A.EVIDENTA OPERATIVA
Evidenta operativa inregistreaza , urmareste si controleaza acele laturi ale activitatii a caror
cunoastere prezinta o importanta imediata , se numeste operativa pentru ca obtinerea si folosirea
informatiilor se efectueaza de regula in momentul si la locul producerii fenomenelor si proceselor
economice , este denumita si evidenta tehnico-operativa pentru ca utilizeaza mijloacele tehnice de
masurare si inregistrare automata a datelor precum si datorita faptilui ca reflecta procese si operatii
cu caracter tehnic
Caracteristici:
-reflecta o mare diversitate de fenomene si procese economice
-foloseste paralel toate tipurile de etaloane informationale spre deosebire de contabilitate care
utilizeaza cu precadere etalonul valoric sau banesc
-contin atat informatii de planificare cat si informatii efective . Nu are o metodologie unitara de
prelucrare utilizand o diversificare de mijloace si procedee
-inregistreaza, urmareste si controleaza numai partial anumite operatii si procese
-are un rol completativ in sensul ca se reflecta unele operatii si procese economice
care nu sunt cuprinse in obiectul celorlalte forme ale evidentei economice
-se realizeaza de lucratorii diverselor sectoare de activitate
B.CONTABILITATEA
Contabilitatea inregistreaza , urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii
ce pot fi exprimate valoric
Conditiile contabilitatii sunt aceleasi ca la evidenta operativa :
-sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific
-sa fie atotcuprinzatoare incluzind toate sectoarele deactivitate
-sa fie unitara fiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe baza acelorasi
principii la toate unitatile de acelasi fel
-sa asigure operativ si eficient informatiile necesare utilizatorilor
-sa fie simpla , clara, precisa, documentata si neintrerupta
Particularitatile contabilitatii
1.Contabilitatea inregistreaza numai operatiile economice efectuate.
Felurile contabilitatii
1.Contabilitatea curenta inregistreaza zilnic pe baza de documente justificative
existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale, precum si rezultatele financiare
Contabilitatea curenta poate fi centralizata sau descentralizata .
Contabilitatea curenta centralizata se caracterizeaza prin faptul ca toate lucrarile contabile sunt
concentrate si executate de compartimentul contabilitate al unitatii .
Contabilitatea curenta descentralizata se refera la faptul ca o parte din lucrarile contabile sunt
executate in cadrul sectiilor de productie al santierelor
2.Contabilitatea periodica se realizeaza la sfarsitul perioadelor de gestiune in cadrul
unitatilor macroeconomice sociale
Functiile contabilitatii
VI.PRINCIPIILE CONTABILITATII
Pentru ca cifrele sa fie reale, faptele evaluate corect, iar imaginea asupra unitatii
economico-sociala fidela ,trebuie respectate o serie de principii si anume :
1.Fixitatea capitalului social
Este un principiu mai mult juridic decât contabil. Capitalul unei societati este limita
responsabilitatii sale vis-à-vis de creatierii sociali.Sumele sale nu pot fi modificate fara formalitati si
publicitate.
2.Principiul regularitatii
Documentele trebuie întocmite si prezentate conform regulilor legale reglementate sau
profesionale .Acest principiu determina necesitatea aparitiei unui ghid al profesiunii .
3.Principiul sinceritatii
Functiile documentelor
a) de consemnare letrica si cifrica ,cantitativa si valorica a operatiilor economice
b) de acte justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitatea curenta a operatiilor economice
c) verificarea activitatilor desfasurate ,urmarind activitatea economica si financiara incele mai mici
detalii
d) asigurarea integritatii patrimoniului ,pe baza lor stabilindu-se si angajându-se raspunderi ,drepturi
si obligatii cu privire la miscarile de valori
e) de calculare corecta a costului productiei obtinute
f) cu ajutorul lor stabilindu-se drepturile si obligatiile banesti ale unitatilor patrimoniale servind ca
baza in cercetarea organelor judiciare
Tipizarea documentelor
Consta in elaborarea unor formulare de documente unitare (ca marime ,continut si destinatie) de un
format strict determinat care simplifica intocmirea documentelor
Scopurile urmarite : - reducerea cheltuielilor de imprimare eliminarea paralelismelor in intocmirea
si circulatia documentelor cuprinderea in continutul lor a indicatorilor strict necesari procesului
informational proiectarea unor tipuri de documente care sa corespunda necesitatilor de prelucrare cu
echipamente tehnice satisfacerea cerintelor de informare a tuturor formelor evidentei economice
Circulatia documentelor
Prin circulatia documentelor se intelege miscarea succesiva a acestora prin diferitele verigi
ale unitatilor patrimoniale, din momentul intocmirii lor sau intrarii in unitate si pana la predarea lor
la arhiva.
Circulatia documentelor trebuie sa se faca intr-o ordine dinainte stabilita, nefiind
permisa retinerea documentelor in mod nejustificat de catre un compartiment sau altul.
Necesitatea circulatiei documentelor deriva din faptul ca datele din acelasi document sunt
necesare mai multor compartiment si personale din unitate si nu se poate asigura cate un exemplar
pentru fiecare utilizator
Conditiile impuse de circulatia documentelor :
-miscarea documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte ,printr-un numar redus de
verigi organizatorice (asigura operativitatea utilizarii informatiilor )
-in miscarea documentelor trebuie sa existe continuitate
-rezolvarea problemelor de prelucrare a datelor din documente trebuie sa se faca
complet si in termenul prevazut
Organizarea circulatiei se face pe baza graficelor de circulatie.Graficul trebuie sa
cuprinda :
-documentele care se intocmesc
-lucrarile de prelucrare in fiecare etapa a circulatiei
-termenele de executare
-persoanele care raspund
-compartimentele la care se transmit
Cerintele graficului de circulatie : -sa cuprinda toate lucrarile de evidenta, incepand cu
intocmirea documentelor primare, inregistrarea lor in contabilitatea analitica si sintetica
-sa stabileasca toti lucratorii care participa la intocmirea si prelucrarea documentelor
-sa respecte normele cu privire la intocmirea documentelor.
Registrul-jurnal
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
cronologic toate operaţiunile economico-financiare efectuate de entitate. Operaţiunile de aceeaşi
natură, realizate în acelaşi loc de activitate (atelier, secţie etc.), pot fi recapitulate într-un document
centralizator, denumit jurnal auxiliar, care stă la baza înregistrării în Registrul-jurnal. Entităţile pot
utiliza jurnale auxiliare pentru: operaţiunile de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, situaţia
încasării-achitării facturilor etc. Înregistrările din Registrul-jurnal trebuie să cuprindă elemente cu
privire la: felul, numărul şi data documentului justificativ, explicaţii privind operaţiunile respective şi
conturile sintetice debitoare şi creditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzătoare
operaţiunilor efectuate. Entităţile care utilizează jurnale auxiliare pot înregistra în Registrul-jurnal
sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Registrul-jurnal se editează la cererea
organelor de control şi pentru necesităţile entităţii.
Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda informatii despre:
felul, numarul si data documentului justificativ;
a) Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate.
De asemenea, documentul poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse.
Atentie! Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare.
Important! Atat Registrul-jurnal, cat si Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se
pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul
caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie
reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Registrul-inventar
Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate în funcţie de natura
lor, inventariate de entitate, potrivit legii. Registrul-inventar se completează pe baza
inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. Elementele de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de
inventariere sau alte documente care justifică natura acestor elemente existente la sfârşitul
exerciţiului financiar. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul-
inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele
intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului
financiar.
Registrul-inventar se intocmeste, pe baza inventarierii faptice,in mai multe situatii:
la infiintarea unitatii;
b) In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura
lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului.
Documentul se intocmeste intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit,
parafat si inregistrat in evidenta unitatii.
c) Acest registru se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele
justificative care au stat la baza intocmirii lui.
Registrul-inventar este un document foarte important, pe baza lui si a balantei de verificare de
la 31 decembrie intocmindu-se bilantul care face parte din situatiile financiare anuale.
Acesta se intocmeste zilnic, in doua exemplare, de catre persoanele care au calitatea de casier, pe
baza actelor justificative de incasari si plati. Un exemplar este arhivat la casierie, iar al doilea
exemplar, la compartimentul financiar-contabil pentru o perioada de 10 ani.
Din punct de vedere al informatiilor pe care le contine, registrul de casa trebuie sa cuprinda cel putin:
denumirea unitatii;
(1) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor.
(2) Registrul general de evidenta a salariatilor se va inregistra in prealabil la autoritatea publica
competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul, respectiv sediul
angajatorului, data de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza si se transmite inspectoratului
teritorial de munca in ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor
salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din
Romania sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca, salariul, sporurile si
cuantumul acestora, perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca,
perioada detasarii si data incetarii contractului individual de munca.
(4) Registrul general de evidenta a salariatilor este pastrat la domiciliul, respectiv sediul
angajatorului, urmand sa fie pus la dispozitie inspectorului de munca sau oricarei alte autoritati
care il solicita, in conditiile legii.
(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un
document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in
a) stat de salarii lichidare (sub forma de fluturas). Se semneaza de persoana care-l intocmeste
si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani.Acest fluturas se distribuie salariatilor.
b) lista de avans chenzinal ( sub forma de fluturas) .Se semneaza de persoana care-l intocmeste
si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani.
c) stat de salarii –lichidare- cu toate datele conform legii .
Un exemplar se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic si se
arhiveaza 50 de ani .
d) stat de concedii de odihna. Se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul
Economic si se trimite la casieria unitatii pentru plata , unde ramane ca act justificativ pentru
inregistrarea in registrul de casa.
Ordin de deplasare(delegatie)
Serveste ca :
a. Dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea,
b. Document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate,
a) Jurnal de vanzari
Formulat tipizat fara regim special.
Serveste ca :
Jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de
servicii,
Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata,
Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,
Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare
pentru determinarea TVA colectata datorata. Acest document se emite de progarmul de contabilitate
si are la baza facturile emise si borderoul de vanzare zilnic, de la casele de marcat.
Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si
a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se arhiveaza la
compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
b) Jurnal de cumparari
Formulat tipizat fara regim special.
Serveste ca :
Jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor
de servicii,
Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila,
Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,
Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare
pentru determinarea TVA deductibila. Acest document se emite de progarmul de contabilitate si are
la baza facturile de la furnizori (facturi cu care s-au achizitionat valori materiale sau prestari de
servicii).
Circula la compartumentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a
respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se arhiveaza la
compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
c) Factura(furnizor / client)
Serveste ca :
Document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor ,
a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate ;
Document de insotire a marfii pe timpul transportului ;
ATENTIE !!!!!!
Factura este, foarte probabil, cel mai des întalnit document contabil, fie că vorbim de persoane
fizice autorizate (PFA), întreprinderi mici şi mijlocii sau mari contribuabili.
Noul Cod fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie, stabileşte la art. 319, că sunt considerate facturi acele
documente sau mesaje, pe suport hârtie sau în format electronic, care îndeplinesc condiţiile
stabilite de actul normativ citat şi care cuprind, în mod obligatoriu, următoarele informaţii:
numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
data emiterii facturii;
data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura
în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de
identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a
desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare
în scopuri de TVA, ale reprezentantului fiscal;
denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de
înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta
este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un
reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la
art. 316 ale reprezentantului fiscal;
denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi
particularităţile prevăzute în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace
de transport noi;
Potrivit Codului Fiscal, orice persoană înregistrată în scopuri de TVA, care efectuează o livrare sau o
prestare de servicii pentru care se deduce TVA, trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, cel
târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei.
De asemenea, persoana impozabilă este obligată să emită o factură către fiecare beneficiar şi pentru
suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până
în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile.
Dacă beneficiarul nu este stabilit în România și și-a desemnat un reprezentant fiscal, factura trebuie
să mai conțină, pe lângă numele beneficiarului, și datele de identificare ale reprezentantului fiscal
(numele, adresa și codul de înregistrare fiscală).
În cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activității economice în afara României, care au sedii fixe
pe teritoriul României, pe facturile emise se va înscrie adresa sediului fix din România care a realizat
De asemenea, potrivit Legii societăților nr. 31/1990, pe orice factură întocmită de o societate trebuie
să se menționeze și denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registrul comerțului și
codul unic de înregistrare. În cazul societăților cu răspundere limitată, facturile vor conține și
capitalul social, iar pe facturile emise de societățile pe acțiuni trebuie menționate capitalul social
subscris, dar și cel vărsat.
Pe lângă emiterea facturilor pe suport hârtie, persoanele impozabile au posibilitatea să opteze pentru
emiterea acestora în format electronic, cu condiţia îndeplinirii unui cumul de trei condiţii.
Mai exact, legislaţia fiscală stabileşte că facturile electronice au trei elemente specifice, după cum
urmează:
De altfel, elementele prezentate anterior, fie că vorbim despre factură pe suport hârtie sau în format
electronic, trebuie garantate de la momentul emiterii până la sfârşitul perioadei de stocare a facturii.
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în
care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă,
scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele,
risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele
taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea
"autofactură;"
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile din prezentul
titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori
prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea "taxare inversă";
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea "regimul marjei -
agenţii de turism";
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de
colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile "regimul marjei - bunuri second-hand", "regimul marjei -
opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecţie şi antichităţi", după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a
livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea "TVA la încasare";
De asemenea, tot pe prima pagina a facturii este obligatoriu sa fie mentionat numarul de
pagini pe care le contine factura si numarul total de pozitii cuprinse in factura
respectiva.
"Pe facturile emise si achitate pe baza de bonuri fiscale emise conform Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate
de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile ulterioare, nu este necesara
mentionarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficienta mentiunea
"conform bon fiscal nr./data", explica normele de aplicare a Codului fiscal.
c) Lista de inventariere ;
Serveste ca :
document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile societatii,
document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri,
document justificativ de intregisrare in evidenta magaziilor si in contabilitate a
plusurilor si minisurilor constatte,
document pentru intocmirea registrului jurnal,
document centralizator al operatiunilor de inventariere
Se listeaza din programul de contabilitate , listele de inventariere fara cantitati(doar cu simbolul si
denumirea ). Aceste liste se completeaza cu nr. De bucati gasite in timpul inventarului , « faptic » in
gestiune si la sfarsit se constata plusurile si minusurile. Listele sunt semnate pe fiecare fila de catre
gestionar si comisia de inventariere si impreuna cu Delaratia de inventar si Procesul verbal (intocmit
de comisia de inventariere cu concluziile inventarului) se predau la compartimentul financiar-
contabil pentru inregistrarea in contabilitate si arhivare.
d) Decizia de imputare ;
Serveste ca :
Document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele incadrate in munca,
Titlu executoriu in momentul comunicarii,
Document de inregistrare in contabilitate.
Se intocmeste de catre serviciul Personal , pe baza documentatiei prezentate de contabilul sef (in
cazul lipsurilor in gestiune rezultate in urma inventarierii ) .se intocmeste in trei exemplare :
exemplarul 1 pentru compartimentul financiar-contabil pentru punerea in aplicare (retinerea pe stat),
exemplarul 2 pentru salariat si exemplarul 3 la dosarul de personal al salariatului.
e) Angajamentul de plata ;
Acest document serveste ca :
angajament e plata , a unei sume ce reprezinta o paguba adusa unitatii patrimoniale,
titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor ,
titlu executoriu pentru executarea silita , in caz de nerespectarea angajamentului.
Se intocmeste intr-un exemplar , de persoana care isi ia angajamentul(in urma unui proces verbal sau
a unui referat din care rezulta paguba adusa societatii) si se arhiveaza in compartimentul financiar-
contabil. Acest angajament se da in fata juristului societatii , care are sarcina de a respecta legile si al
semna.
f) Registrul-inventar :
Acest registru in cadrul firmei se completeaza odata pe an avand la baza liste de
inventariere intocmite in fiecare gestiune(materii prime , materiale auxiliare, marfuri si produse) si
in fiecare departament(mijloacele fixe si obiectele de inventar).
Structura contului
4.Rulajul contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele initiale
formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al rulajului
contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel , daca conturile sunt
deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de active si cheltuieli , iar
rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli , pe o perioada de timp. Daca conturile
sunt deschise pentru pasive si venituri , rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar
rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe o perioada de timp .
5.Total sume
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din existentele initiale
si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total sume debitoare si total sume
creditoare. Continutul economic al elementului contului “Total sume” este diferit in functie de
continutul economic al contului
In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine insumind
wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume creditoare se identifica cu
rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu rulajul
debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume creditoare se obtine
insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri de pasive,pe o perioada de timp
Formula contabila
Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si
2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile eronate, dar cu
sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in chenar .Acest lucru se
explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie sau chenar se scade, fiind cu
semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale .
Clasificarea conturilor
Clasificarea conturilor se poate face avand in vedere mai multe criterii , fiecare din ele
da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si comune ale acestora Principalele criterii in
functie de care se pot clasifica conturile sunt : a) Dupa functia economica
– conturi de activ
conturi de pasiv
b) Dupa sfera de cuprindere
conturi sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene ale elementelor patrimoniale , din
punct de vedere a continutului lor.Pentru agentii economici din Romania, exista conturi sintetice de
gradul I si conturi sintetice de gradul II. Conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II.
Conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu trei cifre si sunt utilizate de catre unitatile
patrimoniale mici si mijlocii Conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre si sunt
utilizate obligatoriu de catre agentii economici mari
X.BALANTA DE VERIFICARE
Functiile balantei
A. Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi -
consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi , prin
intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de
verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorulei.
B. Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant – balanta de verificare
concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a
IV VALORILE au acelasi continut si rol in evaluare ca si preturile dar ele tin seama de
pretul pietei la un moment dat.
Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vederea evaluarii in
contabilitate curenta consta in evaluarea la cost istoric denumit si valoare contabila.
Bunurile iesite din unitate sau din depozite (vandute sau consumate) se evalueaza si se inregistreaza,
se scad din gestiune, la valoare lor de intrare denumita si valoare de intrare; deoarece preturile
unitare si implicit valoarea de intrare pentru acelasi bun pot diferi de la o intrare la alta, apar
dificultati la stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite intru cat ordinea iesirilor poate sa
difere de ordinea intrarilor si deci se pune problema alegerii preturilor unitare care sa fie utilizate
pentru evaluarea acestora.
In acest scop se poate utiliza una din urmatoarele metode:
a) Metoda primei intrari – primei iesiri FIFO potrivit careia costul unitar de achizitie al
primei intrari lot se atribuie primei iesiri; dupa epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de
achizitie al celui de-al doilea lot intrat s.a.m.d.
Metoda prezinta dezavantajul ca in perioada de inflatie apare un profit brut mai mare
decat cel real si unitatea va plati impozit pe profit mai mare.
b) Metoda ultimului intrat – primul iesit LIFO adica pentru iesiri se atribuie costurile de
achizitie in ordine inversa intrarilor. Primele cantitati iesite se evalueaza la pretul de achizitie al
ultimei intrari si dupa epuizarea lotului se face la preturile lotului achizitie inaintea acestuia s.a.m.d.
Dezavantaj al metodei: in perioade de infaltie are loc micsorarea profitului brut al
unitatii.c) Metoda costului unitar mediu ponderat CUMP calculat dupa fiecare intrare cu
formula:
valoarea stocului initial + valoarea intrarilor
CUMP =-------------------------------------------------------------
cantitatea din stocul initial + cantitatea intrata
Clasificarea calculatiilor
6.Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza
calcularii indicatorilor economico-financiari - consta in delimitarea datelor si informatiilor pe
principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de activitate in care se realizeaza
functiile de baza ale intreprinderii.
XIII.INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
Clasificarea inventarierii
A.Dupa sfera de cuprindere
-inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si bunurile apartinind
altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata
-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii
B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza
-inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale
pentru a fi trecute in bilant
-inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de
1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale
-inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de imprejurari speciale cum
ar fi predare-primire de gestiune
-inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea unitatii
Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei de
cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii, contabilii care tin
evidenta gestiunii inventariate .Comisia de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de
acces cu exceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se
mentioneze urmatoarele:
-dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor
-daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale
-daca au documente neinregistrate in evidenta etc
1. Bilant
2. Contul de profit si pierderi
3. Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor
1. Bilant
2 Contul de profit si pierderi
3 Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor
3.4 Situatia provizioanelor
3.5 Informatii complementare relative
3.6 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare
Lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar
Ca urmare a activitatii desfasurate de orice societate aceasta intra in relatii cu persoane fizice sau
juridice.
Prin categoria de decontari cu tertii sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terte
persoane, cu termen de decontare pe termen scurt..
Evaluarea datoriilor si creantelor se face in momentul aparitiei lor la valoarea nominala astfel:
- la data aparitiei datoriilor
- la data aparitiei creantelor
Valoarea nominala a datoriilor si creantelor este data de suma inscrisa in documentele care
consemneaza aparitia lor.
Pe parcursul lichidarii, deci a platii datoriilor si a incasarii creantelor, diferentele de curs valutar
intre data inregistrarii si data incasarii respectiv platii se inregistreaza ca venituri sau cheltuieli
financiare.
Daca la sfarsitul exercitiului financiar datoriile si creantele in valuta nu sunt lichidate se face
conversia lor in functie de cursul valutar existent la finele anului si se inregistreaza in conturile de
diferente de conversie activ pt diferente nefavorabile si pasiv pt diferentele favorabile.
- datorii din cumparari pe credit cambial de genul tratei sau biletului la ordin.
D 401 C
- plata datoriei fata de furnizor - datorii create fata de furnizor in momentul
achizitiei
SC=valoarea datoriei ramase fata de furnizor
D 403 C
- valoarea acceptata a cambiilor sau a
- platile efectuate la scadenta pe baza BO subscrise 401
de efecte comerciale512
D 408 C
- valoarea facturilor sosite 401 - valoarea bunurilor aprovizionate a
lucrarilor executate sau serviciilor
prestate de catre fz
4. CONTABILITATEA CLIENTILOR
Vanzarea de bunuri, lucrari si servicii fata de clienti genereaza creante fata de acestia, considerate din
operatiuni comerciale.
- se tine evidenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari inclusiv
tva pt care nu s-au intocmit facturi
- activ
D 418 C
- valoarea livrarilor de bunuri, lucrari - valoarea facturilor intocmite catre
exec, sau serv prestate catre clienti, clienti411
aferente exercitiului in curs, pt care nu -
s-au intocmit facturi, inclusiv tva
aferenta 4428,701-708
-
SD = valoarea bunurilor livrate, a serviciilor
prestate sau a lucrarilor executate pt care nu
s-au intocmit facturi
In categoria conturilor care evidentiaza decontarile cu tertii un loc distinct il detin conturile care
asigura inregistrarea operatiilor determinate de drepturile cuvenite personalului angajat.
Structural salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si adaosurile pt
conditii deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute.
Salariul cuprinde
- salariul de baza
- adaosurile la salariu
- sporuri la salariu
- alte drepturi banesti
Salariul de incadrare se imparte la numarul de ore stabilit ca timp de munca sau la numarul de
zile lucratoare si se inmulteste cu numarul de ore stabilit ca timp de munca.
Sporurile la salarii se acorda pt conditii deosebite de munca, pt ore prestate in timpul noptii, pt
ore suplimentare de munca, pt vechime in munca etc.
a) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8%
pentru contribuţia datorată de angajator;
b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8%
pentru contribuţia datorată de angajator;
c) 36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute
în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările
ulterioare, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de
angajator.
Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice
care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câştigul brut realizat din salarii
şi venituri asimilate salariilor, în ţară şi în alte state, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene
aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate
socială la care România este parte
Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori,
Baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale o reprezintă suma câştigurilor brute
prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate
salariilor. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraţilor pentru care
angajatorul datorează contribuţie diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă, din luna pentru care
se calculează această contribuţie datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, şi valoarea
corespunzătoare a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. În situaţia depăşirii acestui plafon, în cazul
angajatorilor care datorează contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferenţiată în funcţie
de condiţiile de muncă, baza de calcul la care se datorează această contribuţie, corespunzătoare
fiecărei condiţii de muncă, se stabileşte proporţional cu ponderea, în total bază de calcul, a
câştigurilor salariale brute realizate în fiecare dintre condiţiile de muncă.
Contribuţiile de asigurări sociale individuale calculate şi reţinute potrivit alin. (1) se plătesc la
bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se
plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se
datorează, după caz, împreună cu contribuţia angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului
datorată potrivit legii.
3. fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, in cota de 0,25%, aplicat la fondul de
salarii
Legea nr.200/2006, publicata in M.O. nr.453 din 25.05. 2006
4. Contributia pt constituirea fondului pt asig soc de sanatate FNUASS care reprezinta o cota de
5.2% aplicata asupra fondului de salarii pt persoanele cu contract de munca sau persoanele
incadrate pe baza de conventii civile, inclusiv concediile medicale.
5. Contributia pentru concedii si indemnizatii- reprezinta o cota de 0,85% aplicata asupra
fondului de salarii
Baza legala pt calculul acestei contributii o constituie Legea asig soc de sanatate nr 145/1997
modificata prin OUG 155/99, oug 180/2000, OUG 63/2002 si OUG 147/2002, precum si pe baza
Ordinului CNAS nr 74/2000 modificat cu Ordinul CNAS 322/2001, Ordinul CNAS 331/2001 si
ordinul CNAS 132/2002.
Contributia este datorata conform Legii 346/2002 modificata prin OUG 147/2002.
Obligatiile salariatilor:
Pentru calculul impozitului deducerile din venitul global sunt sub forma de deducere personala
de baza si deduceri suplimentare pt persoanele aflate in intretinere .
ORDONANTA pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 1 pct. 1.10 din Legea nr. 161/2017
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Art. I. a. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:
Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate
acestora, prevazute la art. 136 lit. c)
Art. 140. a (1) Pentru persoanele prevazute la art. 136 lit. c), baza lunara de calcul pentru contributia
de asigurari sociale o reprezinta suma castigurilor brute prevazute la art. 139, realizate de persoanele
fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra carora se datoreaza contributia
individuala.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul castigului lunar brut prevazut la art. 139, realizat
in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, al carui nivel este
sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata aprobat prin hotarare a Guvernului, venitul
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica persoanelor prevazute la art. 136 lit. c), pe perioada in care
salariatii acestora se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) sunt elevi sau studenti, cu varsta pana la 26 de ani, aflati intr-o forma de scolarizare;
c) sunt persoane cu dizabilitati carora prin lege li se recunoaste posibilitatea de a lucra mai putin de 8
ore pe zi;
e) realizeaza in cursul aceleiasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor in baza a doua sau mai
multe contracte individuale de munca, iar baza lunara de calcul cumulata aferenta acestora este cel
putin egala cu salariul minim brut pe tara.
(4) In aplicarea prevederilor alin. (3), angajatorul solicita documente justificative persoanelor fizice
aflate in situatiile prevazute la alin. (3) lit. a), c) si d), iar in cazul situatiei prevazute la alin. (3) lit. e),
procedura de aplicare se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.``
2. La articolul 158, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3) Prevederile art. 140 alin. (2), (4) se aplica in mod corespunzator.
Deducere personal
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul
net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a
perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la
1.500 lei inclusiv, astfel:
(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 800 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.501 lei şi 3.000
lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în
conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz,
a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii
(3) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,
impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 300 lei lunar, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 62 lit.
o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş cuvenite conform legii, precum şi a prestaţiilor sociale
acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând
deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Pentru copiii
minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în
întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.
(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului, sunt consideraţi întreţinuţi.
(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea
contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute.
Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi
silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele
montane.
(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în
misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.
Platitorii de salarii au obligatia de a calcula si a retine impozitul aferent veniturilor din fiecare
luna la data efectuarii platii si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare.
Daca se platesc avansuri se vor intocmi liste de avans fara a se calcula impozit pe salarii.
Baza legala o reprezinta OG 7/2001.
2. contibutia la asigurari soc in cota de 10.5% indiferent de conditiile de munca care se aplica
asupra salariilor individuale brute realizate lunar inclusiv sporurile si adaosurile
Baza legala pt calculul acestei contributii o constituie L19/2000, Ordinul MMSS 340/2001,
Ordinul MMSS 364/2001, Ordinul MMSS 518/2001, Ordinul MMSS 216/2002, Legea pensiilor
263/2010.
Pentru evidenta decontarilor cu personalul se folosesc conturile din grupa 42 Personal si conturi
asimilate si anume:
Contul 421 Personal remuneratii datorate tine evidenta salariilor de baza si suplimetare(sporuri,
prime, concedii de odihna) si este un cont de pasiv.
D 421 C
- retinerea avansului acordat in cursul lunii - se crediteaza cu salariile si alte drepturi
personalului 425 asimilate datorate personalului 641
Contul 425 Avansuri acordate personalului este un cont de activ si reflecta creantele unitatii
fata de angajatii sai pt avansurile acordate in cursul lunii in contul remuneratiei.
Sumele raman inregistrate in acest cont pana la achitarea lor celor in drept sau pana la prescrierea
acestor drepturi.
Creantele privind sumele datorate de catre personal, reprezentand chirii si consumuri care se fac
venit la intreprindere, precum si eventualele sume datorate privind debite, remuneratii sporuri sau
adaosuri necuvenite, ajutoare de boala necuvenite se inreg in debitul contului 4282 Alte creante in
legatura cu personalul si in creditul conturilor dupa caz 758 Alte venituri din exploatare, 706
Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii si 708 Venituri din activitati diverse, 4427 TVA
colectata, 438 Alte datorii si creante sociale.
Monografia contabila aferenta concediilor medicale suportate de catre unitate sau din suportat din
FNUASS ( Fondul National Unic de Sanatate).
Pentru indemnizatia aferenta unui concediu medical pentru incapacitate temporara de munca se fac
urmatoarele inregistrari contabile:
6451 = 4311 (pentru contributia pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator)
6452 = 4371 (pentru contributie fond garantare creante salariale datorata de angajator)
6.DATORII LEGATE DE BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI OPERATIUNI
ASIMILATE
In acesta grupa de datorii sunt cuprinse datoriile cu impozitul pe profit, TVA, impozitul pe
salarii si alte impozite pe care societatea le datoreaza.
A. Impozitul pe profit
In cazul impozitului pe profit putem vorbi de profitul brut sau contabil si profitul fiscal.
Profitul contabil= Venituri – Cheltuieli
Profitul fiscal = Profit brut + Chelt neded- venituri neimpozabile
Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului fiscal.
.Plata impozitului se face trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul
urmator.
In creditul contului se inregistreaza sumele datorate de societate catre bugetul statului iar in
debitul contului se inreg sumele platite catre bug de stat
Soldul creditor reprezinta sumele datorate catre buget iar soldul debitor arata sumele varsate in
plus.
(1) În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt considerate
venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri:
d) pentru Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, veniturile obţinute şi utilizate, în anul
curent sau în anii următori, potrivit Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România nr.
139/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi
demonstraţii sportive;
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum şi din diferenţele de curs valutar aferente
disponibilităţilor şi veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi potrivit
legii de organizare şi funcţionare;
j) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de
participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului
acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit,
altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
l) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii publicitare pe:
clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică,
potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice,
învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile
sindicale şi organizaţiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obţinute din prestări
de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului IV;
(3) În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, pentru calculul
rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a
15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute la
alin. (2). Aceste organizaţii datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, potrivit alin. (2) sau
potrivit prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota prevăzută la art. 17 sau 18, după caz.
(4) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor,
cu personalitate juridică, aplică pentru calculul rezultatului fiscal prevederile alin. (2) şi (3).
(5) Prevederile prezentului articol se aplică cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat.
(1) În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care
îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal
precedent:
a) a realizat venituri, altele decât cele obținute din desfășurarea activităților, prevăzute
la art. 48 alin. (6);
d) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile
administrativ-teritoriale;
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor juridice române care intră sub incidența
Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități. Prevederile prezentului titlu
prevalează față de prevederile Legii nr. 170/2016.
(3) O persoană juridică română care este nou-înființată este obligată să plătească
impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiția
prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. d) este îndeplinită la data înregistrării în registrul comerțului.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), persoana juridică română nou-înființată care,
începând cu data înregistrării în registrul comerțului, intenționează să desfășoare activitățile
prevăzute la alin. (6), nu intră sub incidența prezentului titlu.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3), persoana juridică română nou-înființată care,
la data înregistrării în registrul comerțului, are subscris un capital social de cel puțin 45.000
lei poate opta să aplice prevederile titlului II. Opțiunea este definitivă, cu condiția menținerii
valorii capitalului social de la data înregistrării, pentru întreaga perioadă de existență a
persoanei juridice respective. În cazul în care această condiție nu este respectată, persoana
juridică aplică prevederile prezentului titlu, începând cu anul fiscal următor celui în care
capitalul social este redus sub valoarea de 45.000 lei, dacă sunt îndeplinite condițiile
prevăzute la art. 47. Norme metodologice
(51) Pentru persoanele juridice române care au aplicat prevederile alin. (5), în forma în
vigoare până la data de 31 decembrie 2016, condiția referitoare la menținerea unui capital
social de cel puțin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro se consideră îndeplinită și în
situația în care capitalul social scade până la nivelul sumei de 45.000 lei.
(52) Prin excepție de la prevederile art. 47, microîntreprinderile existente care au subscris
un capital social de cel puțin 45.000 lei pot opta să aplice prevederile titlului II începând cu 1
ianuarie 2017 sau cu trimestrul în care această condiție este îndeplinită. Opțiunea este
definitivă, cu condiția menținerii valorii capitalului social pentru întreaga perioadă de
existență a persoanei juridice respective. În cazul în care această condiție nu este respectată,
persoana juridică aplică prevederile prezentului titlu începând cu anul fiscal următor celui în
care capitalul social este redus sub valoarea de 45.000 lei, dacă sunt îndeplinite condițiile
prevăzute la art. 47. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor ca
urmare a opțiunii se comunică organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Codului
de procedură fiscală. Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care
optează să aplice prevederile titlului II se efectuează luând în considerare veniturile și
cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv. Norme metodologice
(7) Pentru anul 2017, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la
data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 47 sunt obligate la plata
impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu 1 februarie 2017, urmând a
comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit
prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și
completările ulterioare, până la data de 25 februarie 2017 inclusiv. Prin excepție de la
prevederile art. 41 și 42, până la acest termen se va depune și declarația privind impozitul pe
profit datorat pentru profitul impozabil obținut în perioada 1 - 31 ianuarie 2017. Rezultatul
fiscal se ajustează corespunzător acestei perioade fiscale. Norme metodologice
(8) Persoanele juridice române care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 și care la data
de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 euro - 500.000 euro,
inclusiv, îndeplinind și celelalte condiții prevăzute la art. 47 alin. (1), sunt obligate la plata
impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu luna următoare intrării în vigoare a
acestor prevederi, urmând a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de
impunere, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu
modificările și completările ulterioare, până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare
a acestor prevederi, inclusiv. Prin derogare de la prevederile art. 8 din Legea nr. 170/2016,
respectiv prin excepție de la prevederile art. 41 și 42, până la acest termen se calculează, se
declară și se plătește impozitul specific unor activități, respectiv impozitul pe profit, pentru
perioada 1 ianuarie 2017 - sfârșitul lunii intrării în vigoare a acestor prevederi. Impozitul
specific unor activități aferent acestei perioade se determină prin împărțirea impozitului
specific anual la 365 de zile și înmulțirea cu numărul de zile aferent perioadei 1 ianuarie
2017 - sfârșitul lunii intrării în vigoare a acestor prevederi. Pentru determinarea impozitului
specific unor activități se aplică și celelalte reguli prevăzute de Legea nr. 170/2016. Impozitul
pe profit se determină luând în considerare veniturile și cheltuielile înregistrate în această
perioadă, iar rezultatul fiscal se ajustează corespunzător acestei perioade.
(2) În cazul unei microîntreprinderi care se înființează sau își încetează existența, anul
fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat. Norme
metodologice
b) *** A B R O G A T *** ;
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru persoanele juridice române nou-
înființate, care au cel puțin un salariat și sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni,
iar acționarii/asociații lor nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice, cota de
impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice
române, potrivit legii. Cota de impozitare se aplică până la sfârșitul trimestrului în care se
încheie perioada de 24 de luni. Prevederile prezentului alineat se aplică dacă, în cadrul unei
perioade de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea nu se află în următoarele
situații:
Norme metodologice
(3) În cazul în care persoana juridică română nou-înființată nu mai are niciun salariat în
primele 24 de luni, aceasta aplică prevederile alin. (1) începând cu trimestrul în care s-a
efectuat modificarea. Pentru persoana juridică cu un singur salariat, al cărui raport de muncă
încetează, condiția prevăzută la alin. (2) se consideră îndeplinită dacă în cursul trimestrului
respectiv este angajat un nou salariat.
(4) În sensul prezentului articol, prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract
individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările și completările ulterioare. Condiția se consideră îndeplinită și în
cazul microîntreprinderilor care:
(5) În cazul în care, în cursul anului fiscal, numărul de salariați se modifică, cotele de
impozitare prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în
care s-a efectuat modificarea, potrivit legii. Pentru microîntreprinderile care au un salariat,
respectiv 2 salariați și care aplică cotele de impozitare prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), al
căror raport de muncă încetează, condiția referitoare la numărul de salariați se consideră
îndeplinită dacă în cursul aceluiași trimestru sunt angajați noi salariați.
(6) Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat sau au unul sau 2 salariați, în
situația în care numărul acestora se modifică, în scopul menținerii/modificării cotelor de
impozitare prevăzute la alin. (1), noii salariați trebuie angajați cu contract individual de
(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de
500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile
totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu
trimestrul în care s-a depășit oricare dintre aceste limite.
(2) Limitele fiscale prevăzute la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate
cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în
euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.
Norme metodologice
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare,
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de
evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
TVA reprezinta un impozit indirect aplicat operatiunilor privind livrarile de bunuri, transferul
proprietatii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestarile de servicii si alte operatiuni asimilate.
Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a TVA se clasifica din punct de vedere al regulilor de
impozitare dupa cum urmeaza:
- operatiuni impozabile obligatoriu pentru care taxa se calculeaza asupra sumelor obtinute din
vanzari de bunuri la fiecare stadiu al circuitului economic pana la consumatorul final
- operatiuni scutite de TVA care sunt reglementate prin lege iar furnizorii nu au dreptul la
deducerea taxei aferente
(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii
şi/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform legislaţiei
specifice, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă conformart. 292 alin. (1) lit. b);
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea
terenurilor amenajate pentru camping;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate
consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente
utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. Prin
normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri;
f) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea care se
încadrează la codul NC 22 03 00 10;
(3) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri şi
prestări de servicii:
a) manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal
publicităţii;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi
evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele scutite conform art.
292 alin. (1) lit. m);
c) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul
pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin
locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:
2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de
copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
3. livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2 , exclusiv anexele gospodăreşti,
a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei,
exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie.
Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării
pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250
m2 , inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor
care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi
suprafaţa de 250 m2 , inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită
sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv:
(ii) în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio
locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;
4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii
de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le
permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.
(4) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor
prevăzute la art. 282 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilităţii taxei.
(5) În cazul operaţiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în vigoare la
data la care intervine faptul generator, cu excepţia situaţiilor în care este emisă o factură sau este
încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota în vigoare la data la care
a fost emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.
(6) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în vigoare la data
livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2), precum şi în
situaţia prevăzută la alin. (5).
(7) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru
livrarea aceluiaşi bun.
TVA este evidentiata in planul de conturi prin contul sintetic de gr I 442 TVA care se detaliaza in
urmatoarele conturi sintetice de gr II
4423 TVA de plata care este un cont de pasiv si reprezinta TVA-ul datorat catre stat. Contul se
crediteaza in momentul aparitia datoriei si se debiteaza in momentul platii
4424 TVA de recuperat – activ care arata valoarea creantei pe care societatea o are asupra
bugetului. Contul de debiteaza in momentul inregistrarii acestei creante si se crediteaza in
momentul recuperarii de la bugetul de stat pe baza cererii de rambursare sau cand se
compenseaza in perioadele urmatoare cu TVA de plata.
4426 TVA deductibila activ- care inregistreaza in debit TVA aferenta intrarilor de bunuri si
servicii si in credit compensarea la sf lunii cu TVA aferenta iesirilor de bunuri.
4427 TVA colectata –pasiv- care se crediteaza cu TVA aferent vanzarii de bunuri si se debiteaza
la sf lunii prin compensarea cu TVA deductibil.
Din compensarea la sf lunii a TVA deductibil cu TVA colectata rezulta TVA de recuperat sau de
plata astfel:
- daca TVA ded > TVA colect = TVA de recuperat
- daca TVA ded < TVA colect = TVA de plata
4428 TVA neexigibila bifunctional care inreg in credit:
- TVA aferent livrarilor de bunuri cu plata in rate
- TVA aferent livrarilor de bunuri pt care nu s-au intocmit facturi
- TVA aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul
In debitul contului se inreg:
- TVA aferenta facturilor nesosite
- TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate
- TVA aferenta vanzarilor de marfuri in unitatile comerciale cu amanuntul
Soldul final = TVA neexigibila la sf lunii
Precizam astfel ca sistemul TVA la incasare este optional si consta in faptul ca:
- dreptul de deducere a TVA este amanat pana la data la acre TVA aferenta bunurilor/serviciilor a
fost platita furnizorului/prestatorului.
-> persoanele impozabile care sunt deja inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care au
sediul activitatii economice in Romania conform art. 125^1 alin. (2) lit. a), a caror cifra de afaceri in
anul calendaristic precedent nu a depasit plafonul de 2.250.000 lei si opteaza pentru aplicarea
sistemului TVA la incasare.
Situatii:
a) Daca in anul precedent aceste persoane impozabile nu au aplicat sistemul TVA la incasare si cifra
de afaceri nu a depasit plafonul de 2.250.000 lei, dar opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la
incasare, aplica sistemul incepand cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul urmator
celui in care nu a depasit plafonul, pana la sfarsitul anului calendaristic in care au optat pentru
aplicarea sistemului, cu conditia ca la data exercitqarii optiunii sa nu fi depasit plafonul pentru anul
in curs.
b) Daca in cursul anului in care persoana impozabila a optat pentru aplicarea sistemului, cifra de
afaceri depaseste plafonul de 2.250.000 lei, sistemul se aplica pana la sfarsitul perioadei fiscale
urmatoare cele in care plafonul a fost depasit.
IMPORTANT: In situatia in care persoana impozabila care depaseste plafonul nu depune formularul
097, aceasta va fi radiata din oficiu de catre organul fiscal.
Termen: Incepand cu data inscrisa in Decizia de radiere din Registrul persoanelor impozabile care
aplica sistemul TVA la incasare.
c) Daca in anul precedent persoanele impozabile au aplicat sistemul TVA la incasare si cifra de
afaceri nu a depasit plafonul de 2.250.000 lei si doresc sa aplice si in anul 2015 sistemul TVA la
incasare, acestea nu au obligatia sa depuna formularul 097, considerandu-se ca au optat in mod tacit
pentru continuarea aplicarii sistemului TVA la incasare
Persoana impozabila este obligata sa aplice sistemul cel putin pana la sfarsitul anului calendaristic in
care a optat, cu exceptia situatiei in care in cursul aceluiasi an cifra de afaceri depaseste plafonul de
2.250.000 lei.
Alte aspecte:
- persoanele impozabile care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 153 in cursul anului si
care au depasit plafonul de 2.250.000 lei in anul precedent sau in anul calendaristic in curs, calculat
in functie de operatiunile realizate in perioada in care respectiva persoana a avut un cod valabil de
TVA.
Operatiuni pentru care nu se aplica sistemul TVA la incasare, ci intra sub incidenta regulilor generale
privind exigibilitatea TVA;
- livrarile de bunuri/prestarile de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligata la plata taxei
conform art. 150 alin. (2)- (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160;
Nu sunt luate in calculul cifrei de afaceri livrarile de bunuri/prestarile de servicii realizate in perioada
in care persoana impozabila nu a avut un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din
Codul fiscal.
Optiunea pentru aplicarea sistemului TVA la incasare nu se poate realiza in timpul anului, ci doar la
inceputul anului calendaristic.
Contabilitatea acestor impozite este evidentiata in ct 446 Alte impozite si taxe care este un cont
de pasiv.
Legislatie,
-Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31
decembrie 2015.
- LEGEA 31/1990, ACTUALIZATA LA ZI
- OMFP 3055/2009 ACTUALIZATA LA ZI
-OUG 50/2015
- CODUL MUNCII ACTUALIZAT
- CODUL DE PROCEDURA FISCALA CU NORME METODOLOGICE DE APLICARE
2016
- ORDINE ALE PRESEDINTELUI SI VICEPRESEDINTILOR ANAF
- HOTARARI DE GUVERN