BASIDIOMYCOTA (BASIDIOMYCOTINA) [BASIDIOMICETE, Info,

BAZIDIOMICETE cuprins

Organismele din cadrul încrengăturii (phylum) Basidiomycota, numite şi

basidiomicete sau bazidiomicete, reprezintă cele mai evoluate ciuperci (fungi).
Ciupercile Basidiomycotina sunt atât macromicete cât şi micromicete. Cele mai
cunoscute bazidiomicete mic sunt ciupercile fitopatogene care produc tăciuni şi
rugini.
Dintre fungii mari din cadrul încrengăturii (phylum) Basidiomycota, se găsesc
majoritatea ciupercilor comestibile, necomestibile, suspecte şi toxice.
Caracterele basidiomicetelor

Aparatul vegetativ al fungilor din încrengătura Basidiomycotina, este reprezentat

prin tal , care e constituit din filamente miceliene (hife).
Principala caracteristică proprie ciupercilor basidiomicete, rezidă în faptul că sporii
(basidiosporii) se produc la suprafaţa unor formaţiuni măciucate numite basidii (nu
în interiorul acestora, ca în cazul ascomicetelor).

• Basidia (bazidia) şi basidiosporii (bazidiosporii)

Bazidia prezintă apical, 4 invaginaţii caracteristice [vezi imaginea
1]. Într-o asemenea invaginaţie, se formează spori de un singur
sex , dar cele 4 invaginaţii, în cadrul aceleiaşi basidii, pot conţine
spori de sex diferit.

Cele trei tipuri de miceliu şi înmulţirea la basidiomicete

Aparatul vegetativ al fungilor care aparţin încrengăturii (phylum) Basidiomycota,

după cum am arătat mai sus sunt alcătuite din micelii, care împletindu-se, formează
hife. Miceliul este de trei feluri, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
TIP DE IMAGINE
EXPLICAŢII
MICELIU ORIENTATIVĂ
 Miceliu Miceliul primar rezultă din germinarea basidiosporilor
primar (bazidiosporilor) de acelaşi sex,.
(miceliul de Acest miceliu de scurtă durată este haploid (n), fiind
scurtă format din filamente septate uninucleate. În urma
durată procesul sexuat numit somatogamie, se naşte miceliul
haploid) secundar [vezi imaginea 2].
Miceliul secundar ia naştere în urma procesului
desomatogamie, adică din contopirea conţinuturilor
celulelor terminale ale miceliilor primare de potenţă
diferită cu formare de celule binucleate [vezi imaginea
2]. Miceliul secundar se dezvoltă în sol, la ciupercile
terestre, sau în lemn, la ciupercile lignicole (vezi
ecologia ciupercilor), fiind dicariotic (n+n) şi de lungă
durată. Somatogamia este specifică şi bazată pe
complementaritate, fiind exclusă unirea miceliilor
primare a două specii diferite.
Filamentele miceliului secundar sunt cilindrice,
septate, albe (mai rar brune, galbene, negre sau
Miceliu
roşii). Miceliul secundar prezintă formaţiuni în formă
secundar
de cârlig care fac legătura cu miceliile vecine.
(miceliul de
În condiţii favorabile, are loc fructificarea miceliilor
lungă
secundare, rezultând basidiocarpii (bazidiocarpii),
durată
care reprezintă miceliul terţiar.
dicariotic)
După un anumit timp de la geneza miceliului
secundar, are loc procesul de cariogamie, în urma
căruia se naşte zigotul diploid (2n). Celula zigot
devine bazidie, iar nucleul ei se divide, rezultând mai
mulţi nuclei, care pătrund în invaginaţiile apicale ale
basidiei, formând basidiospori de sexe diferite [vezi
imaginea 3].
De cele mai multe ori, bazidiile sunt protejate de
basidocarp, într-un strat pielos numit himeniu. Întregul
start himenial al unei ciuperci
formează himenoforul (de ex., totalitatea lamelelor
gălbiorului, formează himenoforul ciupercii).
 Miceliul terţiar reprezintă bazidiocarpul (corpul de
Miceliu fructificaţie) propriu-zis. El este un tal masiv, foarte
terţiar condensat, de diferite forme, dicariotic (n+n), cu
(miceliul ţesuturi false. Miceliul terţiar este unul specializat, căci
specializat) oferă suportul realizării înmulţirii sexuate
(gametogamia) [vezi imaginea 4].

După cum am arătat mai sus, în ciclul biologic al basidiomicetelor, se

întâlneştesomatogamia - proces asexuat prin care se naşte miceliul secundar
şi cariogamia - fenomen specific reproducerii sexuate, din care rezultă basidiile cu
basidiosporii.
Corpurile de fructificaţie - bazidiocarpii (basidiocarpii)

Corpurile de fructificaţie, carpoforii sau bazidiocarpii la ciupercile basidiomicete,

numite în mod uzual "ciuperci", reprezintă doar o mică parte a fungilor (cam ce
reprezintă fructele pentru arbori). Basidiocarpii, atât la ciupercile mari, cât şi la cele
mici, pot avea diverse forme (copită, scoică, ureche, cupă, burduf, tufă, coarne de
cerb, conopidă, umbrelă, pălărie, etc). Cele mai multe macromicete, prezintă un
basidiocarp format din:
- o porţiune fertilă, de obicei în formă de pălărie (pileus),
- o porţiune sterilă, care lipseşte la multe specii, numită picior (stipes),
- himenofor cu basidii de diverse forme (lamele, tuburi, formaţiuni netede, ţepi), de
obicei situat la baza pălăriei
- pseudo-ţesutul interior ("carnea" din picior sau din pălărie),
- cuticula (pieliţa care acoperă piciorul şi pălăria bazidiocarpului).

• Forma pălăriei la basidiomicetele mari

Foarte multe basidiomicete mari au bazidiocarpi în formă de
pălărie. Pălăria acestora poate fi: convexă, concavă, conică,
mamelonată, campanulată, semisferică, galericulată, turbinată,
etc. (vezi imaginea 5).

• Formaţiunile anexe ale basidiocarpilor mari

Principalele formaţiuni anexe ale basidiocarpilor mari, sunt prezentate în tabelul de

mai jos.
 IMAGINE
FORMAŢIUNEA
EXPLICAŢII ORIENTATIVĂ
Vălul poate fi general (universal) - la unele
specii, acoperă în întregime basidiocarpii
tineri, sau parţial - vălul nu acoperă în
Vălul
ăntregime corpul defructificaţie tânăr. Odată
cu creşterea bazidiofructului, vălul se rupe
rezultând diferite formaţiuni. (vezi imaginea 6).
Membranele prezente la unele ciuperci
rezultă din ruperea vălului universal sau
parţial. Membranele rupte rămase pe picior
formează inelul, iar cele rupte şi rămase pe
marginea pălăriei apar ca nişte franjuri.
La unele ciuperci tinere, membranele acoperă
Membranele
în întregime lamelele, aşa cum se întâmplă,
(inelul, franjurile şi
de exemplu, la ciuperca de bălegar.
cortina)
Din vălul general sau parţial poate rezulta şi
cortina, care este formată din firişoare piloase
dese şi atârnânde, asemănătoare firelor de
păr. Înainte de dezvoltarea în mărime a
bazidiocarpului, cortina făcea legătura dintre
pălărie şi picior (vezi imaginea 7).
Solzii de pe cuticula unor ciuperci, provin din
Solzii resturile vălului rămase pe suprafaţa externă a
pălăriei sau a piciorului (vezi imaginea 8).

Volva este un rest al vălului universal, care

Volva se plasează la baza piciorului, având forma
unui sac (vezi imaginea 9).