Proiect de lecţie

(Acest proiect este propus pentru o clasă obişnuită în care sunt integraţi copii cu CES).

PROPUNĂTOR: Onofrei Elena Cătălina(căs.Ivanov)

CLASA: a III-a.
OBIECTUL: Ştiinţe.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Plante cultivate şi spontane.
CONŢINUT: Din ce este alcătuită o plantă ?
TIPUL LECŢIEI: predare – învăţare.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.1. să recunoască componentele de natură ştiinţifică din mediul apropiat;
1.2. să diferenţieze caracteristicile mediului apropiat;
2.1. să folosească instrumente familiare pentru a descoperi însuşiri ale vieţuitoarelor şi
caracteristici ale mediului de trai;
2.4. să formuleze concluzii intuitive pe baza datelor extrase din experienţele desfăşurate sau
din observarea unor fenomene.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
PENTRU ELEVII OBIŞNUIŢI:
COGNITIVE
OC1: să identifice părţile componente ale unei plante, având drept sprijin informaţiile
dobândite prin observarea dirijată, cele din textul lecţiei şi discuţiile purtate în clasă;
OC2: să precizeze importanţa plantelor pentru celelalte vieţuitoare si pentru om;
OC3: să deseneze una din plantele observate si să indice prin săgeţi părţile componente ale
acesteia, în condiţiile în care au fost intuite imaginile din manual si de pe planşe;
OC4: să marcheze asemănările si deosebirile dintre plantele cultivate si cele spontane;
OC5: să completeze informaţiile oferite de manual cu altele descoperite în alte surse de
informare;
OC6: să lucreze individual/ în echipă pentru îndeplinirea unor sarcini.

PENTRU ELEVII CU C.E.S. :

Obiectivele OC1, OC3, OC6 sunt comune
Pentru elevul G.D.:
OC2: să exprime prin desen importanţa plantelor pentru om , ( de exemplu, copii care sunt
fericiţi, la joacă, într-un parc) ;
OC4: să observe într-un atlas botanic imagini cu plante cultivate si spontane ;
OC5: să completeze propoziţii lacunare cu informaţii despre plante;
OC7: să se plaseze mereu în competiţie cu sine însuşi, stimulat de către colegi si învăţătoare,
pentru înţelegerea si efectuarea corectă a sarcinilor diferenţiate pe care le primeşte.
Pentru elevul Z.R.:
OC2: să deseneze, după posibilităţile sale, plante dintr-un parc;
OC4: să intuiască, dirijat de un coleg tutore, unele plante din atlasul botanic;
OC5: să completeze câteva propoziţii lacunare, ajutat de către învăţătoare;
OC7: să-şi stimuleze dorinţa de autodepăşire, încurajat de colegi şi învăţătoare.

1
OBIECTIVE MOTRICE: (pentru toţi elevii, inclusiv pentru G.D.şi Z.R.)
OM1: să-si dirijeze efortul oculo-motor către centrul de interes vizat de către învăţătoare;
OM2: să mânuiască cu atenţie materialele oferite spre observare;

OBIECTIVE AFECTIVE: (comune)

OA1: să accepte solicitările învăţătoarei;
OA2: să se mobilizeze în rezolvarea exerciţiilor;
OA3: să manifeste interes în realizarea sarcinilor propuse;
OA4: să se bucure de aprecierile primite.

RESURSE:
A. Bibliografice:

1. oficiale:
Programe şcolare pentru învăţământul primar, Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, Bucureşti, 2004.
Peneş, Marcela, Ştiinţe-manual pentru clasa a III-a, Editura Aramis,
Bucureşti, 2006.

2. informative:
Neamţu, Cristina, Gherguţ, Alois, Psihopedagogie specială, Editura Polirom,
Iaşi, 2000.
Gherguţ, Alois,Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2005

3. didactice:
Ghid metodologic de aplicare a progamei şcolare de ştiinţe ale naturii la
clasele a III-a si a IV-a, Ministerul Educaţiei si Cercetării, Bucureşti, 2004.

B. Metodologice:
a. strategia didactică: inductiv-deductivă;
b. metode si procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, problematizarea,
învăţarea prin descoperire, activitate independentă, exerciţiul,jocul didactic, învăţarea pe
echipe.
c. forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe;
d. mijloace de învăţământ: planşe cu plante, Atlas botanic, E.D.P., Bucureşti,
1980;; plante puse la încolţit, caiete speciale, fişe cu informaţii, ghivece cu flori.

C. Temporale: 45 min.

D. Umane: elevii, învăţătoarea clasei;

profesor de sprijin, părinţii unuia dintre elevi (în afara orei de curs)

2
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Activitatea Activitatea elevilor cu cerinţe

învăţătorului / Activitatea elevilor educative speciale
Secvenţele activităţii
1.Moment Constituirea grupelor de elevi. Elevii primesc fişe pentru desen,
organizatoric Distribuirea materialelor de lucru. caiet cu propoziţii lacunare
scrise de către învăţător,
creioane colorate.
2.Reactualizarea Elevii răspund: G.D.va realiza un desen în care
cunoştinţelor( medii de -locul din natură unde trăiesc să reprezinte două –trei animale
viaţă) vieţuitoarele; sau plante în mediul în care
Învăţătoarea cere -vieţuitoarele preferă anumite trăiesc.Ca model, va avea în faţă
elevilor să definească condiţii de viaţă; un atlas zoologic în care apar
mediile de viaţă, să -mediul de viaţă terestru/ mediul imagini cu vieţuitoare în mediul
motiveze de ce aleg acvatic; lor de viaţă..Apoi, va motiva de
plantele sau animalele -corpul lor se adaptează, suferind ce îndrăgeşte el aceste
anumite medii de viaţă, modificări. vieţuitoare si de ce nu si le poate
să exemplifice imagina trăind în alte
vieţuitoare care trăiesc locuri.Dacă răspunde corect,
în aceste medii, să învăţătoarea îl va recompensa,
explice cum pot rezista desenându-i pe fişă un soare
unele dintre ele în două care îi zâmbeşte, fericit că a
medii de viaţă diferite. răspuns bine.Dacă greşeşte,
colegii de grupă îl vor
ajuta,oferindu-i indicii de
genul:”dacă nu ar trăi în apă, ce
s-ar întâmpla cu peştii ?”;”raţa
stă în apă atunci când…si pe
uscat atunci când…” etc.
Z.R. va primi o fişă pe care este
desenat un mediu de viaţă
terestru (în pădure), în care el va
desena un animal care trăieşte
acolo. La fel va trebui să facă,
desenând un animal care trăieşte
în apă.
3. Captarea atenţiei Elevii observă plantele cultivate si G.D. observă plantele din
Activitate frontală- îngrijite de ei.Răspund: ghiveci, este solicitat să spună
îndrumă elevii să -sunt corpuri cu viaţă; dacă vede toate părţile plantei.
observe plante cultivate -răsar dintr-o sămânţă, se Este solicitat să spună unde este
si îngrijite de ei; dezvoltă, cresc, se înmulţesc si mor rădăcina plantei (în pământ).
“Ce fel de corpuri sunt Intuiesc părţile observabile ale Z .R. este dirijat de către colegul
plantele? De ce?” plantelor din ghivece.Descriu său de bancă, acesta fiind unul
“Descrieţi modul în care modul în care au fost cultivate. foarte bun şi dispus să ajute, să

3
au fost cultivate.”
4. Anunţarea temei
si a obiectivelor Ascultă cu atenţie care este tema si
urmărite
Se vor anunţa tema
lecţiei (alcătuirea
plantei) si obiectivele
urmărite(recunoaşterea
părţilor plantei,
cunoaşterea importanţei
lor, recunoaşterea
plantelor cultivate si
spontane).
5. Dirijarea învăţării
A) Intuirea imaginilor Elevii vor observa în imaginile din
din manual
obiectivele.
manual copii care plantează
flori, pomi în curtea şcolii)
si vor preciza părţile
componente ale plantelor.
observe părţile plantei. Acesta îi
arată fiecare parte şi îl îndrumă
să le numească împreună.
G.D.şi Z.R. ascultă ce temă vor
învăţa si ce vor încerca să
înţeleagă din această activitate.
Pentru a li se crea o motivaţie de
a învăţa, învăţătoarea le promite
drept răsplată pentru lucrul lor
corect în această oră că vor
primi în dar acele ghivece cu
flori pe care le vor alege, pentru
a le îngriji acasă.
G.D. şi Z.R. vor observa
imaginile si repetă,după un
coleg care a dat răspunsul
corect, care sunt părţile plantei.
În acelaşi timp, le arată pe o
planşă în care sunt reprezentate
schiţat.

B) Observarea unei Elevii urmăresc părţile componente G.D. observă părţile plantei si
plante ale plantei în mărime completează propoziţiile
Li se prezintă elevilor o naturală, dar si la planşă. lacunare, ajutat de învăţătoare.
plantă care are toate Notează în caiete sub formă de “Plantele sunt corpuri cu viaţă.
părţile componente. schemă noţiunile însuşite. Ele sunt alcătuite din:
Notează la tablă , sub -rădăcină
formă de schemă, -tulpină
noţiunile transmise. -frunze
-flori-fructe-seminţe”
Z.R. primeşte o fişă în care sunt
desenate cu creion negru părţile
plantei şi indicate denumirile
fiecăreia. El va reveni asupra lor,
colorându-le în culoarea pe care
o au în natură. Repetă cum se
numesc părţile principale ale
plantei.
C) Identificarea Deducerea cu ajutorul conversaţiei G.D. primeşte sarcină să
importanţei plantelor a rolului plantelor pentru deseneze legume pe care le
(pentru om si vieţuitoare om si vieţuitoare: consumă cu plăcere si să asculte
-asigură hrana omului si a explicaţiile pe care le dau colegii
animalelor; lui.

4
 -asigură oxigenul necesar vieţii;
-aduc precipitaţii (pădurea) etc.
D)Compararea unei Elevii observă pe planşă plante
plante cultivate cu o cultivate(fasole,grâu,varză)
plantă din flora spontană si deduc modul de
cultivare-plantă cultivată
Motivează de ce cultivă omul
plante.Observă o plantă din flora
spontană.Descoperă denumirea si
importanţa ei.Completează
schema.
E)Identificarea Elevii sunt dirijaţi să observe si să
asemănărilor compare o plantă care trăieşte în
/deosebirilor dintre mediul terestru cu o plantă
plantele terestre si cele acvatică.Le denumesc.
acvatice.
6.Fixarea cunoştinţelor *Activitate frontală
Exerciţiul nr. 1, p. 17-intuirea
imaginilor si alegerea răspunsului
corect;
5
Sau, poate să aleagă să deseneze
un parc plin de pomi si copii
care se joacă, fericiţi.
Z.R. are ca sarcină să deseneze
planta care îi place mai mult.
Trebuie să fie atent să aibă toate
părţile principale, inclusiv
rădăcina fixată în pământ. Va fi
monitorizat de către învăţătoare.
G.D. este dirijat să observe
plantele cultivate de om si pe
cele spontane, timp în care
ascultă cu atenţie care sunt
diferenţele dintre cele două
tipuri de plante.Este solicitat să
repete clasificarea
plantelor:cultivate si spontane.
Completează propoziţiile:
Plantele semănate si îngrijite de
om se numesc plante cultivate.
Plantele care cresc si se
înmulţesc singure sunt plante
spontane.
Este verificat si ajutat de
învăţătoare.
La fel se va proceda şi cu Z.R.,
pe care îl va dirija, alături de
învăţătoare şi colegul de bancă,
care îl ajută să disocieze cele
două noţiuni arătându-i în
momentul completării
propoziţiilor lacunare exemple
de plante din fiecare categorie.
G.D. repetă ce plante vede pe
planşă dintre cele terestre si
dintre cele acvatice.Dacă
greşeşte este ajutat să
verbalizeze.
Z.R. observă, alături de colegi.
Le arată, verbalizează.
G.D. şi Z.R. sunt ajutati de
colegii de bancă, aceştia fiind
dintre cei mai buni la
învăţătură,să aleagă răspunsul
 Exerciţiul nr.2-alcătuirea plantei;
Exerciţiul nr.3-gruparea unor
plante după forma de cultivare.
*Activitate pe grupe mici
Exerciţiile nr.1 si 2 din caietul
special (pot apela la ajutorul
colegului de bancă).
7.Obţinerea *Activitate independentă
performanţei Elevii rezolvă sarcinile exerciţiilor
*feed-back-ul nr.4,5,6-p.18, din caietul special:
-să deseneze un copac si să indice
părţile plantei;
-să recunoască plantele care s-au
“rătăcit” în imagine;
să asocieze desenul cu denumirea
plantei.
8.Asigurarea retenţiei *Tema pentru acasă-ex. nr.2,
si transferului p.17(caietul special);
-organizarea unei activităţi pe
echipe de colectare de plante
medicinale si date despre
importanţa lor;
„Vrei să ştii mai mult?”(date noi
despre plante si importanţa lor).
*Aprecieri si recomandări conform
răspunsurilor date si gradului de
participare la lecţie.
corect. Le motivează alegerea
răspunsului.
Învăţătoarea verifică si dă
indicaţii.
Se lucrează în colaborare, sub
atenta îndrumare a învăţătoarei.
Sarcinile îi sunt date sub formă
de joc:
“Înţepăm cu săgeata locul
rădăcinii, al tulpinii etc.Să le
arătăm drumul spre casă
plantelor care s-au rătăcit!Caută
între denumiri si potriveşte cu
desenul.”
Dacă rezolvă satisfăcător sunt
lăudati, dacă greşesc sunt ajutaţi.
G.D.va rezolva sarcinile din
temă îndrumat de profesorul de
sprijin.Este încurajat să caute la
centrul de plasament unde stă, la
bibliotecă,informaţii despre
plante.
Z.R. va rezolva tema ajutat de
către părinţii care primesc
indicaţii de la învăţătoare. Se
oferă cu plăcere să colecteze
plante, împreună cu mama, în
timpul unei plimbări pe dealul
din apropierea şcolii.
Pentru că au rezolvat bine
sarcinile primite, primesc în dar
ghiveciul cu floarea care le-a
plăcut cel mai mult.