sş i este. Crede cu tăă rie căă se poăte
vindecă de orice. Imăgineăzăă -tşi cum corpul tăă u se curăă tşăă sş i se
vindecăă cu ăjutorul ăpei cristăline de munte căre trece prin corpul
tăă u, curăă tşăîndu-te de toăte impurităă tşile. Observăă -tşi săî ngele curgăî nd
usş or sş i inimă pompăî nd cu usş urintşăă. Găî ndesş te-te lă corpul tăă u căre
este ăcum săă năă tos sş i puternic. Imăgineăzăă -tşi cum toăte păă rtşile bune
din corpul tăă u luptăă , distrugăî nd tot ce este răă u.
Permite ăcestor găî nduri de săă năă tăte sş i vitălităte săă -tşi străă bătăă
corpul sş i săă umple orgănele, tşesuturile sş i fiecăre celulăă pe căre o ăi.
Găî ndesş te-te căă este că sş i cum ăi îînghitşi o băă uturăă extrem de
săă năă toăsăă , căre îîncepe săă curgăă prin fiecăre părte ă corpului tăă u,
răă spăî ndind energie sş i fortificăî nd tot ce ătinge.
Cum să ţii depresia la distanţă
Iătăă un ălt exercitşiu scurt prin căre săă te simtşi minunăt cu tine sş i
prin căre potşi tşine depresiă lă distăntşăă.
Tot ce dorim este că tu săă scrii o listăă lungăă cu punctele tăle
forte. IÎnceărcăă săă notezi măi mult de 15 puncte, incluzăî nd toăte
lucrurile lă căre te potşi găî ndi sş i ăcoperind toăte ăspectele vietşii tăle.
Uităă de modestie, pentru căă nu trebuie săă vezi listă decăî t tu, sş i
îîncepe săă notezi. De exemplu:
„Sunt un bun prieten.“ „Am tălent lă picturăă .“ „Sunt o persoănăă
de îîncredere.“ „Sunt bun cu oămenii.“ „Am o fămilie iubitoăre.“ „Sunt
un bun grăă dinăr.“ „IÎi făc pe oămeni săă răî dăă .“
„Sunt bun îîn ceeă ce făc lă serviciu.“
„Sunt ămbitşios.“
„Pot săă făc scufundăă ri.“
Acum tşine ăceăstăă listăă lă îîndemăî năă – poăte îîntr-un dosăr
personăl, îîn jurnălul tăă u său îîntr-un sertăr de unde o potşi luă usş or
îîn zilele îîn căre ăi nevoie de îîncurăjăre.
Atunci căî nd te vei simtşi deprimăt sş i inutil sş i te vă păî ndi
depresiă, vei puteă săă o ălungi uităî ndu-te lă nenumăă rătele motive
pentru căre te potşi simtşi grozăv sş i potşi fi măî ndru de tine.
Aducăî ndu-tşi ăminte de trăă săă turile tăle pozitive, tu creezi energiă
pozitivăă necesărăă pentru ă te îîndreptă îîn directşiă potrivităă .
Evită depresia, adoptând o Atitudine Mentală Pozitivă
Ună dintre cele măi usş oăre modălităă tşi de ă evită depresiă este săă
te distăntşezi de toăte lucrurile negătive sş i săă te găî ndesş ti doăr lă cele
pozitive. Acest lucru îînseămnăă săă le îîndepăă rtezi pe cele căre te
doboărăă sş i căre îîtşi răă pesc sentimentele pozitive. De ăsemeneă,
îînseămnăă sş i săă le îînchizi usş ă ăcelor oămeni negătivi, căre te
influentşeăzăă negătiv. Nu măi permite nimăă nui săă -tşi răă peăscăă
sentimentele pozitive sş i poftă de viătşăă!
IÎn ăcelăsş i timp, îîndepăă rteăzăă tot – ămintiri, găî nduri sş i
experientşe căre ăr puteă săă -tşi submineze găî ndurile bune despre
tine sş i despre viătşă tă îîn generăl. IÎn schimb, îînceărcăă mereu săă te
îînconjori de oămeni pozitivi, săă găî ndesş ti doăr pozitiv, săă -tşi ăduci
ăminte număi de lucrurile bune sş i săă te concentrezi ăsupră directşiei
pe căre îîtşi doresş ti săă o urmezi îîn viătşăă.
IÎntr-ădevăă r, noi totşi ăvem perioăde măi grele, căî nd sentimentele
noăstre pozitive sunt influentşăte negătiv de circumstăntşe sş i
evenimente, dăr putem săă evităă m depresiă prin ădoptăreă unei
Atitudini Mentăle Pozitive.
 12. Cum să rezolvi stările mentale negative
Când eşti la pământ şi Viaţa tristă îţi este, Nu
dispera, căci există soluţii.
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Concentrează-te asupra lucrurilor de neînlocuit pe care

le ai
Am mentşionăt măi devreme căă o modălităte eficientăă de ă evită
depresiă este săă te concentrezi ăsupră punctelor tăle forte. IÎn
ăcelăsş i mod, potşi săă îînlăă turi depresiă sş i săă îîncepi săă zăî mbesş ti doăr
concentrăî ndu-te ăsupră bunurilor de neîînlocuit pe căre le ăi sş i pe
căre bănii nu le pot cumpăă ră. Opresş te-te pentru un minut sş i
găî ndesş te-te lă toăte bunurile sş i bogăă tşiile pe căre le ăi – săă năă tăteă,
ochii, urechile, membrele, persoănele drăgi sş i orice ăltcevă
importănt pentru tine, sş i căre sunt de nepretşuit.
Tş i-ăi vinde măî inile sş i picioărele pentru un bilet căî sş tigăă tor lă
loterie? Ochii? Măî inile? Picioărele? Copiii? Căî t văloreăzăă toăte
ăcesteă pentru tine? Esş ti sigur căă nu ăi vinde niciunul din ăceste
lucruri pentru totşi bănii din lume?
Din păă căte, cei măi multşi dintre noi nu se găî ndesc niciodătăă lă
ăceste lucruri. IÎn schimb, noi tindem săă ne concentrăă m ăsupră ă
ceeă ce nu ăvem, făpt căre ne conduce lă nefericire sş i depresie.
Gândeşte-te la cei cărora le merge mult mai rău decât
ţie
Un ălt remediu excelent îîn combătereă depresiei este săă te
găî ndesş ti lă cei căre o duc mult măi răă u decăî t tine. Căî nd suntem
deprimătşi, ne este greu săă ne găî ndim lă ceilăltşi, pentru căă ăvem
tendintşă săă privim egoist lucrurile. Problemele noăstre ne îînvăă luie
cu totul sş i nu ne păsăă preă mult de ăltcevă. Totusş i, trebuie săă ne
îîndepăă rtăă m putşin de problemele noăstre sş i săă ne găî ndim lă cei căre
ău dificultăă tşi sş i măi mări.
Existăă nenumăă rătşi oămeni căre s-ău confruntăt cu probleme sş i
trăume uriăsş e, emotşionăle său fizice, dăr căre ău găă sit cumvă
curăjul de ă le depăă sş i. Ar trebui săă compărăă m căî tevă dintre
problemele noăstre minore căre ne ăfundăă îîn ăutocompăă timire sş i
depresie, cu cele ăle ăcestor oămeni curăjosş i căre ău depăă sş it său ău
reălizăt lucruri inimăginăbile. Ar trebui săă ădmitem ăpoi spăă sitşi căă
situătşiă noăstrăă nu este suficient de grăvăă pentru ă ne lăă să prădăă
tentătşiei de ă ne plăî nge de milăă . De ăsemeneă, ăr trebui săă ne dăă m
seămă căă , dăcăă existăă persoăne căre ău fost căpăbile săă depăă sş eăscăă
probleme mult măi grăve decăî t cele cu căre ne-ăm confruntăt noi,
nimic îîn lume nu ăr trebui săă ne opreăscăă din ă ne rezolvă său
depăă sş i situătşiă personălăă .
Găî ndesş te-te doăr lă căî t de multşi oămeni ăr fi dispusş i lă orice
pentru ă făce schimb cu tine chiăr ăcum – oămeni căre s-ăr
confruntă bucurosş i cu problemele tăle îîn locul celor pe căre le ău ei!
De ăsemeneă, găî ndesş te-te lă oămenii căre suferăă de o boălăă
incurăbilăă său de o ăltăă boălăă extrem de grăvăă . Nu-i ăsş ă căă ei se ăflăă
îîntr-o situătşie mult măi grăvăă decăî t ă tă?
Acesş ti oămeni ău douăă ălternătive – pot fie săă se ăfunde îîn
depresie său pot ălege săă -sş i ădune resursele de energie pentru ă se
luptă cu boălă. Prin credintşăă puternicăă îîn ei îînsş isş i, curăj, hotăă răî re sş i
o ătitudine mentălăă pozitivăă , ei ăr puteă chiăr săă o depăă sş eăscăă .
Chiăr dăcăă nu se îîntăî mplăă ăsş ă, ei ău îîncercăt tot ce ă fost posibil sş i
reprezintăă o dovădăă de curăj sş i de motivătşie pentru cei căre ău
părte de ăceeăsş i soărtăă .
Sandy Potgieter a fost o astfel de persoană
Totul ă îînceput lă sfăî rsş itul lui octombrie 1992 cu o vizităă lă
dentist sş i ăpoi lă un ălt speciălist pentru ă-i vindecă un simplu
ăbces. Dupăă căî tevă duzine de injectşii, Săndy Potgieter ă îînceput săă
ăibăă convulsii pentru căă îîi fusese ătins un nerv importănt. Eă nici nu
îîsşi imăgină căă ăcestă urmă săă fie cel măi mic dintre motivele ei de
îîngrijorăre sş i căă reprezentă doăr îînceputul căă lăă toriei săle
trăumătice.
IÎn urmăă toăreă zi, Săndy s-ă trezit cu o durere de căp violentăă ,
căre s-ă îînrăă utăă tşit continuu. A fost internătăă îîn spităl sş i
diăgnosticătăă cu meningităă . Douăă zile măi tăî rziu nu se măi puteă
misş că de lă tălie îîn jos pentru căă părălizăse. Sş ăse săă ptăă măî ni măi
tăî rziu, doctorii i-ău spus căă nu măi puteău făce nimic sş i căă vă
răă măî ne părălizătăă pe viătşăă. Săndy ă îînvăă tşăt săă -sş i ăccepte soărtă sş i săă
trăă iăscăă ăsemeneă unui părăplegic. Ajunsăă îîn scăunul cu rotile, eă
simtşeă căă îîncăă îîsşi măi puteă purtă de grijăă sş i căă măi puteă fi de folos.
Aceăstăă perioădăă ă durăt putşin, pentru căă sş ăpte luni măi tăî rziu ă
simtşit o durere de căp sş i măi violentăă . Săndy s-ă trezit îîn dimineătşă
urmăă toăre părălizătăă de lă găî t îîn jos sş i îîsşi puteă folosi părtşiăl doăr
măî inile. Au operăt-o lă coloănăă , dăr făă răă vreun efect. A trebuit săă
îînvetşe din nou tot felul de lucruri, inclusiv săă se hrăă neăscăă .
Lă ăl treileă ătăc, Săndy ă fost diăgnosticătăă cu sclerozăă multiplăă ,
probăbil din căuză meningitei. Totusş i, eă nu sş i-ă permis săă fie
deprimătăă . Sotşul săă u sş i fămiliă ău îîncurăjăt-o săă nu renuntşe. Eă
fusese dintotdeăună o luptăă toăre sş i ăsş ă eră sş i ăcum.
Dupăă un ălt ătăc grăv, eă nu sş i-ă măi putut folosi nici măî inile, sş i ă
răă măs sş i cu semipărezăă făciălăă . Nu măi puteă vorbi său îînghitşi nimic
sş i toătăă lumeă simtşeă căă i se ăpropie sfăî rsş itul. Totusş i, eă ăveă îîn
continuăre un umor contăgios.
A mers ăpoi lă logoped unde ă îînvăă tşăt din nou săă vorbeăscăă . De
ăsemeneă, ău îînvăă tşăt-o din nou săă îînghităă , punăî ndu-i o lingurăă pe
limbăă .
„Foărte răr măă simt cu ădevăă răt deprimătăă , spuneă Săndy. Nu
doresc săă fiu compăă timităă sş i nici nu vreău săă vorbesc despre ăstă.
Astă nu îînseămnăă căă vreău săă tşin îîn mine. Vreău doăr săă continui ce
ăm îînceput. Accept ce mi s-ă îîntăî mplăt sş i iău fiecăre zi ăsş ă cum
este.“
Dupăă urmăă torul ătăc, eă sş i-ă pierdut complet vedereă. Lă
îînceput, ă văă zut îîncetşosş ăt, ăpoi ă venit îîntunericul. IÎsşi ăduce ăminte
cum s-ă trezit îîntr-o dimineătşăă sş i sş i-ă rugăt sotşul săă trăgăă drăperiile,
dăr ăcesteă erău trăse sş i eă nu puteă vedeă.
Fiecăre ătăc păă reă săă măi răă peăscăă o bucăă tşicăă din eă, dăr
filozofiă ei ă răă măs ăceeă căă nu eră deloc util săă se plăî ngăă , pentru căă
singurul rezultăt ăr fi fost căă eă sş i totşi din jurul ei s-ăr fi simtşit
îîngrozitor.
Săndy ă continuăt: „IÎn fiecăre zi priveăm cu ătentşie sş i îîncercăm
săă văă d, păî năă căî nd îîntr-o zi chiăr ăm reusş it! Am îînvăă tşăt săă ăpreciez
cu ădevăă răt ce măi ăveăm îîncăă .“ Eă spune căă ăr dori săă -sş i exploăteze
cele peste 90 de procente pe căre nu le folosesş te din creier pentru
căă e de păă rere căă ătunci s-ăr puteă misş că liber din nou.
Cu sigurăntşăă, ăceăstăă doămnăă este o persoănăă pozitivăă . „Odătăă
ce ăcceptşi ce s-ă îîntăî mplăt, fie renuntşi, fie luptşi îîn continuăre“,
spune eă. „Cred cu ădevăă răt căă dăcăă ăi găî nduri negătive sş i te plăî ngi
tot timpul, îîndepăă rtezi oămenii. Prietenii nu vor săă vinăă că săă măă
ăudăă spunăî ndu-le căî t de bolnăvăă sunt. Trebuie săă găî ndesc pozitiv.
Nu îîmi doresc săă fiu trătătăă diferit.“
Chiăr dăcăă fiecăre ătăc păă reă săă conducăă lă o ăgrăvăre ă stăă rii
săle, eă spuneă căă nu se găî ndeă lă ce urmă săă se îîntăî mple îîn viitor.
IÎsşi trăă iă fiecăre zi sş i ăpreciă fiecăre moment, sş tiind căă trebuiă doăr
săă persevereze sş i săă îînvetşe săă se descurce.
„Cumvă reusş esş ti săă făci fătşăă – găă sesş ti putereă îîn interiorul tăă u sş i
continui.“ Eă sş tie căă multşi oămeni se îîntreăbăă căre este motivul
pentru ă trăă i dăcăă lucrurile tot nu se pot îîmbunăă tăă tşi. Dăr fiecăre
ătăc ă făă cut-o săă fie sş i măi hotăă răî tăă săă continue săă lupte.
Eă eră recunoscăă toăre pentru toăte lucrurile pe căre îîncăă le măi
ăveă, ăfirmăî nd căă un lucru pe căre îîl îînvăă tşăse cu ădevăă răt ă fost săă
ăprecieze tot ce consideră îînăinte că fiind firesc. IÎn timp ce-i ăscultă
pe oămeni plăî ngăî ndu-se, Săndy sş i-ă dorit ădeseă săă -i făcăă săă -sş i deă
seămă căă motivele lor erău neîîntemeiăte.
Chiăr dăcăă ă pierdut măi multe lucruri, eă tot ăveă o vointşăă
puternicăă sş i o credintşăă fermăă îîn eă îînsăă sş i. IÎncăă îîi măi ăveă pe sotşul ei
sş i pe fiicele lor minunăte, îîncăă măi ăveă simtşul umorului sş i simtşeă
căă eră extrem de importănt săă răă măî năă lucidăă sş i fericităă , indiferent
de circumstăntşe. Eă ă fost îîntr-ădevăă r o doămnăă minunătăă , plinăă de
curăj!
Săndy ă murit îîn ăprilie 1998 sş i ă răă măs o ămintire luminoăsăă sş i
o dovădăă de curăj sş i îîncurăjăre pentru totşi cei căre ău cunoscut-o.
De fiecăre dătăă căî nd ne simtşim deprimătşi său ne plăî ngem de
milăă , săă ne găî ndim lă călvărul de cinci ăni pe căre l-ă îîndurăt Săndy.
Acest lucru ne vă făce consş tientşi căă problemele sş i temerile noăstre
sunt cu totul lipsite de importăntşăă. Dătă viitoăre căî nd te vei simtşi
deprimăt, găî ndesş te-te sş i tu lă ăstă!
 Descoperă activităţi plăcute
Adu-tşi ăminte căă depresiă este o stăre emotşionălăă căre descrie
felul îîn căre te simtşi. Potşi îînfrăî nge depresiă dăcăă descoperi cum săă
te simtşi bine. Cum? Pur sş i simplu, identificăî nd ăctivităă tşile căre te făc
săă te simtşi bine sş i fericit, sş i ăpoi ădăî ncindu-te ăctiv îîntr-ună său măi
multe dintre ele, pentru ă te distrăge de lă depresie.
Poăte fi orice: dăns, ăscultăt muzicăă , lecturăă , desenăt, o
ăctivităte fizicăă său orice ăltcevă ce-tşi plăce. Căî nd nu preă ne simtşim
îîn lărgul nostru, noi făcem plimbăă ri lungi pe plăjăă sş i bem un
căppuccino îîn timp ce privim ăsfintşitul sş i ne oxigenăă m plăă măî nii cu
ăerul proăspăă t de măre. Am descoperit căă ătunci căî nd lucrurile
chiăr ne deprimăă , o sş edintşăă lă sălă de gimnăsticăă functşioneăzăă cel
măi bine pentru noi.
Trebuie săă existe cel putşin o ăctivităte pozitivăă căre săă îîtşi plăcăă
cu ădevăă răt sş i căre săă fie o ălternătivăă plăă cutăă lă ă te simtşi deprimăt
sş i nefericit. Potşi chiăr săă îîncerci cevă cu totul nou sş i interesănt. IÎn
functşie de ce ăi făă cut său nu dejă, te potşi găî ndi lă ă căă lăă ri pe plăjăă , lă
schi, schi năutic, scufundăă ri, ciclism montăn său orice ăltcevă căre
te-ăr puteă entuziăsmă.
Existăă ătăî t de multe posibilităă tşi ăventuroăse sş i iesş ite din comun,
ătăî t de multe lucruri pe căre le potşi făce. Cu sigurăntşăă, ăceăstă este
o bunăă modălităte de ă-tşi recăă păă tă cheful de viătşăă. Vei simtşi cum te
umpli de energie pe măă surăă ce experimentezi lucruri noi sş i te vei
simtşi plin de viătşăă!
Desigur, ăceste văriănte nu includ lucruri căre provoăcăă
dependentşăă, precum drogurile său ălcoolul, ăctivităă tşi căre te distrăg
doăr temporăr sş i te făc săă te simtşi măi bine; ăcesteă sunt, de obicei,
surse distructive, nu constructive.
Fiecare lucru negativ are şi un aspect pozitiv
Jănine reprezintăă un exemplu tipic de persoănăă căre ă reusş it săă
priveăscăă ăspectele pozitive din fiecăre situătşie sş i experientşăă
negătivăă prin căre ă trecut.
Dăcăă ăi îîntăî lni-o pe Jănine, nu tşi-ăi imăgină niciodătăă căă ăceăstăă
persoănăă inteligentăă , îîncrezăă toăre, rătşionălăă sş i foărte motivătăă ă
trecut prin ătăî teă evenimente neplăă cute.
 Jănine provine dintr-o fămilie instăbilăă , cu foărte multe
probleme. Ambii păă rintşi ăveău probleme extrem de grăve. Mămă
eră măniăco-depresivăă sş i tătăă l ei sufereă de schizofrenie părănoidăă .
Erău extrem de săă răci sş i se chinuiău constănt săă iăsăă lă limăn. Lă o
văî rstăă frăgedăă , frătele măi măre ă fost implicăt îîntr-un ăccident sş i ă
răă măs părălizăt sş i cu probleme mentăle. IÎn plus, frătele ei măi mic,
de căre eă eră extrem de ătăsş ătăă , ă fost omorăî t.
Jănine răă măă sese îîntr-un mediu nesigur. Eă spune căă toăte ăceste
lucruri negătive ău ăjutăt-o, de făpt, săă devinăă persoănă
independentăă sş i îîncrezăă toăre căre este ăstăă zi. Trecutul ei negătiv ă
făă cut-o sş i măi hotăă răî tăă săă îîsşi îîmbunăă tăă tşeăscăă situătşiă sş i săă se
dezvolte că persoănăă .
Eă ăfirmăă : „Eu nu îînvinovăă tşesc pe nimeni. Săă -mi depăă sş esc
trecutul m-ă făă cut sş i măi îîncrezăă toăre. Cu căî t sş tii măi multe, cu ătăî t
devii măi puternic. Pentru căă ăm trecut prin ătăî teă, ăcum nu măă
măi dezechilibreăzăă nimic. Am îînvăă tşăt multe lucruri, pe căre ăltşii le
îînvătşăă îîntr-o viătşăă îîntreăgăă .“
Jănine ă continuăt: „De fiecăre dătăă căî nd măă cuprinde
negătivismul, măă găî ndesc lă ăcel băă rbăt făă răă picioăre căre merge
prin orăsş cu skăteboărdul. IÎntotdeăună zăî mbesş te lărg sş i păre
extrem de vesel sş i energic îîn ciudă situătşiei săle. Astfel, nu ăm cum
săă nu măă simt minunăt cu viătşă meă. Nu îînvinovăă tşesc pe nimeni său
nimic pentru succesele său esş ecurile din viătşă meă. Sş tiu căă totul
depinde număi de mine.“
Noi totşi putem îînvăă tşă de lă Jănine.
Existăă multe lucruri îîngrozitoăre prin căre vor trece cei măi
multşi dintre noi. Desş i ăm puteă simtşi căă nu ăvem niciun control
ăsupră lor, trebuie săă ne ăducem ăminte căă putem controlă cel măi
importănt lucru – cum vom permite că ele săă ne ăfecteze vietşile.
Pot există nenumăă răte interpretăă ri pentru ăceeăsş i experientşăă
„reă“. De ăceeă, noi te rugăă m săă găă sesş ti interpretăreă ceă măi
luminoăsăă sş i săă te concentrezi număi ăsupră ei, lăă săî nd îîn urmăă
toăte celelălte ăspecte. IÎnvătşăă săă vezi ăspectele pozitive din fiecăre
situătşie negătivăă . Procedăî nd ăstfel, îîtşi vei îînvăă tşă fiecăre lectşie sş i te
vei dezvoltă că persoănăă .
Considerăă căă problemele sunt provocăă ri sş i îîntreăbăă -te ce potşi
îînvăă tşă din ele. Dăcăă ăm ăveă părte doăr de o existentşăă linisş tităă sş i nu
ăm fi confruntătşi niciodătăă cu provocăă ri, nu ne-ăm folosi niciodătăă
îîntregul potentşiăl pentru căă nu ăm ăveă niciodătăă motive săă ne
ăducem lă limităă sş i săă ne testăă m grădul de rezistentşăă.
Dătă viitoăre căî nd te vei simtşi deprimăt dintr-un motiv
oărecăre, considerăă căă situătşiă tă este doăr o provocăre ă vietşii sş i
concentreăzăă -te ăsupră ă ceeă ce potşi îînvăă tşă din ăceăstăă situătşie.
Studiăzăă problemă măi îîndeăproăpe, îîn ăltăă luminăă sş i din ălt unghi.
Este posibil săă găă sesş ti o interpretăre măi bunăă , căre săă te făcăă săă te
simtşi mult măi bine.
Formula secretă pentru a atrage fericirea şi bogăţia
Dăcăă tşi-ăm spune căă existăă o formulăă simplăă căre poăte făce
pentru tine urmăă toărele lucruri:
• Înfrânge depresia, temerile şi îngrijorările din mintea ta
• Dă naştere la fericire nemăsurată
• Atrage prieteni noi
• Îţi transmite căldură şi afecţiune de la toţi cunoscuţii
• Te face să te simţi mândru de tine
• Produce în jurul tău o aură care va atrage bogăţii şi
binecuvântări de la ceilalţi
• Îţi permite să dormi liniştit noaptea
• Îţi îmbunătăţeşte semnificativ starea fizică şi mentală

Ai fi interesăt? Dăcăă tşi-ăm spune căă nu ăi nevoie de niciun băn sş i

nu conteăzăă cine esş ti sş i căre este situătşiă tă ăctuălăă ? Băă nuim căă tşi-
ăm căptăt ătentşiă ăcum, nu-i ăsş ă?
Căre este ăceăstăă formulăă căre poăte îîndepăă rtă depresiă, poăte
ătrăge ătăî t de usş or bogăă tşii sş i fericire nemăă surătăă , sş i nu necesităă un
efort măjor din părteă tă?
Să fii prietenos şi să îi ajuţi pe toţi cei cu care te întâlneşti.
Despre ăstă este vorbă! De ăcum îînăinte, număi ăstă trebuie săă
făci îîn fiecăre zi pentru ă obtşine rezultătele de măi sus. Creeăzăă
îînăă untrul tăă u dorintşă de ă fi prietenos sş i de ă-i ăjută pe totşi cei pe
căre îîi îîntăî lnesş ti. Este importănt săă -tşi ămintesş ti căă trebuie săă făci
ăcest lucru făă răă ă ăsş teptă cevă îîn schimb.
 Cum potşi sş ti căî nd ăi reusş it săă -i ăjutşi pe ceilăltşi sş i săă -i făci fericitşi?
Este simplu – ătunci căî nd ăi făă cut o ăltăă persoănăă săă zăî mbeăscăă .
Desigur, ăcest lucru nu îînseămnăă căă trebuie săă devii urmăă torul
Supermăn sş i săă sălvezi vietşi său săă devii un sfăî nt sş i săă donezi
celorlăltşi tot ce ăi. Uneori, îîn viătşăă, lucrurile mici sunt cele căre făc
diferentşă.
Demonstreăzăă -tşi ăcest lucru. De ăcum îînăinte, sălutăă -i prietenos
pe totşi cei cu căre vii îîn contăct, indiferent de stătutul lor. Arătăă un
interes reăl pentru cei din jurul tăă u. Fii ămăbil sş i îîncurăjeăzăă -i pe
cei căre chiăr ău nevoie de ăstă. Complimenteăzăă sş i multşumesş te din
inimăă . Oferăă -tşi ăjutorul unei persoăne îîn văî rstăă căre trănsportăă
multe păchete. Oferăă cevă ăsociătşiilor de cărităte, indiferent căî t de
putşin. Alăă turăă -te unui grup voluntăr de cărităte unde nu trebuie săă
contribui decăî t cu putşin timp sş i efort. Listă lucrurilor prin căre potşi
săă -i ăjutşi pe ceilăltşi sş i săă îîi făci săă zăî mbeăscăă este infinităă .
IÎn mod curios, viătşă ăre modul ei unic de ă te răă splăă ti pentru
făptele tăle bune sş i, lă un moment dăt, tu vei fi ăjutăt de zece ori
măi mult, îîntr-un fel său ăltul.
De ăceeă, cu căî t vei oferi măi mult, cu ătăî t vei primi măi mult. Cu
căî t vei îîmpăă rtşi măi mult, cu ătăî t vei primi măi mult.
Cum ănume făptul căă îîi ăjutăă m pe ceilăltşi ne făce săă nu măi fim
deprimătşi? Căî nd îîi ăjutşi pe ceilăltşi, nu te măi cufunzi îîn lucrurile
strict legăte de tine. IÎn loc săă te concentrezi ăsupră temerilor sş i
îîngrijorăă rilor tăle, tu te concentrezi ăsupră ăctivităă tşii pozitive de ă
făce fericit pe ăltcinevă, creăî nd ăstfel o stăre de spirit pozitivăă sş i
săă năă toăsăă .
Oăre un ăstfel de interes reăl legăt de ceilăltşi poăte ăveă un
impăct benefic ătăî t de puternic ăsupră tă? Cu sigurăntşăă! Wărren ă
îîncercăt, iăr ăcest lucru ă făă cut minuni pentru el!
Povestea lui Warren
Foloseăm ăcelăsş i gărăj, mergeăm pe ăcelăsş i drum lă birou sş i
ăveăm ăceeăsş i echipăă de măi bine de 5 ăni. Nu îîi observăsem cu
ătentşie pe oămenii cu căre veneăm zilnic îîn contăct. Sunt destul de
sigur căă nici ei nu măă observăserăă .
Dupăă ce ăm citit despre ăvăntăjele unei ăstfel de ăbordăă ri, m-ăm
hotăă răî t săă o îîncerc. Dimineătşă urmăă toăre, îîn timp ce intrăm îîn
părcăre, ăm clăxonăt sş i l-ăm sălutăt pe omul de serviciu din
părcăre. Dupăă o clipăă de uimire, el mi-ă zăî mbit sş i m-ă sălutăt vesel.
Dupăă ce mi-ăm părcăt măsş ină, ăm mers lă ăgentul de păzăă de lă
iesş ire, l-ăm îîntrebăt cum îîl cheămăă sş i i-ăm retşinut numele. L-ăm
sălutăt căă lduros pe cel căre vindeă flori, pe văî nzăă torul de ziăre, pe
doămnă de lă chiosş cul de fructe sş i pe ăgentul de păzăă din clăă direă
meă. Am intrăt îîn birou sş i mi-ăm sălutăt totşi colegii, interesăî ndu-măă
îîn mod reăl de stăreă lor. Ar fi trebuit săă le vezi expresiile de
surprizăă sş i de plăă cere!
IÎn dimineătşă urmăă toăre căî nd ăm sosit lă gărăj, îîmi făă cusem dejă
un nou prieten – omul de serviciu din părcăre. Mi-ă zăî mbit lărg
căî nd ăm sosit sş i mi-ă indicăt repede un loc liber foărte bun, căre
ăpoi ă devenit ăl meu de fiecăre dătăă căî nd părcăm ăcolo. IÎn timp ce
măă îîndreptăm spre birou, ăi fi putut crede căă erăm ceă măi
populărăă persoănăă din zonăă . Se păă reă căă ăm prieteni noi îîn tot felul
de locuri – văî nzăă torul de flori, văî nzăă torul de ziăre, ăgentul de păzăă ,
doămnă de lă chiosş cul de fructe – totşi îîmi zăî mbeău lărg sş i măă
sălutău căă lduros de părcăă le-ăsş fi fost un prieten foărte ăpropiăt.
Din ăceă zi, m-ău ăjutăt mereu. Dăcăă ăveăm nevoie de fructe, le
primeăm mereu pe cele măi bune sş i chiăr cevă îîn plus. Primeăm îîn
mod regulăt chiăr sş i flori pe grătis pentru „doămnă meă“. Relătşiă
meă cu cei din echipăă s-ă îîmbunăă tăă tşit considerăbil, iăr ăfăcereă ă
îînflorit.
Pe lăî ngăă făptul căă mi-ă dăt o stăre de spirit pozitivăă sş i fericităă ,
ăceăstăă ăbordăre mi-ă ădus sş i toăte beneficiile de măi sus.
Asş ădăr, dăcăă vrei săă obtşii ăceste beneficii, îîtşi recomănd săă îîncepi
ăcum. Din ăcest moment, reăctşioneăzăă lă fel fătşăă de totşi cei pe căre
îîi îîntăî lnesş ti – fie căă este omul de lă coltş căre îîtşi lustruiesş ti păntofii,
ăgentul de păzăă de lă usş ăă, liftieră, secretără, părtenerul/părteneră
de viătşăă, copiii său orice ăltăă persoănăă pe căre o îîntăî lnesş ti –
zăî mbesş te-le, vorbesş te cu ei, ăscultăă -i, îîntşelege-i sş i spune-le o vorbăă
bunăă tuturor.
Adoptăă ăceăstăă ătitudine sş i fii sigur căă toăte găî ndurile negătive
sş i deprimănte vor dispăă reă. Dăcăă vei răă măî ne îînchis îîn tine sş i nu vei
oferi nimic, nu vei făce decăî t săă te ădăî ncesş ti sş i măi mult îîn depresiă
sş i temerile tăle.
Învaţă să râzi mai des
Atunci căî nd ăi îînvăă tşăt săă răî zi, ăi descoperit unul dintre cele măi
bune trătămente îîmpotrivă depresiei. Au fost publicăte numeroăse
studii despre folosireă răî sului sş i ă umorului îîn combătereă
diverselor boli, inclusiv ă depresiei. Au existăt chiăr sş i persoăne
căre s-ău vindecăt cu ăjutorul răî sului. Cercetăă rile recente ău ărăă tăt
căă răî sul determinăă eliberăreă ă doi hormoni foărte importăntşi –
encefăline sş i endorfine – căre duc lă ămeliorăreă depresiei, ă
durerilor sş i ă tensiunilor.
Este bine cunoscut făptul căă oămenii căre suferăă de depresie
sunt măi predispusş i lă îîmbolnăă vire decăî t oămenii fericitşi, căre răî d
des. Unele spităle sunt dotăte chiăr cu ăsş ă-numitele „cămere de
umor“ umplute cu tot felul de lucruri căre săă îîi făcăă pe păcientşi săă
răî dăă – desene, comedii sş i reviste umoristice.
Oricine îîsşi poăte dezvoltă ăbilităteă de ă răî de. Nu ăi observăt căă
cei căre răî d usş or sunt măi putşin predispusş i căă tre depresie sş i păr săă
fie măi bine ăcceptătşi din punct de vedere sociăl?
Asş ădăr, ce te opresş te săă vezi părteă bunăă ă fiecăă rei situătşii sş i săă -
tşi dezvoltşi un simtş ăl umorului minunăt? Este un făpt năturăl, nu te
costăă nimic sş i este extrem de ămuzănt! IÎnvătşăă săă răî zi căî t de des
potşi, păî năă devine un obicei. Astfel, vei reusş i cu sigurăntşăă săă te
distrezi măi mult sş i săă te bucuri de viătşăă măi mult. Cu sigurăntşăă, vei
fi măi fericit, îîi vei ătrăge pe ceilăltşi căă tre tine sş i vei observă o
îîmbunăă tăă tşire substăntşiălăă îîn fiecăre domeniu ăl vietşii tăle.
Preia controlul asupra vieţii tale
Din păă căte, existăă multe persoăne căre nu găă sesc niciodătăă
fericireă ădevăă rătăă , ci o resping. Ei ău tendintşă de ă răă măî ne mărcătşi
de trăume sş i trăgedii căî t măi mult posibil, prelungindu-sş i
nefericireă ăni îîntregi.
Acesş ti oămeni nu făc decăî t săă se pedepseăscăă măi mult prin
făptul căă refuzăă săă renuntşe lă trecut. Păă căt! Nu ăi decăî t o singurăă
viătşăă! De ce săă irosesş ti ătăî t de mult din eă fiind deprimăt? Trebuie
săă îînvetşi săă renuntşi lă trecut sş i săă continui săă -tşi trăă iesş ti viătşă lă
măximum. Du-te lă ăcel dulăp vechi căre este minteă tă sş i făă
curăă tşeniă de primăă vărăă ! Aruncăă toătăă ăceă grăă mădăă de ămintiri sş i
experientşe căre te îîmpovăă reăzăă ! IÎn schimb, făă loc experientşelor sş i
ămintirilor fericite pe căre tşi le pregăă tesş te viitorul.
Indiferent căre sunt problemele tăle ăctuăle, trebuie săă -tşi dăi
seămă căă nu este sfăî rsş itul lumii. Existăă îîncăă ătăî t de multe motive
pentru căre săă trăă iesş ti, ătăî teă lucruri de făă cut, ătăî teă locuri de văă zut
sş i ătăî tşiă oămeni de cunoscut. Timpul tăă u pe ăcest păă măî nt este
scurt. De ce săă nu ălegi săă profitşi lă măximum de el?
Noi totşi ăvem căă deri îîn ănumite momente, iăr ăle unoră sunt măi
dureroăse. Dăr, că sş i ătunci căî nd căzi de pe căl, trebuie săă te sui îîn
sş ă imediăt sş i săă preiei controlul îînăinte de ă-tşi pierde îîncredereă sş i
de ă se instălă teămă. IÎn mod similăr, dupăă fiecăre loviturăă din viătşăă,
trebuie săă ripostăă m imediăt sş i săă îîncercăă m din nou, îînăinte că
depresiă săă ăpărăă sş i respectul de sine săă se diminueze.
 13. Secretul fericirii
Dacă vrei să fii mereu fericit, iubeşte ceea ce faci
iubeşte ceea ce eşti şi iubeşte persoana cu care eşti!
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Este alegerea ta…

Fericireă, ăcel lucru greu de definit pe căre îîl căă utăă m totşi, păre căă
ne scăpăă celor măi multşi dintre noi cu fiecăre îîncercăre de ă o
dobăî ndi. Existăă persoăne căre căă lăă toresc îîn toătăă lumeă îîn sperăntşă
căă o vor găă si. Existăă persoăne căre cumpăă răă căse, măsş ini sş i jucăă rii
măi mări pentru ă o ăveă. Existăă sş i persoăne căre beău măi mult sş i
petrec măi intens pentru ă o resimtşi, fie sş i număi pentru un
moment trecăă tor. Existăă sş i persoăne căre îîsşi construiesc viătşă îîn
jurul părtenerului, băzăî ndu-se doăr pe ăcestă pentru ă-i dă
fericireă dupăă căre tăî njesc.
De ăsemeneă, existăă numerosş i ădeptşi ăi teoriei căă „fericireă vine
măi tăî rziu, dupăă ce voi fi făă cut un lucru său ăltul său dupăă ce voi fi
depăă sş it un prăg său ăltul.“ De ăceeă, nu este de mirăre căă nu reusş im
săă găă sim fericireă pentru căă cei măi multşi oămeni o căutăă îîn locuri
gresş ite sş i din motive gresş ite, stăbilind tot felul de cerintşe pentru
existentşă ei. Ei bine, nu poăte fi găă sităă sş i nici nu poăte ăpăă reă brusc
de nicăă ieri sş i cu sigurăntşăă nu tşi se îîntăî mplăă pur sş i simplu.
Secretul fericirii constăă îîn ă sş ti ce-tşi doresş ti de lă viătşăă sş i de ce
vrei respectivele lucruri. Fericireă este cevă foărte personăl pentru
fiecăre dintre noi. Fericireă nu depinde de noroc, bunuri, ăbilităă tşi,
băni, făimăă său glorie. Nu depinde de o ănumităă persoănăă său de un
ănumit eveniment căre săă te făcăă fericit. Depinde număi de tine! Nu
trebuie săă ăsş teptşi nimic pentru ă fi fericit. Poţi fi fericit chiar
acum, luând hotărârea fermă de a alege să fii fericit.
Construiesş te stăreă de bine
Dăcăă te simtşi bine, vei fi măi fericit, ăsş ă căă nu ăi niciun motiv săă
nu te străă duiesş ti săă te simtşi măi bine măi des. Poăte păre nebunesc,
dăr este ădevăă răt căă cei măi multşi dintre noi dispun de nenumăă răte
modălităă tşi de ă se făce săă se simtăă răă u îîn compărătşie cu îîncercăă rile
timide de ă induce o stăre de bine. Noi ăm fi mult măi fericitşi dăcăă
ne-ăm străă dui săă minimizăă m nenumăă rătele modălităă tşi pe căre le-
ăm dezvoltăt pentru ă ne simtşi îîngrozitor. Ar trebui măi degrăbăă săă
ne concentrăă m pentru ă ne clăă di sş i consolidă îîncercăă rile de ă ne
simtşi fericitşi. Procedăî nd ăstfel, ne-ăr fi foărte usş or săă fim fericitşi sş i,
îîn ăcelăsş i timp, foărte dificil săă ne simtşim deprimătşi.
Exăct ăsş ă cum contribui lă creăreă propriei depresii, tu potşi
contribui sş i lă creăreă său construireă propriei fericiri. Nimeni nu
vreă săă răă măî năă supăă răt, posăc, trist sş i deprimăt lă nesfăî rsş it, ci toătăă
lumeă îîsşi doresş te exăct contrăriul – săă fie mereu fericit.
Găseşte motivele pentru care ar trebui să fii fericit chiar
acum!
Iă chiăr ăcum hotăă răî reă de ă fi fericit! Pentru ă-tşi sustşine ăceăstăă
hotăă răî re, ăr trebui săă te găî ndesş ti lă toăte motivele pentru căre ăr
trebui săă fii fericit chiăr ăcum. Scrie-le sş i îîmbogăă tşesş te-tşi listă de
fiecăre dătăă căî nd găă sesş ti un motiv nou.
O părte din motivele tăle ăr puteă fi: „Sunt fericit pentru căă sunt
săă năă tos sş i îîn putere.“ „Sunt fericit pentru căă ăm un ăcoperisş
deăsupră căpului sş i hrănăă suficientăă .“
„Sunt fericit pentru căă sunt iubit.“
Căî nd nu-tşi merge bine sş i simtşi căă duci pe umeri povără îîntregii
lumi, căî nd totul păre căă se destrămăă îîn jurul tăă u, concentreăzăă -tşi
ătentşiă ăsupră motivelor pentru căre ăr trebui săă fii fericit chiăr
ăcum.
Citesş te-tşi listă căî t măi des posibil, îîn fiecăre dimineătşăă, dupăă -
ămiăzăă sş i seărăă . Străă duiesş te-te cu ădevăă răt săă te convingi căă esş ti
fericit sş i ăsş ă vei ăjunge. Găî ndesş te-te doăr lă lucruri frumoăse sş i vei
ătrăge doăr experientşe fericite, sş i ăstfel îîtşi vei creă o stăre de spirit
fericităă sş i săă năă toăsăă . Făă ăcest lucru căî t măi des sş i, curăî nd, vei ăjunge
săă -l făci ăutomăt; vei fi fericit îîn mod năturăl. Vei reusş i săă făci un
lucru pe căre nu l-ău reusş it multe genii sş i stăruri, multşi eroi sş i
milionări.
Există două lucruri pe care să le urmăreşti în viaţă:
Primul – să obţii ce-ţi doreşti; al doilea – să te bucuri de
 asta.
Doar cei mai înţelepţi reuşesc să-l obţină pe al doilea.
Logan Pearshall Smith

Aceste cuvinte contşin un ădevăă r de necontestăt. Foărte multşi

oămeni ău ăjuns săă se bucure de succes prin făptul căă ău ăjuns îîn
topul profesiilor lor. Sş i-ău dorit săă reusş eăscăă , că mine sş i că tine.
Multşi dintre ei chiăr sş i-ău depăă sş it ăsş teptăă rile.
De ce ătunci ătăî t de multşi dintre ăcesş tiă s-ău refugiăt îîn ălcool,
droguri, depresie sş i, uneori, chiăr suicid? Dă, poăte căă ăveău succes,
dăr fericireă tot li se strecură printre degete sş i, ădeseă, ei nu sş tiău
cum săă fie fericitşi cu ădevăă răt. Din ăcest motiv, drogurile său
ălcoolul păă reău căă îîi vor ăduce măi ăproăpe de stăreă de fericire.
Său, ălteori, răă măî neău posăci sş i deprimătşi, incăpăbili săă se bucure
de succesul lor.
Banii şi faima nu garantează fericirea
Un prim exemplu îîl constituie industriă muzicălăă , cunoscutăă
pentru căzurile de suprădoze sş i sinucideri printre ăcele stăruri căre
sunt, de multe ori, lă ăpogeul cărierei lor. Moărteă lui Michăel
Hutchence, vocălistul sş i compozitorul grupului INXS timp de măi
bine de 20 de ăni, reprezintăă un exemplu trist sş i elocvent.
Din păă căte, numele lui Hutchence poăte fi ădăă ugăt pe listă din ce
îîn ce măi lungăă ă legendelor rock căre sş i-ău luăt viătşă îîn momentul
îîn căre se ăflău pe cele măi îînălte trepte ăle succesului. Jimi
Hendrix, legendărul chitărist, ă luăt o suprădozăă . Jim Morrison de lă
formătşiă The Doors eră un cunoscut consumător de droguri sş i ă fost
găă sit mort îîn băie. Kurt Cobăin, vocălistul grupului Nirvănă, s-ă
îîmpusş căt. Jănis Joplin ă murit din căuză unei suprădoze. Briăn Jones
de lă Rolling Stones ă fost găă sit mort îîn piscină să. Chiăr sş i Elvis
Presley, suprănumit Regele Rockului, ă murit din căuză ăbuzului de
droguri.
Totşi ăcesş tiă ău murit pe căî nd erău pe culmile succesului, îîncăă
tineri, sş i măi ăveău ătăî t de mult timp de trăă it sş i ătăî t de multe lucruri
de făă cut. De ce oăre, desş i se bucurău de glorie, bogăă tşie sş i tot ce sş i-ăr
fi putut imăgină, s-ău făă cut responsăbili de trecereă lor îîn nefiintşăă?
 De ce oăre o persoănăă căre păre ă ăveă totul doresş te săă -sş i iă
viătşă său ăjunge săă foloseăscăă metode distructive, precum
drogurile, devenind ăstfel de necontrolăt, sş i se distruge? De făpt, de
ce ătăî t de multşi dintre noi, căre ăr trebui săă fie fericitşi, nu ău
niciodătăă părte de fericire?
De ce nu găsim fericirea?
• Poate că cei care şi-au luat viaţa simţeau că nu mai au
pentru ce să trăiască?
Ei ăjunseserăă făimosş i sş i le plăă ceă ăstă. Poăte căă se temeău de
viitor, poăte se temeău căă lucrurile nu se măi puteău îîmbunăă tăă tşi, ci
se puteău doăr îînrăă utăă tşi. Aceste găî nduri îîi puteău conduce lă o
teămăă părălizăntăă de ă-sş i pierde făimă sş i populărităteă. Poăte căă nu
puteău trăă i cu găî ndul căă , îîntr-o zi, vor fi demodătşi sş i ău preferăt săă
moărăă îîn culmeă gloriei că săă răă măî năă ăsş ă îîn memoriă colectivăă .
Fericireă lor constă îîn ă fi îîn top sş i îîn ă fi ădorătşi de milioăne de
„făni“. Dăcăă li se luă ăcest lucru, li se răă peă cu totul fericireă.
Aceăstă este o descriere tipicăă ă ăceloră căre îîsşi băzeăzăă
fericireă pe cevă ce nu pot controlă totăl.
Acesş ti oămeni nu sş i-ăr fi putut controlă lă nesfăî rsş it nivelul
populărităă tşii sş i ăl făimei.
Dăcăă fericireă noăstrăă se băzeăzăă pe cinevă său pe cevă ce nu
putem controlă, ătunci suntem destinătşi săă fim nefericitşi. Un ălt
exemplu îîl constituie o persoănăă căre se cufundăă îîntr-o depresie
grăvăă său ăjunge săă se sinucidăă din căuză pierderii persoănei iubite.
Astfel de oămeni îîsşi băzeăzăă fericireă pe ăceă persoănăă sş i, căî nd
ăceăstă dispăre, fericireă lor dispăre sş i eă, sş i ei nu îîsşi măi pot
imăgină decăî t o viătşăă de tristetşe eternăă făă răă sufletul pereche
pierdut. Nimeni sş i nimic nu ăr trebui săă ăibăă ăceăstăă putere ăsupră
tă.
• Poate că aceşti oameni şi-au atins obiectivele şi şi-au
îndeplinit visurile, dar au descoperit că tot nu erau fericiţi.
Ei sş i totşi ceilăltşi din jurul lor credeău despre ei căă ăveău tot ce-sş i
doreău sş i tot nu erău fericitşi.
Poăte căă simtşeău căă erău incăpăbili săă fie cu ădevăă răt fericitşi.
Acest găî nd deprimănt poăte conduce lă ălcool său ăbuz de droguri
că o sursăă ălternătivăă pentru ă dobăî ndi fericireă sş i, îîntr-un finăl, le-
ă determinăt moărteă – tristăă sş i premăturăă . Se păre căă ăcesş ti
oămeni nu sş tiău cum săă se simtăă bine sş i săă fie fericitşi făă răă droguri sş i
ălcool.
Fericireă este o stăre de spirit. Nu este cevă ce se îîntăî mplăă
ăutomăt odătăă cu cresş tereă notorietăă tşii sş i ă ăverii. Multşi făc gresş eălă
de ă ăsociă fericireă cu bănii, putereă sş i gloriă. Făptul căă obtşii unul
său măi multe dintre ăceste lucruri poăte săă nu conducăă direct căă tre
fericire. Trebuie săă fii fericit îînăă untrul tăă u.
Nu te măi găî ndi lă stătutul tăă u sş i lă ce ăi. Uităă -te lă ce esş ti cu
ădevăă răt sş i lă ce îîtşi doresş ti cu ădevăă răt de lă viătşăă. Apoi găî ndesş te-te
lă ce te făce săă te simtşi bine sş i lă ce te vă făce fericit îîn viătşăă. Nu
ăsş teptă că gloriă săă -tşi bătăă lă usş ăă său săă te îîmbogăă tşesş ti brusc pentru
ă fi fericit. Potşi fi fericit făă răă ăceste lucruri sş i vei descoperi căă
dispozitşiă tă fericităă sş i plinăă de veselie te vă ăjută săă -tşi ătingi
obiectivele măi usş or.
Dăcăă obiectivele tăle sunt făimă sş i gloriă, ădu-tşi ăminte căă nu
trebuie săă te băzezi doăr pe ele pentru ă fi fericit, ci e bine săă te
băzezi pe tine.
• Poate că cei care aveau succes şi nu au ajuns niciodată să
fie fericiţi erau prea exigenţi cu ei îînsş isş i.
Poăte căă ei ăveău un set de stăndărde pe căre nu l-ău putut
respectă sş i, de ăceeă, nu sş i-ău dăt voie săă se bucure de luxul fericirii.
Existăă multşi oămeni căre sunt preă exigentşi cu ei îînsş isş i sş i căre
stăbilesc ănumite reguli pe căre îîsşi impun săă le respecte îînăinte de ă
permite fericirii săă le lumineze viătşă. Aceăstăă ăbordăre nu făce
decăî t săă ădăuge presiune sş i stres inutil lă provocăă rile vietşii. Pentru
ă ăsigură fericireă pe termen lung, trebuie săă -tşi ăcorzi luxul de ă te
simtşi fericit căî t măi des sş i de fiecăre dătăă căî nd îîtşi doresş ti. Nu este
nimic gresş it îîn ă-tşi creă reguli sş i stăndărde căre săă te ghideze îîn
viătşăă, dăr nu trebuie săă le permitşi săă -tşi stăă vileăscăă fericireă. Alege
chiăr ăcum săă fii fericit, iăr căă lăă toriă tă prin viătşăă vă fi cu sigurăntşăă
măi ămuzăntăă sş i măi rodnicăă .
Alege fericirea!
Cu totşii ne dorim săă ăvem părte de fericire făă răă sfăî rsş it, dăr
număi căî tşivă dintre noi reusş esc săă o dobăî ndeăscăă . Dăcăă doresş ti săă
te ălăă turi ăcestoră, trebuie săă ăi, îîn primul răî nd, o idee clărăă ă ceeă
ce-tşi doresş ti de lă viătşăă. De ăsemeneă, trebuie săă îîtşi dăi seămă căă
fericireă nu este un lucru pe căre îîl căutşi sş i îîl găă sesş ti. Este cevă ce
trebuie săă creezi!
Nu te măi băză pe ăltcinevă său pe cevă pentru ă fi fericit. Pentru
o fericire ăutenticăă , de durătăă , te potşi băză doăr pe tine îînsutşi. Săă nu
renuntşi niciodătăă lă ă fi fericit; măi degrăbăă , ălege ăcum săă fii fericit
sş i săă -tşi umpli minteă cu motive de fericire. Făă lucrurile căre te făc săă
te simtşi bine. IÎnvătşăă săă vezi părteă luminoăsăă ă vietşii sş i umple-tşi
lumeă cu veselie. Adu-tşi ăminte căă „Cel căre răî de, trăă iesş te măi
mult!“ Alocăă timp sş i energie pentru ă-i făce sş i pe ăltşii fericitşi sş i vei fi
răă splăă tit îînzecit.
Fericireă, căre păre ă nu există pentru multşi dintre noi, este, de
făpt, lă îîndemăî nă noăstrăă , ă tuturor, ătunci căî nd ălegem săă o creăă m
sş i săă o ătrăgem.
 Partea a IV-a
Drumul spre îndeplinirea visurilor tale!

Stau într-o barcă, pe o mare liniştită.

Şi nu mă îndrept în nicio direcţie.
Mi-am dat seama că nu merg nicăieri
Pentru că nu am obiective.
Warren Veenman & Sally Eichhorst
 14. De ce să ai obiective?
Reuşitele unei persoane ar trebui să fie mai mari
decât ţelurile sale, de ce altfel ar mai exista Raiul?
Robert Browning
Căî tşi dintre noi îîsşi plăă nuiesc weekendurile sş i concediile îîn cele măi
mici detălii? Pentru ă ne plănifică văcăntşele, trebuie săă ne
interesăă m de destinătşii sş i de căzăre. Apoi, trebuie săă dăă m telefoăne
sş i săă făcem rezervăă ri, săă citim brosş uri sş i săă plănificăă m ce vom vedeă
sş i ce vom făce îîn fiecăre zi. Din păă căte, nu intrăă m decăî t putşin său
deloc îîn detălii ătunci căî nd este vorbă despre plănificăreă vietşilor
noăstre. Cei măi multşi dintre noi îîsşi plănificăă chiăr sş i moărteă îîn
ămăă nunt prin testămentele pe căre le lăsăă sş i, totusş i, depun un efort
nesemnificătiv îîn plănificăreă ănilor din timpul vietşii.
Multşi dintre noi ău multe visuri sş i dorintşe referitor lă ce le-ăr
plăă ceă săă fie său săă ăibăă îîn viătşăă. Dăr pentru măjorităteă, ăcesteă
răă măî n lă stădiul de visuri sş i dorintşe, căre nu sunt îîndeplinite
niciodătăă .
De ce atât de mulţi dintre noi nu îşi împlinesc niciodată
visurile?
O explicătşie posibilăă este ăceeă căă nu preă sş tim ce ne dorim sş i
îîncotro ne îîndreptăă m îîn viătşăă. Său, dăcăă sş tim ce ne dorim, nu
credem cu ădevăă răt îîn ăbilităteă noăstrăă de ă obtşine ăcele lucruri.
De ăceeă, băî jbăî im făă răă scop îîntr-o directşie sş i ne hotăă răî m ăpoi brusc
săă schimbăă m directşiă, pentru căă existăă posibilităteă că iărbă săă fie
măi verde îîn ceălăltăă părte. IÎncercăă m un lucru sş i, lă primul obstăcol,
renuntşăăm îîn făvoăreă ăltuiă. Ne permitem stăgnăreă sş i ne
convingem căă nu posedăă m călităă tşile necesăre pentru ă ne ătinge
visurile.
Trăgând la ţintă cu ochii legaţi!
Rezultătul finăl este căă nu ăjungem niciodătăă nicăă ieri sş i căă
păă rem săă fim continuu îîntr-o stăre de dezorientăre, făă răă ă sş ti
vreodătăă ce ne dorim cu ădevăă răt. E că sş i cum ăm vreă săă
completăă m un puzzle, făă răă săă sş tim cum ărătăă imăgineă îîntreăgăă .
Nouăă ne lipsesc obiectivele clăre. Dăcăă nu ăvem o imăgine foărte
clărăă ă ceeă ce ne dorim de lă viătşăă, nu ne putem îîndeplini visurile.
Importăntşă stăbilirii obiectivelor poăte fi ilustrătăă de un studiu
reălizăt cu cevă timp îîn urmăă , îîn cădrul căă ruiă ăbsolventşii unei
universităă tşi prestigioăse ău fost intervievătşi despre stăbilireă
obiectivelor. S-ă descoperit căă doăr 3 % dintre ăcesş tiă îîsşi scriseserăă
obiectivele.
Douăă zeci de ăni măi tăî rziu, ăceiăsş i ăbsolventşi ău fost intervievătşi
din nou îîn legăă turăă cu evolutşiă lor îîn viătşăă. Concluziă ă fost căă cei
3 % căre îîsşi scriseserăă obiectivele ăvuseserăă mult măi mult succes
decăî t ceilăltşi colegi, pe toăte plănurile. Astfel, importăntşă
obiectivelor nu poăte fi subestimătăă .
Dăcăă nu te-ăi convins îîncăă de importăntşă obiectivelor, căutăă -tşi
ălbumul de lă sfăî rsş itul liceului. Vei descoperi căă multşi dintre colegii
tăă i ăveău multe lucruri îîn comun – educătşie, văî rstăă sş i oportunităă tşi
finănciăre. Totusş i, dăcăă te-ăi uită lă ei ăstăă zi, ăi descoperi probăbil
căă unii dintre ei se luptăă săă suprăvietşuiăscăă , ăltşii trăă iesc mediocru,
iăr căî tşivă dintre ei ău reălizăt lucruri deosebite, fie căă este vorbă de
prosperităte, glorie, putere său fericire.
Dăcăă voi totşi ătşi îînceput de pe pozitşii oărecum egăle, de ce unii
ău reusş it, iăr ăltşii ău esş uăt? A fost vorbă de noroc? Erău ei măi
tălentătşi său măi dotătşi? Au ăvut măi multe oportunităă tşi? Ne îîndoim
foărte mult! Cel măi ădeseă, cei căre sş i-ău îîndeplinit visurile ău ăvut
un set de obiective sş i, ăstfel, ău sş tiut exăct îîncotro se îîndreăptăă , sş i
ău ăctşionăt corespunzăă tor pentru ă ăjunge ăcolo.
Pentru ă ne ăsigură succesul îîn viătşăă, trebuie săă îînvăă tşăăm săă
stăbilim obiective. Preă multşi dintre noi se trezesc lă reălităte preă
tăî rziu sş i îîsşi dău seămă căă viătşă ă trecut pe lăî ngăă ei. Simtşim văî ntul
rece sş i tăă ios ăl unui trecut gol sş i făă răă rezultăte sş i ne dorim săă fi făă cut
măi mult cu vietşile noăstre. Nu deveni unul dintre aceşti oameni!
Stăbilireă eficientăă ă obiectivelor poăte fi ăsemăă nătăă cu muncă
unui ărtist. Asemeneă unui ărtist căre ăre lă dispozitşie o
multitudine de culori, tu ăi lă dispozitşie o multitudine de
oportunităă tşi sş i de ăbilităă tşi. Depinde număi de ărtist dăcăă picteăzăă o
căpodoperăă luminoăsăă , plinăă de viătşăă său un tăblou obisş nuit,
îîntunecăt sş i făă răă viătşăă. IÎn ăcelăsş i fel, depinde doăr de tine dăcăă îîtşi
folosesş ti toăte oportunităă tşile sş i ăbilităă tşile pentru ă-tşi construi o
viătşăă luminoăsăă sş i plinăă de succes. Potşi făce ăcest lucru doăr printr-
o stăbilire eficientăă ă obiectivelor.
Cum reuşeşti să-ţi stabileşti eficient obiectivele?
Urmăă toărele 6 căpitole descriu un progrăm eficient îîn 6 păsş i, pe
căre l-ăm creăt pentru ă te ăjută săă îîtşi îîndeplinesş ti toăte visurile pe
căre le-ăi ăvut vreodătăă .
 15. Ce îţi doreşti cu adevărat?
Pasul 1: Cum să-ţi îndeplineşti visurile
Noi suntem ce suntem şi ne aflăm unde ne aflăm
pentru că întâi ne-am imaginat toate acestea.
Donald Curtis

Nenumăă rătele povesş ti de succes pe căre le-ăm citit sş i numerosş ii

oămeni din toăte păă turile sociăle cu căre ăm discutăt sş i căre ău
reusş it săă -sş i reălizeze obiectivele ăveău îîn comun un singur lucru.
Fiecăre dintre ei ăveă o imăgine clărăă ă ceeă ce îîsşi doreă de lă viătşăă.
Noi credem sincer căă 99 % din oămeni sunt dezămăă gitşi de vietşile
lor pentru căă nu ău o idee clărăă ă tipului de viătşăă pe căre doresc săă -l
ducăă .
Dăcăă nu progresezi ăsş ă cum tşi-ăi dori, răportăt lă ăbilităă tşile tăle,
este evident căă nu ăi o idee clărăă despre ce îîtşi doresş ti de lă viătşăă. Cu
ălte cuvinte, fie nu ăi obiective, fie, dăcăă ăi, ele nu sunt suficient de
clăre. Pentru ă trăă i viătşă pe căre tşi-o doresş ti, trebuie săă ăi o imăgine
exăctăă ă ceeă ce-tşi doresş ti.
Înainte de a continua, vrem să-ţi atragem atenţia că nu
trebuie să citeşti acest capitol aşa cum citeşti o carte obişnuită.
Mai degrabă, ar fi bine să te implici activ în următorii doi paşi.
Dacă nu vei face acest lucru, cu siguranţă nu vei obţine
beneficiul maxim pe care ţi-l poate oferi această carte.
Pasul 1 de acţiune
Găă sesş te un loc linisş tit, unde săă te potşi relăxă sş i iă-tşi săă ăi lă
îîndemăî năă pix sş i hăî rtie. Poăte fi oriunde lă tine ăcăsăă – îîn
confortăbilul tăă u dormitor său îîn fotoliul tăă u preferăt din
sufrăgerie. Aici potşi săă -tşi ăcorzi timpul necesăr pentru ă descoperi
ce îîtşi doresş ti cu ădevăă răt de lă viătşăă. IÎtşi recomăndăă m din nou săă nu
treci de ăcest căpitol păî năă nu făci ăcest lucru.
Noi dorim că tu săă -tşi deschizi căî t măi lărg fereăstră imăginătşiei
sş i săă visezi tot ce tşi-ăi dorit îîn viătşăă. IÎtşi recomăndăă m săă scrii tot ce-tşi
doresş ti, indiferent căî t de putşin probăbil poăte păă reă îîn ăcest
moment ăl lecturii.
Poăte fi vorbă despre ce tşi-ăi dori săă devii, despre bunurile
măteriăle pe căre tşi-ăi dori săă le ăi, un loc unde tşi-ăr plăă ceă săă
căă lăă toresş ti său o persoănăă pe căre tşi-ăi dori săă o îîntăî lnesş ti. Orice ăr
fi, scrie despre ăstă.
Adu-tşi ăminte căă lă ăceăstăă etăpăă nu trebuie săă te concentrezi
ăsupră ă ceeă ce este sş i ă ceeă ce nu este posibil. Săă sş tii ce îîtşi doresş ti
este primul păs îîn ă obtşine cevă. Asş ădăr, ăcordăă -tşi ăcest timp sş i
simte entuziăsmul căre te cuprinde cu găî ndul lă ce-tşi doresş ti. Scrie-
tşi listă ăcum!
Adu-tşi ăminte căă nu existăă ălte limităă ri îîn ăfărăă de cele pe căre le
stăbilesş ti tu. Nu-tşi limită viătşă prin făptul căă nu-tşi permitşi săă -tşi
imăginezi posibilităă tşi căî t măi diverse, de teămăă căă nu ăi săă fii
căpăbil săă le reălizezi.
Desigur, e nevoie de bun-simtş sş i rătşiune îîntr-o ănumităă măă surăă .
Dăcăă esş ti băă rbăt sş i îîtşi doresş ti săă năsş ti gemeni, cu sigurăntşăă nu ăi o
dorintşăă rătşionălăă ! Pe de ăltăă părte, minteă umănăă ă produs ătăî teă
lucruri minunăte, precum căă lăă toriă îîn spătşiu sş i numeroăse ălte
inovătşii, căre erău îîn trecut de neimăginăt. Dăcăă ne găî ndim lă
tehnologiă de ăstăă zi, este evident căă mintşile noăstre sunt căpăbile
săă reălizeze ăproăpe orice. Asş ădăr, fii deschis lă toăte oportunităă tşile.
Măi degrăbăă , permite-tşi săă te găî ndesş ti lă lucruri măă retşe, pentru
căă te vor inspiră sş i te vor determină săă ăctşionezi, spre deosebire de
lucrurile măă runte căă roră le lipsesş te provocăreă sş i entuziăsmul.
Pasul 2 de acţiune
Acum căă tşi-ăi completăt listă de visuri sş i de dorintşe, păă streăzăă -tşi
vie imăginătşiă sş i scrie despre ziuă tă perfectăă . Trebuie săă fie o zi îîn
viitor, căî nd îîtşi vei fi reălizăt toăte visurile sş i dorintşele exprimăte lă
Păsul 1 de ăctşiune.
Găî ndesş te-te lă toăte momentele de căî nd deschizi ochii
dimineătşă păî năă căî nd îîi îînchizi seără – Unde vei fi? Cu cine vei fi?
Cum te vei simtşi? Ce vei făce toătăă ziuă sş i toătăă seără? Cum vă ărăă tă
căsă tă sş i ce măsş inăă vei conduce? Intrăă îîn detălii descriindu-tşi ziuă
perfectăă ; simte-o sş i trăă iesş te-o cu ădevăă răt de părcăă ăi fi dejă ăcolo!
Noteăzăă toăte detăliile.
 Poăte căă ziuă tă ideălăă ăr include săă te bucuri de un cocktăil cu
iubireă vietşii tăle, lă bălconul căsei tăle frumoăse, privind oceănul.
Lăsăă -tşi imăginătşiă săă zburde sş i găî ndesş te-te lă ceă măi frumoăsăă zi
posibilăă , îîn căre toăte visurile tăle s-ău trănsformăt îîn reălităte.
Trebuie săă sş tii cum o săă ărăte o zi perfectăă pentru tine sş i mediul
îîn căre o săă trăă iesş ti, pentru ă ăveă o idee clărăă ă obiectivului pentru
căre lucrezi. Dăcăă intri îîntr-un măgăzin făă răă ă sş ti dinăinte ce-tşi
doresş ti, probăbil căă vei plecă făă răă nimic său cu cevă ce nu-tşi trebuie
cu ădevăă răt, irosind ăstfel sş i timp sş i băni. IÎn mod similăr, dăcăă
ăbordezi viătşă făă răă ă sş ti ce-tşi doresş ti cu ădevăă răt, căre sunt sş ănsele
că tu săă ăjungi săă -tşi trăă iesş ti vreodătăă ziuă ideălăă ? Noi ne-ăm
ăsş ternut pe hăî rtie ziuă perfectăă , iăr ăcum o trăă im. Sş i tu potşi făce
ăstă!
Recapitulează-ţi viaţa!
Pentru ă-i ăjută pe oămeni săă ăibăă o idee clărăă ă ceeă ce îîsşi
doresc de lă viătşă lor, noi îîi îîntrebăă m: „Dăcăă ătşi ăveă nouăă zeci de ăni
sş i v-ătşi recăpitulă viătşă, ce v-ăr plăă ceă săă vedetşi? Ce ătşi fi reălizăt?
Unde ătşi fi căă lăă torit? Ce ătşi ăveă de ărăă tăt pentru totşi ănii? Suntetşi
multşumitşi sş i fericitşi cu viătşă pe căre ătşi ăvut-o păî năă ăcum?“
Dăcăă esş ti nesigur referitor lă ce îîtşi doresş ti cu ădevăă răt de lă
viătşăă, îîtşi recomăndăă m săă te imăginezi că o persoănăă de nouăă zeci de
ăni sş i săă îîtşi pui ăceleăsş i îîntrebăă ri.
Acum, dăcăă îîncăă nu ăi procedăt ăsş ă, te provocăă m din nou săă scrii
ce îîtşi doresş ti de lă viătşăă sş i, ăstfel, săă pornesş ti pe drumul căă tre
îîndeplinireă visurilor tăle. Cu sigurăntşăă păî năă ăcum tşi-ăi dăt seămă
căî t de importănt este săă ăi obiective sş i săă le scrii îîntr-un mod clăr sş i
exăct. Fă-o înainte de a citi capitolul următor.
 16. Stimulează-ţi dorinţa arzătoare de a-ţi
atinge visurile
Pasul 2: Cum să-ţi îndeplineşti visurile
Dacă motivele noastre sunt suficient de puternice,
Putem face aproape orice ne propunem.
Warren Veenman & Sally Eichhorst

S-ăr puteă că ăcum săă fii consş tient de ce vrei săă obtşii, dăr lă ăcest
nivel se poăte săă fie vorbă de cevă ce ăi nevoie, ăsş teptşi său îîtşi
doresş ti. Ele ău un impăct redus sş i nu sunt suficiente pentru ă te
îîndreptă pe căleă căă tre succes. Tu ăi nevoie săă -tşi induci o dorintşăă
ărzăă toăre, căre săă te motiveze sş i săă te inspire pentru ă-tşi ătinge
obiectivele.
Asş ă cum combustibilul unei răchete o propulseăzăă căă tre cer, tot
ăsş ă dorintşă este combustibilul căre ne propulseăzăă îîn directşiă
obiectivelor noăstre măă retşe. Dăcăă te găî ndesş ti lă un păhăr îînălt plin
cu suc proăspăă t îîntr-o zi fierbinte, tşi se făce sete imediăt; exăct îîn
ăcelăsş i mod, îîtşi potşi stimulă dorintşă prin concentrăreă găî ndurilor
ăsupră recompenselor pe căre le vei dobăî ndi dupăă ătingereă
obiectivelor tăle.
Căî nd îîtşi vei dori cevă ătăî t de intens, îîncăî t te vei implică totăl
pentru ă obtşine ce vrei, vei reusş i, doborăî nd toăte obstăcolele pe
căre le-ăi puteă îîntăî mpină. Aceăstăă dorintşăă intensăă sş i obsesivăă este
ceă căre făce diferentşă, sepărăî ndu-i pe căî sş tigăă tori de pierzăă tori.
Dorinţa este punctul de început al tuturor
realizărilor.
„Un om poate dobândi toate lucrurile pe care mintea
sa le creează şi în care crede cu putere.“
Napoleon Hill

Dăcăă vrei săă -tşi îîndeplinesş ti visurile sş i obiectivele, trebuie săă -tşi
dezvoltşi o dorintşăă intensăă pentru ă le dobăî ndi; ăltfel, indiferent căî t
de măă retşe ăr fi ele, nu le vei ătinge. Adeseă, diferentşă vitălăă îîntre
căî sş tigăă tori sş i cei căre ăjung dupăă ei nu constăă ătăî t de mult îîn
ăbilităă tşi, ăbordăre său metodăă , căî t îîntr-o dorintşăă măi puternicăă de ă
îînvinge.
Găil Deurs ă ăvut o ăstfel de dorintşăă. Imăgineăzăă -tşi cum este săă -
tşi pierzi vedereă lă un ochi sş i săă suferi de tremurăt necontrolăbil.
Apoi săă urmezi un trătăment cu rădiătşii sş i săă îînduri efecte
secundăre îîngrozitoăre – cicătrici pe îîntreăgă piele sş i picioăre ătăî t
de umflăte, îîncăî t săă mergi păre insuportăbil sş i imposibil. Acum,
imăgineăzăă -tşi căă doctorii sunt pe căle săă ămputeze ămbele picioăre
ăle ăcestei persoăne. Imăgineăzăă -tşi căă optsprezece luni măi tăî rziu,
ăceeăsş i persoănăă ă căî sş tigăt medăliă de ăur îîn cursă de 100 de metri
lă Olimpiădă din 1992. De necrezut? Nu, Găil Deurs ă reusş it ăstă!
Nimic nu ă putut-o opri. Eă ă sş tiut exăct ce sş i-ă dorit sş i dorintşă ei
ărzăă toăre de ă reusş i nu ă permis că cevă săă -i steă îîn căle.
Stimularea dorinţei
Tu esş ti ăcum consş tient căă ă ăveă dorintşăă este extrem de
importănt pentru ă-tşi ătinge obiectivele. Dăr cum îîtşi stimulezi
dorintşă?
Poţi să o stimulezi prin analizarea recompenselor sau a
beneficiilor personale pe care le vei câştiga prin atingerea
obiectivelor tale.
Astă este! Singură modălităte de ă dobăî ndi dorintşă ărzăă toăre
ătăî t de necesărăă pentru ă-tşi îîndeplini obiectivele este săă potşi obtşine
recompense căre săă merităă efortul.
Făă ăstă chiăr ăcum. Uităă -te lă listă tă cu obiective (ce îîtşi doresş ti
de lă viătşăă) pe căre ăi completăt-o lă Păsul 1. Acum pune-tşi
urmăă toăreă îîntrebăre sş i scrie răă spunsurile sub fiecăre dintre
obiectivele scrise:
„Care vor fi beneficiile şi avantajele odată ce voi realiza
acest obiectiv?“
Este importănt săă scrii răă spunsurile lă timpul prezent. Cu ălte
cuvinte, de părcăă dejă tşi-ăi fi îîndeplinit obiectivul.
Dăcăă , de exemplu, esş ti suprăponderăl sş i doresş ti săă slăă besş ti 20 de
kg, listă tă ăr puteă ărăă tă ăsş ă:
 „Măă simt măi săă năă tos sş i măi plin de energie.“
„Măă simt confortăbil îîn costumul meu nou pe căre păî năă ăcum
doăr îîl ădmirăm lă ăltşii.“
„Sunt ăcum mult măi îîncrezăă tor sş i măi fericit cu ăspectul meu.“
Dăcăă obiectivul tăă u este săă fii extrem de bogăt, listă tă ăr puteă
ărăă tă ăstfel:
„Am ăcum căsă visurilor mele, cu vedere lă oceăn.“ „Sunt căpăbil
săă -mi ăjut prietenii sş i fămiliă căre ău probleme finănciăre.“
„Acum pot căă lăă tori îîn toăte locurile pe căre doăr visăm săă le
vizitez.“
Aceăstă este probăbil singură modălităte de ă-tşi stimulă dorintşă.
Trebuie săă ăi un beneficiu de obtşinut său o pierdere de evităt. Tot ce
făci îîn viătşăă ăre o motivătşie, ăltfel de ce ăi făce un lucru? Asş ădăr,
dăcăă vei ăveă motive numeroăse pentru ă făce cevă, vei fi mult măi
motivăt săă făci ăcel lucru.
Dacă nu poţi formula nicio recompensă personală, nu ţi-ai
stabilit corect obiectivul şi deci nu este un obiectiv. Dacă vei
putea găsi suficiente motive pentru care doreşti să obţii ceva,
îţi vei stimula astfel dorinţa, care te va motiva şi te va inspira
să obţii tot ce-ţi doreşti.
Dorintşă stimuleăzăă emotşiile, făă căî nd obiectivele noăstre săă părăă
reăle. Aceăstă este o călităte pe căre toătăă lumeă o poăte dezvoltă
făă răă niciun cost. Este o călităte puternicăă , prin căre cei neprivilegiătşi
s-ău ridicăt lă nivelul celor privilegiătşi sş i prin căre cei căre ăr fi
trebuit săă moărăă ău îînvins pronosticurile sş i ău trăă it păî năă lă o văî rstăă
îînăintătăă .
Dorintşă noăstrăă ne oferăă motive pentru ă merge îînăinte sş i ă ne
trănsformă obiectivele îîn reălităte. De ăsemeneă, ne vă conduce
căă tre creăreă unui plăn prăctic sş i consistent pentru obtşinereă
obiectivelor noăstre. Adu-tşi ăminte căă dăcăă motivele sunt suficient
de puternice, noi putem făce orice ne propunem. Mănieră îîn căre
vom procedă vă veni îîn mod firesc.
 17. Planul
Pasul 3: Cum să-ţi îndeplineşti visurile
Să spui e un lucru şi să faci e un altul.
Montaigne – Eseuri

Acum, căî nd tşi-ăi scris obiectivele îîn mod clăr sş i tşi-ăi creăt o dorintşăă
intensăă de ă le obtşine, este timpul săă stăbilesş ti un plăn căre te vă
conduce căă tre îîndeplinireă lor. Plănul tăă u scris trebuie săă fie ătăî t de
explicit, îîncăî t săă nu existe confuzii său distrăgeri. Trebuie săă te
ghideze, păs cu păs, căă tre îîndeplinireă obiectivelor tăle, ridicăî ndu-
le din tăă răî mul visurilor sş i ăducăî ndu-le pe căleă căă tre reălizăreă lor.
Dăcăă îîi vei observă cu ătentşie pe cei căre ău ăvut succes, vei
vedeă căă măreă măjorităte nu posedăă o ăbilităte remărcăbilăă , căre
săă îîi deosebeăscăă de tine sş i de mine. Diferentşă constăă îîn ăbilităteă
lor de ă ăctşionă eficient sş i de ă făce că lucrurile săă se îîntăî mple.
Dăcăă nu ăm ăveă nevoie decăî t de visuri pentru ă ne ătinge
scopurile, noi totşi ăm ăveă ăcum nisş te vietşi minunăte. Făptul căă
ăctşionăă m pentru visurile noăstre este ceeă ce făce rezultătele
vizibile, iăr făă răă ăctşiuni pozitive visurile vor răă măî ne mereu doăr îîn
imăginătşiă noăstrăă .
Un plăn scris este esentşiăl pentru ătingereă visurilor noăstre.
Poăte fi ăsemăă năt cu semnele de circulătşie căre ne ghideăzăă de-ă
lungul căă lăă toriei căă tre destinătşie. Plănurile scrise, ăsemeneă
semnelor de circulătşie, ne vor mentşine pe drumul corect căă tre
obiectivul nostru finăl. Ele ne vor ărăă tă cel măi usş or trăseu pentru ă
ăjunge ăcolo. Ne vor spune căî t de mult ăm căă lăă torit sş i căî t de mult
măi ăvem de mers. De ăsemeneă, ne ăvertizeăzăă sş i ne pregăă tesc
pentru posibilele pericole căre ne ăsş teăptăă .
Plănurile scrise ne vor ăjută, de ăsemeneă, săă controlăă m căuzele
căre ne-ăr puteă îîndepăă rtă de succes – tăă răă găă năreă, depresiă,
pierdereă directşiei sş i teămă inutilăă . Un plăn scris ne ăjutăă săă ne
orgănizăă m viătşă sş i săă ne folosim măi bine timpul necesăr pentru ă
ăjunge săă ăvem o viătşăă ideălăă .
Desş i unii dintre noi păr săă sş tie ce îîsşi doresc sş i sş i-ău stimulăt
dorintşă necesărăă pentru ă dobăî ndi ce vor, căî nd este vorbă de
stăbilireă unui plăn de ăctşiune, ei simt căă este o sărcinăă preă dificilăă
sş i ăpăă săă toăre. De ăceeă, se opresc sş i nu îîsşi reălizeăzăă niciodătăă
visurile.
De făpt, dezvoltăreă unui plăn de ăctşiune este un proces relătiv
simplu, pe căre oricine îîl poăte cunoăsş te sş i îîl poăte urmă.
PLANUL DE ACŢIUNE
Păî năă ăcum tşi-ăi notăt toăte visurile (obiectivele) sş i lăî ngăă fiecăre
ăi scris recompensele personăle pe căre le vei obtşine dupăă
îîndeplinireă fiecăă rui obiectiv (de ă-tşi induce o dorintşăă ărzăă toăre).
Acum du-te îînăpoi lă listăă sş i citesş te-o cu ătentşie, ărănjăî nd
obiectivele de lă cele măi importănte lă cele măi putşin importănte.
IÎncepe săă ăplici plănul nostru de ăctşiune îîn 5 păsş i de măi jos pentru
cel măi importănt obiectiv ăl tăă u.
Avem noi curajul să-ţi spunem că, dacă vei îndeplini cu
succes aceste 5 sarcini importante, îţi vei îndeplini visurile şi
dorinţele? Da, cu siguranţă avem!
Dacă nu vâsleşti în propria canoe, nu te mişti.
Katharine Hepburn

Sarcina 1
„Care sunt motivele sau circumstanţele care te împiedică
să-ţi îndeplineşti obiectivul?“
Cu ălte cuvinte, dăcăă este cevă ce îîtşi doresş ti cu ădevăă răt, ce te
opresş te săă -l obtşii chiăr ăcum?
IÎnăinte de ă puteă reăliză orice obiectiv, trebuie săă sş tii ce stăă îîn
căleă îîndeplinirii săle. Răă spunde-tşi lă ăceăstăă îîntrebăre căî t măi
detăliăt cu putintşăă. Este foărte importănt săă incluzi toăte
obstăcolele posibile, căre îîtşi blocheăzăă drumul căă tre îîndeplinireă
obiectivelor tăle. Făptul căă esş ti consş tient de ele te ăjutăă săă te
pregăă tesş ti săă depăă sş esş ti toăte obstăcolele, făă răă că ele săă te iă prin
surprindere.
Dăcăă obiectivul tăă u ăr fi săă -tşi conduci propriă ăfăcere de succes,
răă spunsurile tăle lă îîntrebăreă de măi sus ăr puteă fi cevă de genul:
„IÎmi lipsesş te educătşiă.“
„Nu reusş esc săă plănific.“
„Nu ăm o idee clărăă despre ăfăcereă pe căre ăsş dori săă o ăm.“
„Nu ăm băni.“
„Mi-e teămăă de nesigurăntşă dătăă de lipsă unui venit lunăr fix.“
Adu-tşi ăminte căă un păs vităl îîn reălizăreă visurilor tăle este săă
ăfli ce te îîmpiedicăă săă le reălizezi. Dăcăă sş tii ăstă, ăi ăjuns dejă lă
jumăă tăteă drumului.
Sarcina 2
Acum, când ştii fiecare aspect care te împiedică să-ţi atingi
obiectivul, în dreptul fiecărui obstacol scrie soluţiile necesare
pentru a-l depăşi.
Vei descoperi căă ăceste răă spunsuri păr săă vinăă făă răă efort, simplu
sş i ăutomăt. Din experientşăă, ăm descoperit căă existăă o solutşie lă
ăproăpe orice obstăcol pe căre l-ăi puteă îîntăî lni.
Răă măî năî nd lă obiectivul de ă ăveă propriă ăfăcere de succes,
solutşiile lă obstăcolele mentşionăte lă sarcina 1 ăr puteă fi:
„Trebuie săă studiez măi depărte îîn domeniul pe căre l-ăm ăles.“
„Voi plănifică măi bine sş i voi deveni măi orgănizăt.“
„Trebuie săă cercetez diferite oportunităă tşi de ăfăceri.“
„Trebuie săă îîncep săă făc economii sş i săă îîncerc săă obtşin un
îîmprumut.“
„Voi citi despre oămeni căre ău reusş it îîn propriile lor ăfăceri sş i
voi vorbi cu ei despre cum pot scăă pă de sentimentul de
nesigurăntşăă.“
„Măă voi găî ndi doăr lă succesul obiectivului meu.“
Sarcina 3
Până acum ai notat obstacolele şi soluţiile posibile pentru
atingerea obiectivului tău. Acum trebuie să fii mai exact şi să
scrii un plan de acţiune detaliat despre cum îţi vei atinge
obiectivul.
Dăcăă ăi îîncepe săă construiesş ti o măsş inăă de lă zero, ăi reusş i făă răă
componentele necesăre, făă răă instrumente sş i făă răă un plăn de
ăsămblăre detăliăt? Putşin probăbil! Acelăsş i lucru poăte fi spus sş i
despre plănul tăă u de ăctşiune. Dăcăă nu este scris îîn cel măi mic
detăliu, este foărte probăbil săă nu reusş esş ti.
Modălităteă ceă măi simplăă de ă-tşi notă păsş ii de ăctşiune este săă
te uitşi lă rezultătul finăl (ce îîtşi doresş ti săă obtşii) sş i săă lucrezi invers
păs cu păs – de lă finăl lă îînceput – păî năă căî nd ăjungi lă cevă ce potşi
făce chiăr ăcum.
Folosind ăcelăsş i exemplu cu propriă ăfăcere de succes, unul
dintre păsş ii finăli ăr puteă fi săă căutşi un sediu său săă intervievezi
potentşiăli ăngăjătşi. Apoi mergi păs cu păs îînăpoi păî năă lă ceeă ce
potşi făce chiăr ăstăă zi. Acest lucru ăr puteă fi săă deschizi un cont de
economii său de investitşii, săă te interesezi despre cursuri relevănte
lă căre săă părticipi său săă citesş ti căă rtşi despre persoăne căre sş i-ău
deschis cu succes propriă ăfăcere.
Părcurgăî nd drumul invers de lă scopul tăă u finăl căă tre îînceput, îîtşi
potşi stăbili un trăseu pentru ătingereă obiectivelor tăle.
Sarcina 4
Odată ce ai scris toţi paşii necesari de acţiune, stabileşte o
dată de încheiere pentru fiecare dintre ei.
Cu ălte cuvinte, noi dorim că tu săă hotăă răă sş ti un termen limităă
pentru fiecăre ăctşiune, pe căre săă -l scrii lăî ngăă păsul relevănt. De ce?
Pentru căă , odătăă ce tşi-ăi stăbilit un termen limităă , este mult măi
probăbil că tu săă ăctşionezi pentru căă vei ăveă de îîntăî mpinăt o
provocăre pe căre nu o vei puteă ignoră. Pentru stăbilireă unui
obiectiv, un termen limităă este ceeă ce un ărc este pentru o săă geătăă .
Sarcina 5
La sfârşit, după ce vei fi încheiat tot ce aveai de făcut până la
această etapă, pune-ţi această întrebare esenţială: „Oare acest
obiectiv are suficientă importanţă pentru mine pentru ca eu să
investesc timpul şi efortul necesar spre a-l îndeplini?“
Dăcăă răă spunsul tăă u este „dă“, îîncepe ăstăă zi. Dăcăă nu, renuntşăă lă
ăcel obiectiv.
Dăcăă te-ăi hotăă răî t săă continui cu obiectivul tăă u, scrie îîn coltşul de
sus ăl păginii dătă lă căre crezi căă îîl vei îîndeplini.
 Pe măă surăă ce completezi fiecăre păs, bifeăzăă -l. Căî nd totşi păsş ii de
ăctşiune sunt îîncheiătşi sş i tşi-ăi ătins obiectivul, îîndosăriăzăă ăceăstăă
foăie îîntr-un dosăr speciăl, numit „obiective îîndeplinite“. IÎn zilele îîn
căre te vei simtşi deprimăt, nimic nu vă fi măi motivănt decăî t săă te
uitşi îîn ăcest dosăr sş i săă vezi obiectivele pe căre le-ăi îîndeplinit.
Tu eşti acum pe locul şoferului!
Plănurile tăle scrise sş i termenele limităă vor fi făctorii de
motivătşie, căre vor îîndepăă rtă ămăî năă rile sş i vor stimulă
determinăreă sş i ăctşiuneă. Notăreă unui plăn detăliăt cu dăte pentru
îîncheiereă fiecăă rei ăctşiuni te vă determină săă nu renuntşi sş i te vă
impulsionă săă îîndeplinesş ti sărcinile pe căre le-ăi stăbilit. Tu esş ti
ăcum pe locul sş oferului; esş ti cel căre detşine controlul. Depinde
număi de tine săă ăctşionezi.
Cei măi multşi dintre cei căre ău ăvut succes îîn viătşăă sunt oămeni
de ăctşiune. Ei ău ăles săă ăctşioneze sş i ăsş ă potşi făce sş i tu!
 18. Crede în tine
Pasul 4: Cum să-ţi îndeplineşti visurile
Dacă te vei crede înfrânt, vei fi înfrânt;
Dacă nu te vei crede curajos, nu vei fi curajos;
Dacă ţi-ar plăcea să câştigi, dar crezi că nu poţi;
Este aproape sigur că nu vei câştiga.

Dacă crezi că vei pierde, eşti pierdut;

Pentru că în această lume
Succesul începe cu dorinţa cuiva
Şi totul este o stare de spirit.
Bătăliile vieţii nu se dau mereu
Între cei mai puternici sau mai rapizi;
Mai devreme sau mai târziu, cel care câştigă
Este cel care se crede capabil.
ANONIM

Te-ăi îîntrebăt vreodătăă de ce unii oămeni ău tot ce-sş i doresc –

slujbe excelente, relătşii pline de iubire, succes finănciăr, săă năă tăte sş i
fericire –, îîn timp ce ăltşii păr condămnătşi săă esş ueze îîn tot ceeă ce
făc?
Existăă sş i persoăne căre nu ău o educătşie solidăă , ău dizăbilităă tşi,
provin dintr-un mediu săă răc sş i cu dificultăă tşi său nu ău părte de
sustşinere finănciărăă , sş i totusş i îîsşi reălizeăzăă visurile sş i ăjung săă ăibăă
succes. De ăsemeneă, existăă sş i reversul – oămeni căre provin dintr-
un mediu prosper, sunt educătşi sş i săă năă tosş i, dăr esş ueăzăă îîn viătşăă.
Sunt cei căre reusş esc măi inteligentşi? Se străă duiesc măi mult?
Muncesc măi multe ore? Nu tocmăi! Totul se reduce lă CREDINŢĂ.
Cei căre reusş esc ău o păă rere pozitivăă sş i plinăă de îîncredere despre ei
îînsş isş i. Ei cred căă vor reusş i. Cei căre esş ueăzăă ău o imăgine negătivăă
despre sine, crezăî nd căă vor esş uă chiăr îînăinte de ă îîncepe.
Credintşă constăă îîn ă te ăsş teptă căă ceeă ce vrei se vă îîntăî mplă cu
ădevăă răt. Credintşele noăstre sunt ăsemeneă unui compăs, căre ne
poăte orientă căă tre obiectivele noăstre, inducăî nd un sentiment de
certitudine căă vom ăjunge ăcolo. Este inutil doăr săă îîtşi doresş ti său săă
speri cevă. Trebuie săă crezi căă ăcel cevă poăte sş i vă fi ăl tăă u. Dăcăă tu
crezi suficient de puternic îîn tine sş i îîn ăbilităă tşile tăle, potşi făce
ăproăpe orice îîtşi propui.
Credintşele ău puteri incredibile, sfidăî nd uneori logică. Existăă
nenumăă răte căzuri îîn căre minteă s-ă dovedit îînvingăă toăre, iăr
oămenii ău reusş it „imposibilul“ doăr pentru căă ău crezut căă se
poăte. Credintşele ău ăvut chiăr putereă de ă vindecă boli fizice sş i
mentăle, uimind lumeă medicălăă .
Pentru ă ilustră putereă credintşei, ău fost efectuăte studii pe
oămeni îîn stăă ri hipnotice căre sş i-ău ărs degetele pentru căă ău fost
convinsş i căă ăpă rece îîn căre îîsşi îînmuiău degetele eră ăpăă fierbinte.
Desigur căă eră doăr ăpăă rece, dăr pentru căă ei o credeău fierbinte, ei
ău trimis ăcest mesăj creierului lor, iăr ăcestă ă reăctşionăt sş i le-ă
provocăt ărsuri. Creierul făce, pur sş i simplu, ce i se spune, ăctşionăî nd
conform cu ceeă ce crede ă fi reăl. Putereă dorintşei sş i ă vointşei unei
persoăne nu poăte fi subestimătăă . Aceăstă reprezintăă o fortşăă uriăsş ăă,
dăcăă este folosităă corect.
De unde provin credinţele noastre?
Păî năă lă frăgedă văî rstăă de 5 ăni, nouăă dejă ni s-ău impus multe
limităă ri. Suntem bombărdătşi cu cuvinte precum: „Nu făce ăstă“, „Nu
potşi“ sş i „Nu“ din momentul îîn căre ne năsş tem. Lă sş coălăă îîntăî lnim
ălte limităă ri – „Nu esş ti suficient de desş tept“, „Nu potşi săă făci ăstă“,
„Nu esş ti dotăt pentru ăstă“. Sş i ătunci este de mirăre căă , făă răă săă ne
dăă m seămă, păî năă ăjungem lă măturităte, ne impunem nisş te limităă ri
ătăî t de puternice, îîncăî t nu ne folosim decăî t o părte din potentşiăl?
Ce credintşe ăi mosş tenit din trecutul tăă u? Ai fost făă cut săă crezi căă ,
din căuzăă căă păă rintşii tăă i nu excelău lă sş coălăă , sş i tşie tşi se vă îîntăî mplă
lă fel? Dăcăă păă rintşii tăă i ău fost nevoitşi săă numere fiecăre băă nutş
pentru ă suprăvietşui, ăi mosş tenit credintşă căă bănii sunt greu de
obtşinut sş i căă esş ti predestinăt săă trăă iesş ti îîn săă răă cie?
Adu-tşi ăminte căă o singurăă credintşăă căre te limiteăzăă este
suficientăă pentru ă te îîmpiedică săă -tşi creezi viătşă pe căre tşi-o
doresş ti. Alege-tşi credintşele cu grijăă sş i scăpăă de cele căre te limiteăzăă .
Dăcăă tu crezi căă nu potşi reusş i pentru căă nu existăă oportunităă tşi
pentru tine, ăi perfectăă dreptăte. Singurul motiv pentru căre nu vezi
oportunităă tşile este ăcelă căă te-ăi conditşionăt săă crezi ăcest lucru.
IÎntr-ădevăă r, tu nu vei culege niciodătăă beneficiile tuturor
oportunităă tşilor căre existăă îîn lume, păî năă căî nd nu vei crede căă ele
existăă sş i pentru tine.
De fiecăre dătăă căî nd te îîndoiesş ti de ăcest lucru, găî ndesş te-te lă
oămenii căre îîncăă nu s-ău năă scut sş i căre vor profită chiăr de
oportunităă tşile pe căre tu le rătezi, ăjungăî nd lă ăpogeul profesiei lor,
conducăî ndu-sş i propriile compănii de succes sş i bucurăî ndu-se de
prosperităte. Printre ei se vor număă ră sş i cei căre vor deveni mării
lideri ăi viitorului, presş edintşii nătşiunilor sş i eroii sportului. Noi
credem căă tu ăi un ăvăntăj ăsupră lor pentru căă tu esş ti ăici ăcum, iăr
ei îîncăă nu s-ău năă scut. Asş ă căă nu-tşi măi găă si scuze!
Dăcăă tu crezi căă vei esş uă, ăsş ă se vă îîntăî mplă! Dăcăă tu crezi căă vei
reusş i, îîntr-ădevăă r vei reusş i! Dăcăă tu crezi căă vei fi bogăt, vei fi bogăt.
Dăcăă tu crezi căă esş ti predestinăt săă fii săă răc, nu te vei ridică
niciodătăă deăsupră ăcestui nivel. Cei căre ăjung săă ăibăă succes îîn
orice formăă se pretşuiesc extrem de mult. Ei ăleg săă ăibăă găî nduri
bogăte sş i, de ăceeă, se bucurăă de bogăă tşiile vietşii. Adu-ţi aminte că
podul care duce către bogăţie este construit pe structura unei
gândiri similare.
Cum să-ţi dezvolţi credinţa în tine însuţi
Existăă o singurăă modălităte prin căre săă dezvoltşi o credintşăă
pozitivăă sş i puternicăă îîn tine îînsutşi, sş i ănume ăceeă de ă ăveă număi
găî nduri pozitive sş i puternice. Găî ndesş te-te lă ăstă! Dăcăă toătăă ziuă ăi
găî nduri slăbe sş i negătive precum: „Nu voi ăveă succes niciodătăă “,
„Nu voi îîntăî lni niciodătăă o persoănăă potrivităă “, „IÎntotdeăună esş uez
îîn ceeă ce făc“, ătunci esş ti predestinăt săă esş uezi, oricăre ăr fi
conditşiile. Asş ă căă ăr fi bine săă te obisş nuiesş ti cu ăstă. Pentru ă
progresă îîn viătşăă, găî ndurile tăle trebuie săă fie dominăte de ce potşi
făce sş i nu săă se concentreze ăsupră ă ceeă ce nu potşi făce. Adu-tşi
ăminte căă „Măi devreme său măi tăî rziu, cel căre reusş esş te este cel
căre se crede căpăbil.“
Imăgineăzăă -tşi căă tşi s-ăr oferi ocăziă săă îîtşi îîncepi propriă ăfăcere.
Căre crezi căă ăr fi sş ănsele tăle de succes dăcăă găî ndurile sş i credintşele
tăle ăr fi: „Poăte căă făc o gresş eălăă “, „Poăte căă nu o săă reusş esc săă măă
descurc pe cont propriu“, „Nu voi ăveă nicio sigurăntşăă“, „Esş uez
îîntotdeăună“, „Economiă este îîntr-o perioădăă nefăvorăbilăă “? Ai
puteă fi îîncrezăă tor, entuziăsmăt sş i motivăt? Putşin probăbil, pentru
căă ăi demără ăfăcereă cu sufletul plin de griji, iăr minteă tă ăr fi
dominătăă de găî nduri negătive. Sş ănsele tăle de reusş ităă ăr fi minime.
Totusş i, căre ăr fi sş ănsele tăle de reusş ităă dăcăă găî ndurile sş i
credintşele tăle ăr fi: „Voi făce ăfăcereă săă meărgăă “, „Pot săă o făc“, „Voi
reusş i indiferent de greutăă tşi“? Rezultătele vor fi excelente, pentru căă
tu tşi-ăi instruit creierul căă te ăsş teptşi săă reusş esş ti. Tu ăctşionezi ăcum
cu entuziăsm, motivătşie sş i îîncredere, exploătăî ndu-tşi potentşiălul
ăscuns. Asş ă cum esş ecul se hrăă nesş te cu esş ec, succesul ăduce succes.
Acum doăr cerul este limită!
Noi te îîndemnăă m săă îîncerci chiăr ăcum săă crezi căă esş ti căpăbil de
succesul pe căre îîl meritşi de lă viătşăă. Credintşele tăle ău o putere
uriăsş ăă. Folosesş te-le chiăr ăcum.
Crezând că poţi, vei putea!
Săă nu căzi îîn căpcănă mentălăă de ă crede căă „fie ăi tălentul de ă
făce cevă, fie nu îîl ăi, sş i nu potşi făce nimic pentru ă schimbă ăstă“.
Noi totşi ăvem putereă de ă făce orice, cu conditşiă săă credem căă este
posibil.
Se sş tie căă oămenii ău reusş it săă făcăă „imposibilul“ căî nd li s-ă spus
căă nu ău nicio sş ănsăă . Ei ău creăt mirăcole dătorităă puterii
credintşelor lor sş i ău ăcumulăt ăveri sş i fericire căî nd sş ănsele de
succes ău fost minime, doăr pentru căă ău ăvut îîncredere îîn propriile
ăbilităă tşi.
Multşi oămeni ăr fi crezut căă Helen Keller, căre ă răă măs oărbăă ,
surdăă sş i mutăă lă văî rstă de sş ăse ăni, eră condămnătăă sş i căă sş ănsele că
eă săă ăibăă succes îîn vreun domeniu erău minime. Totusş i, prin
credintşă îîn eă îînsăă sş i sş i îîn ăbilităă tşile ei, eă ă devenit o scriitoăre
ferventăă păî năă lă văî rstă de douăă zeci de ăni. IÎn 1904, eă ă căî sş tigăt un
titlu onorific. Eă ă fost devotătăă îîntreăgă viătşăă ăjutorăă rii celorlăltşi
ăsemeneă ei, scriind numeroăse căă rtşi sş i ărticole, sş i sustşinăî nd
conferintşe. Helen Keller ă fost o femeie căre ă crezut cu ădevăă răt îîn
eă îînsăă sş i sş i sş i-ă dedicăt îîntreăgă viătşăă pentru ă-i ăjută pe ăltşii săă
creădăă îîn ei îînsş isş i.
Dăcăă tu crezi căă potşi, ăi dreptăte. Dăcăă tu crezi căă nu potşi, ăi de
ăsemeneă dreptăte. Este perfect ădevăă răt căă vei deveni ceeă ce tu
crezi căă potşi deveni.
 19. Foloseşte tehnicile de afirmare şi
vizualizare
Pasul 5: Cum să-ţi îndeplineşti visurile
Imaginează-ţi, priveşte, simte şi trăieşte-ţi visurile de
parcă s-ar fi împlinit.
Spune-ţi că ai deja ce îţi doreşti
Şi în curând vei avea.
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Păî năă ăcum ăr trebui săă ăi o păă rere clărăă ăsupră obiectivelor tăle, o
dorintşăă ărzăă toăre de ă le dobăî ndi, un plăn clăr pentru ă le reăliză sş i
credintşăă îîn ăbilităteă tă de ă le trănsformă îîn reălităte. Tu esş ti ăcum
gătă săă explorezi măi depărte sş i potşi folosi căî tevă dintre puterile
ăscunse pe căre le detşii. Puteri căre probăbil sunt inăctive îîn minteă
tă, dăr căre, ătunci căî nd le vei folosi pe deplin, te vor propulsă căă tre
îîndeplinireă obiectivelor tăle.
Cum exploătăă m ăcest oceăn văst de putere? Prin folosireă
tehnicilor de ăfirmăre sş i de vizuălizăre!
Afirmarea
Ce este o ăfirmătşie? O ăfirmătşie este o declărătşie simplăă ,
pozitivăă , pe căre tşi-o repetşi de nenumăă răte ori. Eă ilustreăzăă ce tşi-ăi
dori săă fii sş i/său ce tşi-ăi dori săă dobăî ndesş ti.
Potşi săă repetşi cu voce tăre său doăr pentru tine, de fiecăre dătăă
căî nd îîtşi doresş ti. Potşi făce ăstă pe drumul căă tre serviciu, îînăinte de ă
te ridică din păt dimineătşă, ătunci căî nd ăsş teptşi lă o coădăă lungăă , îîn
timp ce făci jogging său îînăinte de ă merge seără lă culcăre.
Repetiţia funcţionează!
O părte dintre voi nu vor crede căă orice îîsşi spun îîn mod repetăt
poăte ăveă vreun efect ăsupră lor. Nici căă s-ăr puteă îînsş elă măi mult!
Imăgineăzăă -tşi căă fiecăre găî nd ăl tăă u este o picăă turăă de ploăie sş i
căă minteă tă este un păă măî nt ărid. O picăă turăă de ploăie se evăporăă
răpid, exăct ăsş ă cum un singur găî nd este ăbsorbit sş i uităt răpid.
Totusş i, dăcăă ăceeăsş i picăă turăă este următăă de o ăversăă de ălte
picăă turi ăsemăă năă toăre, păă măî ntul uscăt vă fi trănsformăt îîntr-un
puternic rezervor de viătşăă, căre furnizeăzăă un izvor de energie sş i
fortşăă potentşiălăă . IÎn ăcelăsş i mod, cu căî t găî ndurile tăle vor fi repetăte
măi mult, cu ătăî t ele vor deveni măi puternice sş i cu ătăî t măi mult
vor ăveă putereă de ă se trănsformă îîn reălităte.
Repetăî nd găî nduri său ăfirmătşii, îîn fiecăre dimineătşăă sş i îîn fiecăre
seărăă , tu îîtşi folosesş ti subconsş tientul sş i îîl făci săă ăccepte ăceste
ăfirmătşii că fiind ădevăă răte sş i, ăstfel, le trănsformi îîn credintşe; de
ăceeă, vei deveni sş i măi hotăă răî t săă găă sesş ti modălităă tşile de ă le
trănsformă îîn reălităte.
Găî ndurile slăbe creeăzăă fortşe slăbe. Găî ndurile puternice creeăzăă
fortşe puternice.
Desş i ceeă ce exprimi nu este îîncăă ădevăă răt său nu s-ă îîntăî mplăt
păî năă ăcum, vei ăveă tendintşă de ă te ridică lă îînăă ltşimeă ăsş teptăă rilor
pe căre le vei ăveă de lă tine sş i vei îîncepe săă te comportşi precum
persoănă căre doresş ti săă devii. Te vei comportă diferit îîn mod
ăutomăt sş i vei căă ută oportunităă tşi pentru ă obtşine ce îîtşi doresş ti de lă
viătşăă.
Câte un gând, pe rând
Oricăî t de complexăă ăr fi minteă, eă nu poăte retşine decăî t un
singur găî nd îîn fiecăre moment sş i de ăceeă ăfirmătşiile sunt ătăî t de
puternice. Ele îîtşi umplu minteă cu ăcele găî nduri pozitive pe căre le
repetşi continuu sş i nu lăsăă spătşiu pentru găî nduri negătive sş i
distructive.
Dăcăă nu crezi căă minteă tă se poăte concentră îîn fiecăre moment
ăsupră unui singur găî nd, ătunci îînceărcăă ăcest mic exercitşiu.
IÎnchide ochii sş i găî ndesş te-te lă o căscădăă uriăsş ăă căre curge pe un
versănt. Acum, îîn ăcelăsş i timp, îînceărcăă săă te găî ndesş ti ce vei făce
deseărăă . IÎtşi este imposibil, nu-i ăsş ă? Vei descoperi căă minteă tă se vă
găî ndi fie lă căscădăă , fie lă ce vei făce deseărăă , nu lă ămăî ndouăă îîn
ăcelăsş i timp. Minteă tă poăte schimbă subiectele foărte repede, dăr
cu sigurăntşăă nu se poăte găî ndi îîn ăcelăsş i timp lă douăă lucruri.
 Spune-i minţii tale ce îţi doreşti să creadă
Nu ăre importăntşăă dăcăă tu crezi său nu ce îîtşi spui. Creierul tăă u
nu observăă diferentşă dintre o ăfirmătşie căre este reălăă sş i ună căre
este creătăă de tine. Cu ălte cuvinte, tu îîi spui mintşii tăle ce îîtşi doresş ti
că eă săă creădăă .
Multşi dintre voi se îîndoiesc de putereă ăfirmătşiilor de ă
influentşă ce găî nditşi său ce făcetşi sş i, totusş i, cei măi multşi dintre voi
ău folosit ăfirmătşiile de-ă lungul vietşii. Totusş i, de cele măi multe ori
ăcesteă ău fost folosite cu sens negătiv.
Căî tşi dintre voi nu v-ătşi spus îîn mod repetăt:
„Nu pot săă o făc.“
„Sunt prost.“
„Sunt un rătăt.“
„Nu pot căî sş tigă.“
„Nu sunt suficient de bun.“
„Niciodătăă nu ăm oportunităă tşi îîn viătşăă.“
Uităă -te lă ultimă ăfirmătşie – „Niciodătăă nu ăm oportunităă tşi îîn
viătşăă“ sş i, îîn căzul îîn căre o repetşi constănt, găî ndesş te-te căre vă fi
răă spunsul tăă u căî nd oportunităteă îîtşi vă băte lă usş ăă? Probăbil căă nu o
vei ăuzi! Tu tşi-ăi convins minteă căă nu existăă oportunităă tşi pentru
tine. Nu ăi observă o oportunităte nici dăcăă te-ăr musş că de picior
său dăcăă te-ăr lovi peste fătşăă!
Pe de ăltăă părte, dăcăă îîtşi spui continuu: „Am o multitudine de
oportunităă tşi“, căre vă fi răă spunsul tăă u ăcum, căî nd oportunităteă
băte lă usş ă tă? Probăbil căă vei deschide lă primă băă tăie sş i vei primi
oportunităă tşile cu brătşele deschise! De ce? Pentru căă le ăsş teptşi sş i
crezi căă ele existăă ăcolo pentru tine sş i tu le vei căă ută lă fiecăre păs.
Astfel, ăfirmătşiile sunt folosite cu succes de oămeni de pe tot
globul sş i din motive văriăte – ăfăceri, sport, săă năă tăte sş i sociălizăre.
Recomandări pentru formularea afirmaţiilor
Pasul 1 de acţiune:
Hotărăşte-te ce ai dori să afirmi. Poăte fi vorbă despre
rezultătul dorit ăl obiectivului tăă u său despre un obicei prost pe
căre doresş ti săă îîl schimbi. Adu-tşi ăminte căă potşi formulă căî te
ăfirmătşii doresş ti. Desş i ăm măi spus-o, ăm dori săă te măi ătentşionăă m
o dătăă căă nu este necesăr săă crezi ăfirmătşiile de lă îînceput. Nu
îîncercă săă te fortşezi săă le crezi pentru căă ăstă ăre o importăntşăă
redusăă lă îînceput. De exemplu, dăcăă ăi repetă ăfirmătşiă făimoăsăă ă
lui Frănk Leăhy, fostul ăntrenor ăl echipei Notre Dăme: „Căî nd
lucrurile merg cu dificultăte, cei hotăă răî tşi îînceărcăă sş i măi mult“ sş i nu
ăi crede-o, ăcest lucru ăr fi irelevănt, pentru căă , prin repetăreă ei,
vei ăjunge săă te simtşi puternic sş i gătă săă cuceresş ti lumeă.
Pasul 2 de acţiune:
Afirmaţiile tale trebuie să fie la timpul prezent. Cu ălte
cuvinte, „Voi fi prietenos“ nu este o ăfirmătşie pentru căă „voi fi“ se
referăă lă viitor sş i se poăte săă nu se îîntăî mple niciodătăă . De ăceeă,
minteă tă nu vă fi convinsăă de ăceăstăă declărătşie sş i repetăreă ei nu
vă ăveă efect. Solutşiă este săă exprimi ce îîtşi doresş ti lă timpul prezent,
repetăî nd: „Sunt prietenos.“
Pasul 3 de acţiune:
Fii pozitiv. Dăcăă tu ăfirmi: „Nu măă simt inconfortăbil săă ăbordez
străă ini pentru o ăfăcere nouăă “, lă primă vedere poăte fi un lucru
bun. Dăr, îîn reălităte, minteă noăstrăă nu recunoăsş te cuvăî ntul „nu“ sş i
răă măî ne doăr cu „inconfortăbil“. De ăceeă, se concentreăzăă doăr pe
„inconfortăbil săă ăbordez străă ini pentru o ăfăcere nouăă “ sş i nu
sustşine scopul ăcestui exercitşiu. Solutşiă este săă exprimi ceeă ce îîtşi
doresş ti îîntr-un mod pozitiv, repetăî nd: „Măă simt confortăbil săă
ăbordez străă ini pentru o ăfăcere nouăă “.
Pasul 4 de acţiune:
Afirmaţiile tale pot fi scrise pe fişe separate, în agenda ta
sau în jurnalul personal. Păstrează-le scurte şi plăcute. Desigur,
este mult măi greu pentru minte săă ăbsoărbăă o declărătşie lungăă sş i
complicătăă decăî t ună căre este scurtăă , precisăă sş i lă obiect. Noi ne
păă străă m ăfirmătşiile lă măi putşin de opt cuvinte. Uneori sş i cele din
douăă cuvinte pot ăveă un impăct extrăordinăr: „Sunt grozăv“ său
„Am succes“.
Pasul 5 de acţiune:
Citeşte-ţi afirmaţiile de cel puţin două ori pe zi, în fiecare zi.
IÎtşi recomăndăă m săă le citesş ti lă îînceputul zilei, imediăt dupăă ce te
trezesş ti, sş i seără, chiăr îînăinte de ă merge lă culcăre. De făpt,
citesş te-le sş i repetăă -le de fiecăre dătăă căî nd ăi ocăziă.
 Nu te aştepta la rezultate peste noapte
Ai răă bdăre sş i lucrurile se vor îîntăî mplă lă momentul potrivit.
Atăî tă timp căî t îîtşi vei repetă ăfirmătşiile îîn mod regulăt, ele se vor
măteriăliză îîn cele din urmăă îîn ăctşiuni sş i vor conduce lă rezultătul
pe căre îîl doresş ti.
Influenţa puternică a afirmaţiilor
Un prieten ăpropiăt ne-ă îîmpăă rtăă sş it povesteă lui despre
influentşă puternicăă pe căre ăfirmătşiile ău ăvut-o ăsupră vietşii săle.
„Unul dintre primele mele obiective ă fost săă -mi conduc propriă
ăfăcere. Afirmătşiile ău făă cut minuni pentru mine îîn ătingereă
ăcestui obiectiv. Mi-ăm scris obiectivul pe un cărton sub formă unei
ăfirmătşii, sş i l-ăm pus pe oglindă din băie. Am scris: «IÎmi conduc cu
succes propriă firmăă .»“
El ă continuăt: „Primul lucru pe căre îîl vedeăm îîn fiecăre
dimineătşăă, îîn timp ce măă băă rbiereăm, eră ăfirmătşiă meă sş i, pentru
căă eră ăcolo sş i nu ăveăm lă ce ăltcevă săă măă uit, o citeăm de
nenumăă răte ori îîn fiecăre zi.“
„Desş i îîncăă lucrăm pentru ăltcinevă sş i îîn reălităte nu îîmi
conduceăm propriă firmăă , ăm descoperit căă , repetăî nd ăceăstăă
ăfirmătşie, erăm mult măi hotăă răî t sş i ăutomăt măi concentrăt ăsupră
oricăă rei oportunităă tşi de ă-mi îîncepe propriă ăfăcere.“
„Căî nd, îîntr-un finăl, ăm demărăt primă ăfăcere de succes, mi-ăm
îînrăă măt ăcel cărton, pentru ă-mi ăduce ăminte de putereă
ăfirmătşiilor scrise.“
Vizualizarea
Procesul creătiv cunoscut drept vizuălizăre îîtşi folosesş te
imăginătşiă pentru ă te îînchipui dejă îîn posesiă ă ceeă ce îîtşi doresş ti.
Astă îînseămnăă săă te imăginezi făă căî nd ceeă ce tşi-ăr plăă ceă săă făci,
ăvăî nd ceeă ce tşi-ăi dori săă ăi său comportăî ndu-te ăsş ă cum tşi-ăr
plăă ceă săă devii.
Este demonstrăt făptul căă vizuălizăî nd îîn mod repetăt ceeă ce îîtşi
doresş ti, creierul tăă u vă preluă ăceăstăă informătşie îîn mod năturăl sş i
vă îîncepe săă lucreze, îîncercăî nd căă găă seăscăă modălităă tşi de ă-tşi
îîndeplini dorintşă.
Tu îîtşi exploătezi căpăcităteă imensăă ă creierului, căre lucreăzăă
ăutomăt pentru ă găă si metode spre îîndeplinireă scopului.
Căî nd îîtşi creezi o imăgine clărăă sş i luminoăsăă ă ceeă ce-tşi doresş ti,
este recomăndăt săă -tşi pregăă tesş ti creierul pentru ă făce ăcest lucru
reăl pentru tine. Dăcăă îîtşi vei imăgină îîntr-ădevăă r cevă sş i vei vedeă
ăcel lucru foărte clăr îîn minte îîn mod repetăt, ătunci creierul tăă u vă
îîncepe săă creădăă căă este ădevăă răt. Drept urmăre, toăte ăctşiunile tăle
vor fi îîndreptăte căă tre ătingereă obiectivului tăă u sş i îîtşi vor
trănsformă vizuălizăă rile îîn reălităte.
Similăr ăfirmătşiilor, nu ăre importăntşăă dăcăă tu crezi său nu îîn
ceeă ce vizuălizezi. Adu-tşi ăminte căă minteă nu poăte distinge îîntre
ceeă ce este reăl sş i ceeă ce este imăginăt. Asş ădăr, folosesş te ăcest
instrument puternic îîn beneficiul tăă u sş i „păă căă lesş te-tşi“ minteă săă te
ghideze căă tre obiectivul tăă u.
Nu confundă vizuălizăreă cu visătul cu ochii deschisş i. Spre
deosebire de visăre, vizuălizăreă este un instrument puternic, căre
creeăzăă suficientăă fortşăă sş i energie pentru ă ălimentă focul dorintşei
tăle ărzăă toăre.
Cum să vizualizezi eficient
1. Înainte de a putea vizualiza eficient, hotărăşte-te asupra
unei idei clare şi precise despre ce îţi doreşti să ai sau să fii.
Poăte căă vrei săă îîntăî lnesş ti pe cinevă speciăl, săă devii un orător
măi bun, săă -tşi conduci propriă ăfăcere, săă obtşii o ăvere uriăsş ăă său săă
locuiesş ti îîn ăceă căsăă de vis de lă mărgineă măă rii.
2. Găseşte un loc liniştit şi plăcut.
Poăte fi îîn căsăă , îîn grăă dinăă său îîn părc, ătăî tă vreme căî t nu existăă
surse de găă lăă gie, tulburăre său distrăgere căre, de obicei, ridicăă
presiuneă săî ngelui sş i nivelul de stres. Potşi săă făci ăcest lucru chiăr
stăî nd îîntins îîn păt îînăinte de ă-tşi îîncepe ziuă, stăî nd lă birou îîn
timpul prăî nzului său seără pe cănăpeă cu lumină difuzăă .
3. Acum relaxează-te, închide-ţi ochii şi simte-ţi toţi muşchii
corpului cum se relaxează.
Răă măî i îîn ăceăstăă pozitşie timp de 5 minute. Lăsăă -tşi găî ndurile săă
răă tăă ceăscăă liber. IÎn ăceăstăă etăpăă nu te fortşă săă te găî ndesş ti lă cevă
ănume. Astfel, minteă vă fi eliberătăă de oprelisş ti sş i îîtşi vă revităliză
imăginătşiă căă tre toăte ideile sş i posibilităă tşile, făă căî nd vizuălizăreă
mult măi eficientăă .
4. Acum concentrează-ţi uşor gândurile pe imaginea aleasă
la pasul 1.
Este importănt săă vizuălizezi ceeă ce doresş ti, de părcăă tocmăi s-
ăr fi îîntăî mplăt. Cu ălte cuvinte, privesş te-te trăă ind îîn căsă pe căre tşi-o
doresş ti, conducăî nd măsş ină pe căre o vrei său vorbind elocvent îîn
fătşă unei ăudientşe numeroăse. Este imperătiv că tu săă -tşi vizuălizezi
obiectivul îîn cele măi măă runte detălii. Găî ndesş te-te lă toăte lucrurile
ăsociăte cu obiectivul tăă u sş i folosesş te-le pentru ă creă o imăgine
mentălăă ă rezultătului dorit. De exemplu, săă spunem căă obiectivul
tăă u constăă îîn ă ăveă o măsş ină nouăă . Tu trebuie săă vezi cu ochii
mintşii modelul măsş inii, modul îîn căre este construităă măsş ină,
culoăreă sş i interiorul ei. Trebuie săă -tşi imăginezi măsş ină din ăfărăă
îînăă untru, de sus păî năă jos, păî năă îîn cel măi mic detăliu. De ăsemeneă,
ăr trebui săă te vezi pe locul sş oferului, conducăî nd măsş ină ăcăsăă sş i săă -
tşi imăginezi măsş ină părcătăă îîn gărăjul tăă u sş i săă -tşi privesş ti fămiliă sş i
prietenii ădmirăî nd-o. Astfel, tu vizuălizezi reălităteă pe căre tşi-o
doresş ti. Tu trăă iesş ti îîn minteă tă de părcăă ăi ăveă dejă măsş ină.
Dăcăă îîtşi imăginezi sş i trăă iesş ti îîn mod regulăt rezultătul dorit, el vă
păă reă reăl, iăr tu îîl vei dori sş i măi mult. IÎtşi hrăă nesş te dorintşă sş i te
impulsioneăzăă săă ăctşionezi pentru ă-l trănsformă îîn reălităte.
5. Pasul final în vizualizare constă în folosirea cât mai
multor simţuri.
Cum te simtşi căî nd tşii un discurs impecăbil îîn fătşă ă mii de
oămeni? Simte îîncăî ntăreă sş i entuziăsmul căî nd ei te ovătşioneăzăă lă
sfăî rsş it. Căî nd îîtşi vizuălizezi măsş ină visurilor, miroăse interiorul din
piele sş i ătinge-i suprăfătşă metălicăă sş lefuităă . Continuăă sş i imăgineăzăă -
tşi sentimentul de măî ndrie pe căre tşi-l dăă făptul căă posezi măsş ină
visurilor tăle. Imăgineăzăă -tşi cum este săă stăi lă volăn sş i păă rul săă tşi se
misş te îîn băă tăiă văî ntului, îîn timp ce tu conduci pe ăutostrădăă . Te-ăi
simtşi fericit păî năă lă ă fi extătic, delicios de multşumit, extrem de
îîncăî ntăt său incredibil de măî ndru? Orice simtşi, trăă iesş te sş i
experimenteăzăă cu ădevăă răt de părcăă ăi ăveă dejă ăcest lucru. Fii
măî ndru sş i bucurăă -te lă ănticipăreă făptului căă vei stă lă volănul
măsş inii tăle de vis. Privesş te, simte sş i experimenteăzăă cu ădevăă răt
bucuriă de ă-tşi îîndeplini obiectivul.
Obţinând beneficiile complete ale vizualizării
Asemeneă ăfirmătşiilor, vizuălizăă rile tăle trebuie repetăte
constănt pentru ă ăveă efect. Nu este folositor săă îîncerci o dătăă său
de douăă ori, ăpoi săă ăsş teptşi că totul săă se îîntăî mple. Este nevoie de
timp sş i de efort, cum este firesc pentru toăte lucrurile importănte.
Trebuie săă continui cu ăcest exercitşiu de cel putşin douăă ori pe zi, îîn
fiecăre zi, timp de trei sute sş ăizeci sş i cinci de zile pe ăn. IÎtşi
recomăndăă m săă -tşi creezi o imăgine mentălăă lă îînceputul sş i lă
sfăî rsş itul fiecăă rei zile. Procedeăzăă ăstfel îîn fiecăre zi, păî năă căî nd îîtşi
reălizezi obiectivul. Adu-tşi ăminte căă repetitşiă ăre o văloăre imensăă
sş i căă , repetăî nd îîn mod consecvent, vei dă vizuălizăă rii putere, spre
deosebire de visătul cu ochii deschisş i. Asş ădăr, importăntşă repetăă rii
este cruciălăă .
S-ăr puteă că lă îînceput săă tşi se părăă dificil săă te concentrezi
ăsupră obiectivului tăă u specific, pentru căă minteă tă lenesş ăă nu este
obisş nuităă săă se concentreze ătăî t de mult timp ăsupră unei idei
specifice. Este un lucru ăbsolut normăl! Căî nd minteă tă îîncepe săă
hoinăă reăscăă , disciplineăzăă -te, concentrăî ndu-te din nou ăsupră
obiectivului tăă u specific. Vei descoperi căă prăctică vă îîmbunăă tăă tşi
procesul sş i căă vei fi curăî nd căpăbil săă -tşi controlezi minteă sş i săă o
directşionezi dupăă cum îîtşi doresş ti.
Este extrem de importănt că tu săă -tşi vizuălizezi mereu obiectivul
îîn prezent, de părcăă s-ăr îîntăî mplă chiăr ăcum. De ăsemeneă, trebuie
săă vizuălizezi păsş ii căre te conduc lă rezultătul dorit. De exemplu,
dăcăă vizuălizezi căă ăi o nouăă măsş inăă , este bine săă te imăginezi luăî nd
legăă tură cu văî nzăă torul de măsş ini, stăbilind o îîntăî lnire sş i făă căî nd ăpoi
un test cu măsş ină.
Asigurăă -te căă imăgineă pe căre o vizuălizezi este văă zutăă prin
ochii tăă i sş i nu prin ochii unei ălte persoăne. De exemplu, dăcăă ăi tşine
o prezentăre îîn fătşă unor clientşi potentşiăli, tu nu ăr trebui săă stăi
îîntr-o părte sş i săă te privesş ti vorbind. Dimpotrivăă , te vei uită direct lă
cei căă roră le sustşii prezentăreă.
 Puterea de a-ţi influenţa gândurile
Tu singur ăi putereă de ă ălege ce găî ndesş ti toătăă ziuă. Tu ăi
control totăl doăr ăsupră ăcestui lucru – găî ndurile tăle. Prin
putereă ăfirmătşiilor sş i ă vizuălizăă rii, tu vei reusş i săă -tşi influentşezi
găî ndurile. IÎmpreunăă , ăfirmătşiile sş i vizuălizăreă vor dezvoltă îîn tine
o credintşăă extrem de puternicăă sş i de motivăntăă îîn tine îînsutşi sş i îîn
ăbilităteă tă de ă-tşi ătinge obiectivul.
Acum, căî nd sş tii ce-tşi doresş ti, ăi o dorintşăă ărzăă toăre de ă obtşine
ce vrei, ăi construit un plăn clăr pentru îîndeplinireă obiectivului sş i
tşi-ăi dezvoltăt credintşă căă îîl vei ătinge, tu te ăfli pe drumul cel bun
căă tre reălizăreă să. Căî nd vei ăplică ăfirmătşiile pentru obiectivul tăă u
sş i te vei vizuăliză îîn mod regulăt îîn posesiă ăcestuiă, ăproăpe potşi
vedeă liniă de finăl. Totusş i, măi ăi nevoie de un ingredient vităl
pentru ă ăjunge ăcolo…
 20. Perseverenta
Pasul 6: Cum să-ţi îndeplineşti visurile
Realizările importante se datorează nu puterii, ci
perseverării.
Samuel Johnson – Rasselas

Găî ndesş te-te lă ziuă îîn căre ăi urcăt pentru primă oărăă îîntr-o măsş inăă
pentru ă îînvăă tşă săă conduci. Adu-tşi ăminte de primă zi îîn căre ăi stăt
nervos pe locul sş oferului sş i ăi prins cu putere volănul. Trebuiă săă te
găî ndesş ti lă ătăî t de multe lucruri îîn ăcelăsş i timp – săă coordonezi
ămbreiăjul cu schimbăă torul de vitezăă sş i săă folosesş ti corect, îîn
ăcelăsş i timp, pedălele pentru frăî năă , ăccelerătşie sş i ămbreiăj. Trebuiă
săă te concentrezi sş i lă indicătoăre, săă te uitşi îîn toăte oglinzile
retrovizoăre, săă ăi grijăă lă nenumăă rătele semne de circulătşie sş i săă
suportşi trăficul infernăl. Dupăă o vreme, te-ăi obisş nuit cu toăte sş i,
făă răă săă -tşi dăi seămă, ăi îînvăă tşăt săă conduci urmăî nd principiile pe
căre le-ăm prezentăt îîn stăbilireă obiectivelor.
IÎn primul răî nd, ăi sş tiut făă răă nicio urmăă de îîndoiălăă căă voiăi săă
îînvetşi săă conduci. Acestă eră obiectivul tăă u!
IÎn ăl doileă răî nd, tşi-ăi creăt o dorintşăă ărzăă toăre ănălizăî nd
recompensele sş i beneficiile personăle pe căre le puteăi dobăî ndi
dăcăă îînvăă tşăi săă conduci. Poăte căă prietenii tăă i conduceău dejă sş i te
săă turăsesş i săă depinzi de ei său de păă rintşii tăă i pentru trănsport.
IÎn ăl treileă răî nd, ăi plănificăt. Ai stăbilit zile sş i ore căî nd
prietenii sş i fămiliă te puteău ăjută. Ai făă cut progrămăă ri lă sş coălă de
sş oferi. Căî nd ăi fost pregăă tit, te-ăi îînscris pentru exămenul ăuto.
IÎn ăl pătruleă răî nd, tşi-ăi dezvoltăt credintşă îîn tine. Credintşă căă
vei reusş i, îîntr-un finăl, săă -tşi ătingi ăcest obiectiv. Desigur căă văă zusesş i
mii de oămeni conducăî nd, dăr ăcum eră diferit pentru căă eră vorbă
de tine. Trebuiă săă te convingi căă sş i tu puteăi făce ăstă.
Apoi, probăbil căă stăă teăi treăz noăpteă său dimineătşă,
vizuălizăî ndu-te conducăî nd confortăbil lă orele cu trăfic măxim.
Probăbil căă tşi-ăi spus îîn mod repetăt: „Pot săă făc ăstă“ său „Pot săă
conduc“!
 Măi existăă un singur lucru pe căre probăbil l-ăi făă cut dăcăă ăi
reusş it săă -tşi îîndeplinesş ti ăcest obiectiv. Dăcăă ăi trecut cu succes de
totşi păsş ii de măi sus, dăr nu ăi îînvăă tşăt îîncăă săă conduci, este evident
căă tşi-ă lipsit ăcest ingredient esentşiăl. Din păă căte, se păre căă cei măi
multşi oămeni îîndeplinesc cu succes păsş ii de măi sus căî nd se
găî ndesc lă obiectivele importănte din vietşile lor, dăr esş ueăzăă pentru
căă le lipsesş te ăcest ingredient importănt.
IÎn timp ce îînvăă tşăi săă conduci cu pălmele trănspirăte, ăveăi
cosş măruri nenumăă răte sş i nimic nu păă reă săă meărgăă ăsş ă cum îîtşi
doreăi, ăi continuăt? Său, ătunci căî nd sş oferii furiosş i te ăgresău
verbăl pentru căă îîi depăă sş isesş i său pentru căă mergeăi preă îîncet, ăi
insistăt păî năă căî nd tşi-ăi luăt cărnetul de sş ofer? Dăcăă răă spunsul e
ăfirmătiv, tu ăi perseverăt sş i tşi-ăi folosit ăstfel ultimă călităte
necesărăă , căre este sş i vitălăă pentru ă reusş i îîn tot ceeă ce făci.
Nu arbora steagul înfrângerii!
Perseverentşă nu ăr trebui confundătăă cu „muncă sustşinutăă “ său
„număă rul de ore lucrăte“. Poăte fi descrisăă măi exăct că fiind
devotămentul tăă u sş i hotăă răî reă nestrăă mutătăă de ă-tşi urmă plănul,
chiăr dăcăă te confruntşi cu teămăă său cu critici. Este vorbă de ă sş ti
ce-tşi doresş ti sş i de ă fi ătăî t de hotăă răî t săă obtşii ăcel lucru îîncăî t depui
un efort extrăordinăr pentru ă-l obtşine. Este vorbă de ă ăveă vointşă
de ă luptă ătunci căî nd ăltşii ărboreăzăă steăgul îînfrăî ngerii. Este
călităteă căre îîi sepărăă cu ădevăă răt pe cei căre căî sş tigăă de cei căre
pierd.
Pentru ă ăveă succes, trebuie săă îînvetşi săă -tşi dezvoltşi
perseverentşă, ăltfel vei esş uă, indiferent căî t de ădmirăbil este
obiectivul tăă u.
Oare merită?
IÎntrebăreă este – cum ănume îîtşi dezvoltşi perseverentşă? Destul
de simplu, motivul pentru căre luptşi trebuie săă ăibăă văloăre pentru
tine! Pentru ă explică ăcest lucru, îîntoărce-te lă căpitolul îîn căre
vorbeăm îîn detăliu despre dorintşăă. Adu-tşi ăminte căă , dăcăă ăi
suficiente motive pentru ă făce cevă, vei fi mult măi motivăt săă făci
ăcel lucru. Trebuie săă merite timpul, efortul sş i resursele pe căre
trebuie săă le săcrifici pentru ă-l obtşine.
Cu căî t dorintşă tă vă fi măi intensăă , cu ătăî t tu vei fi măi hotăă răî t săă
insisş ti păî năă căî nd îîtşi vei îîndeplini obiectivul. Combinăă ăceăstăă
dorintşăă intensăă cu o vointşăă puternicăă sş i îîncredere, iăr retşetă tă
pentru perseverentşăă vă fi completăă . Dorintşă tă îîtşi vă furniză energiă
necesărăă pentru ă te ridică sş i ă îîncepe din nou, îîn timp ce
îîncredereă îîn tine sş i vointşă te vor protejă de efectele criticii sş i te vor
impulsionă săă continui, ignorăî nd pesimismul sş i negătivităteă din
jurul tăă u. IÎmpreunăă , toăte ăceste lucruri te vor îîncurăjă săă
perseverezi sş i săă reusş esş ti îîn finăl.
Aceăstăă perseverentşăă de neclintit te vă ghidă pe părcursul
plănului tăă u sş i te vă ăjută săă te ridici căî nd esş ti lă păă măî nt,
îîndepăă rtăî nd obstăcolele căre stău îîn căleă ătingerii obiectivului tăă u.
Secretul constă în a încerca din nou
Din nefericire, cercetăă rile ău ărăă tăt căă măjorităă tşii oămenilor îîi
lipsesş te perseverentşă, ălegăî nd măi degrăbăă săă se retrăgăă sş i săă se
ăscundăă ătunci căî nd se confruntăă cu primul obstăcol. Doăr putşini
oămeni sunt cei căre continuăă pe drumul dificil căă tre reălizăreă
visurilor lor.
Perseverentşă este ceă căre făce diferentşă îîntre esş ec sş i căî sş tig!
Făă răă perseverentşăă, ăi pierdut chiăr îînăinte de ă îîncepe. Indiferent
căî t de des ăi căă zut sş i ăi fost lovit, spiritul cămpionilor ădevăă rătşi se
găă sesş te îîn cei căre se ridicăă de fiecăre dătăă sş i îînceărcăă din nou.
Căî nd esş ti perseverent, căî sş tigi chiăr dăcăă sş ănsele sunt îîmpotrivă
tă. „Dăcăă nu reusş esş ti lă îînceput, măi îînceărcăă o dătăă sş i îîncăă o dătăă “ –
ăceăstăă veche zicălăă reprezintăă esentşă perseverentşei.
Pentru ă te bucură cu ădevăă răt de recompensăă lă sfăî rsş it, trebuie
săă fii pregăă tit pentru o căă lăă torie lungăă sş i uneori îînsş elăă toăre. Nimic
pentru nimic! Reălităteă este căă , făă răă perseverentşăă, nu vei reăliză
nimic.
Cel care pierde nu câştigă niciodată şi cel care
câştigă nu renunţă niciodată.
Napoleon Hill
 Poţi să-ţi dezvolţi perseverenta!
Cu putşin efort, potşi dezvoltă perseverentşă. Similăr fericirii,
tristetşii sş i ăgresiunii, perseverentşă este o stăre de spirit, pe căre o
potşi schimbă sş i o potşi formă. Orice persoănăă , indiferent de mediul
din căre provine sş i de căpăcităteă intelectuălăă , îîsşi poăte dezvoltă
perseverentşă urmăî nd cele căî tevă simple recomăndăă ri de măi jos.
1. Trebuie săă te străă duiesş ti săă -tşi dezvoltşi vointşă.
2. IÎnvătşăă din esş ecurile tăle sş i folosesş te ce ăi îînvăă tşăt îîn ăvăntăjul
tăă u lă urmăă toăreă îîncercăre.
3. Trebuie săă progresezi zilnic – indiferent căî t de putşin – căă tre
ătingereă obiectivului tăă u.
4. Dăă -tşi seămă căă lipsă perseverentşei este un obicei prost, căre
poăte fi schimbăt dăcăă prăctici constănt ărtă perseverentşei. De
exemplu, terminăă cursul de picturăă pe căre l-ăi îînceput, terminăă
cursurile de perfectşionăre lă căre te-ăi îînscris cu mult timp îîn urmăă ,
terminăă de săă păt iăzul pentru căre nu-tşi găă sesş ti niciodătăă timp.
Prăcticăă perseverentşă cu lucruri din viătşă tă obisş nuităă sş i eă îîtşi vă
deveni curăî nd un obicei.
Nu-ţi mai găsi scuze şi începe să găseşti soluţii
IÎn timpul căă lăă toriei căă tre obiectivul tăă u, te vei îîmpiedică de
multe obstăcole. IÎn ăstfel de momente trebuie săă -tşi folosesş ti
călităteă numităă perseverentşăă pentru ă reusş i ăcolo unde ăltşii ău
esş uăt. Nu îîi urmă pe cei căre dău îînăpoi lă cel măi mic semn căă
existăă o problemăă . Măi degrăbăă , ălăă turăă -te celor căre îîsşi ăting
obiectivele, depăă sş esc toăte obstăcolele de-ă lungul drumului sş i nu
renuntşăă niciodătăă lă visurile lor.
Avem tendintşă de ă renuntşă preă curăî nd, îînvinovăă tşindu-i pe totşi
ceilăltşi îîn loc săă ne îînvinovăă tşim pe noi îînsş ine:
„Nu ăm ăvut ocăziă săă studiez măi mult.“
„Provin dintr-un mediu săă răc sş i ăstă m-ă tşinut pe loc.“
„Economiă este ceă căre măă îîmpiedicăă .“
A venit timpul săă îîncetezi săă găă sesş ti scuze sş i săă îîncepi săă găă sesş ti
solutşii.
 Concentrează-te asupra imaginii de ansamblu
Este importănt că tu săă te concentrezi ăsupră imăginii globăle,
căre este reălizăreă obiectivului tăă u, sş i nu ăsupră ăspectelor pe
termen scurt. Acest lucru poăte fi observăt lă cei căre doresc săă
slăă beăscăă , dăr nu ăjung niciodătăă unde îîsşi doresc. Ei sş i-ău plănificăt
săă urmeze un regim, dăr sunt tentătşi de măî ncăreă căre îîi făce săă se
simtăă bine pe termen scurt, precum dulciurile sş i măî ncăreă de tip
făst-food. Astfel, se simt bine o perioădăă scurtăă de timp, dăr pierd
din vedere obiectivul lor pe termen lung, ăcelă de ă pierde îîn
greutăte. Asemeneă tuturor tipurilor de obiective, oămenii tind săă -
sş i săcrifice obiectivele pe termen lung îîn făvoăreă celor pe termen
scurt. Cei căre reusş esc sunt cei căre sunt căpăbili săă -sş i săcrifice
dorintşele pe termen scurt pentru ă-sş i ătinge obiectivul finăl, căre le
vă oferi sătisfăctşie 100 %. Trebuie săă te hotăă răă sş ti dăcăă preferi săă
obtşii ăcum 2 % din obiectivul tăă u său 100 % lă termenul fixăt.
Căî sş tigăă torii îîsşi doresc săă obtşinăă 100 %.
Făă răă perseverentşăă nu vei căî sş tigă sş i nu vei obtşine recompensele
pe căre le-ăi visăt mereu; nu vor răă măî ne decăî t o năă scocire ă
imăginătşiei tăle. Perseverentşă este probăbil ceă măi importăntăă
călităte pe căre o poăte ăveă orice persoănăă căre îîsşi doresş te săă
reusş eăscăă . Dezvoltăă -tşi ăceăstăă călităte sş i eă te vă purtă ătunci căî nd
esş ti jos, te vă ridică sş i te vă impulsionă săă continui păî năă căî nd îîtşi vei
ătinge visurile.
 21. Visurile pot deveni realitate
VISEAZĂ UN VIS MĂRUNT…

Dorinţa mea s-a transformat în vis.

Visul meu a ajuns un obiectiv consistent şi puternic
Obiectivul meu a crescut mai departe, până când
flacăra dorinţei
s-a transformat într-un foc intens,
Şi m-a impulsionat să acţionez.
Dorinţa mea arzătoare m-a urmărit, m-a împins şi
m-a inspirat
să merg înainte.
Nu-mi permite să mă odihnesc niciun moment şi mă
forţează să
construiesc un plan de acţiune
Pentru a scăpa de flăcările sale.
Dar eu nu eram singur.
Credinţa era acolo, ţinându-mă de mână, sprijinindu-
mă cu
entuziasm şi conducându-mă în siguranţă.
Credinţa mi-a permis să văd că pot avea tot ce-mi
doresc cu adevărat.
Credinţa m-a ajutat să-mi cunosc puterea interioară
a minţii
Şi având toate acestea, mi-am vizualizat şi mi-am
trăit visul,
Aducându-l mai aproape decât până acum de uşile
realităţii.
Aici am întâlnit perseverenţa, care mi-a luat cealaltă
mână,
Uneori m-a tras, alteori m-a împins şi adesea m-a
cărat
Pentru că eu mă împiedicam mereu.
Perseverenţa nu mi-a permis să renunţ şi împreună
 am ajuns la
obiectiv.
Acum îmi trăiesc visul, viaţa pe care mi-am dorit-o.
Am învăţat că singurul eşec în viaţă este să nu visezi
niciodată
Şi să nu încerci niciodată suficient de intens să-ţi
atingi visurile.
Sally Eichhorst

Tu ăi ăcum „instrumentele“ pentru ă reăliză tot ce-tşi doresş ti. IÎtşi

recomăndăă m săă îîncepi prin ă scrie cel putşin 2 obiective, căre ăr
trebui săă poătăă fi reălizăte îîntr-o perioădăă de sş ăpte zile. Făă căî nd
ăcest lucru îîn mod constănt, te vei ăsigură căă stăbilireă de obiective
sş i reălizăreă lor îîtşi devine o ă două năturăă . IÎnăinte de ă-tşi dă seămă,
vei dobăî ndi experientşăă îîn stăbilireă obiectivelor, vei tinde căă tre
obiective din ce îîn ce măi ămbitşioăse sş i te vei surprinde reălizăî ndu-
le îîn timpul stăbilit de tine.
Dupăă cum ăm mentşionăt măi devreme, dăcăă vei citi ăceăstăă
cărte îîn mod obisş nuit sş i nu vei ăplică exercitşiile, beneficiul pe căre îîl
vei dobăî ndi vă fi minim. Totusş i, urmăî nd păsş ii pe căre i-ăm descris
îîn căpitolele ănterioăre despre stăbilireă obiectivelor, tu îîtşi vei
ătinge cu sigurăntşăă visurile.
Acordăă -tşi timp suficient pentru ă făce toăte exercitşiile – ăcest
timp nu vă fi irosit! Stăbilireă cu succes ă obiectivului te vă ăjută săă -
tşi conturezi viătşă lă căre ăi visăt mereu. Cum săă nu merite ăcest
lucru investitşiă pe căre o făci?
Functşioneăzăă ăcest proces? Cu sigurăntşăă! Noi l-ăm prăcticăt cu
succes îîn ultimii zece ăni sş i păî năă ăcum ăm obtşinut tot ce ne-ăm
propus. De ătunci, ne-ăm stăbilit obiective noi sş i ne străă duim chiăr
ăcum săă le îîndeplinim. Noi ne trăă im chiăr ăcum viătşă exăct ăsş ă cum
ne dorim sş i măi ăsş teptăă m săă ne bucurăă m îîncăă de multe ălte lucruri.
A functşionăt pentru noi sş i pentru multşi ăltşii. Acum depinde
număi de tine săă făci că ăcest proces săă functşioneze sş i pentru tine,
ăplicăî ndu-l îîn viătşă tă. Noi putem doăr săă îîtşi ărăă tăă m cum ănume;
restul depinde doăr de tine!
 Partea a V-a
Foloseşte-ţi mintea şi corpul pentru a
depăşi toate obstacolele

Mintea şi corpul funcţionează ca o echipă

Pot face minuni,
Depăşind orice problemă şi rezolvând orice situaţie.
Warren Veenman şi Sally Eichhorst
 22. Ai o problemă?
Viaţa este o serie de teste!
Ne împiedicăm şi cădem
Suntem speriaţi, confuzi şi nu ştim ce ne aşteaptă în
faţă
Ne confruntăm cu problemele noastre egoiste Unii se
tem la gândul că se vor confrunta cu problemele lor
grave,
În timp ce alţii evaluează provocarea şi distrug
munţii.
Bătălia vieţii este victorioasă încă o dată atunci când
muntele se prăbuşeşte,
Dar el este înlocuit imediat de un altul.
Atunci de ce să mai învingem când lupta pare
nesfârşită?
De ce să nu renunţăm?
Să ne strecurăm într-o lume perfectă unde să
alunecăm în uitare înaintea munţilor noştri.
Nu!
Nu suntem noi curioşi în mod natural?
Nu vrem noi să vedem ce se găseşte după munte?
Este speranţa de a găsi o Grădină a Raiului pe
cealaltă parte!
Este victoria că noi creştem şi devenim mai mari
decât muntele care ne-a chinuit.
Speranţa este cheia;
Iar motivaţia care ne face învingători este lăcătuşul.
Împreună, ei construiesc mereu,
Şi curând depăşesc chiar şi munţii cei mai înalţi.
Astfel este viaţa!
Sally Eichhorst

Ai o problemăă ? Grozăv! De ce? Pentru căă îînseămnăă căă ă venit

vremeă săă cresş ti din nou!
 De fiecăre dătăă căî nd îîtşi depăă sş esş ti problemele îîn mod repetăt, tu
te dezvoltşi că persoănăă , devii măi puternic, măi îîntşelept sş i măi
informăt. De ăsemeneă, îînvetşi măi bine săă făci fătşăă problemelor
viitoăre, cu căre te vei confruntă îîn viătşăă.
Triumful continuu asupra problemelor tale
Reprezintă baza succesului tău în viaţă.
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Tş i-e greu săă crezi ce ăi citit măi sus? Atunci găî ndesş te-te lă
lucrurile din trecut:
IÎn primul răî nd, găî ndesş te-te lă orice reălizăre din viătşă tă. Vei
descoperi probăbil căă ăceă reălizăre s-ă dătorăt unei probleme cu
căre ă trebuit săă te confruntşi sş i pe căre ă trebuit săă o depăă sş esş ti. De
făpt, dăcăă te uitşi lă orice persoănăă căre ă reălizăt cevă îîn viătşăă, vei
observă căă succesul săă u s-ă dătorăt de ăsemeneă unor probleme pe
căre le-ă ăvut de îînfruntăt sş i de depăă sş it.
IÎn ăl doileă răî nd, găî ndesş te-te lă o gresş eălăă evidentăă pe căre ăi
făă cut-o de curăî nd. IÎnăinte de ă îîncepe săă te îînvinovăă tşesş ti din nou,
opresş te-te sş i uităă -te cu măi multăă ătentşie lă rezultătul generăl.
Probăbil vei descoperi căă ăi îînvăă tşăt sş i te-ăi dezvoltăt măi mult
dătorităă ăcelei experientşe decăî t oricăă rui ălt lucru din ăceă
săă ptăă măî năă , lunăă său chiăr ăn.
O viaţă petrecută făcând greşeli nu este doar mai
onorabilă,
Dar este şi mai utilă decât o viaţă petrecută fără a
face nimic.
George Bernard Shaw – Dilema doctorului,
prefaţă

Căî nd vei fi dispus săă vezi problemele îîn ăceăstăă luminăă nouăă , vei
recunoăsş te oportunităă tşile căre se ăscund îîn ele sş i te vei bucură de
provocăă rile pe căre le prezintăă . Motivul pentru căre ătăî t de multşi
oămeni nu reusş esc săă recunoăscăă oportunităă tşile este ăcelă căă ei
cred căă oportunităteă vă veni îîntr-o bunăă zi săă le bătăă lă usş ăă sş i săă le
spunăă : „Bunăă , eu sunt oportunităteă!“ Ei bine, ăvem vesş ti pentru ei!
De obicei, oportunităteă nu se ărătăă . Nu coboărăă din cer ăsemeneă
unui fulger. De obicei, ăpăre deghizătăă . Dă! Oportunităă tşile se
prezintăă , de obicei, deghizăte îîn probleme, nenorociri sş i esş ecuri.
Singurul care nu greşeşte este cel ce nu face niciodată
nimic!
Theodore Roosevelt – inscripţie New York

Rezolvând 99 % din problemele tale

IÎtşi prezentăă m măi jos un plăn îîn 6 păsş i pe căre l-ăm dezvoltăt
pentru ă te ăjută săă -tşi rezolvi 99 % din probleme.

Unu: Scrie exact în ce constă problema.

Iă-tşi o foăie de hăî rtie sş i descrie detăliăt căre este problemă. Vei
descoperi căă scrisul ăre călităteă măgicăă de ă te făce săă te găî ndesş ti
lă detăliile problemei tăle.
De exemplu: Măsş ină meă este veche sş i se stricăă mereu.

Doi: Scrie rezolvarea dorită.

Acum scrie sub problemă tă, căre ăi dori săă fie rezolvăreă. Dăcăă
este nevoie, îînchide ochii sş i petrece căî tevă minute găî ndindu-te lă
ăstă. IÎn ăceăstăă etăpăă , nu te găî ndi lă cum săă obtşii ce vrei, doăr
concentreăzăă -te ăsupră rezultătului pe căre tşi-l doresş ti. Dăcăă ăi o
idee clărăă ă ceeă ce-tşi doresş ti, vei puteă ăpoi săă construiesş ti un plăn
eficient pentru ă ăjunge ăcolo. Dăcăă nu esş ti sigur de rezultătul pe
căre îîl doresş ti, ătunci cum ăi puteă săă îîncepi săă construiesş ti un plăn
de ăctşiune sş i săă evăluezi diferite solutşii? De exemplu: IÎmi doresc o
măsş inăă măi bunăă pe căre săă măă pot băză sş i căre nu se vă strică ătăî t
de des.

Trei: Scrie cel puţin 3 soluţii posibile la problema ta.

Ai grijăă săă nu căzi îîn căpcănă de ă luă o hotăă răî re de lă îînceput,
ceă măi usş oărăă său măi evidentăă solutşie căre îîtşi vine îîn minte. Lă o
etăpăă său ăltă, cu totşii luăă m decizii pripite pentru ă ne rezolvă
problemele sş i măi tăî rziu privim îîn urmăă sş i regretăă m căă ăm luăt
deciziă gresş ităă . Adu-tşi ăminte căă existăă măi multe drumuri căă tre
ăceeăsş i destinătşie. De ăceeă, este bine săă -tşi ăcorzi ăcum timpul de ă
notă toăte solutşiile lă căre te potşi găî ndi.
De exemplu:
1. Voi cumpăă ră o măsş inăă nou-noutşăă.
2. IÎmi voi repără măsş ină veche cu putşinele economii pe căre le
ăm.
3. IÎmi voi vinde măsş ină pentru o măsş inăă lă măî nă ă două, dăr măi
bunăă .

Patru: Alături de fiecare soluţie, scrie rezultatele posibile.

De exemplu, ălăă turi de fiecăre dintre solutşiile de măi sus ăsş
puteă scrie: 1. Ar fi grozăv săă ăm o măsş inăă complet nouăă , dăr ăr
trebui săă o plăă tesc îîn urmăă torii 4 ăni.
Aceăstă este o responsăbilităte măre sş i ăr trebui săă săcrific
multe ălte lucruri.
2. Dăcăă îîmi voi repără măsş ină veche, existăă îîncăă mări sş ănse că eă
săă se strice. Prevăă d căă îîmi voi cheltui toăte economiile repărăî nd-o sş i
tot vă există riscul săă se strice din nou.
3. Asş puteă obtşine o sumăă rezonăbilăă pentru măsş ină meă sş i sunt
destul de sigur căă voi puteă cumpăă ră o măsş inăă destul de bunăă lă
măî nă ă două sş i lă un pretş pe căre mi-l pot permite.

Cinci: Ia o hotărâre legată de una dintre soluţiile tale

Odătăă ce ăi ănălizăt fiecăre solutşie, hotăă răă sş te-te ăsupră solutşiei
căre îîtşi rezolvăă cel măi bine problemă sş i nu te măi uită îîn urmăă . Nu
măi ămăî nă! Adu-tşi ăminte căă dăcăă te găî ndesş ti preă mult lă o
problemăă , măi depărte de un ănumit punct, ăcest lucru poăte fi
distructiv, pentru căă se strecoărăă teămă sş i grijile.
De exemplu: IÎmi voi schimbă măsş ină pentru ună lă măî nă ă două,
dăr măi bunăă .

Şase: Stabileşte un termen limită pentru încheierea

procesului
Văloăreă stăbilirii unui termen limităă nu trebuie subestimătăă .
Odătăă ce l-ăi stăbilit, este mult măi probăbil săă ăctşionezi. Săă ăi
stăbilităă o perioădăă de timp devine o provocăre pe căre nu o potşi
ignoră. Asş ădăr, nu îîtşi ignoră problemă.
Încă nu îţi poţi rezolva problema?
Uneori, oricăî t de mult ăi îîncercă, pur sş i simplu nu potşi găă si o
solutşie lă problemă tă. Ce potşi făce ătunci?
Aici te poăte ăjută subconsş tientul, ăceă părte ăscunsăă sş i ădeseă
putşin folosităă . Urmăî nd cei 3 păsş i de măi jos, tu îîtşi potşi folosi
subconsş tientul pentru ă te ăjută săă rezolvi ceă măi presăntăă
problemăă .
Acest exercitşiu ăr trebui săă -tşi iă măi putşin de cinci minute. IÎtşi
recomăndăă m săă -l făci îînăinte de ă ădormi, pentru căă , de obicei,
ătunci esş ti cel măi relăxăt. Ideeă este săă ădormi sş tiind căă problemă
tă este ăcum îîn măî inile subconsş tientului. Te potşi odihni usş or, sş tiind
căă subconsş tientul tăă u (căre nu se odihnesş te sş i nu doărme niciodătăă )
vă îîncepe săă lucreze pentru ă-tşi furniză solutşii.

Unu: IÎnchide-tşi ochii sş i relăxeăzăă -te. Simte cum totşi musş chii din
corpul tăă u se relăxeăzăă . Ar trebui săă simtşi căă părcăă ăi pluti pe ăpăă ,
făă răă nicio îîncordăre lă nivelul musş chilor, ăl îîncheieturilor său lă
nivel mentăl. Permite găî ndurilor săă vinăă sş i săă plece, dupăă cum vor.
Nu te fortşă săă te găî ndesş ti lă cevă ănume. Doăr relăxeăzăă -te. Dupăă ce
te vei simtşi suficient de relăxăt sş i de confortăbil, vei fi gătă pentru
păsul 2.

Doi: Acum găî ndesş te-te lă problemă pe căre o doresş ti rezolvătăă .

Spune-i subconsş tientului tăă u căre este exăct problemă sş i roăgăă -l săă
te ăjute cu o solutşie. Repetăă -tşi ăstă de măi multe ori, de părcăă prin
repetitşie mesăjul tăă u vă ăjunge îîn ădăî ncurile subconsş tientului tăă u.
Nu îîncercă săă te găî ndesş ti lă răă spuns. Doăr permite-i
subconsş tientului săă sş tie căă doresş ti o solutşie lă ăceăstăă problemăă .
Adu-tşi ăminte căă subconsş tientul ăre o multitudine de informătşii sş i
căă solutşiile tuturor problemelor tăle se găă sesc îîn el. Acest izvor de
informătşii ăsş teăptăă doăr săă -l exploătezi.
 Trei: Nu permite că problemă săă te măi îîngrijoreze. Acum eă se
găă sesş te îîn măî inile căpăbile ăle subconsş tientului. Culcăă -te, ăvăî nd
credintşă puternicăă ă făptului căă răă spunsurile îîtşi vor fi dezvăă luite
curăî nd.

De fiecăre dătăă căî nd făcem ăcest exercitşiu, suntem uimitşi de căî t

de repede primim răă spunsurile. Uneori, este primul lucru ătunci
căî nd deschidem ochii dimineătşă. Alte dăă tşi, se îîntăî mplăă îîn timp ce ne
pregăă tim pentru serviciu, căî nd ne bem căfeăuă de dimineătşăă,
conducem său stăă m îîntr-un lift plin cu colegi. De făpt, răă spunsurile
ne vin căm peste tot.
Potşi săă o numesş ti presimtşire. Potşi săă o numesş ti perspicăcităte.
Potşi săă crezi căă este instinct. Orice nume i-ăi dă, este de făpt un
mesăj de lă subconsş tient.
Foloseşte gândirea alternativă pentru a rezolva
problemele
Atunci căî nd căutşi o solutşie lă o problemăă , este esentşiăl săă fii
deschis lă toăte posibilităă tşile. Adeseă, noi suntem preă îîngusş ti lă
minte pentru ă vedeă o solutşie evidentăă sş i regretăă m măi tăî rziu căă
nu ăm observăt ceeă ce eră evident.
Multşi dintre noi răteăzăă tot felul de oportunităă tşi său renuntşăă
preă curăî nd, pentru căă nu îîsşi călculeăzăă ălternătivele sş i nu sunt
deschisş i lă toăte posibilităă tşile.

Ai gândire alternativă?
Urmăă toăreă ghicitoăre îîtşi vă testă căpăcităteă de găî ndire
ălternătivăă . Răă spunsul se găă sesş te pe ultimă păginăă ă ăcestei căă rtşi.
Un politşist trece pe lăî ngăă un zid de căă răă midăă , căî nd ăude
urmăă toăreă rugăă minte: „Nu, John, nu măă îîmpusş că!“ Se ăude un foc
de ărmăă . El nu poăte vedeă imediăt ce se îîntăî mplăă , pentru căă zidul
este preă îînălt. Asş ă căă dăă ocol zidului că săă vădăă ce s-ă îîntăî mplăt.
Spre măreă să uimire, el vede un om mort, zăă căî nd pe păă măî nt.
Lăî ngăă ăcestă se ăflăă o pusş căă sş i îîn fătşă celui mort se ăflăă trei suspectşi.
Unul este măă celăr, celăă lălt este constructor, iăr ăltul este ăvocăt.
Cum politşistul nu îîi măi văă zuse pe ăcesş ti oămeni niciodătăă , nu le
cunoăsş te numele. IÎn plus, nu sş tie nici căre le sunt profesiile. Nu
vorbesş te cu ei sş i, îînăinte că ei săă scoătăă un cuvăî nt, se duce lă ăvocăt
sş i îîl ăresteăzăă !
Cum ă sş tiut căă ăvocătul eră cel vinovăt?
Confruntă provocarea
Noi totşi ăvem probleme. Este un lucru obisş nuit. Importăntăă este
ătitudineă noăstrăă îîn fătşă ăcestor probleme sş i mănieră îîn căre le
ăbordăă m.
De ăcum îîncolo, îînceărcăă săă vezi problemele dintr-o perspectivăă
nouăă . Nu-tşi măi fie teămăă de ele. De făpt, îîn loc săă fugi de ele, căutăă -
le îîn mod ăctiv sş i confruntăă -le.
Ar trebui săă căutşi mereu probleme noi său „provocăă ri noi“
pentru ă-tşi folosi găî ndireă. IÎnvătşăă săă te simtşi confortăbil cu
schimbăă rile, săă ăi îîncredere căî nd te confruntşi cu necunoscutul sş i săă
te simtşi îîn lărgul tăă u căî nd răă spunzi „provocăă rilor“ vietşii.
Prin depăşirea problemelor creşti în viaţă şi obţii
succesul pe care îl doreşti.
Warren Veenman & Sally Eichhorst
 23. Influenţa puternică a fiziologiei
Corpul spune ce nu pot spune cuvintele.
Martha Graham – interviu The New York Times,
31 martie 1985

Scopul nostru este săă -tşi trănsmitem prin ăcest căpitol influentşă
puternicăă pe căre fiziologiă o ăre ăsupră stăă rii tăle mentăle. Modul
îîn căre mergi, vorbesş ti, respiri, expresiile tăle făciăle, fiecăre
misş căre, chiăr sş i tensiuneă din musş chi ău o influentşăă puternicăă
ăsupră creierului.
Acest proces functşioneăzăă sş i invers! Stăreă tă de spirit ăre o
importăntşăă uriăsş ăă ăsupră fiziologiei tăle pentru căă ele ău legăă turi
foărte străî nse. Dăcăă ăi făce modificăă ri ăsupră uneiă dintre ele, cu
sigurăntşăă ceălăltăă ăr fi ăfectătăă .
Limbaj corporal = stare mentală
Găî ndesş te-te lă o zi căî nd te-ăi simtşit complet epuizăt. Poăte căă
erăi obosit, deprimăt, sufereăi de măhmureălăă său erăi pe punctul
de ă răă ci. Oricăre ăr fi fost căuză, cu sigurăntşăă te simtşeăi îîngrozitor
sş i probăbil căă ărăă tăi ăstă prin felul îîn căre îîtşi tşineăi umerii ăplecătşi,
respirăi greu sş i erăi îîncruntăt.
Acum găî ndesş te-te lă o zi căî nd te simtşeăi excelent. Corpul tăă u
ărăă tă cu totul ăltfel. Acum umerii tăă i erău din nou dreptşi. Băă rbiă tă
eră îîndreptătăă îînăinte sş i probăbil căă zăî mbeăi lărg. Cu sigurăntşăă,
respirăi ădăî nc, regulăt sş i usş or. De ăsemeneă, te misş căi cu hotăă răî re sş i
îîncredere.
Observi cum sunt corelăte cele douăă ăspecte? Căî nd stăreă tă de
spirit este negătivăă , corpul tăă u ărătăă ăcelăsş i lucru. Similăr, căî nd
stăreă tă de spirit este pozitivăă sş i fericităă , corpul tăă u indicăă o
imăgine ăsemăă năă toăre de fericire. Sş i reversul este ădevăă răt, pentru
căă imăgineă pe căre o formeăzăă corpul tăă u prin posturăă , respirătşie,
misş căă ri, expresii îîtşi poăte schimbă stăreă de spirit.
Oare noi spunem că, dacă îţi împingi pieptul în faţă, îţi tragi
umerii, stai drept şi zâmbeşti larg, acest lucru poate schimba
modul în care te simţi? Cu siguranţă!
Încearcă asta!
Nu ne crezi? Atunci de ce nu îîncerci ăcest exercitşiu răpid? Sări îîn
sus, zăî mbesş te lărg, trăge-tşi umerii, stăi drept, ridicăă -tşi căpul, făă
căî tşivă păsş i hotăă răî tşi. Potşi chiăr săă fredonezi melodiă preferătăă .
Cum te simtşi ăcum? Vei descoperi căă te simtşi grozăv, chiăr dăcăă
ăcum căî tevă momente erăi deprimăt. Ce s-ă îîntăî mplăt? Prin creăreă
ăcestei fiziologii pozitive, ăceeăsş i stăre mentălăă urmeăzăă îîn mod
năturăl, pentru căă creierul tăă u primesş te un mesăj de lă corp săă fie
energetic sş i dinămic. Drept răă spuns, vă făce ce i s-ă spus sş i tu te vei
simtşi minunăt.
Adu-tşi ăminte căă sş i opusul functşioneăzăă . Dăcăă te-ăi uită îîn jos, ăi
tşine căpul plecăt, tşi-ăi îîncovoiă umerii sş i tşi-ăi tăî rîî picioărele, ăi
descoperi cu sigurăntşăă căă ăceăstăă fiziologie negătivăă pe căre ăi
creăt-o ă ăvut drept rezultăt o stăre mentălăă negătivăă , căre te-ă
făă cut săă te simtşi trist sş i posomorăî t.
Acum potşi vedeă ce instrument puternic este fiziologiă căî nd
îîncercăă m săă ne modificăă m stăă rile mentăle.
Acţionează pentru ca fiziologia să funcţioneze pentru
tine
Potşi folosi ăcest instrument pentru ă-tşi permite săă gestionezi
orice situătşie, chiăr sş i pe cele de căre te temeăi sş i pe căre te simtşeăi
incăpăbil săă le controlezi. Dătă viitoăre căî nd vei ăveă nevoie săă
ăbordezi pe cinevă, săă părticipi lă un interviu, săă sustşii un discurs
importănt său săă promovezi o nouăă ăfăcere, schimbăă -tşi fiziologiă
pentru ă se potrivi cu situătşiă respectivăă .
Dăcăă îîtşi este teămăă săă ăbordezi pe cinevă, schimbăă -tşi fiziologiă
pentru ă păă reă îîncrezăă tor. Pur sş i simplu, folosesş te-tşi corpul pentru ă
te ăjută săă „pretinzi“ căă esş ti îîncrezăă tor sş i sigur pe tine. Păă sş esş te căă tre
ăceă persoănăă cu căpul sus, respirăî nd usş or sş i zăî mbind lărg. Astfel,
îîtşi vei păă căă li minteă săă creădăă căă potşi făce ăstă sş i căă te simtşi fericit sş i
plin de îîncredere. Rezultătul finăl este ăcelă căă tu vei deveni îîntr-
ădevăă r îîncrezăă tor sş i vei simtşi căă potşi trece cu brio de ăceă îîncercăre.
Acum potşi vedeă ce instrument minunăt este ăcestă!
 Un sfăt necesăr îîn folosireă ăcestui instrument este ăcelă căă
toăte schimbăă rile pe căre le făci îîn fiziologiă tă trebuie săă fie
puternice, clăre sş i suficient de evidente pentru că creierul săă poătăă
interpretă corect, ăltfel nu vă sş ti exăct cum săă reăctşioneze.
Dăcăă îîtşi spui: „Pot săă îîncerc sş i ăstă, desş i măă îîntreb dăcăă vă ăveă
vreun efect ăsupră stăă rii mele de spirit“ sş i ăpoi îîncerci săă făci
schimbăă ri îîn fiziologiă tă făă răă preă mult entuziăsm, ce crezi căă se vă
îîntăî mplă? Creierul tăă u este confuz pentru căă îîi trimitşi mesăje
confuze sş i lipsite de intensităte. Cu sigurăntşăă îîn ăcest mod nu vei
reusş i săă ătingi stăreă pe căre o doresş ti. Schimbăă rile pe căre le vei
făce îîn fiziologiă tă trebuie săă fie extrem de clăre pentru ă ătinge
rezultătul finăl.
Atrage lucrurile pe care le doreşti prin fiziologie
Noi dorim că tu săă îîncerci ăcest exercitşiu pozitiv, căre-tşi vă ridică
morălul.
IÎn primul răî nd, găî ndesş te-te lă un lucru din căre tşi-ăr plăă ceă săă ăi
măi mult. Ar puteă fi vorbă despre prieteni, ăvere, fericire,
îîncredere, cunosş tintşe său umor.
Din ăcest moment, permite-le celorlăltşi săă creădăă căă tu ăi dejă
mult din ceeă ce-tşi doresş ti. Cum? Folosind fiziologiă pentru ă
pretinde căă ăi dejă. Procedăî nd ăstfel, tu îîtşi vei convinge minteă căă ,
îîntr-ădevăă r, ăi ăcel lucru. Dupăă cum ăm explicăt măi devreme îîn
ăceăstăă cărte, odătăă ce tşi-ăi convins minteă de cevă, eă vă fi hotăă răî tăă
săă găă seăscăă modălităă tşi pentru ă trănsformă ăcel lucru îîn reălităte.
„Minteă crede lucrurile ăsupră căă roră se concentreăzăă . Eă ătrăge
ceeă ce crede.“
Dăcăă prin fiziologie îîtşi vei convinge minteă căă esş ti îîncrezăă tor, tu
vei deveni cu ădevăă răt îîncrezăă tor sş i te vei comportă îîn consecintşăă.
Dăcăă îîtşi vei convinge minteă căă esş ti bogăt, eă vă ătrăge bogăă tşie îîn
viătşă tă. Ai grijăă căă sş i opusul este, de ăsemeneă, ădevăă răt – săă răă ciă
ăduce săă răă cie sş i găî ndurile temăă toăre creeăzăă experientşe pline de
teămăă . Asş ădăr, ălege săă creezi o ăurăă îîn jurul tăă u căre săă exprime
„fericire sş i prosperităte“.
Te ăsigurăă m căă functşioneăzăă ! IÎnceărcăă ! Adu-tşi ăminte căă este
imposibil săă răă măî i deprimăt ătunci căî nd corpul tăă u îîi ărătăă mintşii
tăle o imăgine extăticăă . Minteă tă vă fi convinsăă curăî nd săă îîl urmeze.
Acest proces functşioneăzăă !
 Concluzie

Descătuşează puterea interioară şi trăieşte viaţa la

maximum!
Warren Veenman & Sally Eichhorst

Pentru ă ne îîncheiă căă lăă toriă îîmpreunăă , ăm dori săă -tşi ăducem
ăminte căî tevă puncte esentşiăle pe căre le-ăm trătăt îîn cărte:
• Săă nu uitşi niciodătăă căă fericireă pe căre o căă utăă m cu ătăî tă
îînversş unăre nu ăre nicio legăă turăă cu cine suntem, ce ăvem, unde
suntem său îîncotro ne îîndreptăă m. Are legăă turăă doăr cu lucrurile cu
căre ne hrăă nim minteă. Fericireă nu este decăî t o stăre de spirit sş i,
cu găî ndurile potrivite, putem dobăî ndi ăceă stăre de spirit.
• Adu-tşi ăminte căă tu esş ti ce găî ndesş ti! Dăcăă îîtşi vei îîmbunăă tăă tşi
găî ndurile îîn mod rădicăl, îîtşi vei îîmbunăă tăă tşi rădicăl viătşă. Cu ălte
cuvinte, situătşiile sş i conditşiile măteriăle pe căre le ătrăgi îîn viătşăă
reprezintăă rezultătul găî ndurilor pe căre le ăi. Asş ădăr, ălege săă ăi
găî nduri pozitive sş i o stăre de spirit pozitivăă . De ăsemeneă, ălege săă
îîndepăă rtezi găî ndurile negătive sş i stăă rile de teămăă , depresie sş i
îîngrijorăre, căre nu pot decăî t săă -tşi limiteze viătşă.
• Noi ăm urmăă rit putereă uriăsş ăă de vindecăre ă găî ndurilor
potrivite. I-ăm văă zut ăbilităteă de ă schimbă integrăl foărte multe
vietşi. „Indiferent care este situaţia ta actuală, dacă eşti pe
punctul de a avea o cădere nervoasă din cauza grijilor şi a
anxietăţii, dacă te confrunţi cu stres şi tensiune sau cu o
problemă colosală, dacă eşti cumplit de deprimat sau paralizat
de teamă, tu poţi evita şi îndepărta pentru totdeauna aceste
situaţii prin gânduri potrivite şi atitudinea mentală pozitivă
care rezultă.“
• Noi credem făă răă nicio umbrăă de îîndoiălăă îîn putereă găî ndurilor
de ă ne trănsformă sş i de ă ne îîmbogăă tşi vietşile. Acest lucru ă fost
demonstrăt de nenumăă răte ori sş i ă functşionăt pentru noi.
• Tu trebuie săă crezi căă nu existăă ălte limite îîn potentşiălul tăă u
decăî t ăceleă pe căre tşi le stăbilesş ti singur. De ăceeă, îîtşi dorim săă
crezi îîn tine sş i vei fi uluit de ăbilităă tşile tăle.
• Dăcăă tu crezi căă potşi, ătunci ăi dreptăte. Dăcăă tu crezi căă nu
potşi, ătunci din nou ăi dreptăte. Este un făpt demonstrăt ăcelă căă tu
devii ceeă ce crezi căă esş ti.
• Noi te îîndemnăă m ăcum sş i mereu săă îîncerci săă redescoperi
copilul din tine. Acel copil căre nu cunoăsş te teămă, grijile, limităă rile
sş i ăre o poftăă săă năă toăsăă de viătşăă sş i de provocăă rile pe căre ăceăstă i
le oferăă .
• Trebuie săă -tşi dăi seămă căă existăă o singurăă modălităte de ă-tşi
folosi viitorul lă măximum, sş i ăceeă este săă lăsş i trecutul deopărte sş i
săă folosesş ti căî t măi bine ziuă de ăstăă zi. Nu măi ăsş teptă o ănumităă
văî rstăă , o ăltăă etăpăă din viătşă tă său un vis căre săă se trănsforme îîn
reălităte pentru ă trăă i ăcum sş i ă te bucură de ăcest moment, de
ăceăstăă orăă sş i de fiecăre zi ă vietşii tăle.
• „Ziuă de ăstăă zi“ nu vă măi răă săă ri nicicăî nd. „Ziuă de ăstăă zi“ este
un dăr pretşios căre poăte trece cu vitezăă ălărmăntăă . Dăcăă vă fi
irosităă , îîtşi vă consumă o părte din viătşăă, dăr dăcăă vă fi trăă ităă frumos,
îîtşi vă îîmplini viătşă sş i o vă făce completăă .
• Dăcăă nu ăi făă cut îîncăă ăcest lucru, îîncepe ăcum sş i folosesş te-tşi
fiecăre zi pretşioăsăă . Descoperăă ce îîtşi doresş ti de lă viătşăă sş i urmeăzăă
progrămul nostru de stăbilire ă obiectivelor pentru ă obtşine ce vrei.
Stăbilireă cu succes ă obiectivelor te vă ăjută săă -tşi proiectezi viătşă lă
căre ăi visăt mereu. Adu-tşi ăminte căă noi putem doăr săă -tşi ărăă tăă m
cum săă făci ăstă; restul depinde de tine!
• Repetăă m făptul căă simplă lecturăă ă ăcestei căă rtşi, făă răă
completăreă exercitşiilor, îîtşi vă ăduce un beneficiu limităt. Dăcăă îîncăă
nu ăi completăt toăte exercitşiile, ăcordăă -tşi un răă găz ăcum pentru ă
le făce – cu sigurăntşăă ăcest timp nu vă fi irosit!
• Cel măi importănt – descăă tusş eăzăă -tşi îîntregul potentşiăl sş i
trăă iesş te-tşi viătşă lă măximum!
Un ultim exerciţiu
De fiecăre dătăă căî nd te găî ndesş ti lă viătşă tă sş i o evăluezi (noi îîtşi
recomăndăă m săă făci ăstă îîn primă zi ă fiecăă rei luni), noi ăm vreă că
tu săă -tşi pui urmăă toărele 10 îîntrebăă ri sş i săă răă spunzi lă ele cu
sincerităte deplinăă . Căî nd vei puteă răă spunde cu sincerităte „dă“ lă
fiecăre îîntrebăre, nu număi căă te vei ăflă pe drumul potrivit căă tre
reălizăreă visurilor tăle, ci vei fi chiăr ăcolo!
1. Ai o idee clărăă sş i precisăă despre ce îîtşi doresş ti săă reălizezi îîn
viătşăă?
2. Existăă îîn tine o dorintşăă puternicăă , ărzăă toăre de ă-tşi îîndeplini
obiectivele sş i mentşii constănt ăcest foc?
3. Ai un plăn scris pentru ătingereă obiectivelor măjore îîn viătşăă,
un termen limităă pentru îîndeplinireă lor sş i îîtşi urmăă resş ti îîn ăcest
moment obiectivele îîn mod ăctiv?
4. Ai dezvoltăt dejă o credintşăă puternicăă sş i pozitivăă îîn tine sş i îîn
ăbilităă tşile tăle prin făptul căă ăi doăr găî nduri puternice sş i pozitive?
5. Folosesş ti ăfirmătşiile sş i vizuălizăreă pentru ă dezvoltă
îînăă untrul tăă u o credintşăă extrem de puternicăă sş i de motivăntăă îîn tine
sş i îîn ăbilităteă tă de ă-tşi ătinge obiectivele?
6. Esş ti perseverent? Tş i-ăi dezvoltăt ăceăstăă călităte, căre săă te
ridice căî nd esş ti lă păă măî nt, săă te inspire sş i săă te îîndemne săă continui
păî năă căî nd îîtşi îîndeplinesş ti visurile?
7. Alegi săă ăi doăr găî nduri pozitive sş i o stăre de spirit pozitivăă ,
ălungăî nd găî ndurile negătive sş i stăă rile de teămăă , depresie sş i
îîngrijorăre, căre nu făc decăî t săă -tşi limiteze viătşă?
8. IÎtşi trăă iesş ti fiecăre zi de părcăă ăr fi ultimă, folosind căî t măi bine
fiecăre moment? Acest lucru îînseămnăă săă nu ămăî ni, săă nu irosesş ti
timpul sş i săă nu trăă iesş ti îîn trecut.
9. Esş ti consş tient de influentşă puternicăă pe căre o ăre fiziologiă
ăsupră stăă rii tăle mentăle sş i folosesş ti îîn prezent ăcest instrument îîn
mod eficient?
10. Esş ti fericit cu viătşă tă sş i cu directşiă îîn căre te îîndreptşi? Dăcăă
nu, ăi făă cut toăte modificăă rile necesăre pentru ă-tşi ăsigură o fericire
ulterioărăă ?
Trezeşte-te şi Bucură-te de Viaţă!
Este doar a ta.
E Timpul tău, Viaţa ta, Schimbarea ta.
Fă această Schimbare! Ridică-te şi Fă-o se se
Întâmple.
Numai tu îţi poţi schimba viaţa.
Găseşte Voinţa, iar Mijloacele vor apărea curând.
 Fă o introspecţie profundă şi descoperă cine eşti şi ce
îţi doreşti cu adevărat.
Visurile devin realitate, dar nu aştepta ca lucrurile
bune să ţi se întâmple – Fă-le să se Întâmple!
Nu este niciodată prea târziu să-ţi schimbi Viaţa şi să
Faci o Diferenţă.
Depinde numai de tine.
Poţi să faci asta.
Sally Eichhorst

Răspunsul la ghicitoarea de gândire alternativă

Măă celărul sş i constructorul erău femei. Singurul băă rbăt eră
ăvocătul. De ăceeă, număi el puteă fi John.