Capitolul I

CANCERUL MAMAR

1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie

Aparatele de reproducere sunt reprezentate de aparatul genital feminin si
aparatul genital masculin.
Aparatul genital feminin este alcatuit din: organe genitale externe, organe
genitale interne si glandele anexe.
Organele genitale externe cuprind: muntele lui Venus, formatiunile labiale
(labiile mari si labiile mici) si organele erectile (constituite de bulbii
vestibulari, clitoris si corpusculii tactili speciali ai labiilor mici).
Organele genitale interne cuprind: vaginul, uterul, trompele uterine si ovarele
(in numar de doua). Acestea sunt situate in micul bazin.
Glandele anexe ale aparatului genital feminin sunt: glandele lui Bartholin,
glandele periuretrale, glandele vestibulare si glandele mamare.

Glandele mamare
- sunt organe perechi, anexe ale aparatului genital feminin situate sub pielea
regiunii pectorale, in dreptul coastelor 5-7;
- ele reprezinta unul dintre caracterele sexuale secundare feminine;
- mamelele au o forma caracteristica emisferica, avand o greutate ce variaza in
functie de starea lor functionala: la nastere au greutatea de 5g, la adulte, 200g,
iar la femei ce alapteaza, aproximativ 500g.
- greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale;
- descriptiv, la suprafata, intalnim mamelonul situat in centru inconjurat de o
areola de 3-5 cm diametru - roza la blonde sau mai inchisa la brunete. Pe
suprafata areolei se gasesc tuberculii Montgomery, glande sebacee care in
sarcina isi maresc volumul luand denumirea de tuberculii Montgomery. Tot in
sarcina apare si areola secundara;
- secretia glandelor sebacee impreuna cu cea a glandelor sudoripare protejeaza
pielea impotriva eroziunilor in timpul suptului, tegumentele sanului fiind foarte
fine;
- mamelonul este o proeminenta de forma aproximativ cilindrica sau conica,cu
varful rotunjit si baza latita, prevazut cu 20-25 de orificii numite pori
galactofori;
- porii galactofori sunt orificiile canalelor galactofore;
- fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular; inainte de a ajunge
la mamelon, canalul prezinta o dilatatie - sinusul lactifer - in care se
acumuleaza laptele in intervalul dintre cele doua alaptari;

7
- glanda mamara este acoperita de piele care prezinta la nivelul mamelonului si
al areolei mamare structuri caracteristice;
- din punct de vedere structural, mamelonul este o excrescenta a pielii produsa
prin proliferarea celulelor din stratul Malpighi si prin ingrosarea dermului
subiacent;
- in stratul bazal al epidermului, ca si in derm, se gasesc numeroase celule
pigmentare;
- in dermul areolei mamare se gasesc numeroase celule pigmentare, glande
sebacee si glande sudoripare;
- glanda mamara este o glanda exocrina de tip tubuloacinos;
- structural, glanda este formata din 15-25 de lobi, fiecare fiind alcatuit la
randul sau din lobuli, iar acestia, din acini glandulari;
- lobii sunt despartiti unii de altii prin tesut conjunctiv dens si prin grasimi;
- fiecare lob este prevazut cu un canal galactofor;
- lobulii cuprind unitati glandulare alcatuite din acini glandulari, elemente
secretoare;
- secretia glandulara este discontinua, glanda mamara secretand lapte numai in
timpul lactatiei;
- secretia laptelui apare la 2-5 zile de la nastere, ea putand fi stimulata sau
inhibata la nevoie;
- fazele lactatiei sunt in numar de trei: faza de preparare pentru lactatie, faza de
declansare a lactatiei si faza de intretinere a lactatiei;
- hormonii estrogeni dezvolta canalele galactofore, iar progesteronul, epiteliul
secretor si acini glandulari;
- lactatia se declanseaza prin mecanismul neuroendocrin, printr-un process de
defrenare a hipofizei anterioare dupa nastere in lipsa hormonilor placentari,
determinand secretia prolactinei;
- secretia lactata este intretinuta prin reflexul de sugere, de la mamelon si reflex
de golire prin eliminarea laptelui in interiorul glandei;
- inaintea secretiei lactate, sanul elimina colostrul in primele 3-5 zile de la
nastere;
- secretia lactata poate parea si in cazuri patologice - in sindromul Chiari-
Fromel (dupa o nastere recenta sau lactatie prelungita sunt prezente: amenoree
ce persista luni sau ani, galactoree si atrofie utero-ovariana);
- manifestari patologice: inflamatia glandelor mamare determina mastita,
hipertrofia sanului este frecventa, sanii sunt anormali ca structura, dar
voluminosi cu greutatea cuprinsa intre 300 si 900 g; diformitatea se poate
corecta chirurgical;
- hipotrofia se caracterizeaza prin prezenta unui
san normal, dar in hipogalactie sau agalactie
tratamentul hormonal nu poate corecta intotdeauna
deficienta.

8
 2. Definitia bolii
Simbol al feminitatii, sanul este o glanda anexa a aparatului genital.
Cancerul mamar constituie una dintre cele
mai frecvente forme de neoplasm la femeie,
reprezentand circa 25% din totalul tumorilor
maligne aparute la acest sex, de obicei intre
40 si 60 de ani, dar se poate intalni si la tinere
sau la batrane.
In majoritatea covarsitoare a cazurilor,
cancerul de san este unilateral, putand fi
exceptional bilateral simultan si mai frecvent
bilateral succesiv.
La barbat cazurile sunt rare, dar in acelasi timp si foarte severe, cu tendinta
la metastaze precoce.
Hormonodependenta cancerelor mamare este un fapt bine cunoscut astazi,
caracteristic in 30-40% din cazuri: inlaturarea hormonilor estrogeni prin
castrare bilaterala influenteaza in mod favorabil evolutia tumorilor si
metastazelor.
Tumora poate sa apara in orice parte a sanului, dand insa o frecventa de
aproximativ 70% pentru cadranul supero-extern al glandei.

3. Tumorile sanului
Ca si in alte tesuturi si organe si la nivelul glandei mamare se pot dezvolta
atat tumori benigne, cat si tumori maligne.

3.1. Tumorile benigne ale sanului

- adenofibromul;
- papilomul intracanicular;
- tumorile phylode;
- distrofia glandei mamare.
3.2. Tumorile maligne ale sanului, dupa tesutul din care deriva
- epiteliom malign (cancer de san) - peste 90% dintre cazuri;
- sarcom.

9
4. Clasificarea tumorilor in functie de caracterul lor histologic
4.1. Tumori ale tesutului epitelial
- papilom, carcinom;
- polip;
- adenom, adenocarcinom.

Tumori ale tesutului conjunctiv si tumori ale tesutului mezenchimatos

-fibrom, fibrosarcom;
-mixom, mixosarcom;
-lipom, liposarcom;
-condrom, condrosarcom;
-osteom, osteosarcom;
-miom, miosarcom;
-hemangiom, hemangiosarcom;
-limfagiom, limfagiosarcom;

Tumori ale tesutului hematopoetic si ale sistemului reticulohistiocilar

- limfosarcom;
- reticulosarcom;
- mielom multiplu.

Tumori ale tesutului nervos si ale structurilor asociate:

- gliom,glioblastom;
- meningiom;
- neurinom;
- neuroblastom;
- ganglioneuron.

Tumori ale tesutului melanogen:

- feocromocitom;
- nev;
- melanom multiplu.

Tumori continand mai multe tesuturi:

-retinoblastom;
-mola hidatiforma;
-fibroadenom;
-tumora phillodes;
-carcinosarcom.

10
 Tumorile maligne ale tesutului epitelial au ca localizari frecvente
- epiteliomul pavimentos, localizat la pielea capului si a fetei, la nivelul limbii
si a buzei inferioare;
- adenocarcinomul, localizat mai des la nivelul mucoasei gastrice, a colonului
si a rectului, precum si la nivelul organelor glandulare, ca de exemplu, la
nivelul glandei mamare; neoplasmul sau cancerul mamar se situeaza pe unul
din primele locuri ca frecventa a maladiei canceroase; localizarea
carcinomatoasa la nivelul testiculului se numeste seminom.

5. Fiziopatologia tumorilor
Notiunea de boala canceroasa include procesul de cancerizare celulara,
dezvoltarea neoplaziei si consecintele anatomice, fiziopatologice si clinice ale
prezentei neoplaziei in organismul cancerizat, pana la tanatogeneza.
Cancerizarea celulara comporta contactul direct, permanent sau intermitent al
celulelor cu cancerigenul, ceea ce, la nivel macromolecular, determina
modificari biochimice in structurile replicabile ale ADN si ARN celular si in
biosinteza proteica.
La nivel subcelular genetic, aceste modificari biochimice produc mutatii
somatice, precum si alterarea expresiei fenotipice a unor functii celulare ca
mitoza, diferentierea, biosinteza proteica.
Membrana celulei canceroase capata noi calitati structurale, apar noi antigene
celulare specifice cancerizarii, antigenele specific tumorale.

Agentii cancerigeni cunoscuti

- radiatiile ionizante (cancerogeneza chimica);
- raze X;
- raze Alpha;
- raze Beta;
- raze Gamma;
- raze Ultraviolete;
- substantele chimice (canceroza chimica);
- virusuri oncogene (cancerogeneza virala).
Caracterul biopatologic al celulei canceroase
- alterari citogenetice si cromozomiale, aneuploidie;
- proliferarea nelimitata si alterarea functiei de diferentiere;
- pierderea inhibitiei de contact a mitozelor si a adezivitatii intercelulare, ceea
ce permite autonomia si migratia celulelor canceroase;
- modificari ale secventelor antigenice a celulelor - apar antigenii specifici
tumorali (AGST);
- modificari ale secventelor metabolice celulare - apar noi activitati
izoenzimatice, biosinteza de proteine aberante.

11
6. Stadializarea si stadiul tumorilor maligne
Tumorile maligne se dezvolta atat local, cat si la distanta, iar caracterele
lor se modifica din aceasta cauza in cursul evolutie.
Stadializarea este operatia de stabilire si consemnare a gradului dezvoltarii
locale si, eventual, al extinderii la distanta a unei neoplazii.
Stadiul unei tumori desemneaza o anumita perioada (un anumit moment)
din dezvoltarea tumorii, asa cum rezulta din examenul clinic.
Stadializarea, respectiv stabilirea stadiului, rezulta din necesitatea de a
adapta tratamentul la caracteristicile tumorii in momentul in care o examinam,
adica la perioada sa de dezvoltare.
Totodata, in acest fel, sunt posibile compararea rezultatelor terapeutice,
aprecierea modului de evolutie a prognosticului.
In determinarea stadiului, se tine seama de trei factori principali: tumoare
locala, starea ganglionilor limfatici regionali, existenta sau inexistenta
metastazelor la distanta.
In functie de aceste trei componente principale, se recunosc astazi
urmatoarele stadii:
stadiul 0 – este dificil si adesea imposibil de stabilit clinic, modalitatea de
diagnostic fiind prin excelenta examenul histopatologic. Neoplazia are
intotdeauna dimensiuni foarte reduse si un aspect clinic necaracteristic.
Cancerul de gradul 0 a fost descris la nivelul epiteliilor, mai ales la colul uterin,
si este denumit carcinoma insituu sau intraepitelial. Au fost descrise cancere in
stadiul 0 si la nivelul altor tesuturi decat cel epitelial, dar mult mai rar.

stadiul I – este caracterizat prin tumoare primitiva de dimensiuni reduse,

limitata strict la organul de origine, fara infiltratii la tesuturile din jur, fara
adenopatii si fara metastaze.

stadiul II – in acest stadiu, tumoarea depaseste dimensiunile stadiului

precedent, dar nu depaseste organul de origine (nu in tesuturile din jur), iar
ganglionii regionali, desi pot prezenta metastaze (adenopatii regionale), raman
totusi mobili. Nu se gasesc metastaze la distanta.

stadiul III – se cartacterizeaza prin extensia locoregionala a tumorii care

depaseste organul de origine. Se gaseste totodata adenopatie metastatica
regionala,eventual cu fixare sau extraganglionara.

Stadiul IV – reprezinta stadiul cel mai avansat de evolutie, caracterizat prin

extensia locoregionala si adenopatie metastazic, cat mai ales prin formarea de
metastaze la distanta.

12
7. Tabloul clinic (problemele bolnavului)
Cancerul de san are o viata subclinica indelungata, cuprinsa intre 10 si 15
ani; dovada existentei acestei perioade o releva boala Paget care astazi este
incadrata in formele cronice ale cancerului mamar, dar datorita evolutiei
indelungate este incadrata ca stare precanceroasa.
Diagnosticul etiologic trebuie precizat in orice nodul palpabil al sanului;
palparea trebuie facuta cu mare grija, deoarece poate declansa diseminarea
celulelor tumorale.

Semnele cardinale din cancerul de san sunt:

NODULUL
- nodul solitar – dur, nedureros la apasare, deseori cu limite neregulate,
suspectat ca fiind cancer mamar; in 55% din cazuri este localizat in patratul
supero-extern;
-nodul extrem de dureros la palpare, cu semne de inflamatie (roseata,
caldura locala), febra - cu diferenta de temperatura axilara intre dreapta si
stanga, putand fi suspectat ca abces mamar;
-nodulul cu suprafata neteda, bine delimitat, moderat, dureros la palpare,
partial depresibil sau fluctant, cu incidenta maxima intre 45-55 de ani; poate fi
suspectat ca fiind chist mamar;
-densificarea difuza a parenchimului glandular, eventual dependenta de
ciclul menstrual, de cele mai multe ori cu dureri premenstruale,deseori la ambii
sani,uneori cu secretie mamelonara;
-nodul putin dureros la apasare, deseori noduli multiplii, atasati strans unul
de altul,care se palpeaza in pozitie de clinostatism, cu suprafata neteda, dar cu
structura lobulara, uneori depresibil cu consistenta ca de cauciuc; cu incidenta
intre 15 si 50 de ani si suspectat ca fibroadenom;
-nodul subcutanat, de consistenta moale pana la medie, nedureros la
apasare, suspectat ca lipom, condrom, mixom, fibrom;
nodul moderat pana la foarte dureros la apasare, plat cu tegumente livide daca
este cazul cu traumatism in anamneza.

SECRETIA BILATERALA CLARA LAPTOASA - GALACTOREE

Secretia unilaterala sau bilaterala cu aspect laptos;
Secretia sanguinolenta sau sero-sanguinolenta in papilom intraductal sau
carcinom;
Secretia purulenta galbuie,uneori pe fond de ectazie ductala sau
fibroadenom.
DUREREA SANILOR - MASTODINIE
Poate fi simtita ca o senzatie de tensiune la ambii sani,dependenta de ciclu
menstrual,de cele mai multe ori premenstrual. Durerea delimitata cu caldura
locala si roseata o intalnim in procesele inflamatorii. Nodulul este dureros la
apasare, bine delimitat, indica fibroadenom.
13
Mameloane dureroase, inrosite indica infectii.

GINECOMASTIA
Cresterea uni sau bilaterala a volumului glandei mamare-ginecomastia, la
adolescentii intre 10-14 ani dispare spontan.
Ginecomastia adevarata - hiperplazia dura a tesutului glandular este
frecventa dupa 60 de ani, insotita deseori si de disfunctie hormonala, cu
etiologie hepatica (ciroza hepatica), terapia estrogena, rareori cancer mamar.
Tabloul clinic in 70% dintre cazuri se caracterizeaza prin noduli duri,
nedurerosi, mamar sau axilar, secretie mamelonara unilaterala sero-
sanguinolenta sau cu modificari eczematiforme ale mamelonului.
Intr-un stadiu avansat mamelonul este protuziv sau retractat.
Cancerul de san produce metastaze precoce, de cele mai multe ori cand se
pune diagnosticul exista deja 20% metastaze evidentiabile.
Diseminarea hematogena da metastaze osoase in 80% din cazuri, metastaze
pulmonare si hepatice in 50% din cazuri, metastaze cerebrale, iar diseminarea
limfogena prinde ganglionii auxiliari, supraclaviculari, sternali.

8. Diagnostic clinic
Se apreciaza ca in peste 80% din cazuri tumora este descoperita accidental
de catre femeie cu ocazia toaletei corporale.
Principalele semne de alarma care determina pacienta sa apeleze la doctor
sunt decelarea prin palpare a unei tumori la nivelul sanului sau a unui ganglion
axial, aparitia unei secretii mamelonare, modificari de contur ale sanului,
retractia tegumentara sau a mamelonului.
Prin examen local atent se pot pune in evidenta si alte semne revelatoare:
asimetrii ale sanilor, desen vascular mai accentuat, eczematizarea
mamelonului, ulcerarea tegumentelor in formele avansate.
Semnele clinice clasice de malignitate ale tumorii mamare sunt duritatea,
onturul neregulat si imprecis delimitat, fixarea la parenchimul glandei si
aderenta sa la tegumente, retractia mamelonara si constatarea unei adenopatii
axilare palpabile.

9. Diagnostic paraclinic
Dintre investigatiile paraclinice utilizate in sustinerea diagnosticului de
cancer mamar, cu importanta practica mai mare sunt:
- mamografia simpla;
- termografia mamara;
- radiofosfocaptarea.
Alte probe paraclinice cum ar fi galactografia, limfografia, flebografia au o
utilizare limitata in anumite situatii particulare.

14
 10. Diagnostic anatomo-patologic
Semnele clinice si investigatiile paraclinice, desi de mare utilizare in
sustinerea diagnosticului, nu constituie o certitudine asupra malignizarii
leziunii.
Singurul examen capabil sa stabiliasca cu exactitate natura tumorii este cel
histopatologic. Dovada microscopica a malignitatii se impune in mod
categoric, avand in vedere atitudinea terapeutica diferita in fata celor doua
tipuri de leziuni.
In acest sens, cea mai buna metoda de diagnostic este extirparea
chirurgicala a tumorii in totalitate urmata de un examen histopatologic
extemporaneu.
Metodele utilizate in mod curent sunt punctia biopsica, biopsia prin foraj si
examenul citologic al frotiului din secretia mamelonara, dar care au o acuratete
diagnosica mai redusa (90-95%).

11. Diagnostic stadial

In vederea precizarii conduitei terapeutice si a prognosticului trebuie

stabilit diagnosticul stadial.
Clasificarea stadiala se face dupa caracterele si dimensiunile tumorii,
interesarea pielii mamelonului, muschilor pectorali si peretelui toracic (T3-T4),
a ganglionilor regionali axilari si supraclaviculari si a existentei metastazelor.
Pe baza acestor criterii, s-au stabilit patru stadii ale cancerului mamar:

stadiul I - tumora pana la 2 cm fara adenopatie, fara fixare la piele,

mamelonul poate fi retractat, fara fixare la planurile profunde, fara metastaze;
stadiul II - tumoara peste 5 cm, fixare completa la piele, cu piele in ‘coaja
de portocala’ pe toata intinderea tumorii, fixare incompleta la marele pectoral
si perete toracic, adenopatie axilara omolaterala fixata sau adenopatie supra si
subclaviculara fara metastaze la distanta;
stadiul III - metastaze la distanta, oricare ar fi intinderea si fixarea tumorii
sau a ganglionilor axilari supra si subclaviculari. Diagnosticul precoce este
foarte important, cu toate ca in multe cazuri este dificil, datorita evolutiei
latente a tumorii.
Aparitia tumorii, concomitent cu un examen clinic atent al glandei
mamare, a regiunii axilare, a secretiei mamelonare etc., ne pot conduce la
diagnostic prezumtiv chiar in fazele incipiente, iar cu ajutorul examenelor
paraclinice, ne pot conduce la un diagnostic de certitudine.

Pentru a ne feri de riscuri de eroare, se va proceda astfel:

- orice tumora mamara poate sa fie cancer pana la proba directa contrarie;

15
- nu trebuie intarziat diagnosticul definitiv prin tratament hormonal in cazurile
de mastoza cu tumora sau formele pseudotumorale de mastopatie;
- nu trebuie neglijata secretia mamelonara care poate fi insotita de un cancer
nepalpabil;
- nu trebuie impiedicat diagnosticul clinic si histopatologic printr-o radioterapie
facuta inainte de a fi pus diagnosticul precis;
- examenul clinic trebuie continuat cu investigatii complementare in caz de
dubii sau pentru confirmarea unui diagnostic clinic considerat incert.

12. Evolutia

Imposibilitatea de delimitare si infiltrarea pielii sunt semne fara

importanta de inceput. Pentru a pune in evidenta prinderea pielii se va cauta
semnul capitonajului, incercand sa se plieze pielea mamara - nu este posibil,
pielea se rideaza.
Intr-o faza mai avansata, cand tumora adera si infiltreaza spre suprafata
straturilor conjunctive, care duc de la glande la piele, circulatia limfatica a
pielii fiind blocata, porii se dilata devin bine vizibili, dand aspectul de coaja de
portocala.
Invadarea glandei se face din aproape in aproape, aderenta la piele
devine tot mai neta, aspectul cojii de portocala se extinde proportional cu
tumora cu timpul ocupand toata suprafata pielii sanului.
In perioada de invazie apare retractia mamelonului produsa prin
infiltrarea tracturilor conjunctive ale canalelor galactofore.
Presiunea pe tumora poate sa ne arate o scurgere prin mamelon de
aspect seros, sanguinolent sau lactoseros(mamela secretanda).
Extensia tumorii spre planurile profunde duce la invadarea aponevrozei
muschiului pectoral mare si apoi a muschiului insusi si mai in profunzime pana
la grilajul costal tumora devine aderenta la planurile profunde.
Extensia regionala se face pe caile limfatice prinzand ganglionii axilari
care la inceput se pot palpa ca niste formatiuni dure, mobile neaderente la
tesuturile din jur devin confluente, aderente la tesutul celulo-grasos al axilei,
avand aspectul unor formatiuni dure, neregulate, imobile fata de tesuturile din
jur.
Ganglionii supraclaviculari sunt invadati mai tarziu, clavicula
reprezentand din punct de vedere al extensiei regionale, limita rezonabila a
operabilitatii cancerului mamar.
Caile limfatice ale pielii care transversal pot invada ganglionii axilari
axilei opuse.

16
 Extensia la distanta se face prin metastazare pe cale sanguina, putand da
metastaze pleuropulmonare, osoase(femur, humerus, coloana vertebrala,
craniu, bazin), hepatice etc.
In faza avansata apar dureri care se datoreaza prinderii plexurilor
nervoase, revarsate pleurale, fracturi patologice ale oaselor lungi.
Apare casexia progresiva datorita anorexiei complete si insomniei.
Moartea survine printr-o complicatie intercurenta in afara tratamentului
chirurgical, dupa o perioada de 2-3 ani.
Evolutia cancerului mamar este foarte rapida si cu prognostic mai grav la
femeile tinere, mai ales daca apare in perioada de sarcina sau lactatie.
La femeile in varsta evolutia este inceata, nedand de obicei metastaze,
tumora capata un aspect scleros, schiros.

13. Prognostic

In conditiile tratamentului complex al cancerului mamar prognosticul

este in functie de stadiul in care a fost descoperit cancerul mamar si de
precocitatea tratamentului.
- supravietuirile peste 5 ani sunt de peste 80-90% in tumorile tratate in stadiul
I;
- supravietuirile scad la 50% in stadiul II;
- supravietuirile scad sub 10-15% in stadiul III;
- in stadiul IV nu se inregistreaza nici o supravietuire peste 5 ani;
- prognosticul cancerului este favorabil in stadiul 0 si I cand vindecarea prin
tratamente moderne realizeaza rezultate bune pana la 90-95% din cazuri;
- prognosticul devine rezervat incepand cu stadiul II si sever in stadiile mai
avansate;
- prognosticul intr-o tumoare benigna este fara indoiala bun.
- sunt tumori benigne (polipii,negii) care au un potential crescut de malignitate
- prognosticul fiind rezervat.
- tumorile maligne au intotdeauna un prognostic rezervat si chiar cand au fost
extirpate astfel incat afectiunea continua sa evolueze prin metastazele pe care
le-a produs.

14. Forme anatomo-clinice particulare

Boala PAGET (cancerul areolar mamar si al mamelonului) prezinta

ulceratii crustoase, cu margini neregulata, policiclice, reliefate, pruriginoase,
situate la nivelul mamelonului, pe care il depasesc si care este mai mult sau
mai putin distrus; releva prezenta unui cancer subiacent, propagat in lungul
canalelor galactofore si care atinge mamelonul.
Cancerul SCHIROS prezinta trei varietati anatomo-clinice:

17
- schirul atrofic, glanda mamara se atrofiaza, mamelonul dispare treptat, are
evolutie lenta, invazia ganglionara se face tardiv, este tipic pentru femeia in
varsta;
- schirul in cuirasa prinde in masa tegumentul sub forma unor placarde rosii
sau brune, indurate sau confluente in jurul toracelui; se insotesc de durere
violenta, cu senzatie de constrictie toracica;
- schirul pustular diseminat poate fi o forma de recidiva: in jurul unei tumori
netede apar numerosi noduli cutanati, duri, nedurerosi care inconjoara tumora
initiala.
Cancerul Encefaloid afecteaza femeia tanara: se prezinta ca o tumora
moala cu zone pseudochistice, afectand in intregime sanul; este rapid infiltrativ.
Mastita acuta carcinomatoasa are debut brusc, la o femeie tanara care
alapteaza. Sanul este tumefiat, rosu edematos; frecvent afectiunea este
bilaterala; prezinta adenopatie de tip inflamator; bolnava are febra, starea
generala se altereaza rapid, evolutia este galopanta, cu metastaze precoce la
distanta.
Sarcomul mamar-tumora de consistenta crescuta, bine circumscrisa, cu
adenopatie, deoarece metastazarea se produce pe cale hematogena, dand
diseminari precoce in ficat, plamani si oase. Evolutia este grava.
Cancerul ocult este forma in care singura manisfetare este reprezentata de
adenopatia axilara sau de metastaze; diagnosticul se pune pe baza biopsiei
ganglionare urmate de mamaografie sau galactografie.

Cancerul mamar la barbat este foarte grav,

confundat adesea datorita frecventei mici, cu un
adenom sau o mastoza chistica; volumul redus al
glandei face ca tumora sa evolueze rapid catre
straturile profunde si superficiale; prognosticul este
rezervat.

15. Metode de investigatie

Anamneza
La inceput vom afla datele de identitate, varsta si ocupatia bolnavei.
Motivele internarii vor evidentia prezenta durerii, a febrei, a pierderilor
de sange prin vagin, modificari ale starii generale.
Antecedente heredocolaterale ne vor informa despre starea de sanatate a
parintilor si rudelor apropiate.
Antecedente personale vor evidentia data aparitiei primei menstruatii
(menarha), modul in care s-a succedat (regulat, neregulat), cu sau fara dureri.
18
 Se va nota momentul instalarii ciclului menstrual regulat, la ce interval de
timp apare menstruatia (28-30 de zile), cat dureaza (3-4 zile), cantitatea
sangelui (fluxul normal, redus, abundent).
Se vor retine datele despre numarul nasterilor si avorturilor, modul cum au
decurs sarcinile si nasterile, starea si greutatea fetilor la nastere.
Antecedente personale patologice vor nota bolile infectocontagioase, cu
influenta lor asupra organismului, boli generale, interventii chirurgicale, boli
ginecologice.
Anamneza se finalizeaza cu istoricul bolii actuale, precizandu-se debutul
(brusc, insidios) si analiza temeinica a principalelor simptome.
Deasemenea ne intereseaza tratamentul efectuat la indicatia medicului sau
din proprie initiativa.

Examenul clinic general

Se face sistematic, cunoscandu-se faptul ca multe simptome sau sindroame in
ginecologie constituie rasunetul unor afectiuni generale.
Se verifica functionalitatea aparatelor organismului, se masoara:
- tensiunea arteriala;
- pulsul;
- respiratia;
- temperatura;
- diureza;
- se verifica scaunul.

Examen clinic ginecologic

Inspectia
Cu o privire generala asupra bolnavei, vom observa starea ei fizica
(inaltime, configuratie) coloratia tegumentelor si a mucoaselor (palida, icterica,
galben pai).
Se observa abdomenul pacientei, aceasta fiind in decubit dorsal, cu
membrele inferioare usor flectate.
Se poate observa uneori abdomenul marit in volum, ocupat de o tumora si
marime variabila (fibroame mari, tumori de ovar), alteori abdomenul este
destins pe ambele flancuri (in caz de existenta a ascitei).
Palparea
Se face cu blandete, cu fata palmara a mainii usor incalzita; se poate palpa
o tumora dura, nedureroasa, greu de separat de tesutul mamar din jur,
prezentand uneori chiar de la inceput aderente la suprafata profunda a
dermului.
Percutia
Prin percutie putem delimita forma si dimensiunile formatiunii tumorale.

19
 Examenul sanilor
Poate evidentia prezenta unei tumori
sensibile sau nedureroase,mobile sau
aderente.
Se observa retractia mamelonului, pielea de
portocala data de edemul papilar, scurgerile
mamelonare.

Examenul genital

Incepe prin inspectia vulvei; se observa

configuratia labiilor, gradul impregnarii cu hormoni sexuali, anumite anomalii,
prezenta unei rupturi de perineu.
Se cere pacientei sa tuseasca sau sa se screama, observandu-se modul in
care coboara peretii vaginali, vezica si rectul.
Se vor mai observa leziunile provocate de anumite boli (ex: sifilis),
condiloamele acuminate, scurgerile.

Examenul cu valvele
Ne permite sa observam cavitatea vaginala si colul. Precede intotdeauna
tuseul vaginal, permitand prelevarea de secretii din vagin sau canalul cervical,
pentru examen bacteriologic si parazitologic, citologic si de ph.
Tehnica:
Se indeparteaza cu ajutorul indexului si policelui labiile mari si mici; se
introduce valva inferioara prin introitul vaginal in vagin, apasand pe
musculatura perineala din dreptul comisurii vulvare posterioare.
Se introduce valva superioara cu contul pe mijlocul celei inferioare, se
indreapta si se indeparteaza de cea inferioara.
Valvele fiind simetrice, apropierea marginilor va strivi tesuturile provocand
durere.
In raport cu dirijarea varfului valvelor, vom evidentia colul uterin.
Se vor urmari:
- aspectul mucoasei vaginale;
- leziunile vaginale existente;
- caracterul leziunilor;
- situatia si axul colului uterin;
- aspectul orificiului cervical extern;
- culoarea si modificarile epiteliului cervical;
- eventuale manevre abordive;
Vom analiza:

20
- aspectul continutului vaginal;
-secretii care,atunci cand sunt in abundenta (sange, cheaguri), necesita o
toaleta vaginala ce se va efectua cu o pensa port-tampon si o compresa sterila;
- eventuale scurgeri din cavitatea uterina;
- pe colul uterin se pot observa mici formatiuni chistice;
- examenul cu valve nu se practica pe un himen intact, in vaginism sau operatii
cu suturi recente ale perineului, unde exista pericolul desfacerii lor cu
dehiscenta plagii.

Tuseul vaginal
Combinat cu palparea abdominala se practica in pozitie ginecologica,
oferindu-se relatii la vagin, col uterin, uter, anexe. La tactul vaginal, colul apare
tras si uterul deplasat de prezenta tumorii.
Prin intermediul fundurilor de sac vaginale, palpam ovarul si trompa
uterina care pot fi normale sau scurtate (patologic), suple, sensibile, dureroase
sau nedureroase.
Atunci cand in cavitatea peritoneala se acumuleaza sange sau puroi,
fundul de sac posterior (Douglas) bombeaza, devenind sensibil.

Tuseul rectal
Se realizeaza prin introducerea unui deget in rect, pentru a examina
organele genitale la virgine (unde tactul vaginal nu se poate efectua), pentru a
putea evidentia o tumora genitala sau extragenitala, infiltratia parametrelor (in
neoplasmul uterin), colectii din fundul de sac posterior al vaginului sau gradul
de alterare a peretului rectovaginal.
La aceste examene, asistenta medicala pregateste bolnava, serveste
medicul cu instrumentarul necesar si executa tot ceea ce i se spune de catre
medic.
La examenul cu valvele, dupa ce medicul introduce valvele vaginale,
acestea vor fi sustinute de catre asistenta pentru a-l ajuta in efectuarea
examenului.
Se asigura lumina necesara pentru vizualizarea zonelor examinate.
Se recolteaza secretii vaginale pe lame, pentru frotiuri sau medii de cultura, se
efectueaza tratamente locale.

Recoltarea secretiilor vaginale

- secretia vaginala reprezinta un transsudat al mucoasei vaginale, care contine
celule epiteliale de descuamare si germeni a caror varietate e in functie de
diferiti factori (varsta, stari fiziologice sau patologice) si de continutul in
glicogen;

21
- glicogenul favorizeaza ca flora microbiana sa fie reprezentata de germeni din
grupul lactobacillus;
- prezenta glicogenului, a acidului lactic si lactobacillus dau secretii vaginale
un ph acid cu rol de aparare impotriva infectiilor;
- perturbarea acestei prezente determina aparitia inflamatiilor(vaginitelor);
- examenul bacteriologic este dificil si fidelitatea rezultatelor este conditionata
de prelevare, transport,examinare, interpretare.
- materiale sterile: manusi de cauciuc, specule vaginale, ansa de recoltare,
pipete Pasteur, eprubete, lame de sticla;
- materiale nesterile: lampa de spirt, creion dermatograf.

Pregatirea fizica si psihica a pacientei

- cu doua zile inainte de recoltare se recomanda repaus terapeutic si sexual;
- se aseaza pacienta in pozitie ginecologica pe masa ginecologica;
- se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa sterila calduta, fara
solutie dezinfectanta sau sapun.

Executie:
- asistenta se spala pe maini;
-imbraca manusi de cauciuc;
- indeparteaza labiile mari si mici;
- recolteaza cu ansa de recoltare sau cu un tampon fixat pe port-tampon din
urmatoarele locuri de electie: orificiul glandelor Bartholin, orificiul colului
uterin, meatul urinar;
- recoltarea se face cu valve si cu specule sterile evitand atingerea vulvei sau a
peretilor vaginului;
-se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat, pentru examen
citologic, iar pentru examenul bacteriologic se recolteaza cu ansa de recoltare
in eprubeta sterila.
La fetite se recolteaza cu ansa, iar in caz de suspiciune de difterie vulvara se
preleveaza trei tampoane: vaginal, nazal, faringian.

Interpretarea rezultatelor examenului

- la examenul microscopic, apar patru imagini:
Tipul I - epitelii si lactobacili (secretie normala);
Tipul II - epitelii,lactobacili, rari bacili gram-negativi sau leucocite;
Tipul III - epitelii, foarte rar lactobacili, foarte frecvent bacili gram-pozitivi si
negativi, frecvente leucocite;
Tipul IV - rare epitelii, lactobacili absenti, foarte frecvente leucocite, foarte
abundenta flora mixta, trichomonas prezent.
Examen de laborator

22
Examenele complementare sunt extrem de importante dar, din nefericire, nu
ofera date absolut specifice pentru cancer, mai ales in stadiile incipiente.

In cadrul examenului de laborator se efectueaza:

- examene curente adresate terenului, aceleasi in toate cazurile;
- examene tintite vizeaza o anumita etiologie, sugerata de investitia clinica si
epidemiologica.

Recoltari de sange
Tip Valori normale Alte detalii
V.S.H. barbati:1-10mm/h;7- Recoltarea V.S.H.-ului:
15mm/2h; - pentru viteza de sedimentare a
femei:2-13mm/h;12-17/2h. hematiilor se recolteaza sange
fara garou, in seringa (eprubeta)
de 2 ml cu 0,4 ml de citrat de Na
3,8% peste care se aspira 1,6 ml
sange;
- amestecul se scurge intr-o
eprubeta sterila si se
omogenizeaza usor;
- eprubeta se eticheteaza citet;
- se aspira cu pipeta Westergreen
sange din eprubeta pana la
gradatia zero;
- se aseaza in stativ in pozitie
verticala, in repaus timp de o ora.
Hemoleucograma eritrocite Recoltarea se poate face prin
4,5-5,5 milioane/mm3 la punctie venoasa sau prin punctie
barbati; capilara (inteparea pulpei
4,5-4,8 milioane/mm3 la degetului).
femei; Tehnica punctiei venoase:
reticulocite - se pregatesc materialele
10-15%o; necesare punctiei venoase;
leucocite - se anunta pacientul si i se
4200-8000/mm3 explica tehnica si necesitatea ei;
formula leucocitara - se aseaza pacientul intr-o
polinucleare neutrofile pozitie comoda, decubit dorsal;
nesegmentate 0-5% - se leaga garoul la o distanta de
polinucleare neutrofile 7-8 cm deasupra locului punctiei,
segmentate 45-70% strangandu-l astfel incat sa
enzinofile opreasca circulatia venoasa fara a
1-3% comprima artera;
bazofile - se recomanda pacientului sa

23
 0-1% stranga pumnul, venele devenind
limfocite turgescente;
20-40% - asistenta imbraca manusile de
monicite cauciuc sterile;
4-8% - se dezinfecteaza tegumentul si
trombocite se fixeaza vena cu policele mainii
150-400mii/mm3 stangi la 4-5 cm sub locul
punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos
asupra tesuturilor vecine;
- se fixeaza seringa cu gradatiile
in sus, cu acul atasat si cu bizoul
in sus, intre police si restul
degetelor si se patrunde
traversand tegumentul, apoi
peretele venos, invingandu-se
rezistenta elastica a venei, pana
ce acul inainteaza in gol;
- se controleaza patrunderea
acului in vena prin aspiratie cu
seringa si se indeparteaza garoul;
- se aplica tamponul de vata
imbibat in solutie dezinfectanta la
locul punctiei si se retrage brusc
acul;
- se comprima locul punctiei 1-3
minute, bratul fiind in extensie.
Hemoglobina (Hb.) barbati: 15+2g/100ml; - se iau 1-2ml de sange pe
femei: 13+2g/100ml; substanta anticoagulanta (o
n.n: 16-25g% scade dupa picatura de heparina), in eprubeta
primele zile; etichetata cu datele bolnavului,
data salonului, sectia si analiza
ceruta.
Creatinina 0,6-1,20mg% - dozarea se face in aceeasi zi
pentru uree si creatinina;
- raportul uree/creatinina,in mod
normal trebuie sa fie 30/L.
Ureea sanguina 20-40mg% - se recolteaza 3-5ml de sange
prin punctie venoasa cu sau fara
anticoagulant.
Glicemia 60-120mg% - se recolteaza 3ml de sange prin
punctie venoasa cu cristale de
florura de Na sau fara
anticoagulant.
Hematocrit barbati: 46+6% - se recolteaza prin punctie
femei: 41+5% venoasa 2-3 ml pe heparina.
Proteinemia =7,8g% -se recolteaza prin punctie
venoasa 4-5ml fara anticoagulant.

Ionograma calcemia: 9-11mg% - se recolteaza 10ml sange simple

24
 fosfatemia: 3,5-4,5mg% prin punctie venoasa din care se
natremie: 134-147mEq/l fac determinari de ioni.
Timpul de sangerare 2-4 min. - este un test in vivo al primilor
(T.S.) doi timpi ai hemostazei
reflectand functia hemostatica a
vaselor si trombocitelor.
Tehnica:
- se punctioneaza pulpa degetului
cu un ac steril;
- cu un tampon uscat se sterge
prima picatura de sange;
- la aparitia celei de a doua
picaturi de sange se apasa pe
cronometru;
- din 15 in 15 secunde se sterge
picatura de sange;
- in momentul in care nu mai
sangereaza se intrerupe
cronometrul.
Timpul de coagulare 4-8min. - se punctioneaza pulpa
(T.C.) degetului;
- cu un colt al lamei se ia o
picatura de sange care se pune pe
o lama;
- in momentul in care picatura de
sange a atins lama se apasa pe
cronometru;
- se intinde inclinand usor lama
pana cand sangele se
coaguleaza,cand se intrerupe
cronometrul.
Fibrinogen 200-400mg% - 4,5ml sange venos+0,5ml citrat
de Na3,8%.
Grup sanguin si RH - interesul efectuarii grupelor
sanguine este de o importanta
deosebita;
- cunoasterea grupelor sanguine
trebuie sa fie sistematica pe
ansamblul populatiei unei tari si
se trec in orice act de identitate
(absolut necesar intr-un accident
auto sau o interventie
chirurgicala neplanificata).
Transaminaze TGO - enzimele celulare din sange:
adulti: 2-20UI; transaminazele, glutamotoxire-
copii sub varsta de 3 ani: ductaza, lactatoxidoreductia apar
pana la 40UI; in sange in cantitati crescute inca
copii 3luni-1an: pana la din fazele subicterice ale bolilor
28UI. hepatice;
- pentru dozarea enzimelor

25
 TGP celulare se recolteaza 5-6 ml de
adulti: 2-16,5UI; sange venos, dimineata pe
copii pana la 5 ani: 0,2- nemancate, fara substante
13UI; anticoagulante;
raportul TGO/TGP=1,6. - intrucat enzimele se altereaza
repede in vitro, sangele se trimite
imediat la laborator.
Timol 1,4U.McL - valori mai mici decat normal, in
lipsa cauzelor extra-hepatice,
aport insuficient
(inanitie,malabsortie)sau pierderi
patologice(albuminurie) pledeaza
pentru afectiune parenchimatoasa
hepatica.

Teste de disproteinemie
Modificarile cantitative ale proteinelor plasmatice altereaza echilibrul
coloidal care poate fi pus in evidenta prin testele de labilitate serica.

Tehnica:
- o cantitate de ser sanguin se trateaza cu o substanta chimica oarecare care
provoaca o turbiditate, precipitare, floculare sau formare de gel in amestec,
prin actiunea reactivului asupra proteinelor din plasma.

Cele mai cunoscute probe de disproteinemie sunt:

Reactia Takata-Ara:
- se face cu clorura mercurica in dilutii succesive;
- reactia este pozitiva daca floculatia apare in 3 dilutii succesive pornind de la
dilutia minimala de 1/32.
Reactia Gros:
- se face cu solutie Hayem;
-valorile normale sunt peste 2cc.
Banda de coagulare Weltmann:
- se executa cu solutii descrescande de clorura de calciu;
- in conditii normale coagularea are loc in tuburile 6-7;
- banda poate fi scurtata sau alungita.
Reactia Wahrmann-Wunderly:
- utilizeaza sulfat de cadmiu;
- rezultatul se noteaza cu pozitiv sau negativ.
Reactia Kunket:
- se face cu sulfat de zinc;
- rezultatul poate fi pozitiv sau negativ.
Reactia cefalin-colesterol:
- se face cu o emulsie de cefalin colesterol;

26
- rezultatul se noteaza de la 0 la ++++.
Reactia Mallen:
- se face cu o solutie Lugol;
- rezultatele se noteaza de la 0 la +++.
- pentru teste de labilitate serica se recolteaza 10ml, sange venos fara substanta
anticoagulanta.
Examenul citologic Papanicolau
- examenul secretiei cervico-uterine si vaginale permite uneori depistarea
celulelor neoplazice de origine ovariana drenata prin tub.
Examen sumar de urina
- analizele de urina se efectueaza din 2-3 ml emisa pe 24 ore;
- pentru sumar de urina se recolteaza din urina proaspata emisa pe 24 de ore;
- pentru sumar de urina se recolteaza 2-3 ml; urina emisa spontan sau prin
sondaj vezical;
- inaintea recoltarii se efectueaza toaleta organelor genitale externe;
-valoarea normala: albumina absent, glucoza absent, sediment cu rare
leucocite, rare celule epiteliale.
Urocultura
- se recolteaza urina proaspata, emisa dimineata la sculare sau dupa un repaus
de 6 ore;
-recoltarea se face in eprubete sterile, din mijlocul jetului urinar;
-se transporta eprubetele la laborator;
-urocultura este examenul bacteriologic al urinii.

Explorari Functionale

Electrocardiograma
- este inregistrarea grafica a biocurentilor produsi de miocard;
- este traseul obtinut cu ajutorul unui electrocardiograf, reprezentand
inregistrarea curentilor de actiune produsi prin activitatea inimii.
Explorari radiologice
Mamografia
- mamografia simpla poate ajuta la descoerirea cancerelor de marime
subclinica;
- ea ne da date certe de diagnostic pana la 90%;
- mamografia ne da semne sugestive de malignitate-opacitate tumorala cu
densitate crescuta, de forma neregulata, cu contur imprecis delimitat.
Radiofosfocaptarea
- foloseste p32 radioactiv care are capacitatea de a se fixa pe tesuturile pe cale
de crestere;
- razele beta emise de fosforul radioactiv sunt decelate prin scintigrafie
mamara.

27
 Galactografia
- consta in injectarea cu substanta de contrast prin cateterizarea canalelor
galactofore;
- poate fi utilizata alaturi de alte metode pentru vizualizarea canalelor
galactofore, a modificarilor de forma si dimensiune.

Pneumografia
-consta in introducerea de aer rectromamar, combinand mamografia simpla cu
transparenta aerului inoculat.
Alte metode de utilizare limitata in explorarea paraclinica sunt limografia,
flebografia, xerografia.

Alte examene de specialitate

Termografia
- se efectueaza cu aparatura speciala care inregistreaza emiterea de raze
infrarosii de catre tesuturile bolnave fata de cele normale, redate de
termograme;
-se bazeaza pe diferenta de temperatura intre tegumentele vecine tumorii fata
de cele de distanta.
Examinari citologice
- examenul citologic al secretiei mamelonare;
- examenul citologic al punctului aspirativ din formatiunea tumorala si
ganglioni.
Punctia biopsica
- poate scoate din tumora celule canceroase, dar este o metoda nesigura, astfel
incat cel mai indicat este examenul histopatologic extemporaneu;
- biopsia si examenul histopatologic se realizeaza intraoperator, este singura
metoda capabila sa stabileasca cu exacitate natura tumorii, dovada
histipatologica a malignitatii este deosebit de necesara in adoptarea atitudinii
terapeutice.

28
 Capitolul II
TRATAMENTUL

Orice tumora benigna este bine sa fie extirpata si sa fie examinata la

microscop.
Tratamentul cancerului mamar este complex si trebuie individualizat in
functie de:
- incadrarea stadiala a neoplaziei;
- forma clinica evolutiva;
- terenul biologic al bolnavei.

Astazi se cunosc urmatoarele mijloace de tratament:

- tratament chirurgical;
- tratament iradiant prin roentgenterapie si cobaltoterapie;
- tratament cu citostatice;
- tratament hormonal si imunoterapie.

1. Tratamentul chirurgical
Singurul tratament care ramane eficace este tratamentul chirurgical.
El consta in extirparea tumorii impreuna cu o zona larga de securitate a
tesuturilor dimprejur.

a) interventia chirurgicala cea mai complexa si

eficienta este operatia Halstedt care are
intentia de radicalitate, in care se extirpa in
bloc glanda mamara, muschii pectorali, tot
tesutul limfatic si grasos al axilei;
b) mamectomia simpla fara evidarea
ganglionara si fara extirparea pectoralilor
urmata la 10-12 zile de tratament iradiant pe
zonele ganglionare se practica la bolnavele
varstnice, la cele la care datorita starii generale nu este posibila operatia
Halstedt; mamectomia simpla se mai practica ca metoda paleativa, de curatire
in cancerele mamare ulcerate sau pe cale de ulcerare; mamectomia trebuie
completata cu terapie iradianta si citostatice.
In stadiile mai putin avansate (I si II), interventia chirurgicala cu intentie de
radicalitate are ca scop extirparea glandei prin operatia Halstedt, impreuna cu
ambii muschi pectorali sau operatia Patey doar cu micul pectoral.
Mamectomia este interventia paleativa pentru stadiile avansate (III si IV)
cu tumori mari, eventual ulcerate la tegumente.

29
2. Tratamentul prin cobaltoterapie
Iradierea prin cobaltoterapie este utilizata mai ales in asociere cu
tratamentul chirurgical atat preoperator, cat si postoperator.
Dupa 2-3 saptamani de la vindecarea plagii operatorii se va face iradierea
postoperatorie de consolidare.
Asocierea radio-chirurgicala scade semnificativ procentul recidivelor.
Combinarea celor doua metode ofera cele mai bune rezultate terapeutice.
Tratamentul iradiant ca singura metoda de tratament este utilizata in stadiile
III si IV ca si in recidivele postoperatorii.
Tratamentul iradiant prin roentgenterapie tinde sa fie inlocuit cu
cobaltoterapia care are penetratie mai mare si permite scaderea dozelor
utilizate. Se mai poate asocia cu chimioterapia.
3. Tratamentul cu citostatice
In ultimele doua decenii au patruns din ce in ce mai mult in terapeutica
citostaticele ca adjuvant al terapeuticii chirurgicale sau ca singur tratament al
cazurilor care nu pot beneficia de terapeutica chirurgicala: Citosulfan,Girostan,
I.O.N., Levofalan, Methotrexat s.a.
In cazuri avansate, incurabile sau cele care recidiveaza ori dezvolta
metastaze si in care terapeutica este practic inutila, asistenta poate judeca starea
in care este; in aceste cazuri apar adeseori dureri extrem de violente.
Se impune utilizarea sedativelor si a morfinei; administrarea lor trebuie
facuta in dozele necesare si ori de cate ori este nevoie.

4. Tratamentul hormonal si imunoterapia

Hormonoterapia in stadiile I si II nu este indicat tratamentul
androgenic deoarece metabolizarea estrogenilor si androgenilor poate sa apara
in orice moment.
In cancerele cu evolutie acuta, in cele cu hormonodependenta sau
metastaze osoase este indicata ovarectomia bilaterala, prin iradiere ovariana
sau pe cale medicamentoasa (cu Tamoxifen).
La femeile tinere, castrarea chirurgicala precede operatia radicala.
Hormonoterapia ca metoda adjuvanta se va utiliza la tumorile dovedite a fi
hormonodependente.
5. Tratamentul cu chimioterapice
Chimioterapia utilizata independent de alte metode nu poate duce la
vindecare. Ea poate mari procentul vindecarii atunci cand urmeaza actul
chirurgical.
In cura repetata constituie un tratament paleativ in formele avansate de
cancer, asociate cu hormonoterapia.
In tratamentul cancerului mamar s-au folosit aproape toate citostaticele
cunoscute cu rezultate variabile.

30
 Dintre achilante par a fi mai eficiente Xiclofosfamida, Tio Tepa,
Levofalan, IOB82. Dintre metaboliti amintim Vincristina
De obicei se face polichimioterapie care da rezultate cu mult mai bune
decat monochimioterapia.

6. Tratamentul profilactic
Cunoscand faptul ca tumorile maligne depistate la timp au grad crescut de
vindecare, profilaxia trebuie inteleasa in sensul de a depista cancerul in primul
stadiu in care procentul de vindecare este de 90% sau cel mai tarziu in stadiul
II in care vindecarile se apreciaza ca pot atinge procente intre 15-30%. In
stadiile mai avansate posibilitatile de vindecare sunt mult mai mici.

31
 Capitolul III
INGRIJIRI SPECIALE GINECOLOGICE

Pentru descoperirea din timp a tumorilor sanilor se recomanda pe langa

examenul periodic efectuat la medicul specialist si autoexaminarea mamelelor.
Acest lucru este necesar mai ales in localitatile situate la distanta de
unitatile medicale.
Numarul de imbolnaviri prin cancer de san a crescut mult in ultimii ani.
Printre alte cauze (fumatul, folosirea anticonceptionalelor, cauzele
ereditare, expunerea la radiati), cancerul de san este favorizat si de cresterea
secretiei de hormoni ai ovarului.
Frecventa cea mai mare a tumorilor sanului se intalneste intre 35-60 de
ani, de aceea orice femeie dupa 30 de ani trebuie sa-si faca un control medical
al sanilor la 6-12 luni.
Cu aceasta ocazie va fi instruita de personalul medical sa-si efectueze
singura examinarea sanilor, cat mai des posibil.
Autoexaminarea mamelelor are in vedere modificarea de forma si volum,
de duritate sau prezenta unor scurgeri seroase sau sanguinolente din
mameloane.
Pentru a obtine rezultate mai bune, examinarea sanilor se va face la 5 si la
15 zile dupa inceperea ciclului menstrual, iar pentru femeile in menopauza
observarea se va face la o data fixa din luna.
Examenul se face stand in picioare in fata oglinzii, cu mainile ridicate in
sus sau asezate pe umeri.
Se urmareste daca apar deformari (gropite), denivelari pe suprafata unui
san in comparatie cu celalalt san. Apoi se va examina stand culcata.
Cu varful degetelor mainii va palpa printr-o usoara apasare, din aproape in
aproape, tot sanul. Se va constata daca exista in masa moale si elastica si parti
mai dure, sub forma de noduli sau daca exista zone dureroase, mai ales in
timpul menstruatiei.
In acelasi timp se va palpa si regiunea axilei pentru a descoperi un
eventual ganglion marit care se simte ca o aluna, dur.
Cand se observa modificari suspecte, femeia se va adresa medicului
ginecolog care va deosebi tumora canceroasa de una necanceroasa.

Rolul asistentei in ingrijirea bolnavelor cu probleme ginecologice:

- asigura linistea,confortul fizic si psihic;
- incurajeaza pacienta si o informeaza cu privire la modificarile ce pot surveni.

32
Cazul I

La data de 01.06.2013, la camera de garda ginecologie a Spitalului Caritas

Rosiori de vede se prezinta I.M. datorita aparitiei unei formatiuni tumorale la
nivelul sanului stang ce a crescut in timp. Pacienta este internata pentru
tratament de specialitate cu diagnosticul ’nodul mamar stang’.

Examenul clinic efectuat in aceeasi zi arata:

- sistem cutanat si subcutanat bine reprezentat;
- sistem muscular normal conformat si reprezentat;
- sistem osteo-articular integru;
- sistem limfo-ganglionar nepalpabil;
- aparat circulator clinic normal;
- aparat digestiv clinic normal;
- aparat respirator clinic normal;
- aparat urinar clinic normal.

La data de 02.02 2013, se recolteaza sange pentru urmatoarele analize:

- Hb=14,1g%;
- Ht=40,5g%;
- limfocite=7200/mm;
- glicemie=100mg%;
- uree=32mg%;
- colesterol=3,3mg%;
- TGP=18.29UI;
- TGO=21,66UI
- TS=1’33’’;
- TC=5’;
-grup sanguin=A2,Rh-pozitiv.

Examenul de urina arata:

- albumina si glucoza absent;
- in sediment, rare leucocite si rare epitelii.

Radioscopia pulmonara evidentiaza hiluri bazale dilatate.

La data de 03.06.2013 se efectueaza pregatirea preoperatorie:

- se asigura pregatirea psihica a bolnavei;
- se masoara functiile vitale: TA=110/70mmHg/AV=81 batai/min.;
- temperatura corpului 37,7C;
- diureaza normala;
- seara se efectueaza clisma evacuatorie si se administreaza o tableta de
Fenobarbital si una de Romergan.
33
In data de 04.06.2013 se practica interventia chirurgicala.
Dupa interventie, operata este dusa in sectia de terapie intensiva pentru
supraveghere postoperatorie.

Culegerea de date
I. M. in varsta de 57 de ani, pensionara, se prezinta la camera de garda a
Spitalului ”Caritas Rosiori de vede”, prezentand usturime si durere la nivelul
sanului stang si o formatiune tumorala ce a crescut in timp. Este casatorita si
mama a trei copii.
I.M. nu prezinta dificultati respiratorii, frecventa respiratorie este regulata
de 18 respiratii/min.
I.M. nu mai fumeaza de aproximativ 20 de ani, nu tuseste si nu
expectoreaza. Nu obisnuieste sa faca exercitii respiratorii, insa ii place ca locul
in care se afla sa fie permanent aerisit.
I.M. mananca singura avand o dentitie foarte buna. Desi petrece foarte
mult timp in bucatarie elaborand noi si noi retete, I.M. are o alimentatie
moderata, fara excese si greutate in limite normale raportate la inaltimea sa: 58
de kg si 1,64 cm.
Consuma aproximativ 2l lichide in special apa plata si sucuri naturale.
Urineaza de 3-4 ori pe zi circa 1-1,5l urina de aspect normal.
De obicei are 2 scaune maxim pe saptamana, fiind diagnosticata de 5 ani cu
constipatie cronica.
I.M. relateaza menarha la 14 ani, cicluri neregulate, iar instalarea
menopauzei s-a produs la varsta de 50 de ani.
I.M. nu prezinta dificultati in satisfacerea nevoii de a se misca si de a avea
o buna postura, din contra ii place foarte mult sa faca miscare in aer liber,
alergatul dimineata si plimbarile la munte ocupand un loc fruntas in
preocuparile sale.
I.M. spune ca pe parcursul unei nopti se trezeste frecvent si ca somnul este
neodihnitor, dimineata simtind ca nu a dormit deloc.
Principalele cauze spune I.M. ale faptului ca nu poate dormi noaptea sunt
reprezentate de durere si teama referitoare la ceea ce se va intampla in sala de
operatii.
I.M. se imbraca singura acordand o mare atentie felului in care arata.
I.M. are o temperatura medie de 36,5g Celsius insa in ultimele zile
temperatura a fost ceva mai ridicata ajungand la 37,7g C.
I.M. se spala partial singura,necesitand ajutor pentru realizarea toaletei
corporale.
I.M. prezinta neliniste si se teme ca miscarea sa nu-i accentueze durerea, de
aceea sta foarte mult timp in pat.

34
 I.M. a fost aproximativ 30 de ani profesoara de aceea comunicarea este
puncul ei forte, aude si vede foarte bine, limbajul folosit este clar, iar atunci
cand vrea sa se faca inteleasa repeta de mai multe ori ceea ce are de spus.
I.M. este de origine ortodoxa, dar nu merge la biserica pentru ca tot timpul
ii este ocupat cu gospodaria si cu cei doi nepotei.
I.M. spune ca nu are cunostinte despre boala, diagnostic si nici despre
implicatiile presupuse de neprezentarea cat mai devreme la medic.

35
CAZUL I Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson

Nevoia Manifestari Problema Sursa Obiectiv Interventii Evaluare

Proprii Delegate
Repaus la Administrarea Somn linistit si
A dormi si a se Trezire Durere Fizica Asigurarea in pat,psihoterapie de 1tb.de odihnitor
odihni frecventa,som Teama Psihica 12 orea unui Administrarea Fenobarbital si
n neodihnitor somn odihnitor medicamentelor 1/2tb.de
diazepam
A elimina 1 scaun pe zi Constipatie Fizica Normalizarea Regim bogat in Administrarea Bolnava are 1 scaun
cronica tranzitului in fibre de de Dulcolax 2- pe zi
24/h celuloza,consum 4tb./zi
crescut de Fortrans1-2
lichide,miscare,a plic/zi in 2 l
dministrareamed apa
icamentelor Clisma
laxative,efectuar evacuatoare
ea clismei
evacuatoare
A fi curat, Dificultate in Durere Fizica Asigurarea Realizarea ------------------ Igiena corporala
ingrijit satisfacerea toaletei toaletei pe asigurata
toaletei regiuni
A mentine Temp.corpulu Anxietate Psihica Diminuarea Aerisirea 2 Febra moderata
temperatura i este de 37.7 Teama febrei in 12 ore camerei,aplicare tb.Algocalmin
constanta C Repaos la pat a de comprese 1 tb. Nurofen
locale
reci,adm.med.an
tipiretice
A evita Neliniste,tea Durere Fizica Calmarea Repaus la Adm. 1 tb. Diminuarea durerii
pericolele ma durerii in 2 h pat,asig.unei Algocalmin
pozitii 1 tb. Nurofen
confortabile,psih
oterapie
adm.med.ntialgi
ce

36
Celelalte nevoi nu au fost afectate.

37
Cazul II
Dna. L. C. in varsta de 70 ani este adusa de fiul ei la camera de garda a
Spitalului Rosiori de vede prezentand: dispnee de efort, cefalee, ameteli, dureri
in ambii sani.
Se interneaza pentru tratament de specialitate la data de 21-06-20014 cu
diagnosticul: ”formatiuni tumorale pe marginile ambilor sani”
Examenul clinic general efectuat la data de 22.06.2014 arata:
- sistem cutanat si subcutanat bine reprezentat;
- sistem muscular normalconformat si reprezentat;
- tesut adipos slab reprezentat, lipom scapular stang de 4/5 cm;
- sistem osteo-articular integru;
-sistem limfoganglionar nepalpabil;
- aparat circulator clinic normal;
- aparat digestiv clinic normal;
- aparat respirator - astm bronsic;
- aparat urinar clinic normal;
Se recolteaza sange pentru urmatoarele analize:
- Hb -11.8g %;
- Ht – 3.8 %;
- Limfocite – 7000 / mm 3 sange;
- Glicemie - 7.8 mg %;
- Uree – 30.27 mg %;
- Creatina – 0.9 mg %;
- Colesterol – 3.3 mg %;
-TS = 1’15”;
-TC = 3’;
- Grup sanguin OI, Rh-pozitiv.
Examenul sumar de urina arata: aspect normal, reactie acida, albumine
absente, epitelii plate-rare, hematii absente, leucocite absente,
Radioscopia pulmonara evidentiaza hiluri bazale dilatate
Mamografia la ambii sani arata ca in profunzimea tesutului se gasesc
numeroase formatiuni fibromatoase cu diametru cuprins intre 0,20 – 0,9 cm, cu
limite precise, cu structura marginala si intensitate mare.
La data de 23.06.2014 se efectueaza pregatirea preoperatorie:
- pregatirea psihica a bolnavei;
- masurarea functiilor vitale si vegetative: TA = 140/70 mm Hg/AV = 76
batai/min.;
-temperatura = subfebrila: 37.5 C;
-diureza normala;
-seara, la ora 18.00 se face clisma evacuatorie si se administreaza o tableta de
Fenobarbital si o tableta de Romergan.
La data de 24.06.2014, se efectueaza interventia chirurgicala - dubla
mamectomie, fara evidare ganglionara, fara extirparea pectoralilor.
38
 Dupa interventia chirurgicala, pacienta este adusa in sectia de terapie
intensiva pentru supraveghere postoperatorie.

Culegerea de date
L.C se prezinta la camera de garda a Spitalului ”Rosiori de vede”
prezentatnd dispnee de efort, cefalee, ameteli, dureri la ambii sani.
L.C. in varsta de 70 ani este casatorita de 50 de ani, are un copil. Doamna
L.C. a respectat dorinta sotului de a sta acasa si a avea grija de gospodarie, de
copil, de aceea este casnica.
In urma cu circa 30 de ani, cu toate ca si-a luat medicatia, a prezentat unele
dificultati de a respira, in special de a expira. Frecventa respiratorie este peste
limita normala, 23 respiratii/minut, iar amplitudinea superficiala. Tusea mai
frecventa in timpul noptii, dar nu este productiva.
L.C. mananca singura, avand dentitia foarte buna, este vegetariana convinsa
si de aceea are o greutate sub limita normala- 1.65m = 49 Kg. Consuma circa 2
litri lichide in special apa plata. Urineaza de 3-4 ori/zi circa 1-1,5 l urina, de
aspect normal. Are 1 scaun la 2 zile.
L.C. ne relateaza menarha la 12 ani, cicluri neregulate, iar menopauza s-a
instalat la varsta de 48 ani.
L.C. nu prezinta dificultati in a se misca si a avea o buna postura, ii place
foarte mult sa faca miscari in aer liber.
L.C. ne spune ca nu mai poate dormi ca in tinerete si ca 6 ore de somn ii sunt
suficiente, dar acum din cauza stresului datorat operatiei ce urmeaza,orele de
somn au scazut.
L.C. se imbraca singura,acordand o mare atentie a felului cum arata.
Are o temperatura medie de 36,5 C, insa in ultimele zile temperatura a fost ceva
mai ridicata 37,5 C.
L.C. se spala partial singura,necesitand ajutor pentru efectuarea toaletei
corporale.
L.C. aude si vede bine, iar limbajul folosit este clar si smplu.
L.C. nu are cunostinte despre boala sa si nici nu vrea sa afle mai multe.
Spune ca ”a ajuns la varsta la care trebuie sa moara de ceva”.

39
CAZUL II Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson

Nevoia Manifestari Problema Sursa Obiectiv Interventii Evaluare

Proprii Delegate
A respira Dispnee Anxietate Psihica Combater Linistirea Ventolin Frecventa respiratorie
expiratorie Neliniste Fizica ea pacientei prin Berotec Si amplitudinea sunt in
frecventa Teama Anxietatii calm si actiuni Miofilin limite normale
23r/min. Diminuar profesionalemexp Haloperidol
Amplitudin ea tusei licarea necesitatii
e unor investigatii
superficiala si interventii.
tuse Pozitionarea
nocturna semisezand sau
sezand
adm.med.bronho
dilatatoare
si anxiolitice
A mentine 37.6 C Febra Fizica Scaderea Repaus la pat Algocalmin Pacienta afebrila
temperatur moderata febrei Aplicatii locale Paracetamol
a corpului cu comprese reci Nurofen
in limite Adm. Med.
normale Antitermice
A fi curat Dificultate Durere Fizica Asigurare Realizarea ----------------------- Igiena corporala
,ingrijit in a toaletei toaletei pe regiuni asigurata
satisfacerea
toaletei
Celelalte nevoi nu au fost afectate.

40
Cazul III
M. T. in varsta de 46 de ani este adusa pe 19.06.2014 de catre sotul ei la
camera de garda a Spitalului Rosiori de vede prezentand durere in hipocondrul
stang aparitia unei formatiuni tumorale la nivelulu sanulu stang.
M.T. este convinsa de catre sot sa se interneze pentru tratament de
specialitate la data de 24.06.2014.
Diagnosticul stabilit la data internarii este de ”nodul mamar stang”.
Examenul clinic general efectuat in ziua internarii arata:
- sistem cutanat si subcutanat bine reprezentat;
- sistem muscular normal conformat si reprezentat;
- sistem osteo-articular intgru;
- sistem limfo-ganglionar axilar stang palpabil;
- aparat circulator – clinic normal;
- aparat digestiv – clinic normal;
- aparat respirator – clinic normal;
- aparat urinar – clinic normal.
In seara zilei de 24.06.2014 se face pregatirea psihica a pacientei pentru
recoltarea de sange si urina din ziua urmatoare.

La data de 25.06.2014 se recolteaza sange pentru urmatoarele analize:

- HB = 11.7 g %;
- Ht = 40.4 %;
- leucocite = 7200 mm 3 sange;
- glicemie = 95 mg %;
- uree = 32 mg %;
- TGO = 12.66 UI;
- TGP = 9.29 UI;
- TS = 11’30’’;
- TC = 6’;
- grup sanguin = A II, Rh-pozitiv.

Examenul sumar de urina:

- albumina = absent;
- glucoza = absent;
-in sediment: rare leucocite, rare epitelii plate;
- hematii = absent;
- leucocite = absent;
- aspect normal.

41
 Mamografia arata prezenta unui nodul mamar stang aflat in profunzimea
tesutului, ce are un diametru de 2.5 cm,bine delimitat,consistenta dura,structura
marginala de intensitate mare.

La data de 26-06-20014 se efectueaza pregatirea preoperatorie:

- pregatirea psihica a pacientei;
- pregatirea fizica:masurarea functiilor vitale si vegetative: TA = 150/75 mm
Hg/AV = 78 batai/min.;
- temperatura = 36.5 C;
- diureza = normala
Seara la ora 18:00 se efectueaza clisma evacuatorie si se administreaza o
tableta de Fenobarbital si una de Diazepam.
La data de 27-06-2014 se efectueaza interventia chirurgicala: mamectomie
stanga cu enidarea ganglionului axilar stang.
Dupa interventia chirurgicala bolnava este adusa in sectia de terapie
intensiva,pentru supraveghere postoperatorie.

Culegerea de date
M.T. se prezinta la camera de garda a Spitalului Rosiori de vede prezentand
durere in hipocondrul stang, nodul mamar stang si adenopatie axilara stanga.
M.T. in varsta de 46 de ani este casatorita, are 3 copii, a lucrat la o patiserie
timp de 8 ani, dar a intrerupt serviciul din cauza copiiilor.
M.T. nu a fumat niciodata si nu a consumat bauturi alcoolice, nu suporta
mirosul de fum de tigara. Ii place ca locul in care se afla sa fie bine aerisit.
M.T. are o dentitie buna si pregateste mancarurile dupa bunul gust, cu mici
excese ale consumului de dulciuri. M.T. are 1.60m si o greutate de 67 kg.
Consuma aproximativ 2 l lichide, in special apa plata si sucuri neacidulate.
Urineaza de 3-4 ori pe zi circa 1-1.6l urina,cu aspect normal, are 1 scaun/zi.
M.T. ne relateaza menarha la 13 ani, ciclul fiind neregulat pana la inceperea
activitatii sexuale, dupa care menstruatia s-a reglat, instalarea menopauzei s-a
produs la 45 de ani.
M.T. ii place miscarea in aer liber, dar acum de teama durerii se deplaseaza
mai greu.
M.T. spune ca pe parcursul unei nopti se trezeste frecvent si ca somnul este
neodihnitor, dimineata simtindu-se obosita. Principalele cauze, spune MT, ale
faptului ca nu poate dormi noaptea sunt reprezentate de durere la nivelul sanului
stang si de teama referitoare la ceea ce se va intampla in sala de operatii.
M.T. se imbraca singura, acordand o mare importanta felului in care arata.
Toaleta zilnica poate sa o efectueze partial, iar pentru toaleta generala cere
ajutorul fiicelor, nu personalului, din cauza pudismului exagerat.
42
 Temperatura medie este de 36.5 C
M.T. are studii medii, iar limbajul folosit este clar si cu un ton relativ jos
(scazut) din cauza timiditatii.
Este de religie ortodoxa, dar nu merge la biserica, pentru ca spune
”intodeauna gasesc altceva de facut”.
M.T. are cunostinte despre boala sa si este interesata sa afle cat mai multe.

43
CAZUL III Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson

Nevoia Manifestari Problema Sursa Obiectiv Interventii Evaluare

Proprii Delegate
A se Durere la Nu se Fizica Diminuarea Pozitionarea 1tb.Calmant Pacienta se
misca si a nivelul sanului deplaseza durerii in 2- corecta Forte plimba si are o
avea o 4 ore adm.med.antialg 1tb.Fortral buna postura
buna ice
postura
A dormi Treziri Durere Fizica Asigurarea Plimbari scurte Algocalmin Bolnava a dormit
si a se frecvente somn Teama Psihica unui somn seara Piafen 8 ore pe noapte
odihni neodihnitor odihnitor si ,psihoterapie,ad Diazepam
recomfortant m.med. Fenobarbital
in 12 ore Antialgice si
induvtoare de
somn
A fi Se spala partial Durere Fizica Asigurarea Realizara ------------- Igiena corporala
curat,ingr singura,necesita Pudoare Psihica toaletei toaletei pe asigurata
ijit ajutor in corporale in regiuni,schimbar
realizarea 6 ore ea lenjeriei de
toaletei psihoterapie corp si
corporale pat,asigurarea
conditiilor de
mediu
A invata Nu are Educatie Psihica Combaterea Asistenta -------------- Bolnava detine
cunostinte sanitara anxietatii in medicala invata informaii despre
despre defectuoasa 12 ore pacienta despre boala si
boala,diagnostic boala si tratament
si tratament tratament,linistir
ea pacientei prin
actiuni
competente si
profesionale
44
Celelalte nevoi nu au fost afectate.

45
 Capitolul VII
Educatia pentru sanatate

Sunt foarte multe metode prin care se poate depista un cancer initial. In primul
rand este vorba de autocontrol. Populatia trebuie invatata prin lectii sistematice de
educatie sanitara sa interpreteze semnele cancerului incipient. De exemplu, sa observe
daca pe suprafata pielii apare o formatiune cu caracter dubios si sa se prezinte in acest
caz imediat la o consultatie medicala. O femeie trebuie sa invete sa-si palpeze
sistematic sanii la anumite intervale (o data la 3 luni) pentru a descoperi o eventuala
tumoare. Trebuie de asemenea sa stie ca o sangerare uterina in afara perioadelor
menstruale poate fi suspecta de o afectiune neoplastica de col sau de corp uterin etc.
cu atat mai suspecte sunt sangerarile uterine care apar dupa instalarea menopauzei. De
asemenea, daca o fomatiune tumorala considerat pana atunci benigna incepe dintr-o
data sa se mareasca (se reactiveaza), acest fapt trebuie semnalat imediat medicului.
Intrucat se stie ca la femeie cancerul apare cel mai frecvent la san sau la colul
uterin, se pot organiza cu usurinta consultatii sistematice (periodice) vizand depistarea
unei eventuale localizari ale leziunilor canceroase la aceste organe. Examenul vaginal
cu valve si un examen citostatic prin metoda Papanicolau trebui sa se faca sistematic o
data pe an oricarei femei care depaseste 35 de ani. Acelasi examen citostatic este
obligatoriu sa se faca din sputa oricarui tusitor adult care depaseste 35-40 de ani sau
din secretia gastrica atunci cand apar tulburari dispeptice.
Tuseul anal trebuie facut sistematic poate depista un cancer anorectal sau de
prostata. Orice modificare a volumului sau a culorii unui nerv trebuie semnalata,
deoarece poate fi un inceput de malignizare. Tulburarile de deglutitie in general
tulburari de digestie, in mod deosebit inapetenta pot semnala prezenta unei tumori
esofagiene sau gastrice. O ingrosare a vocii sau o tuse care se prelungeste pot fi un
semn de cancer larigian ori bronsic. Tulburarile de evacuare a scaunului, insotite sau
nu de sangerare pot suspiciona o tumora anala. Toate acestea sunt semne importante,
multe aparand in stadiile in care cancerul este vindecabil.
Fara indoiala ca ori de cate ori se desfasoara astfel de actiuni in masa trebuie
gasite formele cele mai adecvate pentru a nu alarma inutil si pe cei care nu au o astfel
de afectiune si care pot descoperi la ei semne false care ii fac sa suspicioneze un
cancer.
Asistenta medicala poate invata populatia in mijlocul careia lucreaza sa
cunoasca aceste semne si atunci cand le observa, sa se prezinte la consultatie.
Cadrele medii trebuie sa instruiasca pe cei pe care ii au in grija ca orice tumoare
cu aspect sigur benign trebuie extirpata si examinata microscopic.
Cu atat mai mult vor fi extirpate acele tumori care prin natura lor au un potential
mai mare de malignizare.

46
 Un alt camp de actiune profesionala este acela de a actiona supra factorilor,
putini este drept, care sunt recunoscuti astazi drept cancerigeni.
Vom vorbi despre cativa din acesti factori.
- se vor lua masuri pentru evitarea oricarei surse de iritatie care poate sa determine
aparitia cancerului;
- pentru muncitorii care lucreaza in contact cu produsele continand substante
cancerigene - gudron,de exemplu, trebuie luate masuri speciale. Muncitorii din
anumite locuri de munca trebuie sa poarte masti si manusi, iar dupa terminarea
lucrului sa-si spele cu atentie mainile si bratele. Ei vor face dus in fiecare zi pentru a
se curata de substantele iritante care se depun pe piele;
- expunerea indelugata la vant, la soare puternic sau la praf poate sa determine si ea
aparitia unui cancer;
- nervii existenti pe piele nu trebuie iritati, prin frecare sau grataj, trebuie evitatats
iritarea nervilor prin gulerul camasii, hainei sau cureaua pantalonilor. Sutienele, mai
ales cele armate cu sarma, pot provoca o iritatie cronica declansatoare de tumori. De
asemenea protezele dentare rau confectionate sau dantura cariata, pipa, prin contact
mecanic cu buzele sau prin caldura ce o degaja tutunul care arde sunt tot atatea cauze
in aparitia tumorilor canceroase;
- se recomanda ca alimentele sa fie foarte bine mestecate pentru a se diminua riscul
iritatiei a mucoasei gatului, esofagului si stomacului;
- lichidele prea fierbinti sau dimpotriva prea reci ingerate sub una dintre aceste forme
timp indelungat sunt incriminate ca factori cancerigeni ai tractului digestiv;
- unele statistici arata ca femeile care au alaptat fac cancer mult mai rar decat cele care
nu au alaptat, motiv pentru care sa recomanda ca mama sa alapteze nou-nascutii;
- statisticile foarte concludente arata ca tutunul este un important factor cancerigen
pentru plamani, in tarile in care, ca urmare a acestei constatari si a alarmei date, a
scazut numarul fumatorilor a scazut numarul bolnavilor de cancer pulmonar;
- poluarea aerului prin fumul emanat de fabrici sau de gazele de esapament ale
autovehiculelor este considerata, de asemenea, ca un factor cancerigen.
Singurul tratament in cancer inca eficient este tratamentul chirurgical. Chirurgia
cancerului este in esenta o chirurgie de organ, in cancerul esofagian extirparea
esofagului, in cancerul de stomac extirparea stomacului totala sau larga, in cancerul
colic rezectia de colon etc. Problemele extrem de delicate se pun atunci cand trebuie
sa se faca amputatia unui membru in caz de sarcom al femurului sau a gambei de
exemplu, cand trebuie extirpat un ochi in caz de cancer de retina si chiar cand se
propune unei femei extirparea unui san, in caz de adenocarcinom de mamela.
Foarte multi bolnavi dintre cei care afla ca dupa un neoplasm anorectal vor avea
un anus contra naturii, capatul colonului sanatos urmand a fi scos la nivelul regiunii
iliace stangi, accepta cu mare greutate ideea de a elimina scaunul de aceasta maniera.

47
 Cadrele medicale au un rol determinat in a-l convinge pe bolnav asupra
necesitatii de a i se face o interventie chirurgicala si totodata a-l invata cum sa
suplineasca infirmitatea pe care o va avea. Ele trebuie sa aiba multa intelegere pentru
starea psihica a bolnavului si sa incerce sa-i creeze o stare de spirit corespunzatoare
pentru a accepta diagnosticul si mai ales interventia chirurgicala ce urmeaza a i se
face, care adeseori poate fi, este adevarat, mutilanta,invalidanta. Cu tact si adecvarea
discutiilor la fiecare caz in parte, cadrele medii pot sa faca pe bolnav sa primeasca mai
usor acest soc psihic, sa il faca sa accepte interventia chirurgicala si apoi sa se
adapteze la noua situatie fizica si functionala.
Tratamentul chirurgical este completat adeseori de radioterapie si cobaltoterapie.
In unele localizari sau in cazul afectiunilor descoperite in cazuri avansate, ca si in caz
de metastaze, radioterapia este singura metoda de tratament care poate oferi o
imbunatatire a starii generale si a afectiunii. Atunci cand tratamentul radioterapic este
bine condus, se pot obtine rezultate multumitoare sau chiar bune.

48
 Bibliografie

1. I.Teodorescu Exarcu si colaboratori-Biologie,manual pentru clasa a-XI-a,E.D.P.

Bucuresti 1991.
2. Gh.Mogos, Al.Ianculescu-Compendiu de anatomie si fiziologie,Ed.Stiintifica
Bucuresi
3. C.Mozes-Tehnica ingrijirii bolnavului,Ed.Medicala,Bucuresti 1997
4. C.Brundel-Manual de medicina interna petru cadre medii,Ed.Bucuresti 1994
5. T.Negru,M.G.Serban-Fizioterapie,manual pentru scoli sanitare postliceale E.D.P.
Bucuresti 1994
6. M.Mihailescu –Boli chirurgicale,E.D.P. Bucuresti 1979
7. A.Schefler,J.Braun,U.Renz-Ghid clinic de explorari,diagnostic,terapie,urgente
Ed.Medicala,Bucuresti 1995
8. V.N.Nitescu-Obstretica si ginecologie,manual pentru scoli sanitare post-
liceale,E.D.P. Bucuresti 1996.
9. D.Vasile,M.Grigoriu,Chirurgie si specialitati inrudite,manual pentru scoli
sanitare,E.D.P.Bucuresti 1997
10. S.Daschievici,M.Mihailescu-Chirurgie,Ed.Medicala,Bucuresti 1999
11. C.Petrovanu-Importanta controlului periodic in depistarea cancerului de san,Iasi
12. I.Nastoiu-Analize medicale la domiciliuEd.100+1 Gramar,Bucuresti 1997
13. Al. Duminica-Modul de administrare al medicamentelor, Ed.Medicala, Bucuresti
1995
14.G. Ivanovici - Interpretarea analizelor de laborator, Ed.Medicala,Bucuresti 1995
15. L.Titirca - Manual de ingrijire speciala acordata pacientilor, Ed. Viata medicala
romanesca, Bucuresti 1998
16. F. Marin, C. Popescu - Explorari functionale pentru cadre
medii,Ed.Medicala,Bucuresti 1978
17.L.Titirca-Tehnici de avaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,Ed.Viata
medicala romanesca,Bucuresti 1994
18.L.Titirca-Ghid de nursing,Ed.Viata medicala romaneasca,Bucuresti 1994
19.G.Balta-Tehnici generale de ingrijire a bolnavului,E.D.P. Bucuresti 1988
20.M.Mihailescu-Boli chirurgicale E.D.P. Bucuresti 1979

49