INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

SPORTUL MOLDOVENESC: RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ

MOLDAVIAN SPORTS: HISTORICAL RETROSPECTIVE

Constantin MANOLACHE1
Marina TAUBER2

REZUMAT
În studiul de față sunt prezentate aspecte generale ale evoluției culturii fizice și a sportului
din spațiul actual al Republicii Moldova. În evoluție istorică, formele de manifestare sportivă
au avut implicații directe în societate și s-au modificat în sisteme instituționale. Se analizează
trăsăturile generale și specifice ale domeniului în context național, regional și global. Resursele
umane calificate constituie premisa de bază pentru perspectivele domeniului sportiv.
Cuvinte-cheie: cultura fizică, sport, Moldova, sportivi, istorie.

ABSTRACT
The study presents the general aspects of the evolution of Physical Culture and Sports of the
actual Republic of Moldova. In its historical evolution, the sports manifestations have direct
implications to society and have been changed their institutional systems. There were analyzed
the general and specific traits of the field, at the regional and global levels. Qualified human
resources are the basic premise for the perspectives on Sports.
Keywords: Physical Culture, Sports, Moldova, sportsmen, history.

Pe parcursul istoriei, populaţia din spa- O serie de activități sportive contempo-

ţiul actual al Republicii Moldova a practi-
cat mai multe genuri de activități sportive:
oina, tirul cu arcul, trânta, alergările de cai.
Aceste activități sau forme de pregătire fi-
zică au generat acţiuni şi manifestări tra-
diţionale ale comunităţii. Unele genuri de
acțiuni sportive erau o preocupare exclusi-
vă a elementelor sociale înstărite, fiind con-
siderate o modalitate de etalare socială, o
competiţie de prestigiu. În evoluție istorică,
aceste forme de manifestare sau de pregăti-
re pentru viaţă şi implicare în societate au
cunoscut mai multe modificări, devenind
astfel sisteme organizate de cultură fizică şi
sport.
rane sunt catalizate de tradiţii, cum ar fi, de
exemplu, trânta şi tirul cu arcul. Ultima era
practicată, după cum bine se știe, de-a lun-
gul istoriei umane, în mod special în sco-
puri militare, fiind evocată în diverse scene
de luptă sau de vânătoare.
În spațiul românesc, abia către mijlo-
cul sec. XX are loc instituționalizarea și
constituirea unor reguli în domeniul spor-
tului. Până atunci, spre exemplu, luptele
libere erau practicate în Moldova doar de
profesionişti. La circul de la Chişinău avea
să evolueze o serie de luptători consacraţi,
printre care şi campionul lumii Ivan Zaikin
(05.XI.1880, Verhnee Talîzino, reg. Nijnii

1
Constantin Manolache, doctor în politologie, conferențiar universitar, Institutul de Studii Enciclo-
pedice al AȘM.
2
Marina Tauber, președintele Federației de Tenis din Republica Moldova.
154
Novgorod, Rusia – 22.XI.1948, Chişinău),
care prin rezultatele sale excelente a simbo-
lizat o epocă şi în viaţa sportivă a Basara-
biei. Ulterior, în memoria acestui redutabil
sportiv, au fost organizate competiţii naţio-
nale, la care, pe parcurs, luau parte și luptă-
tori din afara provinciei.
În anii ’20–’30 ai secolului trecut, sportul
din Basarabia a fost orientat spre normele
şi standardele europene. Printre sporturile
moderne, cunoscute ca cele mai populare,
întâietatea aparținea, indiscutabil, fotbalu-
lui. Primul meci oficial de fotbal s-a jucat în
1910 între selecţionatele gimnaziştilor din
Chişinău şi cea a elevilor de la Gimnaziul
nr. 2 din Odesa, întâlnirea fiind disputată
pe Piaţa Nemţească (actualul stadion „Di-
namo”). Trei ani mai târziu, la Chişinău şi
Tighina, sunt atestate mai multe echipe de
fotbal. În 1924 echipa „Fulger”, iar în 1926
echipa „Mihai Viteazul” au participat la
Campionatul naţional al României.
În RASSM (1924–1940), cultura fizică şi
sportul evoluau în conformitate cu stilul şi
normativele sportului sovietic. La Tiraspol
au fost înfiinţate o echipă de fotbal şi una de
handbal, iar în anul 1927 a avut loc prima
Spartachiadă republicană la fotbal, atletism
şi handbal. La începutul anilor ’30, în şcoli
s-au introdus ore de cultură fizică; din 1935
au avut loc spartachiade ale elevilor.
După 1940, la Chişinău au luat naștere pri-
mele asociaţii sportive republicane: „Spartac”,
„Dinamo” și „Locomotiv”. Tot atunci a de-
marat construcţia unor edificii menite acti-
vităților sportive. În consecință, către în-
ceputul războiului, în RSS Moldovenească
erau deja 315 colective sportive, cu secţii la
25 ramuri de sport, în a căror activitate erau
implicate cca 30 mii de persoane. În anii
postbelici şi-au reluat activitatea asociaţiile
sportive, s-a deschis un colegiu de cultu-
ră fizică, au fost amenajate 300 de terenuri
sportive. În 1946 s-a deschis o şcoală sporti-
vă pentru tineret, unde au fost pregătiţi 950
de instructori de sport, antrenori şi arbitri.
În RSSM, ca şi în întregul spaţiu sovietic,
ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII ENCICLOPEDICE nr. 1-2 (6-7) 2014
a fost implementat sistemul controlului de
stat asupra activităţii sportive. Erau stimu-
late îndeosebi baschetul, voleiul, fotbalul,
gimnastica, atletismul, scrima, tirul, tenisul
de masă, nataţia, acrobatica şi şahul.
În 1950, în cadrul Institutului Pedagogic
din Chişinău a fost inaugurată Facultatea de
Cultură Fizică. Educaţia fizică a fost intro-
dusă ca disciplină obligatorie în grădiniţele
de copii, şcoli, colegii, instituţii de învăţă-
mânt superior etc. Anii ’50 au marcat şi în-
ceputul activităţii unor noi (pentru RSSM)
asociaţii sportive benevole („Pişcevic”, „Şti-
inţa”, „Burevestnic”).
Perioada postbelică s-a remarcat prin
organizarea cu regularitate a unui șir de
competiţii sportive de nivel republican. Au
avut loc 30 de spartachiade ale studenţilor
şi elevilor. Din 1958 încep spartachiadele
sindicatelor, întrerupte în anii ’70 şi reluate
în anul 1989. Din 1954, selecţionata RSSM
participă la spartachiadele unionale ale ele-
vilor. În cadrul acestor competiţii, în 1956,
Moldova s-a plasat pe primul loc la concur-
sul pe echipe la canotaj şi caiac-canoe. La
Spartachiada din 1975, sportivii din RSSM
au cucerit 5 medalii de aur, 12 medalii de
argint şi 13 medalii de bronz, iar succesele
obţinute au confirmat oportunitatea promo-
vării sportului în republică. În 1981, locul
întâi l-a ocupat echipa de judo, același rezul-
tat l-a înregistrat și echipa de polo pe apă,
medaliată cu aur.
Un grup de entuziaşti a realizat, în
1956, o clasificare unitară a regulilor trântei
moldovenești. Tirul cu arcul este introdus ca
probă sportivă, în 1968, şi practicat în mod
special în cadrul clubului „Dinamo”. La mij-
locul anilor ’70, în RSSM erau practicate 37
de probe sportive, încadrând cca 480,5 mii
de persoane. Din 1975, în oraşele şi centrele
raionale ale republicii s-au deschis mai mul-
te secţii de tir cu arcul, proba fiind introdusă
ca obligatorie şi în asociaţiile sportive „Mol-
dova”, „Colhoznicul” etc.
155
 În 1984, la Chişinău a fost construită o sală
INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
polivalentă cu o arenă de atletism (120 m ×
48 m), 10 piste de alergări (4 de 200 m şi 6
de 110 m), tribune (2 800 de locuri), o sală
pentru scrimă, jocuri, o sală de conferinţe
etc. Complexul sportiv a găzduit numeroase
competiţii naţionale şi internaţionale, inclu-
siv Campionatul URSS la atletism (1985).
Pentru practicarea în masă a sportului,
în anii postbelici au fost edificate comple-
xuri sportive atât în capitală, cât și în alte
orașe ale republicii: Bălţi, Tiraspol, Tighina.
În 1974, la Chişinău a fost dat în exploa-
tare un teren de tenis acoperit (40 × 40 m);
în 1977 a fost inaugurat complexul universal
sportiv „Şcolnic” („Şcolarul”), actualmen-
te „Speranţa”, dotat cu două săli de sport
(56 × 24 m). În 1981 a fost inaugurat com-
plexul sportiv „Iunosti” („Tinereţea”), cu un
bazin de înot de 50 × 25 m.
Stadionul Republican din Chişinău, con-
struit în anul 1952 şi reconstruit capital în
1974, a reprezentat, decenii la rând, princi-
pala arenă sportivă a republicii. Aici au avut
loc toate cele 10 spartachiade ale Moldovei,
numeroase meciuri de fotbal, campionate
unionale la poliatlon, Jocurile sportive uni-
onale din 1979. În prezent, stadionul este
demolat, conform Hotărârii Guvernului Re-
publicii Moldova nr. 1170 din 11.10.2006, şi,
din păcate, încă nu se știe unde și când altul
îi va lua locul.
Educaţia fizică în perioada sovietică avea
un caracter de masă. Se instituiau colecti-
ve sportive de amatori, creştea numărul de
sporturi practicate, s-au introdus normative
pentru o serie de abilităţi militar-sportive.
Se acorda o atenţie deosebită sportului pen-
tru tineret în şcoli şi instituţiile de învăţă-
mânt superior. În competiţiile sportive se
implicau tot mai mult copiii.
După proclamarea independenței de stat
a Republicii Moldova începe o nouă etapă
în dezvoltarea diverselor probe sportive. În
republică apar noi forme de organizare în
156
domeniul culturii fizice şi sportului: asoci-
aţii neguvernamentale, structuri comercia-
le şi instituţii de stat care prestează servicii
cultural-sportive, activităţi şi antrenamen-
te, manifestări sportive etc. Se formează
federații sportive care reprezintă Republica
Moldova în context regional și global. Una
dintre primele federații constituite a fost
Federaţia Moldovenească de Fotbal, fonda-
tă în 1990. Peste trei ani, Federația a aderat
la UEFA (Uniunea Europeană a Asociaţiilor
de Fotbal), iar în 1994 – la FIFA (Federaţia
Internaţională de Fotbal). Federaţiile sporti-
ve naţionale, reunind cluburile sportive din
aceeași ramură, au obținut statut de persoa-
ne juridice. Conform legislaţiei, pentru o
anumită ramură de sport se poate constitui
doar o singură federaţie. Federaţiile colabo-
rează cu autorităţile administraţiei centrale
în baza unui contract valabil pentru o peri-
oadă de 4 ani (ciclu olimpic), suplimentat de
un acord adiţional anual.
Actualmente, în Republica Moldova ac-
tivează un număr considerabil de federaţii
sportive, printre care: Federaţia de Atletism,
Federaţia de Lupte, Federaţia de Baschet,
Federaţia de Box, Federaţia de Polo pe Apă,
Federaţia de Tir cu Arcul, Federaţia de Tenis
de Masă, Federaţia de Scrimă, Federaţia de
Volei, Federaţia de Tenis, Federaţia de Judo,
Federaţia Moldovenească de Fotbal, Federa-
ţia Taekwondo WTF, Federaţia Taekwondo
(GTF), Federaţia de Ciclism, Federaţia de
Parapantism, Federaţia de Alpinism şi Esca-
ladă, Federaţia de Bowling Sportiv, Federaţia
Naţională de Box Thailandez şi Kickboxing,
Federaţia de Iahting, Federaţia de Motoci-
clism, Federaţia de Sambo etc.
După 1990, sportul de masă şi-a pierdut
oarecum din intensitate, iar programul de
cultură fizică a suferit modificări esenţiale.
De rând cu multe altele, au început să fie
practicate şi sporturi netradiţionale: power
lifting, baseball, surf, paintball, arm wrest-
ling, arte marţiale, yoga, shaping etc.
 Datele statistice arată că, în prezent, în
Republica Moldova sunt înregistrate 4  882
de edificii sportive, inclusiv 48 de stadioane
cu tribune pentru 500 de spectatori şi cu piste
de alergări; 3 051 de obiective sportive plane
(terenuri amenajate pentru competiţii spor-
tive şi antrenamente); 1 251 săli de sport; 25
bazine de înot; 507 construcţii auxiliare sunt
adaptate pentru practicarea culturii fizice şi
sportului. În ţară îşi desfăşoară activitatea 60
de şcoli sportive şi 27 de şcoli specializate.
În Republica Moldova, potrivit datelor sta-
tistice, în 2011 erau înregistrate cca 34 300
de persoane care s-au dedat sportului de
performanță, inclusiv 18 300 – începători;
15 300 – avansați; 700 – de înaltă măiestrie
sportivă. Printre ei se enumerau sportivi
graduați: 12 maeștri internaționali, 94 maeștri
ai sportului, 122 candidați în maeștri, 602 –
categoria I, 3 088– categoriile II și III, 3 374 –
categoria I juniori. În şcolile din repub-
lică se predă educaţia fizică, disciplina
având şi azi statut obligatoriu nu doar în
instituţiile şcolare, dar şi în cele universi-
tare publice. În Republica Moldova sunt
instituite mai multe tipuri de unităţi sporti-
ve specializate.
O rețea de structuri sportive cu statut de
persoană juridică constituie cluburile spor-
tive. Pentru a participa la competiţii sporti-
ve naţionale şi internaţionale, acestea sunt
afiliate la federaţia naţională de profil. Siste-
mul sportiv complex în cauză încorporează
resurse umane, materiale, financiare, infor-
maţionale etc. şi colaborează cu federaţii,
departamente, cluburi similare. În afară de
antrenamente în cadrul cluburilor, se practi-
că pe larg antrenamentele individuale cu in-
structori şi antrenori calificaţi. În prezent, în
Republica Moldova activează o mulțime de
cluburi sportive, printre care Clubul Sportiv
Central „Dinamo” (al Ministerului Afacerilor
Interne), Clubul de Dansuri Sportive „Co-
dreanca”, Clubul Sportiv Central al Armatei,
cluburi de arte marţiale în diferite stiluri, clu-
buri de fotbal, baschet, volei, alergări etc.
Un loc deosebit în viața sportivă a repu-
ENCICLOPEDICA. REVISTĂ DE ISTORIE A ŞTIINŢEI ȘI STUDII ENCICLOPEDICE nr. 1-2 (6-7) 2014
blicii ocupă școlile sportive specializate – 18
la număr: Şcoala republicană de acrobatică
şi rugbi; Şcoala republicană de fotbal; Şcoa-
la republicană de lupte; Şcoala republicană
de lupte (judo); Şcoala republicană de tenis;
Şcoala de atletism; Şcoala de box, lupte li-
bere şi kickboxing; Şcoala de caiac-canoe;
Şcoala de ciclism; Şcoala de fotbal; Şcoala de
natație; Şcoala sportivă a rezervelor olim-
pice (toate cu sediul la Chişinău); Şcoala
republicană de box (Grimăncăuţi, raionul
Briceni); Şcoala de atletism (Bălţi); Şcoala
de haltere (Cahul); Şcoala de tenis de masă
(Dubăsari); Şcoala sportivă judo (Ţaul, raio-
nul Donduşeni); Şcoala sportivă (Ungheni).
Tradiţia şi specificul regional, integrate
armonios în cultura europeană, sunt men-
ţinute şi promovate de către Universitatea
de Stat de Educaţie Fizică şi Sport (USEFS),
instituţie specializată de învăţământ supe-
rior, fondată în 1991, pentru a satisface
necesităţile societăţii şi mediului sportiv.
Instituția face parte din sistemul educaţio-
nal de instruire superioară de stat din Re-
publica Moldova, ale cărei programe sunt
predominant destinate formării iniţiale, exis-
tând şi o componentă mai restrânsă de cur-
suri postuniversitare: studii aprofundate,
masterat, doctorat, studii postuniversitare
de specialitate. Cercetarea ştiinţifică repre-
zintă unul dintre domeniile de manifesta-
re a colectivului de profesori şi cercetători.
Edificat în anul 2005, Complexul Sportiv al
USEFS are o suprafaţă totală de 9 014 m2 şi
include șase săli de sport, două  terenuri de
tenis, 14 vestiare şi o sală de jocuri sporti-
ve de tip universitar. USEFS dispune de un
centru metodico-ştiinţific de probe sportive
individuale, cu trei  săli de sport şi trei cen-
tre de recuperare.
Prin urmare, cultura fizică și sportul în
Republica Moldova se bazează pe anumi-
te tradiții în domeniu, elemente specifice
naționale, sportivi consacrați, infrastruc-
157
 tură specializată etc. Continuitatea dintre
INSTITUTUL DE STUDII ENCICLOPEDICE AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
generațiile de sportivi constituie suportul
uman necesar pentru evoluția favorabilă a
Bibliografie:
1. Ambrosi Nicolai, Brădescu Pavel, Sport.
Mică enciclopedie. Chișinău, 2014.
2. Ambrosi Nicolai, Oameni devotaţi sportului
şi olimpismului. Chişinău, 2012.
3. Anuarul statistic al Republicii Moldova =
Statistical Yearbook of the Republic of Moldova /
Biroul Național de Statistică al Republicii Mol-
dova. Chișinău, 2014.
4. Manolachi Veaceslav, Managementul cultu-
rii fizice. Chişinău, 2008.
5. Manolachi Veaceslav, Anatolie Budevici,
Vasile Triboi, Cultura fizică și sportul, în Re-
158
domeniului de referință și asigurarea unei
baze de perspectivă.
publica Moldova. Ediție enciclopedică, Ediția a
doua, revăzută și adăugită, Chișinău, 2010.
6. Гринберг Г., Одинец В. Спортсмены
Молдавии на международной арене. Киши-
нев, 1972.
7. Косенко И.Ф., Теверовский Я.Б. Спор-
тивно-художественные праздники. Киши-
нев, 1988.
8. Сафонов А., Красоткин С., Масловский
А. Физическая культура и спорт в Молдавии.
Кишинев, 1971.