Tehnologia de asamblare a

mecanismului pinion-cremaliera

CANDIDAT,
ALEXANDRU AUREL

1
 CUPRINS

1.Argumetul
2.Procesul tehnologic de asamblare
- Elemente ale asamblarii
3.Asamblarea mecanismului pinion-cremaliera
- Tipuri de angrenaje
- Verificarea angrenarii
- Ungerea angrenajelor
4.Materiale utilizate in constructia rotilor dintate
- Clasificare
5.Uzura si rezistenta dintilor la uzura
- Aspecte ale uzurii angrenajelor
6.Protectia muncii
7.Bibliografie

2
 1. ARGUMENT

Mecanismul pinion-cremaliera este un angrenaj,un meecanism cu roti dintate care

serveste la transmiterea directa si fortata a miscarii de rotatie de la un arbore conducator la un
arbore condus.
Rotile dintate sunt organe de masini care au la periferia lor dintii dispusi in mod
regulat pe suprafetele teoretice numite suprafete de rostogolire.Procesul continuu de contact intre
dintii rotilor conjugate ai unui angrenaj in vederea asigurarii miscarii neintrerupte a celor doua
roti dintate se numeste angrenare.Angrenajele pot transmite miscarea de rotatie in ambele
sensuri,fapt posibil prin utilizarea dintilor cu flancuri simetrice.
Angrenajele formeaza o categorie de organe de masini forte des utilizate in cele mai
diverse costructii de masini si utilajr ca urmare a avantajelor lor :
-raport de transmitere constant;
-durabilitate si siguranta in functionare;
-dimensiuni si gabarit redus;
-posibilitatea de a transmite puteri intr-un domeniu larg de viteze si rapoarte de transmisie;
-randament ridicat(ajungand la 0,995).
Dezavantajele angrenarii sunt:
-necesitatea unei precizii inalte de executie si montaj;
-functionarea cu zgomot la viteze ridicate;
-limitarea la o serie de rapoarte de transmisie deoarece numarul de dinti trebuie sa fie un
numar intreg.
In constructia moderna de masini si aparate,transmisia cu roti dintate constituie
mecanismul cel mai important si cel mai utilizat.Astfel,constructia unui automobil,ca si aceea a
unui strung cuprinde zeci de roti dintate.In schemele cinematice ale unor masini-unelte complexe
se afla sute de roti dintate.Executate ingrijit si montate corect,pot garanta siguranta in functionare
la viteze si puteri reduse in cazul aparatelor ceasornic,la puteri de zeci de MW in cazul masinilor
grele,si la viteze periferice,ridicate pana la 100-150 m/s in cazul masinilor rapide.Gama

3
dimensiunilor rotilor dintate este determinata de stadiul general al constructiei de
masini.Astfel,domeniul de utilizare al angrenaielor este vast

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE ASAMBLARE

Angrenajul este un mecanism format din doua sau mai multe roti dintate:una
conducatoare,iar cealalta condusa(fig.1) ce servesc la transmiterea directa si fortata a miscarii de
rotatie.Suprafetele cilindrice,reprezentate prin cercurile de rostogolire Dr1,Dr2(fig.1) se
rostogolesc intre ele,fara alunecare,daca in afara ssi in interiorul acestor cercuri,deci pe periferia
lor,se executa niste dinti si goluri asemanatoare.Astfel,alunecerea relativa a suprafetelor de
contact-reprezentate prin cercurile de rostogolire-este exclusa,deoarece miscarea nu se mai
transmite prin forta de frecare,ci printr-o forta de apasare intre dinti.In perioada transmiterii
miscarii,dintii rotii conducatoare patrund succesiv intre dintii rotii pereche si realizeaza o
presiune de contact antrenandu-i prin angrenare.Raportul de transmitere "i" este constant :
i=n1/n2=1/2=1/2=Dr1/Dr2=constant (fig.2)
Aceasta lege fundamentala pentru angrenare ,cere ca normala comuna la profilul
dintilor in punctul de contact sa treaca prin polul angrenarii.
Elementele geometrice ale angrenajelor sunt cuprinse in STAS 6522-62 si 915-
81.Principalele elemente geometrice ale rotii dintate si ale angrenajului sunt:
-inaltimea dintilor h este limitata spre varf de cercul exterior cu raza Re>Rb,iar in
interior,de cercul interior Ri<Rb (fig.3).Diferenta Rb-Ri=c se numeste joc la fund.El este necesar
pentru ca varful dintilor unei roti sa nu atinga roata pereche pe zona diametrului interior dintre
dinti,spre a nu bloca angrenajul;

-cercul de rostogolire trece aproximativ pe la jumatatea distantei cercul de baza si cel

exterior(masurata in directia razei);

-capul dintelui reprezinta distanta a dintre cercul de rostogolire si cel exterior;

4
 -piciorul dintelui reprezinta distanta b dintre cercul de rostogolire si cel interior
Intre aceste marimi exista relatia a+b=h.Deoarece flancul dintelui coboara putin sub
cercul de baza atunci b>a.Zona activa a flancului dintelui este cuprinsa intre Db si De.

-pasul circular p se obtine prin masurarea lungimii cercului pe cercul de rostogolire(numit

si cerc de divizare de raza Rr) intre flancurile de acelasi sens a doi dinti alaturati (fig.3).
Intre lungimea cercului de divizare Dr,numarul de dinti z al unei roti dintate si pasul
p exista legatura:zp=Dr deci (z=/p)Dr=Dr/m.
Din aceste relatii se poate scrie expresia pasului p,a modulului m,a diametrului cercului de
rostogolire Dr (in mm) si a numarului de dinti z.
p=Dr/2 m=p/ Dr=mz
z=Dr/m

-modulul m,numit si pas diametral,si numarul de dinti z al unei roti dintate sunt parametrii de
baza in calculul mecanismelor cu roti dintate.
Pentru asigurarea angrenarii dintilor,perechea de roti trebuie construita cu acelasi pas
p=p1=p2.Deoarece m=p/ rezulta ca cele doua roti au si acelasi modul m.Prin STAS 822-82 au
fost limitate valorile modulului in mm.
Valorile recomandate ale modulului m,in mm (STAS 822-82)

Pasul p si diametrul cercului de rostogolire Dr se folosesc in calcule pentru determinarea altor

parametrii de baza ai angrenajului.

-raportul de transmitere poate fi exprimat prin raportul numarului de dinti ai celor doua

5
roti z1 si z2.Deoarece:
i=Dr2/Dr1
Dr=zm rezulta i=Dr2/Dr1=z2p/z1p=z2/z1
m=m1=m2
Relatia generala care exprima raportul de transmitere este:
i=1/2=n1/n2=Dr2/Dr1=Db2/Db1=z2/z1=constant

Un angrenaj de roti dintate cilindrice poate realiza un raport de transmisie i<10,iar

unul de roti conice,un raport de i<4...6.
Inaltimea dintelui h=a+b se determina in functie de modulul:a=1m,b=1.25m,c=0.25m
rezulta h=a+b=1m+1.25m=2.25m.
Acesti parametrii mentionati pot fi folositi pentru calculul diametrelor celorlalte cercuri
ale rotii dintate.Urmarind fig.3 rezulta :
De=Dr+2a=zm+2m=m(z+2) [mm]
Di=Dr-2b=zm-2.5m=m(z-2.5)[mm]
Db=Dr-2a=zm-2m=m(z-2)[mm]

-distanta dintre axele arborilor rotilor dintate A=Rr1+Rr2 poate fi exprimata prin
parametrii de baza,avand in vedere relatiile anterioare si fig.2: A=Dr1/2+Dr2/2=(Dr1+Dr2)/2. In
aceasta relatie,substituindu-se diametrele Dr1 si Dr2
determinate cu relatiile Dr1=mz1 si Dr2=mz2 se obtine relatia generala A=m(z1+z2)/2.

Aceasta relatie se aplica numai angrenajelor cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti,cu
semnul (+) pentru angrenarea exterioara si cu semnul (-) pentru angrenarea interioara.Normele de
proiectare a angrenajelor pentru constructia de masini in general
recomanda ca distanta intre axe A(mm) sa se realizeze la una din valorile standardizate
preferate(STAS 6055-68).

6
Numarul minim de dinti
Angrenari corecte se produc numai in interiorul liniei de angrenare t1,t2 (fig.4). Cand
diferenta dintre diametrele cercurilo de baza este foarte mare, deci z2-z1 este mare, mai ales cand
z1 este foarte mic z1<17 ca in cazul angrenarii unui pinion cu o cremaliera (fig.4), racordarea
evolventei de la cercul de baza pana la cercul interior necesita o forma speciala pentru a nu se
intersecta varfurile rotii z2 cu baza dintilor pinionului z1. Acesta este fenomenul de intereferenta
al dintilor.
Se pot construi angrenaje cu un numar foarte mic de dinti, la care interferenta sa se
produca in timpul executiei intre roata dintata si scula, pentru a nu se produce in timpul
angrenarii rotilor z1 si z2. Astefel de nagrenaje cu profil deplasat necesita calcule suplimentare.
Prevenirea fenomenului de intereferenta este asigurata daca roata cea mai mica, pinionul,
se construieste cu un numar de dinti mai amre decat numarul minim de dinti zmin , la care nu se
mai poate produce interfernta. In acest caz, rotile poarta denumirea de roti dintate normale, cu
modulul normal m=mn.
Numarul minim de dinti zmin se obtine din raportul de transmitere cerut pentru angrenajul
din care face parte si este in orice caz zmin>17dinti.
In numeroase cazuri se pot construi si roti cu un numar mai mic de 17 dinti fara sa apara
fenomenul de interferenta.Dar, considerandu-se z1>zmin=17dinti, nu mai sunt necesare calcule
suplimentare pentru determinarea numarului minim de dinti.

7
 3.ASAMBLAREA MECANISMULUI PINION-CREMALIERA

Mecanismele cu roti cu frictiune nu pot asigura transmiterea uniforma a miscarii arborilor,

deci nu pot realiza o valoare constanta a raportului de transmitere i si nici transmiterea unor
puteri mari. Astfel de inconveniente nu apar in functionarea mecanismelor cu roti dintate numite
angrenaje.
Tipuri de angrenaje
Sunt anumite criterii de clasificare pentru toate tipurile de angrenaje.
1. In functie de pozitia relativa a axelor miscarii de rotatie exista:
- angrenaje cu axe paralele (fig.5 a,b,g si fig.6 a,b)
- angrenaje cu axe concurente (fig.5 e,d)
- angrenaje cu axe incrucisate (fig.5 f si fig.7 a)
2. In functie de felul suprafetelor de rostogolire:
- angrenaje cu suprafete de rostogolire de revolutie: - cilindrice
- conice
- hiperbolice
- toroidale
- angrenaje la care suprafetele de rostogolire nu sunt de revolutie.
3. In functie de pozitia relativa a suprafetelor de rostogolire:
- angrenaje exterioare (fig.5)
- angrenaje interioare (fig.6 a)
4. In functie de forma dintilor rotilor componente:

8
 - angrenaje cu dinti drepti (fig.5 a)
- angrenaje cu dinti inclinati (fig.5 b,g)
- angrenaje cu dinti curbi (fig.7 b si fig.5 e)
- angrenaje cu dinti in V, Z sau W (fig.5 a)
5. In functie de felul contactului intre flancuri:
- angrenaje cu contact liniar
- angrenaje cu contact punctiform
6. In functie de profilul dintilor:
- angrenaje cu profil in elocventa
- angrenaje cu profil in cicloida
- angrenaje in arc de cerc sau alte profile
7. In functie de modul de miscare a axelor geometrice ale arborilor:
- angrenaje cu axe fixe
- angrenaje planetare sau cu axe mobile

VERIFICAREA ANGRENARII

Controlul calitatii asamblarii grupului de repere in cadrul subansamblului sau ansamblului

se face prin verificarea petei de contact (nu trebuie confundata proba petei de contatct in stare
asmblata a angrenajului, cu proba petei de contact efectuata in stare nemontata a angrenajului,
cand cele 2 roti dintate sunt fixate pe dornuri, prinse intre varfuri).
Pentru a efectua acest control, danturile celor doua roti ale angrenajului supus verificarii,
sunt mai intai spalate si degresate, dupa care flancurile dintilor rotii dintate conducatoare se
vopsesc cu un strat subtire de albastru de Paris sa amestec de negru de fum cu petrol. Apoi, roata
conducatoare se roteste incet, de preferinta manual, urmarindu-se amprentele lasate pe flancurile
dintilor rotii dintate conduse (fig.8). Se considera ca angrenarea este buna, si deci rotile sunt
corect montate (fig.8 a) daca pata de contact acopera partea centrala a dintilor (40-60% din
inaltime si 50-70% din latimea dintilor).
Pata de contact reprezentata in fig.8 b, desi are o pozitie centrala, este plasat prea aproape

9
de fundul dintelui, ceea ce dovedeste ca alezajele lagarelor sunt coaxiale, insa distanta dintre axe
este prea mica. Dimpotriva, pata reprezentata in fig.8 c, dovedeste ca alezajele sunt coaxiale,
distanta dintre axe este insa prea mare. Petele de contact deplasate lateral (fig.8 d si e) indica o
angrenare necorespunzatoare fie datorita neparalelismului axelor celor doi arbori, fie datorita
montarii gresite a rotilor pe arbori.
In practica, calitatea angrenarii si modul de functionare a angrenajului se apreciaza si
dupa zgomotul produs. Rotile dintate care angreneaza intre ele trebuie sa se roteasca lin, iar
zgomotul produs de ele sa fie permanent uniform. Zgomotul prea mare sau schimbator se produce
totdeauna din cauza erorilor de executie sau de montare a rotilor dintate.
In functie de caracterul zgomotului produs in timpul functionarii se stabilesc si cauzele
care le genereaza, si anume:
- zgomotul pulsat se datoreaza excentritatii rotilor;
- vajaitul puternic si socurile se datoresc pasului mare si profilului neuniform;
- scartaitul este generat de asperitatile de pe profilul dintilor.
Tot pentru o functionare linistita si corecta, jocurile laterale si cele radiale trebuie sa aiba
valori optime. Marimea acestor jocuri este in functie de distanta dintre axe si preciziata de
prelucrare a rotilor. Ele au ca efect presarea lubrefiantului si griparea rotilor in timpul
functionarii, iar in final uzura dintilor, defectarea lagarelor si indoirea arborilor.
Jocurile laterale mari duc la socuri, uzura rapida si chiar ruperea dintilo. Pentru aceasta,
jocurile se verifica imediat dupa montarea angrenajului, tinand seama de marimea modulului si
de clasa de precizie.
Jocul radial depinde de modul de prelucare al dintilor si se ia 0,15-0,30 din valoarea
modulului. Jocul dintre flancul rotilor dintate in angrenare se poate verifica manual, regland rotile
conjugate la distanta teoretica dintre axe si determinand jocul total printr-un calibru de interstitii
sau sarma de plumb. Prin rotirea manuala a rotilor, sarma se turteste intre dinti. Grosimea
sarmelor turtite se masoara cu micrometrul. Jocurile pot

fi controlate mai precis cu ajutorul unor dispozitive speciale. Cele doua roti dintate
conjugate se monteaza pe dispozitiv, respectand distanta prescrisa intre axe. Baza de asezare a
aparatului de masurare o formeaza cilindrul de varf al rotii 1 care, in timpul masurarii, are o

10
pozitie fixa, iar masurarea propriu-zisa se efectueaza pe cilindrul de divizare al rotii conjugate 2,
printr-un palpator 3 si un ceas comparator 4, dand rotii o miscare corespunzatoare jocului dintre
flancuri.

UNGEREA ANGRANJELOR

Suprafata de frecare se defineste prin zona de contact dintre doua elemente si cu miscare
relativa intre ele. Ungere asigura aducerea si mentinerea unui lubrefiant cu scopul crearii unei
pelicule continue necesare separarii celor doua suprafete care definesc suprafata de frecare.
Astfel, ungerea serveste la reducerea frecarii dintre suprafetele mentionate, la inlocuirea frecarii
uscate dintre ele prin frecare semifluida sau fluida. Frecarea semifluida sau fluida se
caracterizeaza printr-un coeficient de frecare mult ami redus decat frecarea uscata, deci prin
micsorarea consumului de energie datorat frecarii. Frecarea fluida asigura separarea completa a
celor doua suprafete ce definesc suprafata de frecare. Ca urmare, piesele componente nu se mai
ating direct si deci nu se mai uzeaza.
Ungerea organelor de masini prezinta si avantajul protectiei lor impotriva incalzirii
excesive, impotriva oxidarii si a coroziunii suprafetelor respective; reduce intensitatea
zgomotului.
Conditiile necesare asigurarii fluide sunt:
- viteza relativa dintre cele doua suprafete sa fie mai mare decat viteza minima necasara
antrenarii lubrefiantului pentru formarea peliculei continue;
- alimentarea continua cu lubrefiant;
- cele doua suparefete sa fie paralele, dar suficient de netede;
- jocul dintre suprafete sa fie foarte mic, dar suficient pentru formarea peliculei
continue cu o grosime de cel putin cateva straturi moleculare.
Lubrefiantii folositi in constructia de masini sunt:
- in stare lichida – uleiuri minerale sau vegetale;

11
 - unsori consistente – unsori minerale, sapunuri de sodiu sau potasiu;
- lubrefiant solid – grafit, bisulfura de molibden.

4. MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA ROTILOR DINTATE

Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale. Alegerea materialelor
in mod cat mai rational cere cunoasterea sarcinilor ce urmeaza a fi transmise prin dantura, durata
totala de functionare a angrenajului, caracteristicile de rezistenta a materialului, froma
semifabricatului.
Principalele materiale utilizate la confectioanrea rotilor dintate sunt otelurile, fontele,
alama, bronzul si materialele plastice de tipul textolidului, poliamidei, etc. Din grupa otelurilor se
folosesc: oteluri carbon de calitate STAS 880-80, oteluri aliate de cementare si oteluri aliate
superioare STAS 791-80, otel turnat STAS 600-80, iar uneori la roti putin solicitate otelul carbon
obisnuit STAS 500/2-80.
Grupa fontelor care se utilizeaza in constructia angrenajelor cuprinde: fonta cu grafit
nodular STAS 6071-75 si fonta antifrictiune STAS 6073-79, iar pentru solicitari mici fonta
cenusie obisnuita mai ales pentru rotile dintate utilizate la transmisiile deschise de la amsini
agricole. Pentri rotile dintate putin solicitate se utilizeaza materiale neferoase de tipul alamei si
bronzului. Aceste materiale se prelucreaza usor, se comporta bine la uzura si sunt antimangnetice.
In ultimul timp in copul inlocuirii metalului se cauta introducerea materialelor plastice in
constructia de angrenaje, acolo unde conditiile de exploatare a rotilor dintate permit acest lucru.
Aceste materiale de tipul textolidului, lignofolului, bachelitei, 2poliesterilor, poliamidei prezinta
avantajul de a reduce zgomotul din angrenaje. Ele pot fi utilizate in domeniul de temperatura
limitat la 80 ... 1000C si in conditii in care lipseste umiditatea deoarece sunt higroscopice si isi
modifica dimensiunile in urma absortiei de apa.
Materialele metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor termice in

12
 scopul maririi cifrelor de rezistenta precum si pentru a imbunatati comportarea flancurilor dintilor
la diversele forme de uzura.
Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie sa fie ceva mai mare decat duritatea rotilor
conduse, pentru a preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active ale angrenarii si pentru
a asigura pinionul pentru o durata de functionare apropiata de cea a rotii cu care angreneaza.
In tabelul 1 se dau indicatii privind alegerea duritatii la pinion si la roata,dupa AGMA
210.02-1965 si [145].
Tabelul 1-Indicatii pentru duritate la pinion si roata
Duritatea pinionului HB1 Duritatea rotii
HB1=HB2+30daN/mm2 HB2
210 180
245 210
265 225
285 245
300 255
315 270
335 285

In tabelul 2 se indica in functie de conditiile de lucru principalele calitati de oteluri

utilizate la roti dintate.
Tabelul 2 – Oteluri utilizate la angrenaje
Tipul si conditii de functionare
ale angrenajului
Foarte greu solicitate(viteze
periferice mari-12m/s-si presiuni
specifice foarte mari,combinate cu
soc).
Greu solicitate,viteze periferice si
presiuni specifice mari;soc.
Otelurile si tratamente termice recomandate
Oteluri de cementare aliate(13CrNi 30; 18MoCrNi 13; 20MoNi
35; 21MoMnCr 12; 21TiMnCr 12); cementare pe adancime mai
mare de 1,5 mm si calite la (58-62)HRC in suprafata si (30-
40)HRC in miez.
Oteluri de cementare aliate(13CrNi 30; 15MoMnCr 12;
18MoCrNi 13; 15Cr18),cementare pe adancimea de 1,0-1,5 mm
sau carbonitrurate pe adancimea de 0,6-0,8 mm si calite la (55-
60)HRC in suprafata si (20-30)HRC in miez.

13
 Mediu solicitate;viteze periferice
mijlocii(v=8-12m/s) presiuni
specifice mari;soc
Mediu solicitate; viteza mijlocie
si mici (v=4-8 m/s); presiunii
specifice mari; fara soc.
Slab solicitate, viteze mijlocii (6-
12 m/s) presiuni specifice mici; soc.
Slab solicitate; viteze mici (v<6
m/s); presiuni specifice mici; cu sau
fara soc.
Foarte slab solicitate
Melci (arbori melcati)
Oteluri carbon si aliate (OLC-40; OLC-45; 40 Cr 10; 41MoCr
11),imbunatatite la (30-35)HRC si calite superficial la (50-55)
HRC; 50VCr11,40BCr 10.
Oteluri aliate 35MnSi12; 40Cr10; 41MoCr11 imbunatatite
global la (15-50) HRC, pentru marirea rezistentei la uzare se
poate aplica cianizarea pe adancime de 0,20-0,3mm, cu calire
directa si revenire joasa (55HRC in strat si 40-50HRC in miez),
sau imbunatatirea la (40-45) HRC, urmata de calire superfiiciala
la (52-56) HRC.
Oteluri carbon de cementare (OLC 15; 15CrO8 cementate pe
adancimea de 0.6-1mm si calite la 55-60HRC in suprafata sau
carbonitrurate pe adancimea de 0,4-0,6mm si calite direct.
Oteluri carbon sau aliate (OLC55; OLC45 41MoCr11;
40Cr10), imbuntatatite la (20-25)HRC; otel carbon sau aliat
turnat.
Oteluri carbon obisnuit de 0,25-0,5%C, netratate
OL42;OL50;OL60; otel carbon turnat OT45;OT50; fonta turnata,
Fgn70; Fgn60.
15CrO8;13CrNi30; 21MoMnCr12 calite si revenite la (58-63)
HRC. OLC 45; 40C10, calite in adancime si revenire la (45-55)
HRC.
14
 5.UZURA SI REZISTENTA DINTILOR LA UZURA

Aspecte ale uzurii angrenajelor utilizate in constructia de masini.

Calculul angrenajelor sub aspectul rezistentei trebuie sa porneasca de la cauzele care pot
provoca distrugerea rotilor dintate. Tinand seama de complexitatea rotilor dintate, cauzele care
pot provoca scoaterea lor prematura din functionare sunt multiple. Aceste cauze pot fi grupate in
doua categorii:
1.Cauze care duc la distrugerea flancurilor dintilor.
2.Cauze care duc la ruperea dintilor.
Oricare din deteriorarile de mai sus poate fi o urmare a unei proiectari si exploatari
necorespunzatoare sau a unei tehnologii gresite de fabricatie.
Principalele deterioarari care apar la angrenaje sunt:
- distrugerea flancurilor: - ciupire (pitting) - progresiva
- limitata
- gripare
- uzura abraziva si adeziva
- strivirea flancului
- coroziunea de contact
- fisuri pe flanc
- exfoliere
- ruperea dintilor: - rupere prin oboseala
- rupere prin suprasarcini
- desprinderi de aschii
Deteriorarile danturii astfel grupate pot aparea fie izolate, fie combinate (o deteriorare
poate fi cauza alteia) ceea ce complica mult stabilirea adevaratelor cauze ale distrugerii aparute.
O clasificare si o caracterizare a deteriorarilor danturii este prezentata in STAS 8741-70.
Calculul de rezistenta al angrenajelor consta in determinarea dimensiunilor minime si a
conditiilor de ungere a angrenajului, la care nu are loc nici unul dintre fenomenele de detereiorare
amintite. Problema stabilirii cauzelor care duc la distrugerea rotilor dintate prezinta interes si

15
pentru inginerii de exploatare, in vederea asigurarii masurilor de remediere ce se impun in cazul
angrenajelor care se deterioreaza inainte de vreme.
Ciupirea (pittingul) este principala cauza care duce la scurtarea vietii unui angrenaj din
materiale cu duritati mici si mijlocii (HB<350). Fenomenul se manifesta prin desprinderea unor
aschii fine de pe suprafetele active ale flancurilor si aparitia ca urmare a acesotr desprinderi a
unor gropite localizate cu precadere pe linia polului. Marimea suprafetei acestor gropite ca si
numarul lor duce la abateri mari ale flancurilor dintilor de la forma corecta si deci la o angrenare
in conditii necorespunzatoare cu socuri si zgomot.
Materialul exfoliat contribuie la o uzare abraziva a angrenajului ceea ce duce la
micsorarea dimensiunilor dintilor si chiar la ruperea lor. Ciupirea este un fenomen la oboseala
superficiala care apare numai in prezenta lubrefiantului si care s emia

caracterizeaza prin usura abraziva, coroziune de contact, deformatii superficiale, fenomene

termice.
Factorul principal care provoaca fisurile initiale este reprezentat de tensiunile tangentiale
sub superficiale produse de forta normala pe dinte si de forta de frecare. Asupra formarii
ciupiturilor, au o influienta hotaratoare prezenta lubrefiantului si tensiunile normale. Mecanismul
aparitiei ciupiturilor nu este complet elucidat. Se presupune urmatoarea evolutie: forta de frecare
la roata motoare este indreptata dinspre cercul de rostogolire spre cap si picior in timp ce la roata
condusa este invers, urmarea acestui fapt fiind aparitita unei tendinte de intindere a startului
superficial la roata mototare si de compresiune la roata condusa.
Rezistenta la oboseala a materialelor este mai redusa in cazul tensiunilor de intindere de
aceea vor aprea fisuri cu preponderenta pe flancul dintelui rotii motoare. La depasirea unei limite
a incarcarii, fisurile vor fi dirijate spre cercul de rostogolire la roata motoare si dinspre cercul de
rostogolire la roata condusa. Uleiul care adera la suprafata flancurilo dintilor si intra in fisuri
datorita sensului de inaintare a punctului de contact al acestor fisuri, va fi presat in crapaturile de
pe piciorul dintilor si in acelasi timp va fi expulzat din crapaturile suprafetei capului dintilor.
Uleiul patruns in fisurile piciorului dintelui actioneaza ca o pana producand exfolierea
materialului dintre crapaturi si suprafata flancului dintelui ajungandu-se astfel la formarea unei
gropite.

16
 In afara zonei polului unde ciupiturile apar mai repede si in numar mai mai mare la pinion
ca la roata, mai exista o zona in care apar aceste gropite si anume zona inceputlui angrenarii
singulare unde presiunea pe flancuri este mare.
Formarea ciupiturilor poate fi progresiva si duce in final la distrugerea angrenajului
(ciupiturle cresc ca marime si ca numar) sau ciupire limitata cand ciupiturlie cuprind o parte din
suprafata flancului si nu s emai dezvolta ca marime si nici nu cresc ca numar. Acest al doi-lea
aspect nu este atat de daunator ca si primul.
Formarea ciupiturilor este intalnita la rotile dintate utilizate in cutii de viteza (masini-
unelete, tractoare, camioane) sau in carcase inchise (reductoare). Se considera ca dupa acoperirea
suprafetei flancurilor active cu ciupituri in procent de peste 2% rotile dintate nu mai lucreaza
normal [84,69,137,93].
Griparea reprezinta o forma de distrugere a dintilor cu aspect de sudura cu adancituri si
zgarieturi in directia miscarii de alunecare. Griparea poate sa apara imediat ce un angrenaj nou a
fost supus la sarcina nominala, daca nu sunt asigurate conditiile corespunzatoare de ungere.
Rugozitatea mare a suprafetelor dintilor, alunecarile specifice mari cat si abaterile imprtante de
pas si profil contribuie la aparitia griparii. Cauzele enumerate mai sus duc la concentrarea
sarcinilor pe anumite zone de lucru a dintilor, unde se creeaza conditii pentru intreruperea
filmului de lubrifiant. Griparea poate fi limitata sau poate curpinde intreaga suprafata a dintilor.
Griparea porneste la rotile cu dinti drepti din zona de intrare in angrenare a piciorului pinionului
sau zonele de angrenare unipara ca si din zona iesirii din angrenare a capului pinionului.
Evitarea gripariui se poate face utilizand uleiuri mai vascoase sau uleiuri aditivate.
Uzarea abraziva si adeziva se manifesta prin indepartarea unor particule fine de pe
suprafata dintelui datorita alunecarii relative intre dinti. Existenta unor particule abrazive intre
dintii in contact accelereaza procesul de uzare. Acest tip de uzare este

frecvent intalnit la transmisiile cu roti dintate deschise si insoteste celelalte fenomene de uzura in
cazul angrenajelor inchise in carcase. Uzarea adeziva apare si in cazul unui lubrifiant curat daca
are vascozitate mica si cand viteza de alunecare este mica, deoarece in aceste conditii nu se poate
forma stratul de lubrifiant portant. Uzarea adeziv-abraziva este prezenta si la rotile durificate si in
acest caz consecinta ei este indepartata stratului superficial durificat.

17
 Strivirea flancului consta in deformarea plastica a profilelor, formandu-se in zona polului
angrenarii pe dintii pinioanelor adancituri, iar pe dintii rotii conduse iesituri. Acest fel de
distrugere poate aparea la rotile dintate din otelurile moi cu HB<200 la o ungere insuficienta si la
viteza scazuta.
Coroziunea de contact poate aparea la rotile dintate care stau in repaus mult timp sub
sarcina. Fisurile pe flanc pot aparea ca urmare a unor tensiuni remanente datorita unor tratamente
termice defectuoase. Exfolierea apare in cazul executarii unor tratamente termice gresite cand
stratul dur se desprinde de pe flancurile active ale dintilor.
Ruperea dintilor prin oboseala este cauza principala a scoaterii din uz a rotilor dintate din
amteriale dure sau a angrenajelor din materiale plastice. Fenomenul se datoreaza incovoierii
repetate a dintelui, ceea ce duce la formarea unor fisuri de oboseala care duc in final la ruperea
dintelui. Fisura incepe de obicei in zona de racordare a dintelui cu corpul rotii unde se produce o
puternica concetrare de tensiune.
Ruperea dintilor prin suprasarcini se produce datorita unor supraincarcari statice sau prin
soc.
Desprinderea de aschii are loc la rotile cementate ca urmare a formarii si dezvoltarii unor
fisuri de oboseala.

18
 6. NORME DE PROTECTIE A MUNCII

Potrivit normelor de partamentare de protectie a muncii, instructajul este obligatoriu si se

efectueaza de cei ce conduc si controleaza procesele de munca.
Instructajul cuprinde trei mari parti:
1.instructajul introductiv general-care se face elevilor,studentilor si muncitorilor in prima zi de
activitate, practica si are drept scop sa reprezinte principalele masuri de protectie a muncii
specifice unitatii si care trebuie respectate.
2.instructajul la locul de munca-se face cu scopul de a prezenta masurile de protectie a muncii si
se face elevilor si tuturor angajatilor noi aratandu-le cauzele principale care pot duce la accidente
de munca.
3.instructajul periodic se face cu scopul de a reaminti normele de protectie a muncii pentru cei
care lucreaza intr-un atelier de lacatuserie, acesta se face in fiecare luna, iar rezultatele sunt
consemnate in fisa individuala de protectie si P.S.I

Dotarea cu echipament individual de protectie

Echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare
participant la procesul de munca, pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si
imbolnavirii profesionale. Persoanele juridice si fizice care utilizeaza in activitatea lor salopete
sau alte persoane prevazute de lege sunt obligate sa acorde gratuit echipament adecvat intregului
personal expus la imbolnaviri si accidente profesionale.
Personalul detasat elevilor, studentilor in practica, vizitatorilor, personalului cu atributii de
indrumare si control de asemenea li se va acorda gratuit echipament individual de protectie.
Procedeul de stbilire a necesarelor de echipament individual de protectie pe categorii
concrete de lucru, criteriile de acordare persoanelor juridice sau fizice si obligatiile lucratorului
sunt stabilite prin echipamentul individual de protectie, elaborat in M.M.P.S.
Personalul lucrator precum si celelalte categorii de personal care beneficiaza de
echipamentul individual de protectie sunt obligate sa aiba cunostinte privind caracteristicile si

19
modul de utilizare al acestuia, sa utilizeze doar in scopul pentru care a fost atribuit sa-l prezinte la
verificarile periodice sa solicite inlocuirea sau completarea cand nu o mai asigura.
Indeplinirea functiei de protectie,degradarea echipamentelor de protectie in vina
personalului care a fost atribuit sau instrainarea lor inainte de expirarea duratei de utlizare
prevazute, atrage raspunderea acestuia pentru prejudicierea cauzata potrivit legii.Nepurtarea
echipamentului individual de protectie in cazul in care acesta este corect acrdat si in stare de
functionare, sau utilizarea acestuia in alte scopuri sau conditii, fata de cele prevazute in
instructiile de utilizare, vor fi sanctionate conform registrului in vigoare.

Personalul participant la procesul de munca are dreptul de a refuza executarea asocirii de

munca, daca nu isi acorda mijloacele individuale de protectie prevazute in lista interna sau din
normativul cadru fara ca refuzul sa atraga asupra sa masuri de disciplina.

Echipamentul individual se acorda de catre persoanele juridice in conditiile negociate

acestora si reprezentantilor salariatilor
Problema calitatii produselor este situata de catre conducerea de partid si de stat in centrul
activitatii economice. Imbunatatirea calitatii produselor, corespunzatoare atat nivelului tehnic
atins de economia noastra cat si exigentele sporite ale consumatorului, a devenit o preocupare a
fiecarei unitati economice, a tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor si specialistilor din
industri noastra.
Intreprinderile noastre au fost si continua sa fie dotate cu aparate de masurat si control la
nivelul tehnicii moderne, din care cea mai mare parte sunt indigene. Astfel la intreprinderea de
mecanica fina – Bucuresti se executa sublere, micrometre, comparatoare, etc.

20
Bibliografie

21