PORUMBUL

Importanta culturii este data de compozitia chimica si utilizarile recoltei.

In compozitia chimica a boabelor,intalnim urmatoarele componenteȘhidrati de carbon 65-

72%(cea mai mare parte-amidon),substante proteice 8-14%,apa 11-13,5%,lipide 3-
5%,celuloza 2-3%,saruri minerale 1,7%,vitamine,enzime,acizi organici si fitohormoni de
crestere.

Valoarea furajera este echivalenta a 1,3 U.N. si 70-80g proteina digestibila/kg.boabe.

Utilizarile recoltei: domenii : alimentatie umana 15% din productia mondiala,furajare

animala(diverse forme)75-80% din productia mondiala,iar diferenta se utilizeaza pe filiera
industriala,pentru o paleta larga de produse.Produsele finite realizate din diverse ingrediente
provenite din porumb sunt destul de diversificate.

Pentru alimentatia umana,regasim porumb in producerea de :mamaliga,porumb

fiert/copt,popcorn,dar si fast food,sosuri,produse de cofetarie,inghetata etc.

Pe filiera industriala:UTILIZARI:glucoza,aspartan,acid lactic,citric,bauturi fermentate,alcool

alimentar,acetona,etanol,bioetanol,biogaz.

In medicina: perfuzii,plasma sangvina,proteze biodegradabile,antibiotice.

In furaje: se pot utiliza boabe ca atare sau in retete de nutreturi combinate(diverse

categorii de animale),avand pondere ridicata pentru suine la ingrasat,bovine etc.

Resturile vegetale se utilizeaza pentru rumegatoare ca furaj de completare sau

brichetare(material combustibil) sau porumb siloz(bovine-recoltat in faza de lapte-ceara) sau
pentru producerea de biogaz.

Importanta agronomica este data de:

Plasticitate ecologica ridicata

Gama larga de hibrizi

Rezistenta la seceta

Capacitate mare de productie

Valorificarea eficienta a apei(precipitatii,irigatii)

Raspuns favorabil la aplicarea ingrasamintelor

Productii constante

Cultura mecanizata integral

Capacitate de depozitare,manipulare,trasnport pe distante mari

Cantitati mici de samanta/ha

Productii 4(5)-17 t/ha.

Raspandire,suprafete,productii

Suprafata mondiala:185 mil.ha

Productia mondiala: >1 mil.tone

Productia medie: 5520 kg./ha

Arealul de cultura de la 43* lat.S(Argentina) si 63* lat.N (sudul Canadei) pentru boabe.

Pentru siloz: 42* lat.S (Noua Zeelanda) si 68* lat.N(Suedia)

Mari producatori:

SUA – 33 mil.ha

Brazilia – 13 mil.ha

India – 8 mil.ha

Argentina- 3,7 mil.ha

Tanzania-3,1 mil.ha

Romania – 2,7 mil.ha

Mari exportatori:

SUA 45 mil.tone

Argentina 15 mil.tone

India,Ucraina,Ungaria,Brazilia,Romania.

Mari importatori:

Japonia (9 mil.tone),China,Coreea,Egipt,Iran,Iordania,Spania.

In Romania,suprafata cultivata este de 2,5-3,7 mil.ha,iar productia medie-5500kg./ha.

SISTEMATICA SI HIBRIZI

Clasa : MONOCOTYLEDONOPSIDA

Ordinul: GRAMINALES

Familia: GRAMINEAE

Subfamilia: PANICOIDEAE
Tribul: MAYDEAE

Specia: ZEA MAYS

Este generalizat in cultura hibrizilor,incepand din 1954,de provenienta americana si italiana

sin din 1961-romaneasca.

Exista in cultura 3 tipuri de hibrizi:

Simpli:obtinuti din linii consangvinizate,iar aceste linii obtinute prin autopolenizare dirijata 5-7
ani.

:la acesti hibrizi,efectul heterozis determina cresterea productiei cu 30-40% fata de

soiuri.

Durabili:rezulta din hibridarea dintre 2 hibrizi simpli.

Triliniari:din hibridarea unui hibrid simplu si linie consangvinizata.

Sortimentul de hibrizi este diversificat,iar in functie de perioada de vegetatie,sunt grupati in

mai multe grupe de precocitate,cu durata de vegetatie intre 100-150 zile.

Hibrizii se clasifica dupa FAO in 0 grupe de precocitate,la nivel international,iar pentru

Romania-6 grupe de precocitate:

Extratimpurii – gr.100-199

Timpurii – gr.200-299

Semitimpurii- gr.300-399

Semitardivi – gr.400-499

Tardivi – gr.500-599

Foarte tardivi- >600

In functie de potentialul termic al zonei,se vor alege hibrizii cei mai productivi,in functie de
experienta acumulata in anii anteriori.

Potentialul termic se exprima in unitati termice utile ∑t* > 10*,acumulate de la semanat la
ajungerea la maturitate.

In functie de potentialul termic,in Romania se zoneaza astfel:

Zona I > 1600 UTU-sudul judetelor care au iesire la Dunare

(Dolj,Olt,Teleorman,Giurgiu,Calarasi,Tulcea,Constanta,Ialomita,Braila)-gr.500-600-
pl.premerg.200)

Zona II 1600-1500 UTU-in continuarea zonei I spre interiorul tarii+Campia de

Vest(Timis,Arad)-gr.400-500(pl.premerg.-grau 300)
Zona III 1500-1400 UTU-judetele de la limita estica(Galati,Iasi,Botosani)-gr.300-
400(pl.premerg.grau 200)

Zona IV 1400-1300 UTU-Satu Mare,Buzau,Vrancea,sudul judetelor

Arges,Dambovita,Prahova,Valcea,Gorj-gr.200-300 (pl.premerg. grau 100-200)

Zona V 1100-1000 UTU-zona de campie din interiorul arcului carpatic(Mures) gr.100-200.

Zona VI 800-1000 UTU-un areal restrans in interiorul arcului carpatic-1800 m (Suceava)

gr.100.

CONVARIETATI LA PORUMB

Zea mays dentiformis(porumbul american/dinte de cal/furajer) cuprinde cel mai mare nr de

hibrizi in toate grupele de precocitate,caracterizat prin productie ridicata,boane mari cu forma
evidenta de dinte de cal,prezinta la partea superioara o misuna evidenta,endospermul este
amidonos,continutul de proteina 8-10%.

Zea mays indurata(porumb cu bob sticlos,romanesc) la care boabele sunt rotunjite,zona

sticloasa are pondere mare,continut de proteina 13-15%,productivitate mai mica(malai grisat).

Zea mays aorista-prezinta caracteristici intermediare intre primele convarietati,boabele sunt

dentate,iar zona sticloasa se afla pe partile laterale.

Zea mays sacharata-boabele mature sunt zbarcite,cu o cantitate mare de zaharuri pentru
destinatia-alimentatia umana sau boabe in conserva.

Zea mays everta(pt.floricele) boabe mici,ascutite,de diverse culori-albastre,galbene,rosii etc.

Zea mays tunicata-bob imbracat,utilizat in ameliorare-rezistenta la factorii de stres.

Zea mays ceratina-bob ceros

Zea mays japonia-porumb ornamental,talie mica,frunze brazdate de linii divers colorate.

Zea mays gigans-porumb tropical,talie 9m,stiuletii>50cm,cu boabe dentate de culoare alba.

FENOLOGIA LA PORUMB

Perioada de vegetatie cuprinde o succesiune de faze de la semanat la recoltare,in care se

elaboreaza biomasa epigee si componentele de productie ale stiuletilor.

Faza 0-intervalul semanat-rasarire-durata intre 8 si peste 20 de zile,in functie de temperatura

si umiditatea solului.SGT -100-120*,iar in intervalul pana la rasarire exista riscul putrezirii
semintelor,daca umiditatea solului este ridicata sau atac de daunatori,daca vremea este
secetoasa si calda.

Faza 0,5-1-corespunde cu formarea a 2-4 frunze sau 2 saptamani dupa rasarire,in care exista
riscul pentru unii daunatori si incepe perioada pentru aplicarea erbicidelor hormonale.Exista
riscul aparitiei brumelor sau ingheturilor tarzii,care pot afecta plantele.
Faza 1,5-2-corespunde cu 6-8 frunze sau 4 saptamani dupa rasarire,talia plantelor 40-50
cm,se pot aplica erbicide sulfonil-ureice si incepe consumul ridicat de N P K,care contribuie la
marimea stiuletilor.

Faza 2,5-3-corespunde cu formarea a 10-12 frunze,viteza de crestere este

accentuata,corespunde cu sf.lunii mai,cand se elaboreaza masa componentelor de productie
a stiuletilor-talia 1m,iar indicele supeafetei foliare>3 unitati.

Faza 3,5-4-corespunde cu formarea a 14-16 frunze sau aparitia paniculului,la hibrizii tardivi.Se
instaleaza palierul hidric.

Faza 5-aparitia matasii,polenizare si fecundare,consumul de apa depaseste 5mm/mp/zi,iar

temperaturile ridicate si stresul hidirc accentueaza decalajul intre eliberarea polenului si
polenizarea stiuletilor(jumatatea lunii iunie).

Faza 6-formarea si umplerea boabelor-dureaza peste 20 de zile,iar temperaturile ridicate si

stresul hidric influenteaza lungimea stiuletilor si nr.boabe/rand.

Faza 7-maturitatea in lapte,la circa 25-30 zile,dupa aparitia matasii.

Faza 8-maturitatea in ceara-umiditatea boabelor <38%

Faza 9-maturitatea fiziologica-umiditatea <30% si s0au incheiat procesele de bioacumulare,iar

la baza bobului a aparut stratul negru.

Faza 10-maturitatea de recoltare-umiditatea boabelor <15%,iar plantele sunt

uscate.Calendaristic,in functie de mersul vremii si zona de cultura(15 sept.-15 octombrie-chiar
noiembrie).

PARTICULARITATILE BIOLOGICE LA PORUMB

SISTEMUL RADICULAR

La germinatie,prezinta o singura radacina embrionara,iar la 5-7 zile dupa germinatie,formeaza

un nod pe portiunea de tulpina situata intre bob si suprafata solului.

Intervalul intre nod si samanta=MEZOCOTIL,pe care se vor forma intre 3-7 radacini fasciculate
temporare cu rol in absorbtia apei si elementelor nutritive.

Pe masura aparitiei frunzelor,se vor forma 6-8 noduri subterane,de la care apar 8-20 radacini
fasciculate permanente,care se vor dezvolta in profunzime 2-3 m si lateral 90-100 cm,care vor
explora un volum mare de sol pentru aprovizionarea cu apa si elemente nutritive.

TULPINA

Prezinta noduri si internoduri

Nr. De internoduri se coreleaza cu precocitatea hibridului-de la 14 internoduri la hibrizii

extratimpurii la peste 22 la hibrizi tardivi,talia plantelor 1,5-3 m(frecventa),dar la porumbul
tropical 9m.
Diametrul tulpinii se coreleaza cu densitatea,caracteristici genetice,aprovizionarea cu
apa,elemente nutritive,grad de imburuienare.

Se acumuleaza substante de rezerva si apa care sunt utilizate de plante in perioadele

secetoase,contribuind la formarea si umplerea boabelor(30%).

APARATUL FOLIAR

Prezinta teaca si limb,nr.de frunze se coreleaza cu precocitatea de la 14 la >22,limbul frunzelor

este lanceolat,nervatiune paralela in zona nervurii mediane,prezinta celule buliforme care,in
perioade secetoase,produce rasucirea frunzelor si reducerea suprafetei de evapotranspiratie.

Indicele suprafetei foliare are val. 4-5 in conditii de neirigat,ajungand la 5-6(irigare) si se

coreleaza cu densitatea,nutritia cu azot si pozitia frunzelor.

Pentru densitati mari,hibrizii au pozitia frunzelor in unghi mai mic de 45*.

Pe masura formarii boabelor,frunzele bazale se ingalbenesc si se usuca.

INFLORESCENTA

Planta unisexuat-monoica,prezentand inflorescenta mascula dispusa terminal (panicul) cu

lungimea de 20 cm si cu diverse grade de ramificare.

Inflorescenta femela-spic modificat=spadix(stiulete)

Nr de stiuleti este o caracteristica genetica;de regula,se pot forma 1-3 din care vor forma boabe
1-2.

Greutatea stiuletilor 50-500g.

In cazul formarii mai multor stiuleti cu boabe,boabele sunt neuniforme,dupa recoltare,MMb de

la 50-1000g,cel mai frecvent-200-300g.

Randamentul de boabe 75-85%,in functie de umiditatea la recoltare.

Nr de randuri boabe/stiulete este o caracteristica de hibrid si pot fi 12-14 randuri(timpurii) 16-

18 randuri(tardivi).

CARIOPSA LA PORUMB

Prezinta tegument cu ponderea 5-6 %,embrion 8-12% si endosperm 80%.

In cazul fabricarii amidonului,prezinta interes hibrizii dentati,cu boabe mari,in vederea separarii
embrionilor,cu destinatia ulei.

PARTICULARITATI ECOLOGICE

CONDITII PENTRU TEMPERATURA

Specie termofila

Min.germinatie +10*,dar exista hibrizi +6*.(prezinta interes determinarea cold test-ului).

Optima de germinatie +30*.

Suma unitatilor termice utile pentru rasarire 80-120.

Porumbul rasare in 8-10 zile,in conditii optime de temperatura si umiditate,dar rasarirea

intarzie >20 zile in cazul decalajului de temperatura zi-noapte.

In perioada infloritului,polezinarii si fecundarii,temperatura optima 22*,umiditatea relativa 70-

80%.

Temperaturi > 35*,pe fondul stresului hidric,produce un decalaj intre aparitia polenului si
aparitia matasii-PROTANDRIE,cu efect asupra viabilitatii polenului si a capacitatii de captare
de catre matase.

Daca continua stresul termic si hidric,matasea creste in lungime.

In perioasa umplerii boabelor,temperaturi ridicate pe fondul stresului hidric,influenteaza

considerabil MMB si procesul de sistavire.

CONDITII PENTRU UMIDITATE

Consumul specific 230-440-precocitate hibrid

Este rezistent la seceta dar productia de boabe este afectata semnificativ de deficitul de
umiditate in intervalul aparitia panicul-maturitatea in lapte(10 iunie-15 august).

Cerinte optime pt umiditate-60-80mm(mai),100-120mm(iunie-iulie),60mm(august).

Aceasta repartitie corespunde cu zona cordonul porumbului SUA.

CERINTE PENTRU SOL

Prefera sol cu regim aerohidric favorabil,cu textura luto-nisipoasa,iar cele mai favorabile
sunt:aluviosolurile,cernoziomurile,faeoziomurile,kastanoziomurile.

Preluvosolurile prezinta dezavantaje:continut mare in argila,retin umiditatea in primavara pe o

perioada indelungata,se intarzie semanatul,risc de maturitate intarziata.

Val.pH optime 6,5-7,5 (5 sau 8)

Nu se cultiva pe soluri nisipoase(in conditii de irigare)

TEHNOLOGIA DE CULTURA

ROTATIA SI ASOLAMENTUL-ocupa >60% din suprafata cu cereale si intra obligatoriu in

rotatie cu graul.Sunt considerate bune premergatoare-cer.oaioase,cartof,sfecla de
zahar,plante furajere.Suporta monocultura cu conditia rezolvarii resturilor
vegetale,combaterea buruienilor,fertilizarii,aprovizionarea cu apa.In monocultura,exista riscul
contaminarii cu Fusarium sau instalarea daunatorilor Ostrinia nubilalis,Diabrotica virgifera,care
favorizeaza caderea plantelor.Pe solurile argiloase,se prefera rotatia porumb-trifoi rosu,care
amelioreaza regimul aerohidric al solului.In asolament de 3-4 ani ,poate creste productia cu
15-25% fata de monocultura de porumb.
FERTILIZAREA LA PORUMB-porumbul consuma cantitati mari de elemente nutritive
deoarece realizeaza productii de biomasa totala de 20-27 t/ha,din care productia de boabe >5-
10(15) t/ha.

Consumul specific de elemente nutritive se situeaza intre 14-28 kg N,9-17 kg P,17-34 kg

K,pentru 1000 kg boabe si productia secundara aferenta.Un indice de recolta de 33-40%.

Raspunde favorabil la fertilizare organica,chiar si foliara.

Cea chimica-raspunde favorabil la ingrasaminte cu N P K,dar si cu amendamente ,unde este

cazul.

N-se aplica in doze variabile de la 90-230 si pana la 320 kg/ha pentru productia de
boabe,favorizand potentialul de productie al stiuletilor si contribuie la MMB,favorizeaza
continutul in proteine,mareste indicele suprafetei foliare,intensifica activitatea fotosintetica.

Deficitul de N reduce nr de boabe pe stiulete,MMb,putand determina scaderea productiei de

pana la 70%.

Pentru o nutritie echilibrata,se acorda atentie momentului de aplicare.

Obligatoriu,cea mai mare parte din N se aplica la PPG,dar acesta se poate completa la
semanat sau in vegetatie pana la aparitia 6-8 frunze.

Deficitul de N,incepand cu faza de 8 frunze,afecteaza marimea stiuletilor,gradul de acoperire

cu boabe.

P-contribuie la : absorbtia N,mareste rezistenta la seceta,echilibreaza nutritia,impreuna cu N

contribuie la productia de boabe si la componentele biochimice ale boabelor.

Se aplica in doze de 60-150kg/ha,ca ingrasamant simplu sub aratura de baza sau din
ingrasaminte complexe impreuna cu N.

Cea mai mare parte din N si P se pot regasi in boabe.

K-se regaseste in ponderea cea mai mare in tulpini si frunze.

Contribuie la echilibrarea nutritiei.

Se aplica in doze de 60-120 kg/ha,sub aratura de baza sau dat cu N si P,din ingrasaminte
complexe.

Ingrasamintele compuse aplicate ca starter odata cu semanatul vor contribui la reducerea

sistemului radicular,plantele ramanand lenese.

Ingrasaminte organice-sub forma de gunoi de grajd,dejectii lichide si semilichide.

Se utilizeaza doze 20-40 t/ha.

Amelioreaza insusirile agrochimice si microbiologice ale solului.

Fertilizarea foliara

Completeaza fertilizarea minerala si organica in faze de vegetatie,mai avansate si formarea

boabelor,dar necesita echipamente telescopice.

Se pot utiliza:MicroFert,Agrolife,Nutrilif,Nutrivit etc.

In primaverile ploioase si in cazul utilizarii unei doze mari de P=>carenta Zn care se

exteriorizeaza prin aparitia de dungi albe paralele cu nervurile …….

Manifestarea deficitului incepe cu faza de 5-6 frunze si se pot aplica stropiri foliare cu sulfat de
Zn.

Pe solurile acide 5-6 este necesara aplicarea amendamentelor,utilizand CaCo3 5-6 t/ha la
interval de 4-5 ani.

LUCRARILE SOLULUI

Pentru a reduce efectul factorilor limitativi asupra potentialului de productie al hibrizilor la

cultura porumbului,ar fi de dorit sistemul de lucrari clasice.

Contribuie la : ameliorarea regimului aerohidric,conservarea apei in sezonul ploios,nivelarea

terenului,reducerea gradului de eroziune,asigurarea conditiilor optime de vegetatie in sezonul
cu factorii limitativi.

Succesiunea lucrarilor clasice :

Dezmiristit

Arat de baza

Intretinerea/discuitul araturii

PPG

Se practica si alte sisteme de lucrari-se poate renunta la aratura,utilizand un cizel(plug fara

cormana),realizand mobilizarea solului la o anumita adancime.

Minimum till: la o singura trecere,asigura mobilizarea solului,aplicarea

ingrasamintelor,erbicidelor si semanatul dar care necesita utilaje complexe.

No till-in miriste,plantele premergatoare se mobilizeaza solul in directia randurilor de semanat.

In cadrul asolamentului,la un interval de 3-4 ani,se recomanda lucrarea de scarificare la

adancimea de 50-60 cm,in anul in care se practica cultura de porumb.

SAMANTA SI SEMANATUL

Obligat,samanta certificata,hibrida,F1 cu indice de calitate P=98% si G=85%.

Pentru protectia impotriva agentilor patogeni,cum ar fi:Fusarium,Ustilago,Penicilium,care pot
determina clocirea semintelor si afectarea P la rasarire,se fac tratamente la samanta
,folosind:TIRAMET,TIVATAX,FLOWSAN,SEMNAL,PRELUDE.

Impotriva daunatorilor din rezerva solului,cum ar fi:Tanymecus,Opatrum,Sabulosum,se pot

utiliza:NUPRID MAX,SEEDOREN,COSMOS sau insecto-fungicid-CROPLINE.

EPOCA DE SEMANAT

Corespunde cu realizarea 5*C de 9-10*C,3 zile consecutive la adancimea de 10 cm in sol,iar

vremea cu tendinta de incalzire.Calendaristic:prima jumatate a lunii aprilie(Campia Romana)
sau a doua decada in CP din Vest si ultima decada in zone racoroase.

Se acorda atentie sortimentului de hibrizi pentru a evita perioada palierului hidric sin sezonul
secetos cu 5*C excesul.

Perioada de semanat:precocitatea hibridului,aprovizionarea cu apa,aprovizionarea cu

elemente nutritive si nivelul tehnologic.

Pentru conditii de neirigat se lucreaza cu :

45.000-50.000 pl.recolt./ha pt hibrizii tardivi ajungand la 60.000-70.000(pt.irigat)

55.000-60.000 pl.recolt./ha pt hibrizii m.,ajungand la 70.000-80.000(pt irigat)

70.000 pl.recolt./ha pt hibrizii timpurii,ajungand pana la 90.000(pt.irigat)

SCHEMA DE SEMANAT

Distanta intre randuri : 70 cm

Adancimea de semanat : 5-6 cm

Cantitatea de samanta la ha : 12-15 kg/ha

ECHIPAMENTE DE SEMANAT

Semanatori SPC,SPP/6,8,12,24

Semanatul incepe cu hibrizii timpurii care au cold test ridicat

Temperatura minima +6*C de germinatie.

LUCRARI DE INGRIJIRE

Se pot utiliza stimulatori de germinatie(Feprosyn).

Lucrarile de ingrijire au scopul de combatere a buruienilor,daunatorilor si irigarea culturii.

 COMBATEREA BURUIENILOR

Urmareste reducerea efectului factorilor limitativi asupra componentelor de productie care se

elaboreaza incepand cu faza de 3-5 frunze pana la recoltare.

Se ia in considerare o combatere integrata,apeland la rotatie si asolament,lucrarile solului,iar

dupa instalarea culturii,se apeleaza la lucrari mecanice,lucrari manuale si combaterea chimica.

Gradul de imburuienare,in cadrul solelor cu porumb este diferit,in functie de starea culturala a
terenului.

Influenta imburuienarii asupra hibrizilor are ca efect scaderea productiei de la 27 la 95%.

Lucrarile mecanice sunt reprezentate de prasila=>se pot efectua 2-3 prasile,incepand cu faza
de 3-4 frunze,acordand atentie adancimii de lucru,viteza si distanta.

Prima prasila=viteza 4-6 km/h pentru a evita culcarea platelor la pamant,in faza de 4 frunze,iar
adancimea 80 cm.

Prasila II = urmeaza la un interval de 12-14 zile fata de prima;se reduce adancimea de lucru
la 6-8 cm si viteza la 8-10km/h.

Uneori,in cazul combaterii cu erbicide,se renunta la prasile mecanica dar in afara combaterii
buruienilor,se consuma apa,reducerea evapo-transpiratiei,reglarea regimului
aerohidric,afanarea solului.

Lucrarile manuale-pot fi practicate pe suprafete mici,cu efecte foarte favorabile dar cu costuri
mari.

Cea mai eficienta combatere se realizeaza prin aplicarea de erbicide.

Eficienta erbicidelor este data de momentul de aplicare,faza de vegetatie a porumbului,faza

de vegetatie a buruienilor si temperatura de aplicare.

In sortimentul de erbicide exista produse care se pot aplica preemergent cu incorporare in

zonele sau anii secetosi sau dupa semanantul porumbului fara incorporare,in zonele umede
sau cu primaveri ploioase.

Eficacitatea acestor produse este determinata de formarea unei pelicule,in cazul in care,dupa
aplicare,vine o ploaie de cativa mm sau se aplica o udare cu presiune joasa si doze mici.

Din aceasta gama de erbicide: DUAL GOLD,PENDIGAN,STOMB 330,PLEDGE etc.

Alte produse se pot aplica dupa semanat,dar inainte de rasarire,postemergent timpuriu sau
fara incorporare.

Se poate utiliza : MERLIN PLEX,MERLIN DUO,STOMB AQUA,ADENGO,ACRIS.

Cea mai eficienta combatere se realizeaza in vegetatie,cand porumbul are 4-6 frunze,iar
buruienile dicotiledonaate si monocotiledonate sunt rasarite si au cateva frunze.In acest
caz,vom alege erbicidul in functie de sortimentul de buruieni in lanul de
porumb.MONOCOTILEDONATELE RASAR DUPA RASARIREA PORUMBULUI.
Pentru buruieni dicotiledonate se pot utiliza unul dintre produsele:BUCTRIL UNIVERSAL(fitotoxicitate
la porumb) ,DICOPUR TOP,LONTREL,EXTEREN ULTRA(ia si palamida).

Monocotiledonate anuale si perene:

ASTRAL,KELVIN TOP,KRUZ,MILAGRO,NISTRAL,PRINCIPAL,SPRINT,STRATES ULTRA,NOVA POWER.

Pentru monocotiledonate si dicotiledonate:EQUIP.

Pe solurile infestate cu palamida se pot aplica erbicide totale inainte de semanat si inainte de rasarire.

COMBATEREA BOLILOR

In cursul vegetatiei,pot aparea urmatoarele boli:

USTILAGO MAPHIS,FUSARIUM,RINCHOSPORIUM,RUGINI.

In ultima perioada,pentru protectia impotriva ag.patogeni ,se recomanda produsul OPERA 1L/HA,in
ultima faza in care se poate face interventia terestra.

Opera asigura:rezistenta la patogeni,intensifica fotosinteza,mareste rezistenta la factorii

limitativi,intensifica absorbtia elementelor nutritive,stimuleaza fructificarea.

COMBATEREA DAUNATORILOR

Se realizeaza la avertizare,se in considerare PED-ul,prezinta interes in fazele de vegetatie-TANYMECUS

DILATICOLIS(primavara),AGRIOTES SP,HELICOVERPA ARMIGERIA,OSTRINIA NUBILALIS,DIABROTICA
VIRGIFERA VIRGIFERA.

IRIGAREA CULTURII

Se poate practica o udare de rasarire in zonele secetoase.

Perioada critica pentru apa corespunde cu 10-12 zile inainte de aparitia paniculului pana la maturitatea
in ceara(10-12 iulie),10-20 august in care se re in vedere mentinerea umiditatii solului la 75% din
intervalul umiditatii active la adancimea de pana la 70-80 cm pe soluri permeabile sau 50-70 cm pe sol
cu permeabilitate scazuta.

Sunt necesare 2-4 udari-700-800 m3/ha/udare(soluri permeabile) si 500m3 pe soluri cu permeabilitate

scazuta.

Consumul specific de apa:4800-5800 m3/ha,in functie de precocitate.

RECOLTAREA

Se face la maturitatea de plina,marcata prin aparitia stratului carbovegen(negru in zona de fixare a

bobului pe rahis).

Unii hibrizi isi mentin frunzele verzi.

Se practica recoltarea sub forma de stiuleti si boabe.

Recoltarea in stiuleti : manual si mecanizat.

Manual:incepe cu umidit.boabelor<32-28% si presupune hibrizi rezistenti la scuturarea boabelor in

timpul depanusarii,aruncarii in gramezi,transport.

Mecanizata(in stiuleti)-se recolteaza cu combina echipata cu culegator de stiuleti si

echipament.Resturile vegetale raman pe teren ,iar pentru eliberare,se foloseste un echipament de
tocare.

Umiditatea de recoltare cu combia in stiuleti 28-35% cu pierderi mari la scuturarea boabelor.

Recoltarea sub forma de boabe se face cu combina:echipament de depanusare,echipament de

treier/batozare,boabele si colectarea in buncar,echipament de tocare(20-30 cm).

Umiditatea in boabe-24% si optim 14-15%.

Indicii de calitate:

Umiditatea 14%

Boabe sparte 2,5

Impuritati max.2

Pierderi max.8

Productia de boabe 10-15t.

LEGUMINOASE PENTRU BOABE

Sunt reprezentate de un sortiment de culturi care ocupa suprafete restranse in diverse areale ale
lumii,care au compozitie chimica valoroasa si se utilizeaza in alimentatia umana pentru echilibrarea
necesarului de substante proteice sau pe filiera industriala,se utilizeaza pentru fabricarea uleiului
alimentar sau in retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale.

Specii importante: mazare,fasole,soia,bob,linte,naut,lupin,arahide,latir,fasolita.

Suprafata leguminoaselor pentru boabe este repartizata neuniform la marii producatori,care utilizeaza
materiale prime pe fluxurile de productie.

Particularitatile leguminoaselor pentru boabe si implicatii tehnologice

 Germinatia semintelor poate fi epigeica(cotiledoanele apar la suprafata solului)si au putere

mica de strabatere ex:fasole,soia,bob;
 La alte leguminoase,germinatia este hipogeica ex:mazare,linte,naut;
 Cantitatea de apa pt germinatie >120% din greutatea bobului,iar temperatura de germinatie
1-3 grade (mazare),10-12 grade(fasole,arahide);
 Radacina este pivotanta,avand capacitati diferite de exploatare a solului;
 Tulpina este fistuloasa(goala in interior),iar la unele specii,la maturitate,se culca la sol,datorita
greutatii pastailor,ingreunand recoltarea;
 Inflorirea este esalonata,iar la unele specii,la temperaturi >25 grade,florile sunt avortate sau
pastaile nu formeaza boabe(mazare);
 Pastaile se maturizeaza esalonat,iar la unele specii,sunt indehiscente si boabele se scutura
inainte de recoltare(mazare);
 Boabele sunt de diverse forme si marimi,iar la recoltare,apar probleme la reglajul combinelor
si se inregistreaza un procent ridicat de boabe sparte(fasole).

MAZAREA

Importanta culturii este data de compozitia chimica si utilizarile recoltei.

Boabele ajunse la maturitate,au in compozitie: 30% proteine, 50% hidrati de carbon, 13% apa, 2,5%
saruri minerale, 1,5% lipide,celuloza,vitamine,enzime.

In alimentatia umana,se utilizeaza diferit:

 Boabe verzi inainte de marimea finala provenite de la soiurile zaharate;

 In extrasezon,poate exista in stare congelata sau conserve;
 Boabele ajunse la maturitate,se regasesc ca ingrediente in supe,produse de panificatie,ca
ameliorator,pentru fainurile cu defecte-painea proteinizata;
 Faina de mazare se regaseste ca ingredient in diferite preparate din carne pentru marirea
valorii proteice;
 Resturile vegetale,dupa recoltare,se pot utiliza in hrana bovinelor,caprinelor(14%).
MAZAREA se poate utiliza in compozitia borceagurilor,in asociere cu ovaz,secara,triticale.

In U.E. ,mazarea este recomandata pentru culturile verzi,in sezonul intre culturi,fiind o planta
subventionala.

RASPANDIRE.

Se cultiva in areale umede si racoroase, suprafata mondiala 6,5 mil.ha, productia mondiala 10,5
mil./tone, productia medie 1680kg/ha.

MARI CULTIVATORI

CANADA,CHINA (900.000),INDIA (780.000),RUSIA (750.000),FRANTA (470.000),GERMANIA

(300.000),BELGIA,ANGLIA.

In Romania,suprafata de mazare-18.000 ha, dar in ultimii ani, este o tendinta de crestere a productiei
medii (2016-5t/ha).

PARTICULARITATI ECOLOGICE

CERINTE DE TEMPERATURA

Minima de germinatie-1-3 grade

Optima de germinatie-30 grade.

Pe faze de vegetatie,prefera pana la 18-20 grade,ca valori maximale;

La temperaturi >27 grade,cresterea devine finita si nu mai fructifica;

Dupa rasarire,rezista pana la -6 grade,si exista forme de toamna,care se pot semana in zone cu ierni
blande.

CERINTE PENTRU UMIDITATE

Consumul specific de apa 600-700

Pentru germinatie-120% din greutatea bobului,iar in aprilie-mai,are nevoie de 120mm lunar,pentru a

realiza 4-5t/ha.

Seceta reduce viteza de crestere.

CERINTE PENTRU SOL

Prefera soluri cernoziomice,cu regim aerohidric favorabil explorarii sistemului radicularpana la 1m.

Zone ecologice:

z.foarte favorabile-Campia de Vest

z.favorabile-Campia Romana
SISTEMATICA.SOIURI

Mazarea comuna sau sp.PISUM SATIVUM, cuprinde mai multe varietati,care se difera dupa
aspectul boabelor(supraf.neteda, culoare galbui-rozie, marime mijlocie)-varietatea VULGATUM.

Suprafata neteda, alb rozie, boabe mari-varietatea –GRANDI-DISEMINEUM.

Suprafata neregulata, culoare verde, marime mijlocie- varietatea GLAUCOSPERMUM.(soiuri de

gradina)

SORTIMENTUL DE SOIURI cuprinde:

Soiuri cu crestere nedeterminata care,in conditii favorabile,au talia 90-120 cm , cu flori de

culoare alba, cu 5-7 pastai /planta, si dispuse terminale.

Soiuri tip AFILA , la care foliolele frunzei sunt trasnformate in carcei, iar la sfarsitul cresterii,
plantele formeaza o retea si raman in pozitie verticala pana la recoltare.

Cuprinde soiuri romanesti si straine: AURORA, DORICA, MAGISTRA, VEDEA, ATTIKA.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

1.ROTATIA SI ASOLAMENTUL

Intra in rotatie la 3-4 ani,ca planta amelioratoare deoarece,dupa recoltare,lasa in sol 40-100 kg azot.

Se cultiva dupa porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, cartof.

Nu se cultiva dupa leguminoase sau monocultura,deoarece produce “oboseala solului”.

Se amplaseaza pe sole care se zvanta devreme pentru semanatul cat mai timpuriu.

2.FERTILIZAREA

Consumul specific de elemente nutritive este,pt 1000 kg boabe si recolta secundara aferenta-60 kg
N,9 kg P, 30 kg K, 20 kg Ca, 9 kg Mg.

Dozele de ingrasaminte chimice sunt moderate:

AZOTUL

 Se asigura,datorita bacteriilor fixatoare(Rhizobium leguminosarum).

 Uneori,sunt necesre doze mici de azot(30-50 kg/ha),care se aplica in situatia in care bacteriile
fixatoare sunt absente sau nu sunt active.
 FOSFORUL SI POTASIUL

 Se aplica in doze de la 40-50 kg/ha,sub aratura de baza;

 Raspunde favorabil la fertilizarea cu microelemente(mangan,bor,molibden).
 Nu raspunde la fertilizarea organica.

LUCRARILE SOLULUI

Se efectueaza in succesiunea-dezmiristit,aratura de baza(aprox.28 cm),discuitul araturii de toamna(pt

zvantarea terenului primavara devreme).

1.PREGATIREA PATULUI GERMINATIV

Urmareste nivelarea terenului si asigura conditii pentru incorporarea semintei adanc si devreme.

2.SAMANTA SI SEMANATUL

Samanta –din anul precedent,sa nu fie fisurata,sa nu fie atacata de gargarita mazarii.

Se trateaza cu fungicid-APRON ,TIRAMET (protejand ag.patogeni)

Tratamentul cu fungicid se face cu 2 saptamani inainte de semanat,pentru a evita inactivarea

bacteriilor simbiotice.

In ziua semanatului,se trateaza cu VITRAGIN-mazare-4 flacoane/ha.

3.EPOCA DE SEMANAT

Mustul zapezii(inceput de martie)

Densitatea de semanat-120 b.g./mp-pentru a asigura 100 pl.recolt/mp.

Adancimea de semanat-6-7 cm

Cantitatea de samanta/ha-250-300 kg(in functie de MMB)

Puritatea fizica a semintei-min.97

Se foloseste semanatoarea pentru cereale paioase,acordandu-se atentie reglarii distantei intre

distribuitor..

Distanta dintre randuri 12,5-15 cm, se poate semana in carari tehnologice pentru a simplifica accesul
utilajelor la lucrarile de ingrijire.

Lucrarile de ingrijire au ca scop-combaterea buruienilor,daunatorilor,bolilor.

BURUIENI

Erbicid preemergent-LINURON,PROPONIT

Erbicid postemergent
 dicot.anuale si perene-PULSAR,BUTOXON

monocotil.anuale si perene-AGIL,FURORE SUPER,LEOPARD

In cazul in care,cultura se imburuieneaza inainte de recoltare,se poate utiliza un erbicid total cu efect
de desicare a culturii.

DAUNATORI

Necesita interventie-BRUHUS PISORUM(in fazele de inflorire si aparitia pastailor) cu un produs

sistemic-KARATE ZEON.

BOLI

Prezinta interes ANTRACNOZA SI BOTRYTIS.( DITAN)

RECOLTAREA

Umiditatea boabelor <18% si se practica 2 metode:

In cazul culturii mentinute in pozitie verticala sau in cazul soiurilor AFILA-recoltare directa.

In cazul culturilor cazute-recoltare divizata-in faza 1-combina MRM 2M,smulge plantele si le

lasa in brazda continua cu l=1m.

Se acorda atentie reglajelor combinelor-turatia batatorului,distanta dintre batator si

contrabatator(pierderi minime 16%),raportul boabe-rest.vegetale 1:1,2 , productii de boabe 1500-
5000 kg/ha.

SOIA

Importanta culturii este data de compozitia chimica si utilizarile recoltei.

In compozitia chimica avem:28-50% subst.proteice, 24-34% hidrati de carbon, 18-22% lipie, 5,8%
saruri minerale, 6% celuloza,vitamine (A,B,B2,D,E,K),enzime si fitohormoni de crestere.

Datorita compozitiei chimice,este considerata planta de aur,planta vietii si este luata in studiu pentru
revolutia verde a planetei.

Initial,a fost luata in cultura in China,Japonia,India,datorita valorii alimentare.

In Europa,a fost intalnita dupa 1730,in gradina din Paris.

Utilizarile recoltei se regasesc in industrie,pentru fabricarea uleiului alimentar sau pentru un sortiment
de produse de nisa(alimentatie umana).
Sroturile de la fabricarea uleiurilor au destinatie-expandate proteice,concentrate proteice,izolate
proteice cu pana la 90% proteine,folosite ca ingrediente in retete de frabricare pentru diverse
preparate din carne.

Resturile vegetale,dupa recoltare,au peste 15% proteina si se pot utiliza la furajarea oilor si caprelor.

Din srot,se poate extrage lecitina,utilizata pentru suplimente alimentare.

Dupa recoltare,lasa terenul curat si imbogatit cu 90kg N/ha.

In Romania,suprafata cu soia a prezentat o alternanta-cea mai mare suprafata 380.000 ha,in prezent-
48.000 ha,si a fost un interes deosebit pana la aderarea la U.E.,cand se cultivau soiuri OMG.

Suprafata mondiala-124 mil.ha

Productia mondiala-262 mil.tone

Prima sursa mondiala ca materie prima in fabricarea uleiului alimentar.

MARI CULTIVATORI

SUA->30 mil.ha

BRAZILIA-26 mil.ha

ARGENTINA-16 mil.ha

CHINA-8 mil.ha

RUSIA- 800.000 ha

ITALIA-130.000 ha

CERINTE PENTRU MEDIU

Temperatura .minima de germinatie 6-7 grade, optima 30 grade, maxima 44 grade.

Dupa rasarire,rezista pana la -2-3 grade,iar in timpul vegetatiei,necesita temperaturi jurnaliere

de 20-22 grade,in timpul noptii >16 grade.

Constanta termica pe intreaga perioada de vegetatie de la 1400-1450 grade,suma

temperaturilor mai mari de +10 grade.

CERINTE PENTRU UMIDITATE

Consum specific de la 300-700,in functie de grupa de precocitate,palierul hidric corespunde cu

perioada generativa,pana la formarea si umplerea boabelor,calendaristic,inceput de iunie-20 august.

Deficitul de umiditate asociat cu temperaturi ridicate au ca efect reducerea productiei cu 50%.

CERINTE PENTRU SOL

Soluri fertile din gama aluviosoluri,cernoziomuri si faeoziomuri.

SISTEMATICA.SOIURI

Specia cultivata-GLICINE HISPIDA(MAX)

Prezinta mai multe varietati care se difera dupa talia plantelor,marimea boabelor,culoarea
hilului,culoarea boabelor.

PRINCIPALELE VARIETATI

Chinensis

Indica

Japonica-MMB 200-400 g

Manshurica

Sortimentul de soiuri cuprinde mai multe soiuri romanesti si nr.redus de soiuri straine.
BALCANI,CARLA,CRINA,COLUMNA,DANUBIANA,OANA,ONIX,FELIX,EUGEN,ROMANESC
99,PERLA,VIGO(SERBIA),TRIUMF,VENERA,HODGSON.

Soiurile cultuvate sunt grupate in diverse grupe de precocitate cu perioade de vegetatie 90-150 zile:

Soiuri f.timpurii-000-constanta termica 1100 grade ∑t >+10 grade

Soiuri timpurii-00-1250 grade

Soiuri semitimpurii-0-1350 grade

Soiuri semitardive I-1450 grade

Soiuri tardive II >1450 grade(VENERA)

Zonele de cultura sunt repartizate in functie de cerintele pentru conditiile de mediu.

Zone foarte favorabile-luncile raurilor Caras,Timis,Crisuri,Somes,Mures.

Zone favorabile-Campia Romana,poate deveni foarte favorabila in conditii de irigatii sau aport
freatic.

Zone putin favorabile-Dobrogea,estul Moldovei,nordul Campiei Romane.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

1.ROTATIA SI ASOLAMENTUL
Intra in rotatie cu plante de cultura din exploatatie la un interval de minim 4 ani.

Se poate cultiva dupa cereale paioase,porumb,cartof,sfecla de zahar.

Nu se cultiva dupa floarea soarelui si rapita,datorita patogenului SCLEROTINIA,nu se cultiva dupa

leguminoase,deoarece se elimina efectul remanent al azotului,nu se cultiva in monocultura.

2.STRATEGIA DE FERTILIZARE

Mare consumatoare de elemente nutritive,consumul specific pentru 1000 kg seminte si productia

secundara aferenta are valoarea intre 71-110 kg N,pana la 40 kg P,pana la 44 kg K,75% NPK raman
acumulate in boabe.

Consumul maxim de elemente nutritive se inregistreaza la inflorire pana la umplerea boabelor.

AZOTUL provine din sol,din ingrasaminte aplicate si din activitatea bacteriilor fixatoare( genul
BRADYRHIZOBIUM LEGUMINOSARUM).

FOSOFRUL stimuleaza activitatea bacteriilor fixatoare,se inregistreaza deficiente in aprovizionare la

inceputul vegetatiei,in conditii de vreme rece si exces de umiditate.

POTASIUL stimuleaza activitatea bacteriilor,mareste rezistenta la seceta si boli.

Dozele de ingrasaminte se stabilesc in functie de rezerva solului.

AZOTUL se aplica fractionat(30 kg inainte de semanat) pentru nutritia plantelor pana in faza de 2 frunze
trifoliate,cand isi demareaza activitatea bacteriile simbiotice.

In cazul in care,pe sistemul radicular nu s-au format nodozitati sau bacteriile fixatoare nu sunt active,se
poate aplica N in vegetatie in completare 50 kg N/ha,pana la inceputul infloririi.

FOSFORUL-doze de 30-90 kg/ha

=>Sub aratura de baza,ca ingrasaminte simple sau odata cu N,ca si complex.

POTASIUL-doze de 40-120 kg/ha

Consuma cantitati mari de calciu,sulf,magneziu,si raspunde favorabil la aplicarea microelementelor

molibden,zinc,cupru,mangan,utilizate la tratarea semintei sau in vegetatie,ca fertilizanti
foliari,reducand efectul factorilor limitativi asupra productiei.

3.LUCRARILE SOLULUI

Au ca scop incorporarea resturilor vegetale de la premergatoare,reglarea regimului

aerohidric,conservarea apei,incorporarea P,K,amendamente,reducerea gradului de
imburuienare,nivelarea,maruntirea ,asigurarea conditiilor pentru semanat de calitate.

SUCCESIUNEA LUCRARILOR

DEZMIRISTIT,ARATURA DE BAZA,DISCUIREA ARATURII DUPA PAIOASE.

In primavara,avem lucrari diferentiate,daca:araturile sunt tasate,cu resturi vegetale,imburuienate,este
obligatorie o lucrare de maruntire,nivelare,acordand atentie umiditatii,in momentul efectuarii.

Pe solurile zvantate,afanate,nivelate,se poate efectua pregatirea patului germinativ pentru-afanare pe

adancimi de semanat,maruntire,nivelare.

SAMANTA SI SEMANATUL

Samanta certificata dintr-un soi zonal.

P=98%,G=80% MMB=mare,fara fisuri

Tratamente la samanta impotriva patogenilor-Divident formula N-cu 2 saptamani inainte de

semanat,pentru a proteja bacteriile aplicate in ziua semanatului(NITRAGIN soia 4 flacoane pentru
samanta necesara/ha).

EPOCA DE SEMANAT

Corespunde cu temperatura de 7-8 grade la adancimea de semanat,iar vremea in incalzire(prima

decada a lunii aprilie)-Campia de S si V,continua cu decada a doua si a treia.

Densitatea de semanat 30-40 pl.recolt/mp(neirigat);45 pl.recolt./mp(irigat).

La densitati <30 pl.recolt./mp are loc ramificarea plantelor,iar primele pastai nu pot fi preluate la
recoltare.

La densitatea >60 pl.recolt/mp,exista riscul aparitiei avortarii pastailor sau mai multe pastai nu
formeaza boabe.

Distanta intre randuri poate fi 50-60-70 cm sau in benzi -3 randuri la 45 cm si 60-70 cm intre benzi.

Pe terenurile cu grad redus de imburuienare sau cand buruienile pot fi combatute,se poate semana la
30-25-15 cm intre randuri.

Adancimea de semanat-4cm

Cantitatea de samanta 80-100 kg/ha

Agregat :tractor+SPC(SPP) 8,12 sau semanatoare cereale paioase.

4.LUCRARI DE INGRIJIRE

Au ca scop reducerea efectelor factorilor limitativi asupra componentelor de productie si a calitatii

recoltei.

A. COMBATEREA BURUIENILOR-ia in considerare metode preventive si metode curative.

Eficacitatea maxima-metode curative-reprezentate de aplicarea erbicidelor,prasile mecanice.

Aplicarea erbicidelor se poate realiza preemergent si postemergent.

Preemergent :DUAL GOLD,STOMB,STOMB AQUA,PLEDGE,SENCOR

Eficacitate maxima au produsele aplicate in vegetatie dupa analiza starii de vegetatie si stabilirea
diagnosticului cultural.

Pentru dicotiledonate:PULSAR 40,BASAGRAN FORTE,HARMONY(2,5L/ha).

Pentru monocotiledonate anuale si perene-AGIL,FUSILADE FORTE,SELECT SUPER,FURORE

SUPER,LEOPARD,GALLANT.

Prasile mecanice pot veni in completarea erbicidelor si se pot efectua pana la inflorire.

Dintre boli,prezinta interes :mana(peronospora manshurica),bacterioze(xanthomonas),fusarium.

SCLEROTINIA SCLEROTIORUM=se combate la avertizare ,in functie de frecventa,intensitatea atacului-

RADOMIL GOLD,SUMILEX,ROMILAN.

Dintre daunatori,prezinta interes:paianjenul rosu,molia pastailor-NISORUN,ENVIDOR.

Irigarea culturii contribuie la productii de peste 3-4 tone/ha.

Perioada critica pentru apa corespunde cu inflorirea-formarea+umplerea boabelor(10iunie).

Sunt necesare udari pentru mentinerea umiditatii la 50-75% din intervalul umiditatii active-50-70 cm.

4-5 udari cu norme de 700 m3/ha (aluviale,cernoziomuri) si 500 m3/ha (preluvosoluri).

Prelungirea irigatiei dupa 20 august intarzie,in momentul recoltarii,esalonarea maturarii

boabelor,avand dificultati la recoltare.

5.RECOLTAREA

La maturitatea deplina,exteriorizata prin scuturarea frunzelor,brunificarea tulpinilor si pastailor,iar

umiditatea boabelor <16%.

Se acorda atentie inaltimii de taiere si unor modificari pentru copierea suprafetei solului.

Turatia 400-600 rot./min(spargerea boabelor)

Productia de boabe =2-3 tone(neirigat) si mai mult de 4 tone in conditii de irigat.

Evalurea productiei probabile(mazare,fasole,soia)=2 etape

1.se analizeaza starea de vegetatie pana in faza de aparitie a pastailor si se recomanda lucrari de
ingrijire care vor fi efectuate in continuare.

2.evaluarea se face pe baza……….tehnice,in functie de suprafata solei.

100 ha-5 puncte de control

Pe suprafete mai mari-10 puncte de control amplasate echidistant pe diagonala lanului.

Suprafata punctului de control-1 mp si se delimiteaza cu rama metrica.

In fiecare punct de control,se determina:

Nr.pl/mp

Nr.pastai/planta

Nr.mediu boabe/pastaie

Val.medie pentru 5 sau 10 puncte control

Productia probabila kg/ha

Nr.pl/mp x nr.past./pl. x nr.boabe.past. x MMB(g) / 100.

Productia stas = Prod.probabila x 100-Ub/100-Ustas(12,5%).

FASOLE

Importanta culturii este data de compozitia chimica si calitatea recoltei.

Compozitia chimica este valoroasa comparativ cu alte leguminoase.Continutul de proteine 17-

32%,avand in componenta aminoacizi esentiali necesari nutritiei
echilibrate:linina,triptofan,stelina,fenil-alanina etc.

Hidrati de carbon intre 49-52%, lipide 0,6-3,2%, saruri minerale 2,5-4,5%, celuloza 4-6%, enzime si
vitamine.

D.p.d.v agronomic,prezinta interes ca planta premergatoare,deoarece elibereaza terenul devreme si

ramane bogat in elemente nutritive.

Utilizarile recoltei se regasesc in alimentatia umana sub forma de boabe mature,iar la fasolea de
gradina-pastai si boabe ?verzi?.

Raspandire.Suprafata.Productii

Suprafata mondiala 25 mil.ha

Productia mondiala 20 mil.tone

Productia medie 782 kg/ha.

Mari cultivatori
India 9 mil ha.

Brazilia

Mexic

China

Statele Unite

Belarus 80 mii ha

Ucraina 30 mii ha

Romania 27 mii ha

CERINTE PENTRU MEDIU

Temperatura

Specie termofila,minima de germinatie 8-10 grade,optima 32 grade;

In perioada de fructificare,necesita temperaturi intre 16-25 grade;

La temperaturi mai mici de 14 grade sau mai mari de 25 grade,florile sunt avortate sau pastaile nu
formeaza boabe;

Pentru maturitate are nevoie de 18 grade;

Constanta termica 1800-2200 grade,suma temperaturile mai mari de 10 grade.

Umiditatea

Cerinte moderate-necesita cantitati mari de apa pentru germinatie(peste 120% din greutatea bobului);

Consumul maxim se inregistreaza in perioada inflorire-formarea pastailor-maturitatea boabelor;

Deficitul de umiditate influenteaza considerabil productia de boabe si MMB-ul.

Sol

Cerinte ridicate:prefera aluviosoluri,cernoziomuri si mai putin preluvosoluri.

Zona de cultura

Zona foarte favorabila: Campia de Vest,pe luncile Timisului,Muresului si in zona Transilvaniei,in

zonele Crisurilor,Somesului,deoarece necesita umiditate relativa ridicata;

Zona favorabila:ocupa areale extinse in Oltenia,Muntenia,Moldova,Transilvania;

Zona putin favorabila:Dobrogea.

SISTEMATICA.SOIURI

Gen Phaseolus cuprinde peste 200 specii dar in prezent,prezinta interes peste 20 specii in diverse
areale geografice.

Speciile americane sunt reprezentate de P.vulgaris,P.multiflorum,P.lunatus,P.acutipholius(prezinta

forma cu boabe mici).

Speciile asiatice:P. aureus,P.mugo,P.angularis,P.calasatus(boabe mici de diverse culori si cu hil alb-

partea de fixare a bobului in pastaie).

Pentru Romania,prezinta interes P.vulgaris care prezinta ……..care se diferentiaza dupa forma
boabelor.

Soiurile cultivate sunt de provenienta romansesti:Ami,Ardeleana,Lisica,Florena,Delia,Starten.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

1.ROTATIA SI ASOLAMENTUL

Nu se cultiva dupa floarea soarelui,rapita,in sau alte leguminoase ,datorita bolilor comune.

Intra in asolament dupa porumb,cereale paioase,cartof,sfecla de zahar.

2.LUCRARILE SOLULUI

Idem porumb,cu precizarea ca majoritatea lucrarilor se efectueaza pana la venirea iernii.

3.FERTILIZAREA

Consuma cantitati mari de elemente nutritive,iar consumul specific la 1000 kg boabe si

productia secundara aferenta este 60-65 kg.N,17-24 kg. P,42-45 kg.K.

Azotul ,de regula,se fixeaza prin acitunea bacteriilor simbiotice.Dozele de N se stabilesc in faza
de 3 frunze trifoliate ,prin dislocarea plantelor si stabilirea nr de nodozitati.

Dozele de N au valori 30-60 kg/ha,se aplica pana la inflorire,odata cu prasilele mecanice.

Fosforul se aplica in doze de 30-50 kg/ha.

POTASIUL 30-60 KG/HA.

Nu raspunde favorabil la fertilizarea organica,dar prezinta interes microelementele

bor,mangan,molibden.

4.SAMANTA SI SEMANATUL

P-98%

G-80%
 MMB-200-400 g.

Tratament obligatoriu cu Divident Formula M cu 2 sapt.inainte de semanat,iar in ziua

semanatului cu Nitragin fasole-4 flacoane pentru samanta necesara/ha

Schema de semanat.Se poate semana echilibrat la 45-50 cm intre randuri sau in bezni de 3
randuri la 45 cm intre randuri si 70 cm intre benzi.Adancimea de semanat 4-5 cm,densitatea 50-55
b.g./mp,cantitatea de samanta 200 kg/ha.

COMBATEREA BURUIENILOR LA FASOLE

Se realizeaza prin lucrari mecanice,manuale si prin utilizarea erbicidelor.

Este greu de monitorizat,deoarece buruienile apar permanent dupa ploi,chiar daca au fost momente
in care culturile au fost curate de buruieni.

Preemergent, combaterea buruienilor se poate realiza cu Dual Gold sau Proponit.

Postemergent, combaterea buruienilor se poate realiza dupa stabilirea gradului de imburuienare si

sortimentului de buruieni.

Pentru dicotiledonate-Basagran Forte,Butoxon

Pentru monocotiledonate anuale si perene-Agil,Select Super,Furore.

In cazul in care combaterea cu erbicide nu are efect,se poate interveni prin lucrari mecanice si
manuale.

Lucrarile mecanice se pot efectua pana la inflorire si pot asigura igiena culturala intre randuri.

Pe directia randului,combaterea buruienilor se poate realiza prin prasit si plivit selectiv.

COMBATEREA BOLILOR

Se realizeaza la avertizare si prezinta interes Colletotrichum lindemutianum,Xanthomonas phaseoli.

Se pot utiliza-TURDA,KAPTAN,MERPAN,MANCOZED.

COMBATEREA DAUNATORILOR

Gargarita fasolei(Acanthoscelides obtectus)-inflorire-formarea pastailor-CALYPSO,KARATE

ZEON,DECIS MEGA,FASTAC.

Dupa recoltare,inainte de depozitare,se face gazarea-Delicia.

IRIGAREA CULTURII

Este necesara in intervalul inflorire-formarea pastailor-formarea si umplerea

boabelor,calendaristic(iunie-august).

2-3 udari -500 m3/ha-aspersiune,care regleaza microclimatul,in cazul temperaturilor agresive.

RECOLTAREA

Se realizeaza cand 70% din pastai au ajuns la maturitate,umiditatea boabelor <17%.

Lucrare dificila,in cazul soiurilor cu tulpina semivolubila si necesita 2 operatiuni:

Smulgerea plantelor MDF 2,5-plantele raman in brazda continua cateva zile

Treierat-combina cu ridicat de brazda,acordand atentie turatiei(spargerea boabelor)

Productia de boabe poate fi 1000-2000 kg/ha la neirigat sau 3000kg/ha la irigat.

ARAHIDE(alune de pamant)

Importanta culturii este data de compozitia chimica si utilizarile recoltei.

Compozitia chimica este reprezentata de:

Lipide-40-57%

Proteine-28-35%

Glucide-18%

Saruri minerale-3,5%

Vitamine liposolubile

Enzime,substante protectoare.

Utilizarile recolte se regasesc in domeniile:fabricarea uleiului alimentar,a patra planta ca resursa de

materie prima,alimentatia umana sub diverse forme sau ca ingredient pentru produsele de cofetarie
si patiserie.

D.p.d.v. agronomic,utilizeaza soluri nisipoase,improprii altei culturi,consuma cantitati mici de

N,necesita multa forta de munca pentru combaterea buruienilor,bilonare,recoltare,manipulare
pastai,separare seminte.

RASPANDIRE.SUPRAFETE.PRODUCTII

Suprafata mondiala-25 mil.ha

Productia medie-1551 kg/ha

Mari producatori:INDIA (6,7 mil.ha),China(4,5 mil ha),Nigeria(2,5 mil ha),Sudan (1 mil

ha),Zayr(0,67 mil ha),SUA(0,6 mil ha),Romania (aprox.600 ha).
CERINTE PENTRU MEDIU

Specie termofila

Minima germinatie 12-14 grad

Temperatura optima pentru cresterea vegetatiei >20 grade,iar in perioada de fructificare 30-
40 grade.

Constanta termica >4000 grade,in cazul varietatilor cu perioada de vegetatie cu pana la 200
zile sau peste 3000 grade,in cazul varietatilor cu perioada de vegetatie>200 zile.

Fata de umiditate,consuma cantitati mari de apa in perioada de formare a ginoforilor si a

semintelor,cand necesita >10 udari cu norme de la 350-500 m3/ha/udare.

Prefera soluri aluviale sau nisipoase,iar in Romania,zonele de cultura se regasesc sub paralela 44grade.

SISTEMATICA.SOIURI

Specia cultivata-ARACHIS HYPOGEA

2 forme:

Fastigiata-2 varietati:VALENCIA,SPANISH

Procumbens-var.VIRGINIA

FASTIGIATA-prezinta plante cu talia 50-60 cm si cu tulpini erecte.

PROCUMBENS-tulpini rasfirate si aplecate la nivelul solului,favorizand patrunderea ginoforilor in sol.

Soiuri cultivate-BRAZILIAN, VELICAN, TAMBURESTI,VIORICA,DABULENI,SOLAR,VENUS.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

Se poate cultiva dupa cereale paioase sau dupa culturi legumicole(pepeni,cartof,morcov).

FERTILIZARE

Ingrasaminte organice 10-20 tone/ha,pentru a favoriza patrunderea ginoforilor.

Fosfor 50 kg/ha,azot 50 k/ha.

Prezinta interes fertilizarea foliara,in perioada de fructificare.

LUCRARILE SOLULUI

Urmaresc afanare pe adancimea 25 cm,nivelare,maruntire,pregatirea patului germinativ pe

adancimea aprox.10 cm,pentru a evita patrunderea ginoforilor la adancimi mai mari,avand ca efect
prelungirea vegetatiei si pierderi la recoltare.

SAMANTA SI SEMANATUL

Samanta din anul precedent,pastrata in pastai,care se fragmenteaza sau se sepra,evitand spargerea

semintelor.

Se trateaza cu insecto-fungicid,iar in ziua semanatului,cu Nitragin.

Epoca de semanat-sfarsit de aprilie-inceput de mai.

Distanta intre randuri-50-60 cm

Distanta intre plante 18-20 cm

Adancimea de semanat 5-6 cm

Cantitatea de samanta/ha-80-90 kg-SPC

LUCRARI DE INGRIJIRE

Urmaresc combaterea buruienilor,boli,daunatori si irigarea culturii.

BURUIENI

Preemergent-FRONTIER,DUAL GOLD

In vegetatie-BASAGRAN FORTE,FLEX

Monocotiledonate-PANTERA,FURORE SUPER

Sunt necesare prasile mecanice intre randuri,prasile manuale pe randuri(afanarea solului),lucrari de

bilonare(musuroire),care sa favorieze patrunderea ginoforilor in sol.

DAUNATORI

Prezinta interes VIERMII ALBI care consuma fructificatiile si se combate prin tratamente la sol,cu
produse granulate tip NUPRID,GAUCIO,TITUS.

BOLI

Tratamente in vegetatie-MISTIC,MARTIZ(ANTRACNOZA,BACTERIOZE)
IRIGAREA

Este obligatorie in perioada de fructificare,folosind norme aprox.300m3/ha,un nr de 8-10 udari,prin

picurare sau microaspersiune.

RECOLTAREA

Sfarsit de septembrie-inceput de octombrie

Dislocarea plantelor,ramanerea pe sol,cateva zile,pentru deshidratare,si separarea pastailor pe cale

mecanica.

Productia 2-3 tone/ha-din care seminte reprezinta 60-70%.

BOBUL-VICIA FABAE

Importanta culturii.

Este data de compozitia chimica si utilizarile recoltei

Compozitia chimica:

 Hidrati de carbon 48%

 Proteine 31%
 Lipide 2,5%
 Minerale 3%
 Celuloza 6%
 Vitamine si enzime 6%

Este o specie intalnita in gradini nobiliare si utilizata ca delicatesa culinara.

Se poate consuma in stare verde sau stare uscata si preparata precum fasolea.

In utlima perioada,este preluata in cultura pe suprafete mari in Franta,Anglia,Germania,pentru

difersificare alimentara sau pentru populatia emigranta din tarile arabe sau asiatice.

Exista diverse forme care se diferentiaza dupa marimea boabelor si dupa productia la ha.

Se poate utiliza ca ameliorator in panificatie pentru fainurile slabe sau pentru painea proteinizata.

RASPANDIRE.SUPRAFETE.PRODUCTII

Suprafata mondiala:2,5mil.ha

Mari cultivatori:CHINA,INDIA,CANADA,FRANTA,ANGLIA,GERMANIA.
In Romania,se cultiva cca.1000 ha,in zona Transilvaniei.

CERINTE PENTRU CONDITIILE DE MEDIU

Constanta termica-1800 grade;

Minima de germinatie-8-10 grade;

In timpul vegetatiei >21 grade.

Nu este rezistenta la seceta si prefera solurile aluviale.

SISTEMATICA SI SOIURI

Vicia Fabae-cu subspeciile:Najor,Minor,Aeguina.

Exista in cultura,soiurile-Costin,Cluj,Productil.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

Intra in asolament cu cereale paioase.

LUCRARILE SOLULUI

Aratura de baza 25-30 cm;

Pregatirea patului germinativ pentru semanat uniform;

Ca fertilizare 30-50 kg N P K.

SAMANTA SI SEMANATUL

Samanta din anul precedent

P%=min.98%;

G%=min.85%;

MMB=variaza dupa varietate;

Densitatea de semanat=55 b.g/m2;

Distanta intre randuri=50-60-70 cm;

Distanta intre plante/rand=10-12 cm;

Adancimea de samanat=6-7 cm;

Cantitatea de samanta=100-200 kg/ha.

LUCRARI DE INGRIJIRE

Combatere- buruieni,boli,daunatori.

Pentru buruieni:

Preemergent:Dual Gold,Frontier;

In vegetatie:Basagran Forte,Flex;

Pentru monocotiledonate:Leopard,Fusilade.

Dintre daunatori:Afidele=>combatere:ACTARA,FASTAC,MOSPILAN,KARATE.

RECOLTAREA

In momente diferite,in functie de destinatie:

Pastai verzi cu boabe

La maturitate deplina cu combina

Productia de boabe:

Romania 2500 kg/ha

Franta 5800 kg/ha

Anglia 3200 kg/ha.

NĂUT-CICER ARIETINUM

Este o leguminoasa a zonelor aride si secetoase si este preluata in Romania ca alternative la schimbarile
climatic.

IMPORTANTA CULTURII

Este data de compozitia chimica si utilizarile recoltei.

In compozitia chimica se regasesc:

 Hidrati de carbon 55-61%;

 Proteine 25-26%;
 Lipide 5-6%;
 Minerale 3%;
 Celuloza (pana la 6%);
 Vitamine;
 Enzime.

Destinatia recoltei se coreleaza cu traditia si se regaseste in alimetatia umana.

Se poate utiliza-furajarea animalelor ca ingredient proteic in retete de nutreturi combinate dar se
regaseste ca ingredient si in diverse marci de cafea.

Importanta agronomica este data de ameliorarea insusirilor solului si imbogatirea in azot.

PARTICULARITATI ECOLOGICE

CERINTE PENTRU TEMPEREATURA

Sunt ridicate,necesita peste 2000 grade pe perioada de vegetatie;

Minima de germinatie 4-5 grade;

In timpul vegetatiei >21 grade;

In conditii de stres termic,isi intrerupe vegetatia,iar dupa ploi, isi reia vegetatia cu efect asupra
esalonarii maturitatii.

Fata de umiditate,are tendinte ridicate pentru germinatie,iar in zonele cu o repartitie favorabila a

precipitatiilor,platelet ajung la talia de 50 cm si productie de peste 2,5 tone.

Prezinta interes calibrarea boabelor pentru alegerea sitelor de prajire.

RASPANDIRE.SUPRAFETE.PRODUCTII

Suprafata mondiala=11 mil.ha

Mari cultivator=INDIA,PAKISTAN,IORDANIA.

In Europa,se cultiva in Spania pe suprafete mari.

In Romania,se cultiva pe 7 mii ha,cu o tendinta de crestere.

Productia mondiala -1300 kg/ha.

SISTEMATICA SI SOIURI

CICER ARIETINUM

Exista in culture populatii locale:Naut de Dobrogea,Naut de Oltenia,Naut de Banat,Cicero,Ronil,Burnas.

ZONE DE CULTURA

Dobrogea ,sudul Campiei Romane si Campia de Vest,pe areale restranse.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

Intra in rotatie cu cereale paioase,dar se poate cultiva dupa porumb si floarea soarelui,fara sa aibe
daunatori si boli commune.
 FERTILIZAREA

Cu doze reduse de N=40-50kg/ha si P=60-80 kg/ha.

LUCRARILE SOLULUI

Aratura de baza,la adancimea 25-28 cm,pentru a realize regim aerohidric si capacitate de conservare
a apei din sezonul ploios.

Pregatirea patului germinativ,are in vedere maruntirea si nivelarea solului, pentru a asigura conditii de
semanat si rasarire.

SAMANTA SI SEMANATUL.

Provenita din anul anterior.

P%=98%

G%=85%

MMB=200-250 g.

In ziua semanatului,se trateaza cu Nitragin,4 flacoane pentru samanta necesara/ha.

Epoca de semanat=imediat dupa mazare,sfarsit de martie.

Densitatea de semanat=40-50 b.g/mp.

Scheme de semanat=60-70 cm intre randuri,echidistante sau in benzi cu 15 cm intre randurile din

banda si 70 cm intre benzi.

Adancimea de semanat 6-7 cm

Cantitatea samanta/ha=80-120 kg/ha

Semanatoare=SPC sau SUP –in benzi.

LUCRARI DE INGRIJIRE

Combatere buruieni,preemergen-Dual Gold,Frontier Forte.

In vegetatie:

Pt.dicotiledonate=Basagran Forte,Flex;

Pt.monocotiledonate=Leopard,Furore Super,Fusilade Super.

Dintre boli,prezinta interes Antracnoza si Fuzarioza si se pot efectua tratamente cu Topsin,Divident.

Dintre daunatori=musca(Siriomiza Cicero)=Mospilan,Calypso,Fury,Karate Zeon.

RECOLTAREA
Cand umiditatea a scazut sub 15 % , s-au scuturat frunzele ,pastaile sunt dehiscente,cu …… in partea
superior a tulpinii,dar apar probleme cu spargerea boabelor,in cazul unor ani cu alternante
climatic,care influenteaza esalonarea maturitatii si a calibrului boabelor.

Productia de boabe 1,2-2,5 tone/ha.

LINTEA-LENS CULINARIS

Importanta culturii este data de compozitia chimica si utilizarile recoltei.

Compozitia chimica – valoarea proteica 21-31%(in functie de zona de provenienta si marimea

boabelor), glucide 43-53%, lipide 1,4%, minerale 2,5%, celuloza 4%.

Alimentatia umana,sub diverse moduri-supe, piureuri, in compozitia supelor instant, paine

proteinizata-10%, contribuind la gust si valoarea alimentara.

RASPANDIRE.SUPRAFETE.PRODUCTIE
3,7 mil.ha-suprafata mondiala

India, Canada (900.000 ha), Germania, Australia, Polonia.

1005 kg/ha-productia medie.

SISTEMATICA.SOIURI

LENS CULINARIS-2 forme:

 Lens culinaris micro-lintea mica, boabe fine

 Lens culinaris macro.

Soiuri: Iasi 9, Mezin.

Populatii locale-lintea de Vinga, de Moldova, de Transilvania.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

Intra in rotatie cu cereale paioase sau prasitoare, care lasa solul curat de buruieni ( cartof, sfecla de
zahar, porumb).

LUCRARILE SOLULUi-CA LA MAZARE.

Aratura nebolovanoasa, patul germinativ maruntit, nivelat, deoarece necesita multa umiditate pentru
germinatie si se incorporeaza la 2 cm adancime de semanat. TEREN PREGATIT GRADINARESTE.

FERTILIZAREA

Azotul se asigura prin activitatea simbiotica.

Consumul specific este de 6-7 kg N, 1,7 kg P si 1,9 kg K,pentru 100 kg boabe si productia secundara
aferenta.

Fosforul si potasiul se aplica in doze de la 30-90 kg/ha.

Areal de cultura-Campiile din N-V Olteniei si Banatului, dar si Campia Transilvaniei si N Moldovei.

SAMANTA SI SEMANATUL

P% min.=95%
G%min.=90%

Tratament cu Nitragin 4 flacoane pentru samanta necesara/ha.

Densitatea de semanat 200(macro)-300(micro) b.g/mp;

Scheme de semanat-in benzi, cu distanta intre randuri 12,5-15-25, distanta intre benzi 60-70 cm;

Adancimea de semanat-2 cm;

Epoca de semanat-sfarsit de martie;

Cantitatea de samanta /ha-70-100 kg.

LUCRARI DE INGRIJIRE

Combaterea buruienilor

Preemergent – Frontier, Dual Gold;

Prin lucrari de plivit.

RECOLTAREA

Este defectuoasa,deoarece talia plantelor este redusa (cca 20 cm), si se culca la pamant; pastai
dehiscente, maturare esalonata, si ar trebui in prima etapa-dislocarea plantelor, urmat de batozare,
acordand atentie reglajului, pentru a evita spargerea boabelor.

Se acorda atentie deosebita impurificarii culturii cu Lintoy, care prezinta plante viguroase, iar la
inflorire se diferentiaza dupa culoarea florilor (rosie-violacee) fata de linte (culoare alba).Productia
realizata 700-1500 kg/ha.

LUPINUL

Este o planta alternative pentru zone de protective ecologica sau planta verde inter-culturi sau
amelioratoare a fertilitatii solurilor,deoarece lasa >200 kg azot/ha, in cazul utilizarii ca ingrasamant
verde sau este o leguminoasa utilizata in retete de nutreturi combinate, datorita continutului ridicat
in substante proteice sau in alimentatie umana, in cazul soiurilor cu continut redus de taninuri
(glucozite)
Importanta culturii.

Compozitia chimica: 36% proteine, rezistenta la seceta, valoare fertilizanta.

Este preluata in cultura in : Germania, Danemarca, Romania (1000 ha).

In Romania-soluri nisipoase-Oltenia, pentru fixarea nisipurilor si marirea fertilitatii, in cazul

semanatului timpuriu sin incorporarea in sol inainte de plantarea legumelor in sol.

Cerinte pentru mediu

Valorificarea solului nisipos cu fertilitate naturala scazuta, dar trebuie samanat devreme >4-5 grade.

Tehnologia de cultura

Plante premergatoare-cereale paioase.

Lucrarile solului-ca la mazare.

Fertilizare

Cu 30-60 kg P K

Azotul se asigura din activitatea simbiotica.

Samanta si semanatul

P%=95%

G%=90

Tratamente la samanta cu Nitragin

Epoca de semanat-jumatatea lunii martie sau in miristea cerealelor paioase(intercultura).

Scheme de semanat-in benzi 15-25 cm intre randuri, 60-70 cm intre benzi, ca ingrasamant verde sau
echidistant la 50-60-70 cm inrte randuri-producerea de samanta.

Mai multe forme care se difeerentiaza dupa talia plantei, culoarea florilor, marimea boabelor.

Cea mai raspandita-LUPINUS ALBUS

Planta ornamental-LUPINUL PEREN.

Lucrari de ingrijire

Combaterea buruienilor

Preemergent-Frontier, Dual Gold;

In vegetatie (monocotiledonate)=Fusilade, Furore, Leopard.

Combaterea daunatorilor-afide-paduchi de frunze-acarieni

In conditii favorabile de precipitatii,talia depaseste 1 m, prin urmare, cantitatea mare de biomasa, se

foloseste ca fertilizant.

Productia de boabe-grupe de pastai in etaje pe ramificatiile tulpinii, cu maturare esalonata si cu pastai

indehiscente.

RECOLTAREA-sfarsit de octombrie

Productia de boabe-cca 3 t/ha.