Sunteți pe pagina 1din 9

Capitolul III:Actul juridic civil

Sectiunea I: Notiunea si clasificarea actelor juridice civile


1.Definitia actului juridic civil: - manifestarea de vointa facuta cu intentia
de a produce efecte juridice, adica de a naste, modifica sau stinge un raport
juridic civil concret. Termenul act poate avea doua intelesuri:a) primul se
desprinde din definitia de mai sus, deci de operatiune juridica. Pentru acest
sens, se utilizeaza si formula negotium iuris sau, mai simplu, negotium.b)
In legislatie, cat si in doctrina sau jurisprudenta, prin ,,act” se desemneaza
si inscrisul constatator al manifestarii de vointa, adica suportul material
care consemneaza sau reda operatiunea juridica. Pentru al doilea sens se
foloseste si expresia instrumentum probationis sau mai simplu,
instrumentum.
2.Clasificarea actelor juridice civile.
2.2 Acte juridice unilaterale, acte juridice bilaterale si acte juridice
multilaterale (in functie de nr.partilor)
A.Actul juridic unilateral este rezultatul vointei unei singure parti.
Categoria actelor civile unilaterale include: testamentul, acceptarea
mostenirii, renuntarea la mostenire, confirmarea unui act juridic anulabil,
oferta de a contracta,etc. Dupa cum formarea sau producerea efectelor
impune sau nu comunicarea manifestarii de vointa catre destinatarul direct
al actului, actele juridice unilaterale se subclasifica in acte supuse
comunicarii (oferta, promisiunea publica de recompensa) si acte nesupuse
comunicarii (testamentul).
B.Actul juridic bilateral reprezinta vointa concordanta (acordul de vointa) a
doua parti. Sunt acte juridice bilaterale: contractul de vanzare-cumparare,
contractul de schimb, contractul de donatie, contractul de locatiune,etc.
C.Actul juridic multilateral este rezultatul acordului de vointa a trei sau mai
multe parti. Un asemenea act este contractul de societate civila, daca a fost
incheiat de cel putin trei asociati.
Aceasta prima clasificare a actelor juridice civile prezinta importanta
practica sub urmatoarele aspecte:a) in cazul actelor juridice unilaterale,
cercetarea valabilitatii vointei unice este nu numai necesara, dar si
suficienta, pe cand in cazul actelor jur bilaterale sau multilaterale, trebuie
sa se cerceteze fiecare din cele doua sau mai multe manifestari de vointa. b)
regimul juridic al viciilor de consimtamant este diferit;c) actele juridice
bilaterale sau multilaterale pot fi revocate de comun acord de catre parti.

2.3.Acte juridice cu titlu oneros si acte juridice cu titlu gratuit (dupa


scopul urmarit la incheierea lor).
A.Actul juridic cu titlu oneros este acela in care, in schimbu folosului
patrimonial procurat de o parte celeilalte parti, se urmareste obtinerea altui
folos patrimonial (ex: contractul de vanzare-cumparare).
B.Actul juridic cu titlu gratuit este acela in care se procura un folos
patrimonial fara a se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb.
(donatia, comodatul)
Importanta practica:a) exista un regim juridic diferit dpdv al capacitatii,
legea fiind in general mai exigenta atunci cand este vorba de acte juridice
cu titlu gratuit;b) in principiu, regimul juridic al viciilor de consimtamant
difera, dupa cum este vorba de un act cu titlu oneros sau de un act cu titlu
gratuit;c) in cazul actelor cu titlu oneros obligatiile partilor sunt
reglementate cu mai multa severitate;d) actiunea revocatoare va reusi in
conditii mai lesnicioase daca se pune problema revocarii unor acte cu titlu
gratuit, fiind suficient sa se dovedeasca frauda savarsita de catre debitor,
iar nu si participarea la frauda a tertului dobanditor al bunului;e) in materie
succesorala, exista o serie de reguli deosebite pentru anumite acte cu titlu
gratuit.
La randul lor, actele juridice cu titlu oneros se subclasifica in acte
comutative si acte aleatorii. A)Actele comutative sunt acele acte juridice cu
titlu oneros in care partile cunosc sau pot sa cunoasca, din chiar momentul
incheierii lor, existenta si intinderea obligatiilor ce le revin.(contr. de
vanzare-cumparare). B)Actele aleatorii sunt acele sunt acele acte juridice
cu titlu oneros in care partile au in vedere posibilitatea unui castig si riscul
unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare si incerte, de care depinde
intinderea sau chiar existenta obligatiilor lor.
Actele juridice cu titlu gratuit se subdivid, la randul lor, in acte
dezinteresate si liberalitati. A)Actele dezinteresate sunt acele acte juridice
cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial cuiva
fara sa isi micsoreze patrimoniul (mandatul gratuit, comodatul).
B)Liberalitatile sunt acele acte juridice cu titlu gratuit prin care
dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul cu folosul patrimonial procurat
gratificatului (legatul, contractul de donatie, mecenatul).

2.4.Acte juridice constitutive, acte juridice translative si acte


declarative. (dupa criteriul efectului lor)
A.Actul juridic constitutiv este acela care da nastere unui drept subiectiv
civil ce nu a existat anterior (instituirea unui uzufuct,conventia de ipoteca).
B.Actul juridic translativ este acela care are ca efect stramutarea unui drept
subiectiv din patrimoniul unei persoane in patrimoniul altei persoane
(donatia, cesiunea de creanta).
C.Actul juridic declarativ este acela care are ca efect consolidarea sau
definitivarea unui drept subiectiv civil preexistent. (conventia de partaj,
tranzactia)
Interesul acestei clasificari se manifesta sub urmotoarele aspecte:a) actele
juridice constitutive si cele translative isi produc efectele numai pentru
viitor (ex nunc), insa actele juridice declarative isi produc efectele si pentru
trecut (ex tunc).b) calitatea de avand-cauza o are numai dobanditorul unui
drept printr-un act translativ sau constitutiv, iar nu si partea dintr-un act
declarativ.c) numai un act juridic translativ poate constitui just titlu pentru
uzucapiunea prescurtata, astfel cum rezulta din prevederile C.civ. d) in
principiu, numai actele constitutive si cele translative sunt supuse
publicitatii imobiliare.

2.5.Acte juridice de conservare, acte juridice de administrare si acte


juridice de dispozitie (in raport de importanta lor)
A.Actul juridic de conservare este acela prin care se urmareste
preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Actul de conservare
este intotdeauna un act avantajos pt autorul sau, deoarece presupune
cheltuieli de o valoare mult mai mica dacat valoarea dreptului ce se tinde a
fi salvat (intreruperea unei prescriptii, somatia, punerea pecetilor).
B.Actul juridic de administrare este acel act juridic civil prin care se
urmareste sa se realizeze o normala punere in valoare a unui bun sau
patrimoniu (culegerea fructelor, asigurarea unui bun, locatiunea unui bun)
C.Actul juridic de dispozitie este acela care are ca rezultat iesirea din
patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun (vanzarea,
donatia, renuntarea la un drept, constituirea unei ipoteci).
Importanta acestei clasificari a actelor juridice vizeaza urmatoarele aspecte:
a) capacitatea de a incheia acte juridice civile, in sensul ca actele de
conservare pot fi incheiate si de cel lipsit de capacitate de exercitiu;b) in
cazul in care s-a dat un mandat general;c) acceptarea mostenirii, in sensul
ca nu pot fi considerate acte de acceptare tacita a mostenirii nici actele de
conservare si nici actele de administrare cu caracter urgent.

2.6. Acte juridice consensuale, acte juridice solemne (formale) si acte


juridice reale (in functie de modul de formare)
A.Actul juridic consensual este acel act juridic care ia nastere in mod
valabil prin simpla manifestare de vointa a partii sau a partilor, neinsotita
de nici un fel de forma. Chiar daca partile inteleg sa insoteasca
manifestarea de vointa de redactarea unui inscris care sa o consemneze, ele
o fac nu pentru validitatea actului, ci pentru a-si asigura un mijloc de proba
privind incheierea si continutul acestuia.
B.Actul juridic solemn este acel act juridic pentru formarea caruia simpla
manifestare de vointa nu este suficienta, ci aceasta trebuie sa imbrace o
anumita forma prescrisa de lege. Aceasta forma (de regula, forma autentica)
reprezinta o conditie pentru insasi valabilitatea actuui juridic respectiv
(testamentul, donatia, contractul de ipoteca)
C.Actul juridic real este acela care nu se poate forma valabil decat daca
manifestarea de vointa este insotita de remiterea (predarea) bunului. Deci,
actele juridice reale nu iau nastere in mod valabil decat din momentul
predarii bunului (imprumutul, depozitul)
Importanta acestei clasificari priveste urmatoarele aspecte:a) in cazul
actelor juridice solemne, nerespectarea formei prescrise de lege atage
sanctiunea nulitatii absolute;b) cat priveste incheierea actului juridic
solemn prin mandatar, aplicandu-se principiul simetriei de forma, este
necesar ca si procura sa imbrace forma solemna;c) modificarea actului
juridic solemn nu se poate dace decat tot prin forma solemna;d) regimul
probelor este diferit in cazul celor trei categorii de acte juridice.

2.7.Acte juridice patrimoniale si acte juridice nepatrimoniale (dupa


criteriul continutului lor)
A.Actul juridic este patrimonial daca are un continut evaluabil pecuniar. In
principiu sut asemena acte cele care privesc drepturile reale si drepturile de
creanta.
B.Actul juridic este nepatrimonial daca are un continu neevaluabil in bani.
Aceasta clasificare a actelor juridice civile prezinta interes in meteria
nulitatilor, precum si in materia ocrotirii incapabilului.

2.8.Acte juridice civile intre vii si acte juridice civile pentru cauza de
moarte (in functie de momentul in care isi produc efectele)
A.Actul juridic pentru vii (inter vivos) este acela care isi produce efectele
neconditionat de moartea autorului sau a autorilor ei (majoritatea actelor jur
civile).
B.Actul juridic pentru cauza de moarte (mortis causa) este acela de a carui
esenta este faptul ca nu isi roduce efectele decat la moartea autorului sau,
un asemenea act juridic fiind facut tocmai in considerarea mortii
(testamentul).
Clasificarea respectiva prezinta importanta dupa cum urmeaza:a) actele
juridice mortis causa se bucura de reglementare amanuntita, pe cand nu
toatea actele juridice inter vivos au o asemenea reglementare;b) actele
juridice mortis causa nu pot fi decat cele prevazute de lege, deci sunt numai
acte juridice tipice.c)actele juridice mortis causa sunt supuse, in general,
unor conditii mai restricive in ceea ce priveste capacitatea de a dispune, iar
uneori si capacitatea de a primi;d) actele mortis causa sunt acte juridice
solemne, in vreme de actele inter vivos sunt solemne numai ca exceptie.
2.9.Acte juridice civile subiective si acte juridice civile conditie (in
raport de rolul vointei partilor in stabilirea constinutului actelor juridice
civile)
A.Actul juridic subiectiv este acel act al carui continuteste determinat prin
vointa autoruui sau autorior lui. Majoritatea actelor juridice civile intra in
aceasta categorie.
B.Actul juridic conditie este acel act la a carui incheiere partile isi exprima
vointa numai in privinta nasterii actului, continutul acestuia fiind
predeterminat de norme de la care partile nu pot deroga (casatoria).
Interesul acestei clasificari a actelor juridice priveste aprecierea conditiilor
lor de valabilitate.

2.10.Acte juridice civile pure si simple si acte juridice civile afectate de


modalitati (dupa legatura lor cu modalitatile: termen,conditie,sarcina).
A.Actul juridic pur si simplu este acel cae nu cuprnde o modalitate.Unele
acte sunt incompatibile cu modalitatile (actul de optiune).
B.Actul juridic afectat de modalitati este acela care cuprinde o modalitate,
adica un termen, conditie sau sarcina.Unele acte juridice civile sunt
esentialmente acte afectate de modaltati (contractul de imprumut,
contractul de asigurare,etc)
Poate rezulta si o alta clasificare a actelor juridice in functie de criteriul
legaturii lor cu modalitatile si anume:a)acte juridice incompatibile cu
modalitatile;b) acte juridice care pot fi sau nu afectate de modalitati;c) acte
juridice inseparabile de modalitati.
Interesul acestei clasificari se manifesta in ceea ce priveste valabilitatea
actelor juridice, precum si producerea efectelor actelor juridice.

2.11.Acte juridice civile principale si acte juridice civile accesorii (dupa


raportul dintre ele)
A.Actul juridic principal este acel act care are o existenta de ine statatoare,
regimul sau juridic nedepinzand de cel al altui act juridic. (majoritatea)
B.Actul juridic accesoriu nu are o existeta de sine statatoare, soarta sa
juridica depinzand de soarta altui act juridic, principal. (clauza penala,
fidejusiunea, arvuna)
Importanta acestei clasificari consta in aceea ca, pe cand validitatea actului
juridic principal si mentinerea lui se examineaza numai in functie de
propriile elemente, independent de alte acte juridice, validitatea si
eficacitatea actului juridic accesoriu se apreciaza nu numai in raport de
propriile elemente, ci si in functie de validitatea si eficacitatea actului
juridic principal; soarta actului juridic accesoriu urmeaza soarta
actuluijuridic principal.

2.12. Acte juridice civile cauzale si acte juridice civile abstracte (dupa
legatura cu cauza)
A.Actul juridic cauzal este acel act a carui valabilitate implica analiza
cauzei sale (scopului sau); in cazul in care cauza lipseste, este falsa, ilicita
sau imorala, insusi actul juridic este lovit de nulitate (majoritate).
B.Actul juridic abstract acel act a carui valabilitate nu implica analiza
cauzei. Aparitia actelor juridice abstracte a fost impusa de nevoile
circuitului civil si comercial, care presupun uneori o desfasurare rapida a
anumitor operatii juridice si, prin aceasta, eliminarea posibilitatii
permanente de a pune in discutie valabilitatea lor din punctul de vedere al
cauzei. Pe aceste premise au aparut titlurile de valoare.
Aceasta clasificare isi manifesta importanta pe planul valabilitatii actelor
juridice, precum s al regimului probatoriu.

2.13.Acte juridice civile streict personalesi acte juridice cvile care pot fi
incheiate si prin reprezentant (in raport de modalitatea incheierii actelor
juridice)
A.Actul juridic strict personal este acel act care nu poate fi incheiat decat
personal, nefiind deci susceptibil de a fi incheiat prin reprezentare
(testamentul, casatoria).Majoritatea actelor juridice civile este formata din
acele acte ce pot fi incheiate personal, dar care pot fi incheiate si prin
reprezentant.
Clasificarea prezinta interes sub urmatoarele aspecte:a) constituind
exceptia, normele juridice care reglementeaza actul juridic stric personal
sunt de stricta interpretare si aplicare;b) capacitatea de a incheia acte
juridice strict personale este guvernata de anumite reguli speciale,
prevazute expres de lege;c) problema actelor strict personale nu se poate
pune decat in cazul persoanelor fizice;d) valabilitatea actului juridic strict
personal se apreciaza numai in raport de persoana sau persoanele care il
incheie.

2.14.Acte juridice civile numite si acte juridice civile nenumite (dupa


reglementarea si denumirea lor legala)
A.Prin actul juridic civil numit (tipic) se intelege acel act care are o
denumire stabilita de legea civila, precum si o reglementare proprie.
B.Prin act juridic civil nenumit (atipic) se intelege acel act care nu se
bucura de o denumire legala si de o reglementare proprie (contractul de
intretinere).
Interesul acestei clasificari se manifesta in ceea ce priveste determinarea
regulilor aplicabile.

2.15.Acte juridice civile cu executare dint-o data si acte juridice civile


cu executare succesiva (dupa modul de executare a actelor juridice civile)
A.Actul juridic civil cu executare dintr-o data (uno ictu) este acel act a
carui executare presupune o singura prestatie din partea debitorului. El se
mai numeste si act cu executare instantanee.
B.Actul juridic civil cu executare succesiva esteace act a carui executare
presupune mai multe prestatii esalonate in timp.(contractul de locatiune,
contractul de societate civila).
Clasificarea respectiva prezinta interes sub urmatoarele aspecte:a)
sanctiunea pentru neexecutarea culpabila sau pentru executarea
necorespunzatoare va fi rezolutiunea in cazul contractelor sinalagmatice cu
executarea dintr-o data, iar in cazul contractelor sinalagmatice cu executare
succesiva va interveni rezilierea;b) la actele juridice cu executare
succesiva, de regula (atunci cand executarea este ireversibila), efectele
nulitatii se produc numai in viitor (ex nunc), iar nu si in trecut (ex tunc);c)
problema suspendarii executarii, din motive de forta majora , pe toata
durata imposibilitatii de executare, se pune numai in cazul actelor juridice
cu executare succesiva;d) in cazul actelor juridice cu executare succesiva,
pentru fiecare prestatie curge cate o prescriptie extinctiva distincta.