Evaluarea cantitativa si calitativa in jocul de baschet in invatamantul superior

Educatia fizica continua este intr-o buna masura autoeducatie. Aceasta insa nu apare in mod spontan;
ea este rezultatul dezvoltarii constiintei de sine ca efect al maturizarii si educatiei. Prin interiorizarea deplina
a unei actiuni educationale, se produce saltul calitativ la nivelul atitudinii fata de educatia fizica, a
constientizarii nevoii de practicare sistematica a exercitiilor fizice, ca pe o cale de autoformare si
autodezvoltare. Autoeducatia fizica presupune deci efort voluntar, actiune autoimpusa, mobiluri interioare.

La baza acestei autoeducatii fizice sta, fara indoiala, sistemul de cunostinte, priceperi, deprinderi si
calitati motrice transmise inca de la varsta scolara, la care se adauga si achizitiile noi, rezultat al interesului
personal – in calitate de autodidact. Viata confirma ca in conditiile cresterii bugetului de timp liber,
posibilitatile de practicare a exercitiilor fizice cresc direct proportional (in special in tarile dezvoltate).

Interesul manifestat in cadrul lectiilor, progresul realizat in cunoasterea nivelului de pregatire al

studentilor reprezinta una din sarcinile permanente ale celor implicati in orientarea, organizarea si
desfasurarea procesului de educatie fizica si sport din invatamantul superior.

În invatamantul superior romanesc, finalizarea prin note a unei activitati, constituie modalitatea cea
mai echitabila si stimulativa in pregatirea studentilor, inclusiv pe linia disciplinei „Educatie fizica si sport”.
Notele obtinute de student la aceasta disciplina (ce se regasesc si in media de absolvire) reprezinta acel
segment important al personalitatii studentului care vizeaza capacitatea fizica si sportiva, starea de sanatate
si vigoarea fizica si psihica, preocuparile manifestate in acest sens, elemente fara de care nu s-ar putea
valorifica la cote inalte de eficienta pregatirea profesionala si intreaga sa activitate prezenta si viitoare.

Justificarea finalizarii activitatii, cu aprecierea studentilor prin note, are la baza argumente temeinice
dintre care:

- aprecierea obiectiva si diferentiata a activitatii unor grupe eterogene de studenti (ca nivel de
pregatire, activitate si interes), oferind posibilitatea folosirii unei scale valorice de departajare a
studentilor;

- stimularea interesului din partea studentilor de a participa la activitatile organizate, de

perfectionare a nivelului lor de pregatire.

În prezent exista institutii de invatamant unde s-a renuntat la sistemul traditional de notare prin note,
acestea inlocuindu-se cu acordarea calificativelor „admis” sau „respins”, sistem apreciat ca fiind
nestimulativ si totodata inechitabil.

MODEL DE EVALUARE A STUDENTILOR LA EDUCATIE FIZICA ÎN UNIVERSITATEA

BUCURESTI

În cadrul Universitatii Bucuresti, aprecierea si notarea studentilor se face prin note, iar la unele
facultati prin calificativ (admis - respins), in concordanta cu indeplinirea cerintelor prevazute. Astfel, este
luata in considerare: situatia frecventei (o prezenta/saptamana), rezultatele obtinute la probele de control,
pregatire, participarea la competitii. Prin urmare, studentii sustin cate o proba de control pentru testarea
fortei, vitezei, rezistentei si a deprinderilor motrice insusite in cadrul unui joc sportiv, sistemul completandu-
se si cu evaluarea altor competente si capacitati prevazute in programe.

Nota la educatie fizica trebuie sa reprezinte un indicator de sinteza prin care sa evaluam echitabil, printr-un
sistem de masuratori si apreciere bine determinat, intreaga activitate depusa de studenti in cadrul procesului
didactic orientat spre realizarea obiectivelor instructiv-educative stabilite.

Evaluarea activitatii studentilor la educatie fizica nu se bazeaza exclusiv pe criterii performantiale,

nivelul rezultatelor sportive fiind doar un aspect al evaluarii, un indicator sintetic al randamentului activitatii
comune a cadrului didactic si al studentilor.

În intampinarea optiunilor exprimate de o mare parte din studentii care doresc sa se initieze sau
perfectioneze in practicarea unei ramuri de sport, activitatea de educatie fizica si sport in Universitatea
Bucuresti se organizeaza lectii cu profil predominant pe una din ramurile de sport.

Prin caracteristicile sale, jocul de baschet contribuie pe deplin la realizarea sarcinilor educatiei fizice
din invatamantul superior, fiind o disciplina indragita atat de studentii cat si de studentele din Universitatea
Bucuresti.

Ne-am propus cu aceasta ocazie, elaborarea unui program de teste si masuratori ce pot ajuta profesorul
din invatamintul superior in desfasurarea activitatii cu studentii. Aplicarea testelor va permite clasificare
studentilor participanti la lectie in functie de disponibilitatile lor si crearea unor grupe omogene ce usureaza
modul de predare, realizindu-se astfel si un climat propice desfasurarii activitatii (atmosfera prietenoasa, de
colaborare). Pe de alta parte, cu ajutorul testelor poate fi evaluat nivelul capacitatii motrice, calitatea
executiilor tehnice si actiunilor tactice, precum si comportamentul jucatorilor in competitii, ceea ce va
permite elaborarea stiintifica a programei, bazata pe cerintele speciale ale studentilor. Totodata, folosirea
unor teste repetate la inceput, pe parcursul si la sfarsitul anului universitar, dau posibilitatea cunoasterii
progresului realizat dar si eficacitatea programului stabilit.

Un rol important in procesul didactic, il are cunoasterea obiectivului operational al lectiei (sir de
lectii) precum si a testului de evaluare in stare sa aprecieze in ce masura acesta s-a realizat.

Prin obiectivul operational precizam si o norma (cota) minima de comportament performantial

asteptat sa se produca in urma desfasurarii lectiei de antrenament. Comportamentul este observabil si
apreciat prin note, iar performanta poate fi exprimata prin cifre.

Aprecierea prin note si masurarea performantei pot fi itemizate cu ajutorul probelor de control sau a
testelor. Cu ajutorul itemilor formativi aducem studentul in situatia de a executa (reproduce) ceea ce a
achizitionat in timpul lectiilor. Prin urmare studentul trebuie sa demonstreze singur ceea ce a invatat la nivel
de norma stabilita sau sa aleaga situatia (momentul) de joc in care poate fi utilizata achizitia dobandita.

Rezultatele testelor formative trebuie comunicate studentilor pentru a-i informa la ce distanta se afla
fata de obiectivul comportamental sau normativ stabilit. Aceasta stimuleaza studentul pentru
autoperfectionare.
 Itemii formativi trebuie insotiti de itemi normativi (performantiali) . Astfel, cu ajutorul itemilor
normativi vom recurge la clasificarea studentilor dupa valoare, vom putea face clasamente si diferentieri
valorice clare.

► Unul dintre obiectivele principale in cadrul procesului instructiv-educativ din domeniul

educatiei fizice si sportului in invatamantul superior il constituie ridicarea nivelului general de motricitate.
Pentru verificarea calitatii procesului de instruire vom recurge la masurarea capacitatilor motrice a
subiectilor angrenati in activitatea respectiva cu ajutorul testelor de teren.

· Alergarea de viteza (30m) – s-a efectuat individual cu start din picioare la semnal optic. Se
testeaza viteza de accelerare si de deplasare.

· Exercitiu pentru testarea fortei musculaturii abdominale.

Subiectul este culcat dorsal cu mainile la ceafa (picioarele intinse pe sol, gleznele imobilizate). Se
ridica trunchiul la 90 grade dupa care subiectul revine in culcat pana ce atinge cu omoplatii solul,
dupa care reia exercitiul. Se numara executiile timp de 30 secunde.

· Flotari. Sprijin pe palme si varfurile picioarelor. Subiectul executa in 30 sec. cat mai multe
flotari, mentinand in timpul exercitiului trunchiul paralel cu podeaua, fara sa atinga cu pieptul-
baieti. Fetele vor executa acelasi exercitiu cu sprijin la banca. Se testeaza forta in regim de
rezistenta a musculaturii membrelor superioare si a centurii scapulo-humerale.
 · Saritura pe verticala fara elan. Înainte de efectuarea acestui test, subiectul va fi masurat cu un
brat intins. Din diferenta dintre inaltimea subiectului cu bratul intins si inaltimea sariturii va rezulta
detenta, testandu-se forta exploziva a membrelor inferioare.

· Alergare de rezistenta (800 m-fete; 1500 m-baieti)

Aceste probe de control se vor sustine de studenti sub forma de verificare, atat la inceputul anului
universitar, cat si la sfarsitul anului, verificarea fiind finalizata prin nota sau calificativ.

► La jocul de baschet vom aprecia nivelul de insusire a unor elemente tehnico-tactice executate
in cadrul unei structuri tehnico-tactice si in jocul sportiv bilateral.

Propunem in acest sens urmatoarele teste:

TESTUL KNOX

Testul este compus din 4 probe: dribling si aruncare, dribling rapid , pasa rapida si recuperarea.
Credibilitatea testului a fost dovedita prin folosirea a 50 de elevi de liceu prin metoda testarilor repetate
(test-retest). Pentru confirmarea valabilitatii testului, Konx l-a aplicat pe 260 de elevi de liceu, care urmau sa
participe la campionatul scolar de baschet din orasul lui. Elevii care reuseau conform testului, formau
echipele.

Cele patru probe care compun testul sunt:

 1- DRIBLING RAPID. Traseul este descris in figura 1. Jucatorul aseaza mingea la linia de start si sta in
spatele ei. La semnal ia mingea, dribleaza printre jaloane si se intoarce la sosire. Rezultatul acestei probe
este reprezentat de timpul scurs de la semnal pana la sosire.

19,5 m

START 6m 4,5 m 4,5 m 4,5 m

Fig.1

2- PASE RAPIDE. La o distanta de 1,5 m de perete se marcheaza o linie pe sol. Jucatorul cu mingea sta in
spatele liniei si la semnal incepe sa paseze mingea la perete cat poate de repede, de 15 ori, cu ambele maini
de la piept. Timpul in secunde in care se realizeaza 15 pase reprezinta scorul final.
 3-DRIBLING SI ARUNCARE. În aceasta proba, se foloseste acelasi traseu ca la proba de dribling rapid,
dar in loc de patru obstacole avem trei si jucatorul trebuie sa arunce la cos inainte de intoarcerea lui la start
(fig. 2). Scorul acestei probe este egal cu timpul scurs in secunde, necesar pentru indeplinirea probei.

19,5 m

START 6 m 4,5
m 4,5 m

Fig. 2

La aceste probe am adaugat probe ce testeaza rezistenta in regim de viteza precum si precizia
aruncarilor libere.

1- MICUL-MARATON. Jucatorul parcurge traseul din figura 3. inregistrandu-se timpul rezultat in

secunde.
 Fig. 3

2- ARUNCARI LIBERE. Jucatorul executa 10 aruncari din dreptul liniei de aruncari libere. Se noteaza
numarul aruncarilor reusite.

În vederea evaluarii pregatirii tactice individuale si colective de 2-3 jucatori vom urmari in cadrul
jocului 5x5 pe tot terenul urmatoarele aspecte:

-eficienta actiunilor finalizate (2 puncte)

 -marcajul adversarului repartizat (2 puncte)

-cooperarea cu partenerii (3 puncte)

-cunoasterea si incadrarea in prevederile regulamentului (3 puncte)

Pentru fiecare obiectiv vizat se vor acorda puncte in functie de prestatia fiecarui jucator in cadrul jocului
bilateral.

► Pentru stabilirea capacitatii cardiorespiratorii, pe langa testele specifice pentru determinarea

capacitatii in baschet, am ales proba Ruffier.

Proba Ruffier se bazeaza pe reactia frecventei cardiace la un efort standard (genuflexiuni), iar din
aplicarea unei formule rezulta un indice cu expresie matematica, usor de urmarit in dinamica.

Tehnica:masuram frecventa cardiaca timp de 15 secunde pana ce valorile se stabilizeaza, subiectul

aflandu-se in pozitia sezand. Se executa 30 de genuflexiuni in 45 de secunde, dupa care subiectul revine in
pozitia initiala. Se numara frecventa cardiaca pe 15 secunde intre secundele 0-15 (puls de efort) si intre
secundele 45-60 ale primului minut post efort (puls de revenire). Toate cele trei valori de puls (P1, P2, P3)
prin inmultire cu 4 dau valori pe minut.

(P1+P2+P3)-200
 Se aplica formula:

10

Interpretare:

-valori mai mici de 0 -foarte bine

-valori intre 0-5 -bine

-valori intre 5-10 -mediu

-valori intre 10-15 -satisfacator

valori mai mari de 15 -nesatisfacator

 Evaluarea are menirea de a furniza celor implicati in procesul didactic informatii cat mai exacte
despre sistem cu scopul ameliorarii activitatii. Prin urmare , vom analiza ficare secventa, in scopul adoptarii
masurilor adecvate de ameliorare a activitatii noastre cu studentii.

BASCHET - FETE

A. Evaluarea capacitatii motrice generale

Criteriul minim de
Capacitatea motrica Proba
trecere a probelor
Viteza de accelerare si
Alergarea de viteza – (30 m) 5,61 secunde
deplasare
Ridicarea trunchiului din culcat
Forta musculaturii abdominale 16,30 repetari
dorsal
Forta in regim de rezistenta a
Flotari pe genunchi (30
musculaturii membrelor 7 repetari
secunde)
superioare
Forta exploziva a membrelor
Saritura pe verticala fara elan 28 centimetri
inferioare - detenta
Rezistenta Alergarea de rezistenta (800 m) 4,42 minute
B. Evaluarea deprinderilor motrice specifice
 Criteriul minim de
Proba Descriere
trecere a probelor
Parcurgerea unui traseu printre partu
Dribling rapid jaloane (situate la distanta de 4,5 metri) in 9,21 secunde
dribling
La distanta de 1,5 metri de perete se
Pase rapide 11,22 secunde
executa 15 pase cu ambele maini de la piept
Parcurgerea traseului de la prima proba, dar
Dribling si
in loc de patru obstacole avem trei, iar 13,30 secunde
aruncare
jucatorul trebuie sa arunce la cos
Zece aruncari la cos din dreptul liniei de
Aruncari libere 4 cosuri inscrise
aruncari libere
Deplasare pe traseul “micului maraton” (98
Micul maraton 31,20 secunde
metri) in viteza maxima

BASCHET - BAIETI

C. Evaluarea capacitatii motrice generale

 Criteriul minim de
Capacitatea motrica Proba
trecere a probelor
Viteza de accelerare si
Alergarea de viteza – (30 m) 4,52 secunde
deplasare
Ridicarea trunchiului din culcat
Forta musculaturii abdominale 22,50 repetari
dorsal
Forta in regim de rezistenta a
musculaturii membrelor Flotari (30 secunde) 20 repetari
superioare
Forta exploziva a membrelor
Saritura pe verticala fara elan 41 centimetri
inferioare - detenta
Alergarea de rezistenta (1500
Rezistenta 5,56minute
m)
D. Evaluarea deprinderilor motrice specifice
Criteriul minim de
Proba Descriere
trecere a probelor
Parcurgerea unui traseu printre partu
Dribling rapid jaloane (situate la distanta de 4,5 metri) in 8,16 secunde
dribling
La distanta de 1,5 metri de perete se
Pase rapide 9,53 secunde
executa 15 pase cu ambele maini de la piept
 Parcurgerea traseului de la prima proba, dar
Dribling si
in loc de patru obstacole avem trei, iar 12,26 secunde
aruncare
jucatorul trebuie sa arunce la cos
Zece aruncari la cos din dreptul liniei de
Aruncari libere 4 cosuri inscrise
aruncari libere
Deplasare pe traseul “micului maraton” (98
Micul maraton 28,30 secunde
metri) in viteza maxima

Pe langa evaluarea capacitatii motrice generale si specifice, se va testa si nivelul cunostintelor teoretice
specifice jocului de baschet.

Exemplu:

1.Dati exemple de exercitii pentru dezvoltarea fortei muscultaturii solicitate prioritar in jocul de baschet
(musculatura membrelor superioare si inferioare, musculatura abdomenului).

2. Ce exercitii cunoasteti pentru dezvoltarea vitezei de executie a elementelor tehnice invatate (dribling,
pase, aruncari) ?

3.Descrieti si demonstrati executia combinatiilor tactice de 2 jucatori (da si du-te, blocaj-iesire din blocaj,
paravan).

4.Care sunt sarcinile specifice atacantului si aparatorului in cadrul relatiei 1x1?

5.Cunostinte legate de regulamentul de joc (regula cilindrului, blocajul in miscare, greseala personala
defensiva si ofensiva etc.).