Universitatea "Constantin Brancusi" Targu Jiu

Facultatea de Stiinte ale Educatiei,Drept si Administratie Publica

Literatura Romana
Comparatie:
Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir si
Harta Transilvaniei de Johannes Honterus

Ion Popescu Bradiceni

Bobic Cristiana-Mihaela

2020
 Comparația este un procedeu artistic care constă în alăturarea a doi termeni (obiecte,
persoane, idei, fenomene, acțiuni etc.) cu însușiri asemănătoare, urmărindu-se evidențierea
anumitor caracteristici ale primului (de comparat), prin intermediul celui de-al doilea (cu care se
compară). Relația de asemănare este pusă în evidență prin folosirea unor grupuri de cuvinte sau a
unor cuvinte cum ar fi: ca, precum, asemenea, la fel ca etc.

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1676,Dimitrie Cantemir, Vaslui, România – d. 21

august/1 septembrie 1723, Harkov, Imperiul Rus) a fost domnul Moldovei în două rânduri
(martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre
ocupațiile sale diverse s-au numărat cele
de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor.

Similar cu Dimitrie Cantemir, Johaness Honterus a fost un umanist si a avut o arie larga
de activitate. Johannes Honterus, născut Austen (n. 1498, Brașov - d. 23 ianuarie 1549, Brașov) a
fost un învățat umanist sas, reformator religios al sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului
săsesc din Brașov, din curtea Bisericii Negre, actualul Liceu Johannes Honterus. Numele
de Honterus, pe care îl folosește mai târziu, este forma latinizată derivată din „Honter”,
denumirea săsească a cuvântului Holler sau Holunder (în traducere „soc”). Prin activitatea sa
vastă și multilaterală, a dobândit încă din viață un meritat renume, ce a depășit granițele țării în
care a trăit.

Descriptio Moldaviae (sau Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, în

română Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei) este una dintre cele mai
importante opere ale lui Dimitrie Cantemir, scrisă în latină între 1714 și 1716, pe când fostul
domn al Moldovei trăia în Rusia. Cartea, un document de primă mână asupra istoriei românilor, a
fost scrisă de Cantemir la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea a fost tradusă în limbile
germană, rusă, greacă și desigur română.

Descriptio Moldaviae cuprinde trei părți, iar noi ne vom axa pe prima.Prima parte este
consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munților, a apelor și a câmpiilor. Dimitrie
Cantemir a elaborat prima hartă cunoscută a Moldovei. A prezentat flora și fauna, târgurile și
capitalele țării de-a lungul timpului.
Harta Moldovei (în latină Tabula Geographica Moldauiae) a lui Dimitrie Cantemir a fost
terminată în jurul anului 1716 și tipărită în anul 1737, la Amsterdam, prin grija fiului său,
prințul Antioh Dimitrievici Cantemir, și a apărut ca anexă la lucrarea Descriptio Moldaviae. În
concepția lui Cantemir, harta (Tabula Geographica) și textul (Descriptio Moldaviae) se întregesc
reciproc. Harta este localizarea clară a tuturor denumirilor geografice din text, iar textul nu este
decât un admirabil comentariu al hărții.

Harta Transilvaniei (în latină Chorographia Transylvaniae Sybembürgen) a fost publicată

de Johannes Honterus în anul 1532 în Basel.[1] Din punct de vedere cronologic, lucrarea
reprezintă prima hartă a unei părți din România, respectiv a Transilvaniei, realizată de un locuitor
al acestor ținuturi. Data aparitiei reprezinta o diferenta intre cele doua lucrari. O asemanare o
prezinta limba originala a titlului lucrarilor, si anume latina.

Harta Moldovei a fost descoperită de geograful George Vâlsan, în anul 1926, la Biblioteca
Națională a Franței din Paris, în colecția lui Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville, care conținea
o copie olandeză , din 1737, într-un singur exemplar. Data tipăririi a fost rasă cu cuțitul de către
un anticar ca să ridice valoarea hărții (în secolul al XVIII-lea o hartă era mai valoroasă dacă era
mai recentă) - prin reproducere fotografică a apărut data reală: 1737. Ulterior, în anul 1928, P. P.
Panaitescu a descoperit o copie a hărții lui Cantemir, întocmită de J. B. d'Anville. Această copie,
considerată de cartografi cea mai clară și mai fidelă, se găsește tot la Biblioteca Națională a
Franței din Paris. Harta era căutată mai demult. Astfel în anul 1881, V. A. Urechia se
întreba: „ce muzeu sau bibliotecă fericită posedă acea prețioasă, din îndoite puncte de vedere,
operă a Voievodului Moldav?”. Din păcate, originalul hărții nu a fost descoperit încă.

Chorographia Transylvaniae este o hartă originală alcătuită pe baza cercetărilor personale

făcute de autor între anii 1530 și 1532 în Transilvania. Harta este dedicată Senatului din Sibiu și
a fost tipărită la Basel în anul 1532. După ce s-a reîntors în anul 1533 în orașul său natal, Corona
(Brașov), Honterus a refăcut de câteva ori el însuși harta, de data aceasta nemailucrând însă pe o
singură placă de tipar, ci pe două jumătăți, deoarece presa lui din Corona era mai mică decât cea
din Basel. Deși mereu nemulțumit de munca sa, harta realizată de învățatul brașovean a stat la
baza hărților Transilvaniei publicate ulterior de Sebastian Münster (1489-1552), Abraham
Ortelius (1527-1598) sau Gerardus Mercator (1512-1594).
Harta lui Honterus a supraviețuit într-un singur exemplar original, aflat în custodia Bibliotecii
Naționale Széchényi din Budapesta.
Dupa cum se vede,desi cele doua harti prezinta deopotriva cate una din vechile provincii
romanesti, dar modalitatile de prezervare au fost cat se poate de diferite.
Harta originală a Moldovei trebuie să fi avut dimensiunile de 850X650 mm,
deoarece geograful francez Guillaume Delisle notează că a primit din Olanda o copie redusă a
acesteia, la dimensiunile 510X385 mm. Harta este gravată în negru. O linie subțire, galbenă,
însoțește limitele țării și județelor. „Via Traiani”, Valul lui Traian, din județul Galați și până
la Nistru e colorat cu o linie trasă în roșu deschis. Aceeași nuanță colorează un singur punct în
cuprinsul hărții: un semn de cetate în cruce culcată, pe marginea Prutului, deasupra
satului Stănilești (Stanislav), în dreptul pârâului Lăpușna (Lapuszna). Acest semn reprezintă o
mică dovadă de paternitate a lucrării.
Chenarul hărții e împărțit în meridiane și paralele: longitudinea este luată față de Insula Ferro, pe
unde trecea meridianul de origine admis de toți geografii de pe vremea lui Cantemir.
Titlul hărții, așezat în colțul din stânga jos, se află închis într-un cadru semănând cu un cămin
monumental. Deasupra - doi îngeri, susținând o frumoasă coroană, sub care se află un ecuson
oval și gol - ceea ce în limbajul heraldic înseamnă principe care și-a pierdut tronul. În dreapta
titlului stă așezată o persoană încoronată și îmbrăcată în hermină, cu capul ușor înclinat, ținând în
mână un sceptru și având în spate un caduceu care, după părerea lui Nicolae Iorga,
reprezintă Moldova. Alături, pe o coloană retezată, arde o inimă. La spatele acestei persoane
păzește un soldat roman în armură și cu steag. Titlul în original este: „Principatus Moldaviae
nova et accuratta descriptio delineante principe Demetrio Cantemir” (Nouă și îngrijită descriere
a Principatului Moldovei desenată de principele Dimitrie Cantemir).
În colțul din stânga jos, într-un cadru cu ghirlande de flori și fructe, se află două scări pentru
măsurarea distanțelor, fără nicio indicație. O măsură intră de 60 de ori într-un grad, alta de 20 de
ori. Cea dintâi se referă la „mila italiană”, cea de-a doua la „ceasul turcesc”. În locul gol rămas
în colțul din dreapta sus se află roza vânturilor, cu direcția nord.
Spre deosebire de descrierea vasta si detaliata a Hartii Moldovei a lui Dimitrie Cantemir, cea
A Hartii Transilvaniei este limitata doar la o fraza, cel putin asa am gasit din informatiile culese
din diferite surse. Harta Transilvaniei a fost realizată prin tehnica gravurii în lemn, meșteșug pe
care Honterus l-a deprins la Basel, unde a lucrat între anii 1530 și 1532 ca lector, corector și
consilier literar al tipografiei și editurii Insingrin.
Harta lui Cantemir dovedește o amplă cunoaștere a teritoriului Moldovei. Elementele
de relief, hidrografie și vegetație, localitățile, limitele administrative și toponimia atestă completa
originalitate a lucrării, care nu ar fi putut fi asigurată decât prin contactul nemijlocit cu realitatea
din teren și mai puțin prin preluarea unor elemene din documentele cartografice existente pe
atunci.
Munții sunt reprezentați prin movile, iar pădurile prin pomi, fiind însemnate numai în afara
zonelor muntoase. Toate sunt exacte și corespund cu situația actuală sau cu știrile pe care le
avem despre trecut.
Rețeaua hidrografică este densă, harta reprezentând râurile principale (Siret, Prut, Nistru)
și afluenții acestora. Cei mai numeroși, peste 60, sunt afluenții de pe dreapta Siretului, apoi vin
cei ai Bârladului, Prutului și Nistrului; nu lipsesc nici râurile care străbat podișul Bugeacului și se
varsă direct în mare. Râurile sunt însă foarte gros reprezentate, conform unei mode din acea
epocă.
Localitățile, în număr de 714, sunt redate după categorii - sate, târguri și orașe - cu
denumirea și la locul lor, ceea ce dovedește că informațiile respective au fost adunate în timpul
numeroaselor sale călătorii prin țară. Cantemir dă împărțirea pe județe, aceasta fiind de fapt
prima hartă administrativă a Moldovei: Districtus Czernaucii, Chotini, Dorohoi, Soczavie,
Harlev, Sorocae, Nemcii, Kârligătura, Iasiorum, Orchei, Roman, Vaslui, Lupushnal, Bacovii,
Tutova, Falcii, Putnae, Cohurlui, Ismaili, Budzak sive Bassarabier.
Harta lui Honterus prezintă o mulțime de elemente geografice și conține 219 nume de
locuri, scrise în germană și, în unele cazuri, în latină. O excepție notabilă este chiar orașul natal
al autorului, Brașovul, al cărui nume este dat doar în latină: Corona. Este pentru prima data când
pe o hartă a Transilvaniei apar unități administrative, când formele de relief, apele, așezările
omenești își găsesc o reprezentare cât mai reală.
Transilvania este împărțitä în următoarele șase regiuni:
Țara Bârsei (Burzeland);
Țara Oltului (Althland);
Țara din fața pădurii (Land vor dem Wald) cu centrul la Alba Iulia;
Țara Vinurilor Târnavele (Weinland);
Țara Năsăud (Nösnerland);
Țara Secuilor (Ciculia).[2]
Multe denumiri de sate apar în fiecare dintre aceste mari unități, unele dintre ele în traducere
sau în transcriere fonetică germană: Șapte Sate (7 Dörfer), Târlungeni (Tarlen), Satele
Vlahilor (Blechisch därfer).
Formele de relief coboară domol spre centrul țării și sunt reprezentate prin movile. În colțul
din dreapta jos, sunt menționați munții „Alpes”. Este de remarcat că oronimul „Alpes” este
folosit pentru prima oară pentru Munții Făgăraș. Între aceste movile apar multe râuri: Alth
sau Aluta, Morossus, Klein Kockel și Gros Kockel (Târnavele). Flora este înfățișată prin
pâlcuri de copaci.[3]
Prin numeroasele ediții publicate, harta Transilvaniei a fost un mijloc de răspândire a știrilor
despre această parte de țară.
Pe lângă harta Transilvaniei Honterus a mai publicat harta bazinului Dunării mijlocii
cu Ungaria, Serbia, Dalmația, Thracia, Bulgaria, Transilvania, Valachia, Moldavia în
lucrarea „Rudimenta Cosmographiae” publicată în anul 1541 la Brașov și retipărită în
numeroase alte ediții.
Spre deosebire de Harta Moldovei, Harta Transilvaniei are denumiri si in germana, si in
latina. Nu numai atat, impartirea dintre regiuni este diferita, dar asemanator este cum ambele
prezinta formele de relief similar.
Valoarea hărții Moldovei a fost recunoscută pe plan internațional ca fiind opera de
referință a tuturor geografilor vremii. Harta a fost citată de
vestitul geograf și cartograf francez, ale cărui opere cartografice sunt considerate cele mai
bune din secolul al XVIII-lea, Jean-Baptiste Bourguignon d'Anville, în lucrarea „Memoire
sur les peuples qui habitent aujourd'hui dans la Dace de Trajan” Tot el, în anul 1771, a
conceput realizarea unei mari hărți a României și a propus pentru aceasta și folosirea hărții
Țării Românești a stolnicului Constantin Cantacuzino și a hărții Moldovei a
principelui Dimitrie Cantemir. Deși d' Anville n-a tipărit această hartă,
totuși hărțile și atlasele timpului apărute, în special, în Europa occidentală, au avut ca
documente de bază cele două „monumente cartografice românești”.
Spre deosebire de Harta Moldovei,care are o importanta internationala, Harta
Transilvaniei este recunoscuta in plan national. De ce e importanta acesta harta? Pentru că
este prima hartă realizată de un locuitor al Transilvaniei, pornind de la observațiile sale
personale.
In concluzie, exista cateva asemanari intre cele doua opere si cei doi cartografi, dar mai
ales deosebiri, desi este vorba despre doua provincii in cadrul aceleasi tari.
Bibliografie:
1. Dimitrie Cantemir: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir
2. Johannes Honterus: https://ro.wikipedia.org/wiki/Johannes_Honterus
3. Descrierea Moldovei: https://ro.wikipedia.org/wiki/Descriptio_Moldaviae
4. Harta Moldovei: https://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Moldovei_-_Dimitrie_Cantemir
5. Harta Transilvaniei: https://ro.wikipedia.org/wiki/Harta_Transilvaniei_-_Johannes_Honterus