CONCLUZII

Diminuarea la nivel mondial a resurselor energetice convenţionale, precum şi legislaţia

restrictivă privind nivelul de poluare a mediului, au creat premize pentru identificarea şi
exploatarea de noi surse de energie economice şi nepoluante.
Directivele europene referitoare la producţia de energie regenerabilă, la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră şi la managementul sustenabil al deşeurilor, se bazează pe
angajamentul statelor membre de a implementa măsuri potrivite în scopul îndeplinirii
acestora. Producerea biogazului în urma procesului de fermentare anaerobă şi utilizarea
acestuia are potenţialul de a satisface toate cele trei directive, simultan. În plus, urmând
tendinţele impuse de Uniunea Europeană, proporţia utilizării surselor de energie regenerabilă
trebuie să crească semnificativ. De asemenea, tot mai multe ţări, în special cele din regiunea
de S-E a Europei, acordă o importanţă crescândă unor problematici precum protecţia
mediului, menţinerea biodiversităţii precum şi reducerea emisiilor de gaze, aspecte ce au creat
premize pentru identificarea și exploatarea altor surse pentru obținerea de combustibili.
Tematica prezentei lucrări de diplomă este în concordanţă cu cerinţele Comunităţii
Europene de a se asigura, prin tehnologiile utilizate, atât protecţia mediului înconjurător cât şi
valorificarea resurselor de energie regenerabilă.
Prin urmare, principalele concluzii care se desprind din această lucrare de diplomă sunt
următoarele:
1. Conform legislației Uniunii Europene, “biomasa reprezintă fracția biodegradabilă
a produselor deșeurilor și reziduurilor din agricultură (inclusiv substanțele vegetale
și cele animale), domeniul forestier și industriile conexe acestuia, precum și fracția
biodegradabilă din deșeurile municipale și cele industriale”. Biomasa este
considerată una dintre resursele regenerabile de bază ale viitorului ce poate fi
folosită la scară mică şi mare.
2. Fermentarea anaerobă este metoda de tratare biologică care poate fi folosită pentru
a recupera atât elementele fertilizante, cât și energia conţinută în deșeurile
municipale biodegradabile, reprezentând procesul dirijat de descompunere a
materiei organice umede, care se desfășoară în incinte închise, în condiții controlate
de mediu, în absența oxigenului molecular şi a luminii, în prezența mai multor specii
de bacterii.
3. Biogazul reprezintă amestecul gazos format din metan (max.80%) şi dioxid de
carbon (min.20%), alături de care se întâlnesc cantităţi mici de hidrogen (H2),
hidrogen sulfurat (H2S), mercaptani, azot, vapori de apă şi urme de amoniac;
puterea calorică este de 20÷25 MJ/m³ (în funcţie de procentul de metan).
4. Fermentarea centralizată a dejecţiilor de animale, eventual în amestec cu alte
reziduuri organice (vegetale, resturi alimentare etc.) s-a dovedit viabilă şi eficientă.
5. Maximizarea resurselor fermelor în acest mod poate deveni esenţială pentru un
anumit nivel de competitivitate şi poate fi o soluţie pentru protecţia mediului în
industria creşterii animalelor. În plus, diversificarea gamei de utilizare a biogazului
 poate crea noi locuri de muncă în proiectarea, fabricarea şi operarea instalaţiilor de
producere a energiei conducând la progresul agriculturii.
6. Procesele de fermentare anaerobă îmbogăţesc practicile alternative din agricultură când sunt
aplicate pentru creşterea recoltelor şi pentru obţinerea de combustibil ecologic.
7. Dezvoltarea fermentatoarelor anaerobe şi producerea energiei s-a accelerat vizibil în
ultimii ani. Factorii care influenţează cererea acestei pieţe sunt: creşterea continuă a
fiabilităţii şi siguranţei fermentatoarelor anaerobe; grija crescândă a fermierilor
pentru calitatea mediului; numărul în creştere a programelor locale şi statale
(centrale) de sprijinire financiară a dezvoltării acestor sisteme; emergenţa noilor
politici la nivelul statelor pentru dezvoltarea în domeniul energiilor elternative
nepoluante.
8. DE COMPLETAT

În lucrarea prezentată, a fost realizat atât un studiu documentar privind biogazul,

situaţia tehnologiei biogazului în România şi în străinătate, cât şi o parte experimentală care s-
a focusat pe observarea influenţei pH-ului asupra producţiei de biogaz. Experimentele au fost
realizate cu ajutorul instalaţiei pilot de capacitate mică pentru obţinerea biogazului.