Sunteți pe pagina 1din 101

SUPORT CURS

CONTABIL COR: 343303

Ianuarie 2017 Page 1


I.CONTABILITATEA COMPONENTA A SISTEMULUI INFORMATIONAL

Sistemul informational se compune dintr-un ansamblu de fluxuri informationale de


informatii economice complexe care se obtin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite surse si
care sunt necesare pentru organizarea , conducerea si desfasurarea
Un sistem este definit ca un ansamblu de oameni , masini, procedee , al carui tel este de a
furniza informatii .Principala functie este de a furniza informatiile necesare cunoasterii activitatii
economice in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice.Importanta sistemului
informational consta in faptul ca organizarea si conducerea activitatii economice presupune
cunosterea permanenta a starii si a functionalitatii unitatilor patrimoniale.Sistemul informational ne
ajuta sa observam modelul de utilizare al resurselor, sa sesizam si sa examinam deficientele existente,
sa punem in valoare efectele pozitive.
Clasificarea informatiilor economice:
1.Dupa continutul lor pot fi de planificare sau programare(informatii efective si de
control)
2.Dupa formele de prezentare pot fi: orale, scrise si audio-vizuale
3.Dupa etaloanele informationale pot fi: cantitative si valorice( exprima activitatea in
etalon banesc)
4.Dupa sfera de cuprindere pot fi: sintetice (care asigura cunoasterea generala de ansamblu a
activitatii economice) si analitice (care fac posibila cunoasterea detaliata a activitatii desfasurate
caracterizand amanuntit si complet activitatile din fiecare unitate patrimoniala)
5.Dupa scopul utilizarii :informatii de conducere sau dirijare, de raportare si de reglare.
6.In functie de raportarea in timp sunt: informatii active culese in timpul desfasurarii
proceselor si fenomenelor economice , informatii pasive sau istorice si informatii previzionale
Etalonul informational este o unitate de masura tip stabilita conventional si folosita la
masurarea , evaluarea si exprimarea cantitativa si valorica a patrimoniului economic
Etaloanele cantitative servesc pentru manevrarea si exprimarea cantitativa a obiectelor in
unitati de masura specifice proprietatilor fizico – chimice a acestora. Etaloanele cantitative pot fi :
etalon natural, natural-conventional, etalonul timp, etalonul cantitativ complex.
Etaloane valorice – etalonul banesc este un etalon informational universal . Cu ajutorul
acestuia se stabilesc preturile bunurilor , tarifelor, lucrarilor si serviciilor , costurilor , salariilor
obligatiilor unitatilor.Sistemul de prelucrare a datelor este un ansamblu de procedee, de mijloace
materiale si tehnice folosite in procesul de culegere , prelucrare , transmitere , folosire si pastrare a
informatiilor economice. Circuitul informational desemneaza drumul pe care-l parcurg informatiile
intre emitator si prelucrator si retur.
Surse de date si informatii economice
1.Planificarea economica care furnizeaza date de plan si prognoza economica .
2.Evidenta economica furnizeaza date efective. Evidenta economica reprezinta un sistem unitar de
inregistrare , urmarire si control documentar, cronologic si sistematic in etaloane cantitative si
valorice pe baza unor principii stabilite a fenomenelor si proceselor economice in scopul cunoasterii
activitatii desfasurate .
Obiectivele evidentei economice sunt :
-furnizarea informatiei necesare elaborarii planurilor si programelor de activitate economica

Ianuarie 2017 Page 2


-asigura urmarirea si controlul indeplinirii planurilor si programelor de activitate
economica prin inregistrarea curenta a operatiilor si proceselor .
-asigura pastrarea integritatii patrimoniului prin inregistrarea existentei , miscarii si
transformarii elementelor patrimoniale.
-permite determinarea costului productiei , a veniturilor , cheltuielilor si rezultatelor
financiare.
-asigura informatiile necesare caracterizarii complexe si multilaterale , a activitatilor
desfasurate in vederea elaborarii deciziilor.
Felurile evidentei economice:
A.Evidenta operativa
B.Contabilitatea
C. Statistica

A.EVIDENTA OPERATIVA

Evidenta operativa inregistreaza , urmareste si controleaza acele laturi ale activitatii a caror
cunoastere prezinta o importanta imediata , se numeste operativa pentru ca obtinerea si folosirea
informatiilor se efectueaza de regula in momentul si la locul producerii fenomenelor si proceselor
economice , este denumita si evidenta tehnico-operativa pentru ca utilizeaza mijloacele tehnice de
masurare si inregistrare automata a datelor precum si datorita faptilui ca reflecta procese si operatii
cu caracter tehnic
Caracteristici:
-reflecta o mare diversitate de fenomene si procese economice
-foloseste paralel toate tipurile de etaloane informationale spre deosebire de contabilitate care
utilizeaza cu precadere etalonul valoric sau banesc
-contin atat informatii de planificare cat si informatii efective . Nu are o metodologie unitara de
prelucrare utilizand o diversificare de mijloace si procedee
-inregistreaza, urmareste si controleaza numai partial anumite operatii si procese
-are un rol completativ in sensul ca se reflecta unele operatii si procese economice
care nu sunt cuprinse in obiectul celorlalte forme ale evidentei economice
-se realizeaza de lucratorii diverselor sectoare de activitate
B.CONTABILITATEA
Contabilitatea inregistreaza , urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii
ce pot fi exprimate valoric
Conditiile contabilitatii sunt aceleasi ca la evidenta operativa :
-sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific
-sa fie atotcuprinzatoare incluzind toate sectoarele deactivitate
-sa fie unitara fiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe baza acelorasi
principii la toate unitatile de acelasi fel
-sa asigure operativ si eficient informatiile necesare utilizatorilor
-sa fie simpla , clara, precisa, documentata si neintrerupta
Particularitatile contabilitatii
1.Contabilitatea inregistreaza numai operatiile economice efectuate.

Ianuarie 2017 Page 3


2.Operatiile economice se inregistreaza numai pe baza de documentate justificative
3.Contabilitatea foloseste in principal etalonul banesc si numai ca o completare utilizeaza etaloanele
cantitative
4.Contabilitatea are un obiect propriu de cercetare deosebit de obiectul celorlalte stiinte
5.Contabilitatea foloseste o metoda proprie de cercetare a obiectului sau
Obiectivele contabilitatii

1.Sa furnizeze informatiile necesare elaborarii planurilor si programele de activitate


economica
2.Sa asigure urmarirea si controlul valoric al activitatilor desfasurate prin inregistrarea cronologica a
operatiilor economico-financiare si prelucrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului.
3.Sa asigure controlul integritatii patrimoniului prin inregistrarea existentelor si
miscarilor elementelor pe categorii , pe locuri de depozitare
4.Sa furnizeze informatii necesare intocmirii documentelor de sinteza contabila care
dau imaginea fidela a patrimoniului , a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute

Felurile contabilitatii
1.Contabilitatea curenta inregistreaza zilnic pe baza de documente justificative
existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale, precum si rezultatele financiare
Contabilitatea curenta poate fi centralizata sau descentralizata .
Contabilitatea curenta centralizata se caracterizeaza prin faptul ca toate lucrarile contabile sunt
concentrate si executate de compartimentul contabilitate al unitatii .
Contabilitatea curenta descentralizata se refera la faptul ca o parte din lucrarile contabile sunt
executate in cadrul sectiilor de productie al santierelor
2.Contabilitatea periodica se realizeaza la sfarsitul perioadelor de gestiune in cadrul
unitatilor macroeconomice sociale

Functiile contabilitatii

1.Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea potrivit unor


principii si reguli proprii a fenomenelor si proceselor economice exprimate valoric
2.Functia de informare consta in furnizarea informatiilor privind structura si dinamica
patrimoniului, a situatiei financiare si rezultatele obtinute in scopul fundamentarii deciziilor
Contabilitatea permite cunoasterea eficientei economice prin reflectarea activitatilor
desfasurate
3.Functia de control gestionare consta in verificarea cu ajutorul informatiilor contabile, a modului de
pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti , de gospodarire a resurselor , controlului
respectarii disciplinei financiare
4.Functia juridica – datele din contabilitate si din documentele primare servesc ca
mijloc de proba in justie
5.Functia previzionala – informatiile contabile servesc la fundamentarea programelor , la elaborarea
bugetelor unitatilor patrimoniale .
Contabilitatea firmei poate fi asigurata in doua circuite :

Ianuarie 2017 Page 4


contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune
Contabilitatea financiara are la baza norme generale , unitare de organizare pentru toate unitatile
patrimoniale.Are ca obiect inregistrarea operatiilor ce afecteaza patrimoniul unitatii in vederea
stabilirii rezultatelor financiare
Contabilitatea de gestiune are drept scop gestiunea interna a unitatii , calcularea
costurilor interne ale produselor , lucrari si sectoare de activitate
C.STATISTICA
Statistica inregistreaza, prelucreaza si furnizeaza informatii privitoare la fenomene social
economice de masa .Are o sfera de cuprindere mai mare decat celelalte forme ale evidentei
economice.Foloseste fie etaloane cantitative , fie etalonul banesc separat, paralel sau simultan, dupa
necesitati
II.OBIECTUL CONTABILITATII
Produs al unei activitati practice si teoretice îndelungate ,contabilitatea s-a afirmat ca sistem
de cunoastere si gestiune a resurselor economice ale societatii separate patrimonial.
Prima definitie data contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo,fiind formulata în
lucrarea sa Summa di arittmetica ,geometria,proportioni et proportionalita care a aparut la Venetia
în anul 1494.El analizeaza contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind înregistrarea în
partida dubla a averii ce apartine unui negustor precum si toate afacerile acestuia ,în ordinea în care
au avut loc .In conceptia sa ,partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dîntre avere si
capital .
Referitor la obiectul contabilitatii exista trei conceptii
1.Conceptia Juridica – conform acesteia obiectul de studiu al contabilitatii îl constituie
patrimoniul - reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinînd unei
persoane fizice sau juridice precum si bunurile la care se refera
Deci contabilitatea este stiinta care elaboreaza procedeele de evidenta calcul,analiza si
controlul în expresie valorica a existentei, starii, miscarii si transformarii patrimoniului
Pentru ca un patrimoniu sa existe sunt necesare doua elemente :
• Subiectul de drepturi si obligatii ( persoana fizica sau juridica)
• Obiectele de drepturi si obligatii ( bunuri economice )
Bunurile economice în calitatea lor de obiecte de drepturi si obligatii formeaza
substanta materiala a patrimoniului .Valoarea unui bun este expresia baneasca a acestuia
Drepturile si obligatiile cu valoare economica ,exprimabile în bani ,exprima raportul
de proprietate în cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile
Drepturile exista atunci când titularul de patrimoniu are calitatea de proprietar si ca urmare nu
trebuie sa acorde un echivalent pentru bunurile din posesia si folosinta sa .Exista obligatii atunci
când pentru bunurile care formeaza obiectul patrimoniului ,titularul trebuie sa dea un echivalent
valoric sau sa îndeplineasca o anumita prestatie
Din cele de mai sus se desprinde concluzia ca echilibrul intern al patrimoniului este
expresia dublei determinari a valorilor economice separate patrimonial
(bunuri economice = drepturi +obligatii )
Patrimoniul este constituit din totalitatea bunurilor economice privite sub dublu aspect
Primul aspect (al componentei materiale )si al doilea al surselor de provenienta.
Patrimoniul este alcatuit din doua parti :

Ianuarie 2017 Page 5


• Activ
• Pasiv
Patrimoniul se prezinta sub forma unui tablou având în stânga mijloacele sau
bunurile economice sub aspectul componentei materiale iar în dreapta mijloacele economice sub
aspectul surselor de provenienta
2.Conceptia Economica – considera ca obiectul contabilitatii îl constituie elaborarea si aplicarea
procedeelor de evidenta ,calcul,analiza si control în expresie valorica a existentei starii ,miscarii si
transformarii capitalului .Deci obiectul de studiu îl constituie capitalul privit din doua puncte de
vedere
• Al modului concret în care bunurile economice se investesc ,întrebuinteaza consuma si se
înlocuiesc
• Al modului de procurare si de dobândire al acestor bunuri
Dupa primul punct de vedere deosebim capital fix si capital circulant
Capitalul fix – este format din bunurile investite care participa la mai multe cicluri de
exploatare si care se înlocuiesc dupa un anumit numar de ani de utilizare .Activele
imobilizate se consuma treptat pe calea amortizarii
Capitalul circulant este format din bunuri economice care se consuma sau îsi schimba
forma de existenta si functionala dupa fiecare ciclu de exploatare finalizat
Dupa modul de dobândire ,procurare ,finantare deosebim
Capital propriu dobândit de catre agentul economic prin efortul proprietarilor (asociati
sau actionari ) prin autofinantare (capitalizarea profitului ,amortizarilor si provizioanelor )
sau prin subventii primite
Capitalul propriu corespunde dreptului pe care îl au investitorii asupra unitatii patrimoniale
Capital strain denumit si capital împrumutat si atras ,cuprinde datoriile pe termen
scurt, mediu si lung fata de furnizori ,creditori ,salariati ,bugetul statului ,bugetul local etc.

BUNURI ECONOMICE = CAPITAL PROPRIU + OBLIGATII (CAPITAL STRAIN)


CAPITAL PROPRIU = ACTIVE – DATORII
CAPITAL FIX + CAPITAL CIRCULANT = CAPITAL PROPRIU +CAPITAL
IMPRUMUTAT

3.Conceptia Financiara – considera ca obiectul de studiu al contabilitatii îl constitue elaborarea si


aplicarea procedeelor de evidenta ,calcul ,analiza si control în expresie valorica a existentei starii
miscarii si transformarii resurselor economice
Dupa modul de utilizare sau întrebuintare a resurselor deosebim :
• Utilizari durabile sau permanente sub forma bunurilor investite care
corespund activelor imobilizate
• Utilizari ciclice ,temporare care se consuma dupa fiecare ciclu de exploatare încheiat
( aprovizionare ,productie ,desfacere ) luand forma de bani ,stocuri ,creante .deci corespund activelor
circulante
Dupa originea si provenienta resurselor contabilitatea delimiteaza :

Ianuarie 2017 Page 6


• Resurse permanente sau durabile , furnizate de catre proprietari (individual asociati sau actionari )
rezultat prin acumularea profitului , a amortizarilor si provizioanelor sub forma finantarilor sau
imprumuturilor pe termen lung
• Resurse temporare asigurate de la terti (diversi) care urmeaza. in viitor sa
fie platiti (furnizori ,banci )si a caror scadenta este mai mica de un an
Pentru desemnarea provenientei , a surselor de finantare se utilizeaza in anumite
situatii si notiunea de fonduri .
Specific pentru contabilitate este faptul ca elaboreaza si aplica in practica procedeele cu ajutorul
carora se asigura evidenta calculul analiza si controlul in expresie baneasca a existentei starii miscarii
si transformarii patrimoniului – S.M.T.P
In calitate de stiinta a evidentei , contabilitatea elaboreaza o teorie si o metoda proprie pe
baza careia se asigura inregistrarea intr-o anumita ordine si pe baza unor principii normative a SMTP
Ca stiinta a calculului economic ea masoara veniturile si cheltuielile determinand
rezulatele obtinute
REZULTATE=VENITURI – CHELTUIELI
Analizând circuitul valorilor economice contabilitatea descompune acest circuit in
elementele sale componente in vederea caracterizarii fiecarui element sau a fiecarei operatiuni in
parte si in vederea determinarii influentei fiecarui element asupra rezultatelor .Controlul
asupraoperatiunilor asigura integritatea elementelor patrimoniale ,eficienta activitatii
desfasurate ,atestând credibilitatea informatiilor furnizate de contabilitate ,starea elementelor
patrimoniale este cercetata sub aspectul marimii elementelor patrimoniale .Miscarea si transformarea
elementelor patrimoniale este cercetata sub aspectul modificarilor cantitative si calitative care au loc
in structura si volumul patrimoniului .
III.CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR ACTIVE PATRIMONIALE
Criteriul cel mai utilizat pentru structurarea activelor patrimoniale are in vedere continutul
ecomomic si natura activelor patrimoniale .Lichiditatea activelor patrimoniale – vizeaza capacitatea
fiecarui element de activ de a parcurge mai activ sau mai lent întregul circuit de exploatare pana la
transformarea lui in bani .
Activele imobilizate denumite si bunuri de imobile cuprind toate acele valori
economice de investitie a caror perioada de utilizare este mai mare de un an .Ele alcatuiesc baza si
mijloacele de actiune ale întreprinderii .Ca bunuri economice ,activele fixe se caracterizeaza atat prin
durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetata lor participare la circiutul economic .Functia
acestor bunuri este fixata in activitatea economica si sociala a întreprinderii fara ca prin utilitatea lor
sa se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializarii .In consecinta ele nu se consuma sau nu se
inlocuiesc dupa prima utilizare
Activele imobilizate se diferentiaza in 3 grupe :
A. Imobilizari necorporale
B. Imobilizari corporale
C. Imobilizari financiare
A.Imobilizarile necorporale cuprind toate acele valori economice care nu imbraca
fizic forma de bunuri materiale concrete (bunuri nepalpabile)
a)Cheltuieli de constituire cuprind cheltuielile cu infiintarea ,dezvoltarea si

Ianuarie 2017 Page 7


fuziunea unitatilor patrimoniale ,cum sunt cele privind taxele si alte cheltuieli de inregistrare si
inmatriculare ,cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni ,cheltuieli de prospectare a pietei si
de publicitate Toate aceste cheltuieli sunt supuse amortizarii pe cel mult cinci ani
b)Cheltuieli de cercetare si dezvoltare cuprind resursele economice alocate
pentru tehnologiile noi ,produsele noi si investitii ,utile si eficiente in raport cu activitatea viitoare a
unitatii patrimoniale .Aceste cheltuieli se amortizeaza in maximum cinci ani

c)Concesiuni , brevete ,licente , marci de fabrica si alte drepturi similare


cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de exploatare a unui
bun ,activitate sau serviciu ,in cazul concesiunilor ,a unui brevet , a unui know – how ,a unei
licente ,a unei marci de fabrica si alte drepturi similare de proprietate industriala si
intelectuala .Acest cheltuieli sunt amortizate pe toata durata cat întreprinderea a achizitionat dreptul
de exploatare sau utilizare a unor astfel de imobilizari
d)Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau
dezvoltarea potentialului de activitate al întreprinderii ; exemplu clientela ,vadul comercial,firma ,
segmente de piata ,emblema,concurenta si alte legaturi comerciale.
Marimea fondului comercial se amortizeaza pe toata durata in care aceasta genereaza un plus
de valoare întreprinderii cumparatoare.
B.Imobilizari corporale denumite active fixe tangibile ,cuprind bunurile materiale de
folosinta indelungata in activitatea unei întreprinderi .Ele se gasesc sub forma de terenuri si mijloace
fixe (cladiri, constructii speciale , masini,utilaje si instalatii de lucru , aparate si instalatii de
masurare , control si reglare ,mijloace de transport,animale si plantatii ; unelte,
dispozitive ,instrumente , mobilier si aparatura birotica). Potrivit legislatiei din tara nostra sunt
considerate mijloace fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si
indeplineste cumulativ doua conditii : are o valoare mai mare decat limita stabilita de lege si o durata
normala de utilizare mai mare de un an .In cazul in care bunurile materiale procurate sau create de
întreprindere nu sunt terminate ele vor fi incluse in categoria imobilizarilor in curs sau investitiilor in
curs
Activele imobilizate corporale isi pierd in timp din valoare ca urmare a uzurii determinata de
utilizarea lor , de actiunea agentilor naturii si progresul tehnic Constatarea contabila a pierderii de
valoare suferita de imobilizarile corporale , cu exceptia terenurilor si includerea sa in costuri , poarta
numele de amortizare .Sunt supuse amortizarii numai terenurile cu destinatie economica , dobandite
de agenii economici prin acte de vanzare – cumparare , sub forma de despagubiri in cazul
exproprierilor.
C.Imobilizarile financiare denumite si investitii finaciare sau de portofoliu , cuprind
valorile financiare investite de întreprindere in patrimoniul altor sociateti sub forma titlurilor de
valoare ,creantelor atasate participantilor ,imprumuturi acordate si alte imobilizari financiare ,a caror
posesie durabila asigura realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor si a dobanzilor .
a)Titluri de participare sau participatiile reprezinta titluri de valoare
sub forma de actiuni ,parti sociale si alte valori similare investite de titularul de patrimoniu in
capitalul altor societati .Detinerea acestor titluri de valoare permite exercitarea unei anumite influente
notabile sau a unui control in gestiunea societatilor emitatoare de titlu Amortizarea participatiilor se

Ianuarie 2017 Page 8


realizeza sub forma dividendelordistribuite din profitul obtinut de societatea emitatoare de titluri de
participatie
b)Creantele drepturile generate de operatia de acordare de
imprumuturi pe termen lung sau mediu întreprinderilor asociate sau societatilor de grup cu care
întreprinderea are o relatie de participare .Imprumuturile acordate pe termen lung sau mediu
reprezinta sumele acordate unor terti in baza contractelor de imprumut si pentru care se primesc
dobanzi .Alte creante imobilizate – cuprind garantiile si cautiunile depuse de unitatea patrimoniala la
terti in vederea garantarii bunei executii a unei obligatii
c)Titlurile dobandite pentru a realiza la scadenta ,pe un termen lung sau scurt , o anumita
rentabilitate , fara interventii in gestiunea societatii unde sunt detinute ,reprezinta titlurile imobilizate
ale activitatii de portofoliu
d)Alte imobilizari finaciare cuprind in special depozitele pe termen lung sub forma
disponibilitatilor in conturi bancare sau in alte institutii financiare si forma disponibilitatilor
acumulate pentru efectuarea unor plati importante prevazute in perioadele urmatoare.
Activele circulante denumite si active curente ,cuprind toate valorile economice sub
forma stocurilor si productiei in curs de executie ,creantelor ,valorilor imobiliare de plasament si
disponibilitatilor banesti . Din punct de vedere economic si
financiar ,activele circulante se afla intr-o continua fluenta valorica ,ele isi schimba forma materiala
si utilitatea (marfa,creanta,bani) in cadrul circuitului economic al patrimoniului .Cu ocazia finalizarii
ciclului de exploatare diferite elemente ale activelor circulante sunt inlocuite continuu cu elemente de
aceeasi natura.Sub aspectul lichiditatii ,caracteristica de baza a activelor circulante este aceea ca
perioada de rotatie este mai mica de un an .
Stocurile si productia in curs de executie reprezinta acele valori economice care prin
natura si destinatia lor sunt folosite ca materii prime si materiale consumabile ,productia in curs de
executie ,produse finite si semifabricate ,marfuri si ambalaje aflate in depozite spre vanzare etc. .Ele
intervin in ciclu deexploatare al unitatii patrimoniale pentru afi consumate in primele faze de
fabricatie ca materii prime si materiale
consumabile ,vandute, in situatia in care au starea de marfa sau de produse finite , in curs de
executie ,daca au calitatea de productie neterminata .In sfera stocurilor sunt incluse si obiectele de
inventar si baracamente a)Obiectele de inventar – sunt bunuri cu valoare mai mica decat limita
prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe ,indiferent de durata lor de serviciu sau cu
durata mai mica de un an ,indiferent de valoarea lor ,precum si bunurile asimilate acestora
(echipament de protectie,echipament de lucru,scule imbracaminte
speciala ,instrumentele,macanismele,dispozitivele si verificatoarele cu destinatie
speciala ,modelele,stantele,si matritele si alte obiecte de asimilate)
b)Baracamentele – sunt bunuri achizitionate sau construite de unitatea patrimoniala pentru
executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii (baraci,podete etc) din care prin demintare sau
demolare se recupereaza materiale
Creantele sau valorile in curs de decontare – reprezinta valorile economice avansate
temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa
primeasca un echivalent valoric .Acest echivalent poate reprezenta o suma de bani o lucrare sau un
serviciu .Toate persoanele fizice sau juridice care au beneiciat de valoarea avansata urmand sa dea
echivalentul corespunzator ,poarta denumirea de debitori

Ianuarie 2017 Page 9


Clienti – reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale ,
lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii întreprinderii .In cadrul acestei forme de vanzare
decontarea dîntre întreprindere si clienti intervine ulterior.
Efecte comerciale de primit – reprezinta titlurile de valoare negociabile care atesta existenta unei
creante in cadrul relatiilor comerciale ce poate fi decontata imediat sau pe termen scurt ,sunt creante
asimilate clientilor Unitatea patrimoniala care vinde produse catre un client daca doreste sa aiba o
certitudine mai mare in ceea ce priveste incasarea echivlentului valoric solicita clientului sau sa
semneze un efect de comert (cambie)
Cambia imbraca doua forme : - Trata este un inscris prin care creditorul (tragatorul) da ordin
debitorului (trasul) sa achite la o anumita data (scadenta) unei atreia persoane numita beneficiar sau
la ordinul acesteia o suma de bani determinata .Tragatorul dupa obtinerea acceptului din partea
trasului remite trata catre beneficiar .Beneficiarul are posibilitatea
sa pastreze efectul comercial pana la scadenta cand il reprezinta trasului
pentru incasare
sa transfere altei persoane dreptul de creanta asupra trasului .Acets
transfer se face prin andosare (gir) adica prin inscrierea pe spatele tratei a mentiunii “platiti
lui ……….” sau “platiti la ordinul lui……….”dupa care urmeaza semnatura semnatura andosantului
(cel care semneaza dreptul de creanta )
sa sconteze imediat (sa vanda) trata la o banca ,in acest caz banca retine
scontul (echivalentul dobanzii care se cuvine bancii pentru achitarea anticipata a tratei ) si
comisionul necesar pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiile de scontare
Biletul la ordin este tot un titlu de credit prin care se constata angajarea emitentului (semnatarului)
de a plati el insusi beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani la o anumita data .bilete la
ordin pot fi pastrate pana la scadenta ,pot fi transferate altei persoane ca drept de creanta sau pot fi
scontate ,vandute imediat la o banca .in acest cz banca devine proprietara efectului si va incasa la
scadenta creanta de la emitent .
Toate creantele sau drepturile ,altele dacat cele asupra clientilor sunt separate prin
structurile :
avansuri acordate furnizorilor
decontari cu asociatii pentru aportul in natura si/sau in bani al acestora datorat la
constituirea capitalului social
creante generate de relatiile de decontare cu personalul ,bugetul statului si alte
organisme publice ,asigurarile sociale si fondul de somaj
creantele privind decontarile in cadrul grupului pentru fondurile avansate direct sau
indirect pe termen scurt de catre societati ,întreprinderilor asociative sau in relatie de
participare
debitori diversi pentru creantele determinate de cesiunea (vanzarea ) titlurilor de
plasament ,cesiunea activelor imobilizate ,garantiile depuse ,reclamatii ,pagube
materiale creante reactivate si alte creante
In afara creantelor pot fi incluse si valorile si dobanzile de incasat .Acestea cuprind
creantele privind cecurile de incasat , efectele de incasat ,cupoanele de incasat detasabile din titlurile
de valoare privind drepturile la dividende sau dobanzi ,precum si celelalte dobanzi neexpirate la
inchiderea exercitiului

Ianuarie 2017 Page 10


Titlurile de plasament si disponibilitatile banesti denumite si valori financiare sau
valori de trezorerie cuprind toate valorile economice care imbraca forma sau indeplinesc
functia de bani ,avand cel mai inalt grad de lichiditate .
Titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe
termen scurt .Ele cuprind actiunile si obligatiunile dobandite pe termen scurt in vederea realizarii
unui castig sau unui plus de valoare in momentul vanzarii lor .Plusul se realizeaza prin diferenta
dîntre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare mai mic. Instrumentele de trezorerie
achizitionate cu scopul de a proteja diponibilitatile banesti sau de a realiza actiuni
speculative .Protejarea sau acoperirea disponibilitatilor banesti se face raport cu fenomenul
inflationist ,variatia puterii de cumparare a monedei (riscul de schimb )si riscul dobanzii .Sunt
generatoare de dobanzi pentru întreprinderea care le detine in activul sau.
Disponibilitatile banesti in lei si devize se delimiteaza sub forma numerarului din casieria
societatii , depozitele la banca in conturile curente sau de disponibil si prin alte valori financiare care ,
datorita naturii lor ,sunt convertibile imediat in disponibilitati banesti .Disponibilitatile sau depozitele
create pot functiona la vedere sau la termen Daca nu actioneaza la vedere este recomandabil sa se
utilizeze tehnica contului curent .Prin acest cont se inregistreaza toate operatiunile banesti între
întreprindere si banca .in situatia in care incasarile sunt mai mari decat platile soldul contului
reprezinta disponibilitatile banesti iar in situatie inversa ,soldul exprima creditele acordate de banca .
Din categoria disponibilitatilor banesti fac parte si carnetele de cecuri cu limita de
suma ,acreditivele si avansurile de trezorerie .
carnetele de cecuri cu limita de suma – exprima diponibilitatile banesti sub
forma documentelor-valoare folosite pentru efectuarea platii unor categorii de prestari servicii sau
achizitionari de marfuri .disponibilitatile banesti imobilizate in carneturi de cecuri se rezerva la banca
intr-un cont separat
acreditivul reprezinta lichiditatile pastrate la banca intr-un cont distinct la
dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua platile catre acesta pe
masura livrarii marfurilor ,executarii lucrarilor si prestarii de servicii
Structura patrimoniala denumita alte valori financiare sau de trezorerie se
individualizeaza sub forma timbrelor fiscale si postale ,tichetelor si biletelor de calatorie
biletelor de tratament si odihna.
Activele de regularizare si rectificative
Activele rectificative corecteaza prin adunare sau scadere valoarea celorlalte elemente
patrimoniale
a)Amortizarile – mijloacele fixe folosite in mai multe cicluri de productie isi pierd
treptat din valoare ,se depreciaza .se deosebesc doua categorii de deprecieri :
depreciere reversibila apare cand are loc o scadere a valorii de utilitate a mijloacelor fixe pretul lor
de piata este mai mic decat valoarea lor de intrare (inregistrare).Aceasta determinare se face la
sfarsitul exercitiului financiar cu ocazia inventarierii si in acest caz se constituie provizioane pentru
depreciere
depreciere ireversibila , are loc ca urmare a uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe .in acest caz
recuperarea treptata a valorii se face prin amortizare ,adica prin includerea ei in
cheltuieli .Amortizarea se calculeaza pe toata durata de utilizare a mijlocului fix pana la recuperarea
integrala a valorii lui.

Ianuarie 2017 Page 11


Exista 3 tipuri de amortizare :
Amortizarea lineara – presupune includerea unor cote fixe egale, din valoarea
mijloacelor fixe in cheltuielile de exploatare,stabilite proportional cu numarul de
ani ai duratei normate de utilizare
Timpul se ia in considerare din ziua punerii in functiune a mijlocului fix si poate fi
exprimat in ani ,luni sau zile
Amortizarea degresiva – presupune amplificarea cotelor de amortizare lineara cu
coeficienti de majorare care pot varia functie de durata de folosire
• 1,5 daca durata normata de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 2 – 5 ani
• 2 daca durata este între 5 - 10ani
• 2,5 pentru o durata mai mare de 10 ani
Metodologia de calcul a amortismentelor este:
pentru primul an de folosire a mijlocului fix ,amortismentele se calculeaz si-n varianta precedenta cu
deosebirea ca procentul de amortizare se multiplica cu coeficientul corespunzator duratei de utilizare
normata pentru ceilalti ani amortizarea anuala se calculeaza inmultind valoarea neta contabila cu
procentul de amortizare multiplicat .
in ultimii ani cand prin impartirea valorii nete contabile la numarul de ani de parcurs se obtine un
rezultat mai mare decat anuitatea amortizarii se trece la metoda lineara pentru anii ramasi
Amortizarea accelerata – consta in includerea ,in primul an de functionare ,in
cheltuielile de exploatare ale societatii a unei amortizari de pana la 50% din valoarea ramasa de
amortizat ,dupa regimul linear ,prin raportare la numarul de ani ramasi de parcurs
Amortizarea ,indiferent de regimul de amortizare utilizat de unitatea patrimoniala ,nu
genereaza plati pentru activitatea de trezorerie ,ci reprezinta o sursa de autofinantare a activitatii
b)Provizioanele pentru deprecieri se constituie cand se constata o diminuare a valorii
unor elemente care compun activul patrimonial .Provizioanele in general reprezinta acea parte din
rezultatul financiar care este pusa deoparte pentru a face fata ulterior fie unei deprecieri sau pierderi a
elementelor de activ fie unor cheltuieli care nu sunt inca efective dar care sunt probabile .Se
calculeaza ca diferenta între valoarea de intrare a bunului in întreprindere si valoarea sa comerciala
actuala (la inventarul anual ) .Valoarea comerciala anuala este data de pretul presupus a fi acceptat de
catre cumparator
c)Diferentele de pret - sunt reprezentate ca active patrimoniale rectificative care
corecteaza prin scadere valoarea de intrare a stocurilor .Ele apar in cazul in care evaluarea si
inregistrarea stocurilor se face la preturi prestabilite sau standard , cu exceptia diferentelor de pret la
marfuri.
Activele de regularizare
a)Cheltuieli in avans ,cuprind cheltuieli ocazionate in exercitiul curent dar care
privesc rezultatele ,exercitiilor viitoare :chiriile,abonamentele ,taxele de locatie .primele de asigurare
platite anticipat
b)Diferentele de conversie activ acestea se determina ca diferente dîntre valoarea de
intrare a creantelor mai mare si valoarea convertibila mai mica la cursul de schimb de la data
inchiderii exercitiului financiar

Ianuarie 2017 Page 12


IV.CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PASIVE PATRIMONIALE
Pasivul reprezinta sursele de finantare a bunurilor economice .Prin componenta sa
delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire (finantare proprie sau
finantare straina ) si exigibilitatea lor (termenul de decontare mai mare sau mai mic de un
an ) .Finantarea proprie este facuta direct de titularul de patrimoniu prin contributia sa materiala sub
forma de capital social .Finantarea straina este asigurata de terte persoane in raport cu titularul de
patrimoniu .Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de decontare
In raport cu exigibilitatea surselor de finantare ,pasivele se grupeaza in :
Capital permanent format din capitaluri proprii ,provizioane pentru riscuri
si cheltuieli si datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt sau curent ,formate din datoriile cu termen de decontare mai mic sau
egal cu an
Capitalurile proprii – denumite si fonduri proprii corespund finantarii proprii a
bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al societatii In structura capitalului propriu
capitalul social are un caracter avansabil .
Capitalul social –se constitue la infiintarea societatii ,fiind o conditie de functionare si
existenta a acesteia .Capitalul social se diferentiaza in :
1. Capital subscris varsat (depus) – reprezinta partea din capitalul suscris care a fost
fizic depusa de catre proprietarii întreprinderii la dispozitia unitatii patrimoniale
2. Capital subscris nevarsat(nedepus) – este capitalul pe care proprietarii întreprinderilor s-au angajat
sa-l puna la dispozitia unitatii patrimoniale cu ocazia infiintarii acesteia
Capitalul se poate majora prin emisiunea de actiuni noi ,aporturi in bani sau/si natura,
incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de
obligatiuni in actiuni etc.Reducerea capitalului se efectueaza prin :
-rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acesta , atunci cind reduce investitiile dintr-
un sector sau ramura de activitate
-acoperirea pierderilor inregistrate in decursul exercitiilor anterioare
Capitalul social nu poate fi folosit pentru distribuirea de dividende
Primele de capital sunt determinate de operatii de crestere a capitalului prin noi
aporturi in natura sau fuziuni .Primele de emisiune reprezinta diferenta dîntre pretul de
emisiune al noilor actiuni (mai mare) si valoarea nominala a actiunilor (mai mica ).
Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati si reprezinta diferenta dintre
valoarea contabila (intrinseca) a actiunilor si valoarea nominala
Rezervele se caracterizeaza prin faptul ca ele se constituie si se datoreaza in raport cu
cotele retinute din rezultatul exercitiului financiar .Structural rezervele se impart in:legale,statutare si
alte rezerve.Rezervele legale se constituie anual intr-o anumita proportie din profitul brut sau din
primele legate de capital fiind destinate protejarii capitalului , in cazul in care exercitiul financiar se
incheie cu pierderi Rezervele statutare se constituie potrivit statutului societatii si contractului dîntre
asociati sau actionari.Alte rezerve sunt constituite din din profitul net prin hotarirea actionarilor in
anul cind sunt obtinute rezultate financiare bune.Aceste rezerve sunt destinate pentru finantarea unor
investitii in imobilizari corporale, acordarea de dividende si-n anii de exercitiu financiar care se
incheie cu pierderi, pentru rascumparea propriilor actiuni in vederea anularii lor si reducerea
capitalului social

Ianuarie 2017 Page 13


Rezultatul reportat , nerepartizat este reprezentat de partea din rezultatele anilor
precedenti care nu au fost inca repartizate de AGA. Rezultatul reportat consta din profitul anilor
precedenti care urmeaza a fi repartizat pe destinatii sau din pierderea din anii precedenti care
urmeaza a fi acoperita din rezerve sau alte surse.
Fondurile sunt incadrate in categoria capitalurilor proprii , avand o destinatie bine
determinata . Fondul de dezvoltare – se constituie din amortizarea activelor imobilizate , din profitul
net al societatilor comerciale si alte surse fiind destinat finantarii cheltuielilor privind
investitiile.Fondul de participare la profit se creeaza pe seama profitului net si este destinat finantarii
premiilor din profit acordate salariatilor .
Subventiile pentru investitii sunt obtinute de la buget sau de la alte întreprinderi
interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate sau de a finanta
activitati pe termen lung .
Provizioanele reglementate sunt fonduri create pe seama cheltuielilor ,fiind destinate
acoperirii fluctuatiilor privind rata dobanzii,de curs valutar si de preturi ,precum si pentru reglarea
amortizarii derogatorii . Se contabilizeaza numai pe baza unor dispozitii legale deoarece ele au un
regim fiscal propriu . Prin constituirea acestor provizioane pe seama cheltuielilor se realizeaza
temporar un avantaj fiscal pentru ca se reduce profitul impozabil Ulterior cand preturile se
stabilizeaza se revine asupra acestor provizioane fiind virate la venituri ceea ce determina o crestere a
profitului
Datoriile exprima capitalurile furnizate de terti pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestatie
sau un echivalent valoric .Este vorba despre creditele contactate de la banci sau alte institutii
financiare,imprumuturile din emisiunea de obligatiuni ,precum si datoriile create in cadrul relatiilor
de decontare ale unitatilor patrimoniale cu alte persoane fizice sau juridice Datoriile ca sursa de
finantare sunt prezente si functioneaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in
momentul rambursarii(in cazul creditelor) si platii lor (in cazul datoriilor generate de relatiile de
decontare).
Datoriile pot fi :
financiare,comerciale,fiscale,salariale si sociale,datoriile privind relatiile de decontare cu
asociatii si creditorii diversi.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuielisunt fonduri constituite la inchiderea
exercitiului pe seama cheltuielilor ,pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata
este probabila ,ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.
Pasive de regularizare:
– Venituri inregistrate in avans cuprind toate veniturile provenite din
incasarea anticipata a unor lucrari si servicii
Diferente de conversie pasiv beneficii latente ,diferente favorabile de curs valutar între data intrarii in
patrimoniu a creantelor si obligatiunilor exprimate in devize si
data inchiderii exercitiului financiar
Decontari din operatiuni in curs de clarificare cuprind operatiunile care nu pot fi inregistrate direct pe
un element patrimonial de pasiv deoarece necesita cercetari si lamuriri suplimentare

V.STRUCTURA CHELTUIELI - VENITURI


Este caracteristica obiectului contabilitatii desemnând transformarile cantitative si

Ianuarie 2017 Page 14


calitative in masa patrimoniului ca urmare a proceselor interne
Destinatia cheltuielilor determina clasificarea lor in cheltuieli de exploatare, financiare, si
exceptionale.
Cheltuielile de exploatare sunt generate de realizarea obiectului de activitate al unitatii
patrimoniale :fabricarea de produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii comercializarea de
marfuri ,etc. Ele constau in consum de materiale, salarii datorate personalului ,contributia la
asigurarile sociale, la protectia sociala, servicii prestate de terti etc.
Cheltuielile financiare privesc sconturile acordate clientilor (reduceri de pret,pentru
incasarea creantelor inainte de termenul de scadenta ),diferentele nefavorabile de curs
valutar,dobanzile la credite etc.
Cheltuielile exceptionale se refera la amenzile si penalitatile achitate ,prerezervele
create pentru riscuri si cheltuieli, amortismente si reduceri exceptionale de valoare.
Finantarea tuturor acestor cheltuieli se efectueaza din veniturile unitatii , adica din sume ce
revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activitatii sale .
Clasificarea veniturilor se face functie de sursa acestora, ca urmare veniturile pot fi :venituri
din activitatea de exploatare,financiare,exceptionale
Veniturile din activitatea de exploatare provin din vanzarea de produse finite sau
marfuri, executarea de lucrari ,prestarea de servicii
Venituri financiare sunt reprezentate de sconturi primite de la furnizori ,diferentele
favorabile de curs valutar ,dobanzile la disponibilul banesc ,etc.
Veniturile exceptionale rezulta din amenzile si penalitatile incasate ,recuperarile de
amortismente si reducerile de valoare ,recuperarile din rezerve pentru riscuri si cheltuieli ,etc.
Veniturile care depasesc cheltuielile societatii reprezinta profituri, iar cheltuielile care nu pot fi
acoperite din venituri, pierderi
Rezultatele financiare se impart la fel ca cheltuielile si veniturile, in rezultate din activitatea de
exploatare (diferenta între veniturile din exploatare si cheltuielile corespunzatoare), rezultate din
operatii financiare (diferenta dîntre veniturile financiare si cheltuielile financiare), rezultate
exceptionale (calculate ca diferenta între veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale).Daca
din rezultatul total (suma algebrica a celor trei rezultate )se scade impozitul pe profit se determina
rezultatul final (profit net sau pierdere )

VI.PRINCIPIILE CONTABILITATII
Pentru ca cifrele sa fie reale, faptele evaluate corect, iar imaginea asupra unitatii
economico-sociala fidela ,trebuie respectate o serie de principii si anume :
1.Fixitatea capitalului social
Este un principiu mai mult juridic decât contabil. Capitalul unei societati este limita
responsabilitatii sale vis-à-vis de creatierii sociali.Sumele sale nu pot fi modificate fara formalitati si
publicitate.
2.Principiul regularitatii
Documentele trebuie întocmite si prezentate conform regulilor legale reglementate sau
profesionale .Acest principiu determina necesitatea aparitiei unui ghid al profesiunii .
3.Principiul sinceritatii

Ianuarie 2017 Page 15


Deoarece o activitate absoluta nu este posibila, contabilitatea trebuie sa respecte sinceritatea:
probitatea inventarului material , evaluarea, conformitatea documentelor publicate si a conturilor,
claritatea, actualitatea în estimarea activelor la închiderea exercitiului
4.Principiul noncompensatiei (necompensarii)
Determina evitarea pierderii de informatii .Conform lui nu se compenseaza doua miscari in
sens opus ,în acelasi cont; nu se compenseaza o cheltuiala cu un venit; nu se compenseaza o crestere
cu o diminuare de valoare si nici un post de activ cu unul de pasiv
5.Principiul unicitatii sau intangibilitati bilantului
Pentru exercitiu dat, o unitate economica-sociala nu poate întocmi oficial si piblica decât un
singur bilant .El este purtatorul legitim al unitatii asupra punctelor de vedere privind criteriul de
evaluare, metoda folosita, etc. Datele bilantului de închidere a exercitiului devin date ale bilantului
de deschidere pentru exercitiul urmator. Rezulta identitatea situatiei la sfârsitul unui exercitiu si
începutul celui urmator .
6.Principiul independentei exercitiilor
Timpul este impartit in perioade egale, numite exercitii, care sunt, în principiu, riguros
independente unele de altele. Aceste perioade sunt de 12 luni; la sfârsitul fiecareia se stabilesc
rezultatele financiare, iar la sfârsitul celei de-a 12a se procedeaza la închiderea exercitiului.
Potrivit acestui principiu, cheltuielile si veniturile aferente activitatii unitatii patrimoniale se
delimiteaza în timp. Deci ele se trec la rezultatul exercitului financiar la care se refera.
7.Principiul permanentei metodelor sau al continuitatii
Se refera la aplicarea acelorasi metode, reguli si procedee în cursul unui exercitiu. Presupune
în acelasi timp, prezentarea contului de rezultate si a bilantului sub aceeasi forma, dupa aceeasi
tehnica si criterii evaluare. Permanenta metodelor permite comparatii între exercitii
8.Principiul prudentei
Este legat de functia juridica a contabilitatii .Intre doua eventualitati posibile se înregistreaza
cea favorabila , rezultând o diminuare a rezultatului. Diminuarile de valori trebuie înregistrate când
apar ca probabilitati pentru viitor, în schimb cresterile de valori nu se înregistreaza pâna nu devin
certe si definitive prin obiectul si suma lor.

9.Principiul continuitatii activitatii


Potrivit acestuia se presupune ca unitatea patrimoniala îsi continua în mod normal
functionarea într-un viitor previzibil, fara a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibila a
activitatii.

10.Principiul costului istoric


Orice valoare economicain contabilitate este bazata pe costul de intrare consemnat în
documentele justificative

11.Principiul dublei înregistrari


Are în vedere faptul ca orice operatiune creeaza un raport valoric de echivalenta între intrari
si iesiri, între mijloace si resurse, asigurând raportul de echilibru între venituri, cheltuieli si rezultate
sau între stocurile initiale si intrari pe de o parte si iesiri si stocuri finale pe de alta parte.

Ianuarie 2017 Page 16


12.Principiul patrimoniului închis
Conform caruia operatiunile economice sunt analizate si reflectate în contabilitate
numai din punct de vedere al unui singur titular care gestioneaza patrimoniul respectiv .

VII.PROCEDEELE SI INSTRUMENTELE CONTABILITATII


Procedeul indica cum trebuie lucrat pentru atingerea unui scop iar instrumentul indica
mijlocul cu ajutorul caruia se realizeaza procedeul respectiv
Metoda contabilitatii poate fi definita si prin suma procedeelor si instrumentelor
utilizate pentru studierea obiectului ei.
Procedeele metodei contabile sunt :
1.Generalizarea si sintetizarea informatiilor. Instrumentele utilizate de aceasta metoda:
a) Bilantul contabil
b) Contul de profit si pierderi
2.Gruparea si ordonarea informatiilor culese. Instrumentele utilizate pentru aceasta
metoda:
a) Contul
b) Sistemul de conturi
c) Balanta conturilor
Procedeele comune mai multor discipline economice utilizate de contabiliate sunt:
In activitatea practica aceste procedee si instrumente sunt utilizate într-o succesiune
logica astfel :
a) Observarea fenomenelor si proceselor referitoare la patrimoniu si consemnarea lor
în documente
b) Operatiunile consemnate în documente trebuie sa fie evaluate adica exprimate în
unitati monetare
c) Calculatia presupune utilizarea unui algoritm de calcul pe care se bazeaza toate
procedeele metodei contabilitatii
d) Operatiunile sunt supuse gruparii si ordonarii dupa criterii diferite în conturi
e) Centralizarea si verificarea operatiunilor consemnate în conturi cu ajutorul balantei
de verificare
f) Inventarierea pentru constatarea faptica a existentei si starii elementelor
patrimoniale si pentru punerea de acord a informatiilor din contabilitate
g) Generalizarea si sintetizarea informatiilor cu ajutorul documentelor contabile de
sinteza denumite “bilantul contabil” si “contul de profit si pierderi”
Observatie. Bilantul este instrumentul prin care se încheie un ciclu de înregistrari contabile
dintr-o perioada de gestiune si în acelasi timp pe baza informatiilor din bilant se demareaza noul
ciclu de prelucrare a datelor (se deschide noul exercitiu financiar)

Ianuarie 2017 Page 17


VIII.DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE

Documentarea ca procedeu al metodei contabilitatii este actiunea de culegere si


consemnare în documentele economice a datelor privitoare la operatiile economice dintr-o unitate
patrimoniala în momentul si la locul efectuarii lor.
Documentele economice sunt acte scrise în care se consemneaza operatii în momentul
si de regula la locul efectuarii lor si ca baza a înregistrarii lor în contabilitate.
Documentele constituie suportul material principal al datelor privitoare la operatii
economice cu ajutorul carora se realizeaza:
*consemnarea informatiilor
*culegerea datelor
*prelucrarea datelor sau a informatiilor
*circulatia datelor
*sintetizarea informatiilor contabile
*pastrarea (arhivarea) datelor
Continutul documentelor se concretizeaza în elemente obligatorii care trebuie sa
asigure reflectarea clara si completa a operatiilor economice pentru care se întocmesc.
Conform ORDIN Nr. 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile:
ART. 4 (1) Modelele documentelor financiar-contabile sunt cuprinse în anexa nr. 3*).
2) Fiecare entitate poate adapta, în funcţie de necesităţi, modelele documentelor
financiarcontabile.
(3) Circuitul documentelor financiar-contabile şi numărul de exemplare al acestora se
stabilesc prin proceduri proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii, aprobate de
administratorul entităţii, ordonatorul de credite sau altă persoană care are obligaţia gestionării
entităţii respective.
ART. 5 Se aprobă documentele financiar-contabile care se păstrează timp de 5 ani, cu
începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, în arhiva
persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, cuprinse în anexa nr. 4. ART. 6 Persoanele prevăzute la art. 1
alin. (1) - (4) din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care
desfăşoară activităţi specifice anumitor domenii de activitate pentru care legislaţia aplicabilă prevede
folosirea şi a altor documente, aplică în mod corespunzător şi reglementările specifice.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat
în contabilitate.
Documentele justificative provenite din tranzacţii/operaţiuni de cumpărare a unor bunuri de
la persoane fizice, pe bază de borderou de achiziţie/carnet de comercializare, pot fi înregistrate în
contabilitate numai în cazul în care se face dovada intrării în gestiune a bunurilor respective.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: - denumirea
documentului; - denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul persoanei juridice/adresa
persoanei fizice care întocmeşte documentul; - numărul documentului şi data întocmirii acestuia; -
menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul); -

Ianuarie 2017 Page 18


conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării
acesteia; - datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, după caz;
- numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii
economico-financiare.
Documentele contabile (registre, jurnale, fişe, note etc.) care servesc la prelucrarea,
centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare consemnate în
documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare
automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la: - denumirea entităţii; - data întocmirii
documentului contabil; - felul, numărul şi data documentului justificativ; - sumele corespunzătoare
operaţiunilor efectuate; - conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare; - semnătura persoanei
responsabile cu întocmirea documentelor contabile.
În condiţiile în care documentele financiar-contabile (documentele justificative şi
documentele contabile) sunt întocmite şi preluate în contabilitate prin utilizarea sistemelor
informatice de prelucrare automată a datelor, semnătura nu constituie element obligatoriu. În astfel
de situaţii trebuie să se stabilească prin proceduri proprii modalităţi de identificare a persoanelor care
au iniţiat, dispus şi aprobat, după caz, efectuarea operaţiunilor respective.
În documentele financiar-contabile nu sunt admise ştersături, modificări sau alte asemenea
procedee, şi nici lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea sau file lipsă
Distingem urmatoarele elemente comune tuturor categoriilor de documente:

1. denumirea documentelor (factura,chitanta, aviz de expediere....)

2. denumirea unitatii emitente, adresa sau compartimentul si sectorul care a întocmit


documentul,codul fiscal, numarul de înregistrare la Registrul comertului
3. numarul si data documentului
4. partile participante la efectuarea operatiei economice
5. continutul operatiei si justificarea efectuarii ei
6. datele cantitative si/sau valorice aferente operatiei economice efectuate
7. semnaturile persoanelor participante la efectuarea operatiilor economiceconsemnate, a celor care
au întocmit documentele si a persoanelor care raspund pentru executarea, continutul, legalitatea,
oportunitatea, necesitatea si realitatea operatiilor.
Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiei în documente sunt
elemente care difera de la o categorie de documente la alta si asigura detalierea operatiilor
consemnate având un rol completativ.
În vederea înregistrării în jurnale, fişe şi în celelalte documente contabile a operaţiunilor
economico-financiare consemnate în documentele justificative, potrivit formelor de înregistrare în
contabilitate utilizate de entităţi, se poate face contarea documentelor justificative, indicându-se
simbolurile conturilor sintetice şi analitice, debitoare şi creditoare, în conformitate cu planul de
conturi aplicabil.
Entităţile vor asigura un regim intern de numerotare a documentelor financiar-contabile,
astfel: - persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna, prin decizie
internă scrisă, o persoană sau mai multe, după caz, care să aibă atribuţii privind alocarea şi
gestionarea numerelor aferente; - fiecare document va avea un număr de ordine sau o serie, după caz,

Ianuarie 2017 Page 19


număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă), stabilit(ă) de entitate. În alocarea numerelor se va ţine
cont de structura organizatorică, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.; - entităţile vor
emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii, după caz, prin care se va
menţiona, pentru fiecare exerciţiu financiar, care este numărul sau seria de la care se emite primul
document.
Factura este document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a
operaţiunilor economice. Pentru operaţiunile economice pentru care, conform prevederilor Codului
fiscal, nu există obligaţia întocmirii facturii, înregistrarea în contabilitate a acestora se efectuează pe
baza contractelor încheiate între părţi şi a documentelor financiar-contabile sau bancare care să ateste
acele operaţiuni, cum sunt: aviz de însoţire a mărfii, chitanţă, dispoziţie de plată/încasare, extras de
cont bancar, notă de contabilitate etc., după caz.
Toate operaţiunile privind factura (întocmire, utilizare, arhivare, corectare, reconstituire) se
efectuează conform prevederilor Codului fiscal şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia.
Păstrarea şi arhivarea registrelor de contabilitate şi a celorlalte documente financiar-
contabile
. Entităţile au obligaţia păstrării în arhiva lor a registrelor de contabilitate, a celorlalte
documente contabile, precum şi a documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate a operaţiunilor economico-financiare. Păstrarea documentelor justificative, a registrelor
de contabilitate şi a celorlalte documente financiar-contabile se face, după caz, la domiciliul fiscal, la
sediul social sau la sediile secundare, pe hârtie sau pe suport electronic. În cazul păstrării pe suport
electronic a documentelor financiar-contabile, inclusiv a celor care au fost convertite din format
hârtie în format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind
arhivarea documentelor în formă electronică, republicată. În cazul în care evidenţa contabilă este
ţinută cu ajutorul programelor informatice, documentele financiar-contabile se pot păstra pe suporturi
tehnice, pe durata termenelor prevăzute de legislaţia în vigoare, cu condiţia să poată fi listate în orice
moment, în funcţie de necesităţile entităţii sau la cererea organelor de control.
Documentele financiar-contabile se pot păstra, în baza unor contracte de prestări de servicii,
cu titlu oneros, şi de către operatori economici autorizaţi, potrivit legii, în prestarea de servicii
arhivistice. Şi în acest caz răspunderea privind păstrarea documentelor financiar-contabile revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii
beneficiare. Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate, entităţile trebuie să prezinte, la
cererea acestora, documentele solicitate.
Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de păstrare a
registrelor şi a celorlalte documente financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data
încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia celor prevăzute la pct.
39 şi 40.
Documentele prevăzute în anexa nr. 4 la ordin se păstrează pe o perioadă de 5 ani în
condiţiile în care necesităţile proprii ale entităţii nu impun păstrarea acestora pe o perioadă de timp
mai mare.
Documentele financiar-contabile care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viaţă mai
mare de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă a acestora.
În caz de încetare a activităţii societăţilor, documentele financiar-contabile se păstrează în
conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi

Ianuarie 2017 Page 20


completările ulterioare, sau se predau la arhivele statului, în conformitate cu prevederile legale în
materie, după caz.
Arhivarea documentelor financiar-contabile în format hârtie se face în conformitate cu
prevederile legale şi cu respectarea următoarelor reguli generale: - documentele se grupează în
dosare, numerotate şi şnuruite; - gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în
cadrul fiecărui exerciţiu financiar la care se referă acestea. Dosarele astfel arhivate se păstrează în
spaţii amenajate în acest scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu
mijloace de prevenire a incendiilor. Evidenţa documentelor în arhivă se ţine cu ajutorul Registrului
de evidenţă, potrivit Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, în care sunt consemnate
dosarele şi documentele intrate în arhivă, precum şi mişcarea acestora în decursul timpului.
Eliminarea din arhiva entităţii a documentelor financiar-contabile, al căror termen de
păstrare prevăzut în prezentele norme a expirat, se face de către o comisie constituită potrivit
procedurilor proprii ale entităţii. În această situaţie se întocmeşte un proces-verbal şi se consemnează
scăderea documentelor eliminate din Registrul de evidenţă al arhivei.
Registrele de contabilitate obligatorii pentru entităţile care conduc evidenţa contabilă pe baza
regulilor contabilităţii în partidă dublă
Potrivit prevederilor legii contabilităţii, registrele de contabilitate obligatorii sunt:
Registruljurnal (cod 14-1-1), Registrul-inventar (cod 14-1-2) şi Cartea mare (cod 14-1-3). Registrele
de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod
ordonat şi completate astfel încât să permită în orice moment identificarea şi controlul operaţiunilor
contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub formă de registre, foi volante sau
listări informatice, după caz. Numerotarea paginilor registrelor se face în ordine crescătoare, iar
volumele se numerotează în ordinea completării lor

Functiile documentelor
a) de consemnare letrica si cifrica ,cantitativa si valorica a operatiilor economice
b) de acte justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitatea curenta a operatiilor economice
c) verificarea activitatilor desfasurate ,urmarind activitatea economica si financiara incele mai mici
detalii
d) asigurarea integritatii patrimoniului ,pe baza lor stabilindu-se si angajându-se raspunderi ,drepturi
si obligatii cu privire la miscarile de valori
e) de calculare corecta a costului productiei obtinute
f) cu ajutorul lor stabilindu-se drepturile si obligatiile banesti ale unitatilor patrimoniale servind ca
baza in cercetarea organelor judiciare

Intocmirea documentelor economice


Pe formulare tip în care sunt tiparite datele referitoare la elementele invariabile ,iar
pentru datele variabile se lasa locuri libere
Marimea , continutul si formatul documentelor variaza în functie de:
*natura operatiilor economice
*modul de întocmire
*mijloacele de prelucrare
Intocmirea documentelor se face manual sau cu mijloace tehnice

Ianuarie 2017 Page 21


-Intocmirea manuala a documentelor se realizeaza cu cerneala ,pasta sau creion
chimic
-Intocmirea cu mijloace tehnice a documentelor – cu masini de scris,cu masini
de facturat sau contabilizat , cu calculatoare electronice

Formele de înregistrare în contabilitate


Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre, formulare şi documente
contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a
operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului financiar.
Principalele forme de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare în cazul
unităţilor care conduc contabilitatea în partidă dublă sunt: "pe jurnale", "maestru-şah" şi forma
combinată "maestru-şah cu jurnale".
În cadrul formei de înregistrare în contabilitate "pe jurnale", principalele registre şi formulare care se
utilizează sunt:
- Registrul-jurnal (cod 14-1-1);
- Registrul-inventar (cod 14-1-2);
- Cartea mare (cod 14-1-3); - jurnale auxiliare;
- Balanţa de verificare.
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizează pentru înregistrarea cronologică a tuturor operaţiunilor
economico-financiare consemnate în documentele justificative.
Pentru operaţiunile care nu au la bază documente justificative se întocmeşte Nota de contabilitate
(cod 14-6-2/A).
Notele de contabilitate au la bază note justificative sau note de calcul şi se înregistrează în mod
cronologic în Registrul-jurnal. Entităţile pot utiliza jurnale auxiliare pe feluri de operaţiuni, cum sunt:
operaţiuni de casă şi bancă, operaţiuni privind decontările cu furnizorii, situaţia încasării-achitării
facturilor, operaţiuni privind salariile şi contribuţia pentru asigurări sociale, protecţia socială a
şomerilor şi asigurările de sănătate, alte operaţiuni. Lunar sau la altă perioadă prevăzută de lege, în
fiecare jurnal auxiliar se stabilesc totalurile sumelor debitoare sau creditoare înregistrate în cursul
lunii (perioadei), totaluri care se înscriu în Registrul-jurnal.
Contabilitatea analitică se poate ţine fie direct pe aceste jurnale (pentru unele conturi), fie cu ajutorul
altor formulare comune (fişa de cont analitic pentru valori materiale, fişa de cont pentru operaţiuni
diverse etc.) sau specifice, folosite în acest scop. Înregistrările în jurnale se fac în mod cronologic în
tot cursul lunii (perioadei) sau numai la sfârşitul lunii (perioadei), fie direct pe baza documentelor
justificative, fie pe baza documentelor centralizatoare întocmite pentru operaţiunile aferente lunii
(perioadei) respective, care sunt consemnate cronologic în acestea.
Cartea mare (cod 14-1-3) este documentul de sistematizare contabilă care cuprinde toate conturile
sintetice şi reflectă, la un moment dat, existenţa şi mişcarea tuturor elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii. Cartea mare serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor
conturilor şi stă la baza întocmirii balanţei de verificare. Pentru stabilirea rulajelor, în Cartea mare se
preia rulajul creditor din jurnalul contului respectiv, iar rulajul debitor se stabileşte prin totalizarea
sumelor preluate din coloanele de conturi corespondente ale jurnalelor. Soldul debitor sau creditor al
fiecărui cont se stabileşte în funcţie de rulajele debitoare şi creditoare ale contului respectiv, ţinându-
se seama de soldul de la începutul anului, care se înscrie pe rândul destinat în acest scop. Balanţa de

Ianuarie 2017 Page 22


verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a
operaţiunilor efectuate şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică,
precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare anuale şi raportările
contabile stabilite potrivit legii. 53. În cadrul formei de înregistrare "maestru-şah", principalele
registre şi formulare care se utilizează sunt:
- Registrul-jurnal (cod 14-1-1);
- Registrul-inventar (cod 14-1-2);
- Cartea mare (şah - cod 14-1-3/a);
- Balanţa de verificare.
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizează pentru înregistrarea cronologică a tuturor operaţiunilor
economico-financiare consemnate în documentele justificative, la fel ca în cazul formei de
înregistrare "pe jurnale". Cartea mare (şah - cod 14-1-3/a) este documentul de sistematizare a
înregistrărilor contabile în conturile sintetice. La sfârşitul lunii (perioadei), pentru fiecare cont
sintetic din Cartea mare (şah) se stabilesc totaluri ale rulajului contului debitor sau creditor şi ale
conturilor corespondente. Totalul sumelor conturilor corespondente trebuie să fie egale cu rulajul
debitor sau creditor al contului respectiv. Contabilitatea analitică se ţine cu ajutorul formularelor
comune (fişa de cont pentru operaţiuni diverse, fişa de cont analitic pentru valori materiale) sau cu
ajutorul formularelor specifice folosite în acest scop. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza
totalurilor preluate din Cartea mare (şah), respectiv din fişele deschise distinct pentru fiecare cont
sintetic. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică se pot întocmi balanţe de
verificare analitice. 54. În cazul utilizării formei de înregistrare combinată "maestru-şah cu jurnale",
pe lângă formularele menţionate la forma de înregistrare "maestru-şah", se utilizează jurnalele
auxiliare specifice formei de înregistrare "pe jurnale". În Cartea mare (şah), pentru fiecare cont
sintetic, totalurile lunare stabilite în jurnal se înscriu atât în coloana destinată rulajului debitor sau
creditor, cât şi în coloanele conturilor corespondente.
DOCUMENTELE FINANCIAR-CONTABILE care se păstrează timp de 5 ani, cu începere de la
data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, în arhiva persoanelor
prevăzute la art. 1 alin. (1) - (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată cu modificările şi
completările ulterioare
Clasificarea documentelor
Criterii de clasificare
a)Dupa natura operatiilor documentele pot fi:
-documente privind activitatea financiar contabila (în care se consemneaza activele -
imobilizate,activele circulante,salariile,pasivele,rezultatele financiare)
-documente pentru alte activitati care nu constituie acte justificative pentru inregistrarile contabile
b)Dupa functia pe care o indeplinesc documentele pot fi:
-de dispozitie –prin care se ordona a se executa o operatie economica;
-dispozitii de plata,dispozitii de livrare ,ordinul de plata ,comanda .
Aceste documente nu fac dovada executarii efective a operatiei respective
de executie(justificative) cuprind date cu privire la executarea operatiilor
economice. Ele servesc ca baza pentru inregistrarea operatiilor economice
mixte sau combinate –reunesc trasaturile documentelor de dispozitie si a
celor justificative .Aceste documente sunt initial documente de dispozitie,

Ianuarie 2017 Page 23


iar prin completarea lor cu date referitoare la execuatrea operatiilor
respective ele devin documente justificative
c)Dupa numarul operatiilor economice documentele pot fi :
documente singulare – contin date privitoare la o singura operatie ;chitanta bon de consum, factura
documente cumulative sau centralizatoare contin date privind mai multe operatii economice de
acelasi fel
d)Dupa momentul intocmirii si rolul in cadrul procesului informational
documente primare intocmite de regula in momentul si la locul efectuarii operatiilor (indeplinesc
rolul de documente justificative)
documente secundare intocmite pe baza documentelor primare sau concomitent, asigurând pregatirea
datelor in vederea prelucrarii lor
e)Dupa sfera de aplicare pot fi:
documente generale sau comune , utilizate in toate unitatile patrimoniale documente specifice
utilizate in anumite ramuri ale economiei
f)Dupa forma de prezentarepot fi:
documente tipizate intocmite pe formulare tip strict determinate a caror folosire este obligatorie
documente netipizate intocmite pe formulare specifice , pe hartie simpla
g)Dupa locul unde se intocmesc si circula pot fi:
documente interne intocmite in cadrul unitatii documente externe intocmite in afara unitatii facturi,
furnizori
h)Dupa regimul de tiparire si folosire
-documente intocmite pe formulare cu regim special ,cu un regim special de tiparire,
numerotare,gestionare, evidenta,folosire si pastrare :chitante si chitante fiscale, CEC-uri, avize de
insotire a marfii, facturile, foile de parcurs ,buletinele de cantarire –analiza pentru valori materiale,
cartele si bonuri de masa ,borderouri de achizitii
-documente intocmite pe formulare cu reglementari exprese de tiparire,gestionare,folosire si
justificare (marci postale ,timbre fiscale, bilete de calatorie ,certificate medicale, carnete de munca,
autorizatiile defunctionare , certificate de inmatriculare ,permise de calatorie ) documente intocmite
pe formulare cu regim uzual , nu sunt supuse anumitor restrictii privind tiparirea,numerotarea si
justificarea lor

Tipizarea documentelor
Consta in elaborarea unor formulare de documente unitare (ca marime ,continut si destinatie) de un
format strict determinat care simplifica intocmirea documentelor
Scopurile urmarite : - reducerea cheltuielilor de imprimare eliminarea paralelismelor in intocmirea
si circulatia documentelor cuprinderea in continutul lor a indicatorilor strict necesari procesului
informational proiectarea unor tipuri de documente care sa corespunda necesitatilor de prelucrare cu
echipamente tehnice satisfacerea cerintelor de informare a tuturor formelor evidentei economice

Verificarea documentelor economice


Inainte de a se inregistra in contabilitate documentele economice trebuiesc supuse unei
verificari minutioase cu scopul descoperirii eventualelor erori, asigurându-se exactitatea datelor
contabile

Ianuarie 2017 Page 24


Verificarea formei consta in controlul intocmirii documentelor pe formulare corespunzatoare naturii
operatiilor economice, completarea tuturor rubricilor ,existenta tuturor semnaturilor persoanelor
imputernicite sa vizeze ,verificarea unor stersaturi sau corecturi fara a fi certificate
Verificarea aritmetica consta in controlul preluarii corecte in documente a datelor , stabilirea sau
efectuarea corecta a calculelor aritmetice.
Verificarea de fond consta in controlul realitatii ,necesitatii, oportunitatii si legalitatii operatiilor
economice consemnate in documentul respectiv.
a) verificarea realitatii operatiei economice are ca scop sa descopere daca operatia
economica s-a efectuat la data,locul si-n conditiile prevazute in document
b) necesitatea operatiei consta in aprecierea daca operatia inscrisa in document este utila activitatii
unitatii si are o justificare economica
c) verificarea oportunitatii urmareste daca momentul ales si locul stabilit pentru executarea unei
operatii economice sunt eficiente pentru unitate
d) legalitatea operatiei se aprecieaza prin raportarea ei la actele normative care
reglementeaza genul respectiv de operatii economice (operatiile economice nu
trebuie sa contravina legislatiei in vigoare)

Circulatia documentelor
Prin circulatia documentelor se intelege miscarea succesiva a acestora prin diferitele verigi
ale unitatilor patrimoniale, din momentul intocmirii lor sau intrarii in unitate si pana la predarea lor
la arhiva.
Circulatia documentelor trebuie sa se faca intr-o ordine dinainte stabilita, nefiind
permisa retinerea documentelor in mod nejustificat de catre un compartiment sau altul.
Necesitatea circulatiei documentelor deriva din faptul ca datele din acelasi document sunt
necesare mai multor compartiment si personale din unitate si nu se poate asigura cate un exemplar
pentru fiecare utilizator
Conditiile impuse de circulatia documentelor :
-miscarea documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte ,printr-un numar redus de
verigi organizatorice (asigura operativitatea utilizarii informatiilor )
-in miscarea documentelor trebuie sa existe continuitate
-rezolvarea problemelor de prelucrare a datelor din documente trebuie sa se faca
complet si in termenul prevazut
Organizarea circulatiei se face pe baza graficelor de circulatie.Graficul trebuie sa
cuprinda :
-documentele care se intocmesc
-lucrarile de prelucrare in fiecare etapa a circulatiei
-termenele de executare
-persoanele care raspund
-compartimentele la care se transmit
Cerintele graficului de circulatie : -sa cuprinda toate lucrarile de evidenta, incepand cu
intocmirea documentelor primare, inregistrarea lor in contabilitatea analitica si sintetica
-sa stabileasca toti lucratorii care participa la intocmirea si prelucrarea documentelor
-sa respecte normele cu privire la intocmirea documentelor.

Ianuarie 2017 Page 25


Intocmirea graficelor de circulatie a documentelor se face prin:
-descrierea si analiza drumului parcurs de acestea
-folosirea textului sau folosirea diferitelor tehnici de reprezentare grafica
Graficele de circulatie pot fi :
grafice individuale ce cuprind operatiile si lucrarile contabile pe care le executa fiecare
salariat,termenele de executare a acestora si compartimentele sau persoanele carora li se
transmit.
-graficul pe compartimente sau de structura cuprinde toate lucrarile de evidenta ale unui
anumit sector sau compartiment de activitate ,documentele care se intocmesc,termenele si
executanti, compartimentele carora li se transmit.
-graficele generale sau sintetice cuprind toate operatiile necesare unei anumite lucrari cu
ungrad mai ridicat de complexitate

Clasarea si pastrarea documentelor


Faza finala a circulatiei documentelor constituie clasarea lor la dosar dupa rezolvarea
completa si definitorie a acestora
Prin clasare se întelege aranjarea documentelor într-o anumita ordine strict determinata în
scopul asigurarii, pastrarii lor în bune conditii si pentru a fi usor gasite în vederea obtinerii
informatiilor necesare
O clasare rationala si eficienta trebuie sa asigure posibilitatea gasirii cu usurinta a
oricarui document, sa fie simpla, precisa, elastica (sa se poata utiliza la un numar mai mare de
documente) sa fie potrivita specificului documentelor
Criterii de clasare
1.Criteriul cronologic – consta in gruparea documentelor in ordinea intocmirii lor
(calendaristic)
2.Criteriul alfabetic – impune clasarea in acelasi dosar a documentelor tinând seama
de denumirea unitatii la care se refera documentelor
3.Criteriul geografic – asigura gruparea documentelor dupa judetul,municipiul sau
orasul unde isi au sediul unitatile corespondente
4.Criteriul dupa obiect sau pe grupe de operatii economice – consta in aranjarea documentelor pe
categorii de probleme (mijloace fixe, active circulante banesti, livrarea marfii)
Cel mai frecvent se foloseste o combinatie intre criteriul cronologic si criteriul pe
grupe de operatii economice.
Pastrarea documentelor trebuie sa asigure integritatea acestora si se poate face in doua
moduri:-pentru anul curent, organizata in arhiva curenta a fiecarui sector sau compartiment
-pentru anii precedenti, organizata in arhiva generala a unitatii
Consultarea, folosirea si eliberarea de copii si extrase de pe documentele din arhiva se pot
face numai in conditiile stabilirii prin acte normative in vigoare .In locul documentului eliberat se
introduce copia certificata de pe documentul original , procesul verbal incheiat, aprobarea de
eliberare a documentului si semnatura persoanei care a ridicat originalul
Termenele de pastrare a documentelor sunt stabilite prin acte normative :
-10 ani de la data incheierii exercitiului :registrele de contabilitate si documentele

Ianuarie 2017 Page 26


justificative care stau la baza inregistrarii
-50 ani de la data incheierii exercitiului :state de salarii si bilantul contabil
Dupa expirarea termenului de pastrare documentele se scot din arhiva generala si se
predau la arhivele statului daca mai prezinta importanta sau interes sau se dau la topit daca numai
prezinta utilitate practica.
Reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse se face in termen de 30 zile de la
constatare.In afara clasarii si arhivarii documentelor si registrelor contabile se
organizeaza si clasarea si pastrarea altor purtatori de informatii :microfilme, benzi
magnetice,dischete,discuri

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică şi


grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă sub forma unor registre legate, fişe şi situaţii ale
căror conţinut şi formă corespund scopului pentru care se ţin.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Cartea-mare şi
Registrul-inventar.

Registrul-jurnal
Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
cronologic toate operaţiunile economico-financiare efectuate de entitate. Operaţiunile de aceeaşi
natură, realizate în acelaşi loc de activitate (atelier, secţie etc.), pot fi recapitulate într-un document
centralizator, denumit jurnal auxiliar, care stă la baza înregistrării în Registrul-jurnal. Entităţile pot
utiliza jurnale auxiliare pentru: operaţiunile de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, situaţia
încasării-achitării facturilor etc. Înregistrările din Registrul-jurnal trebuie să cuprindă elemente cu
privire la: felul, numărul şi data documentului justificativ, explicaţii privind operaţiunile respective şi
conturile sintetice debitoare şi creditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzătoare
operaţiunilor efectuate. Entităţile care utilizează jurnale auxiliare pot înregistra în Registrul-jurnal
sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Registrul-jurnal se editează la cererea
organelor de control şi pentru necesităţile entităţii.
Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda informatii despre:
felul, numarul si data documentului justificativ;

 explicatii privind operatiunile efectuate, precum si conturile sintetice debitoare si creditoare


in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare respectivelor operatiuni.

Registrul-jurnal se intocmeste lunar prin inregistrarea cronologica a documentelor in care se reflecta


miscarea elementelor de activ si de pasiv ale unitatii. Tot lunar se totalizeaza sumele debitoare si
sumele creditoare.
Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal totalul lunar al fiecaruia
dintre jurnalele auxiliare.
Cartea mare (cod 14-1-3) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi
sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteză şi
sistematizare şi conţine simbolul contului şi al conturilor corespondente (debitoare sau creditoare),
rulajul debitor şi creditor, precum şi soldul contului. Registrul Cartea mare poate conţine câte o filă

Ianuarie 2017 Page 27


pentru fiecare cont sintetic utilizat de entitate. Acest registru stă la baza întocmirii balanţei de
verificare. Registrul Cartea mare poate fi înlocuit cu Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. Listarea
registrului Cartea mare se efectuează la cererea organelor de control, precum şi pentru necesităţile
entităţii.
Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare, care cuprinde toate conturile sintetice si
contine:
simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente;

 rulajul debitor si creditor;


 soldul contului.

a) Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate.
De asemenea, documentul poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse.
Atentie! Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare.
Important! Atat Registrul-jurnal, cat si Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se
pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul
caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie
reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare.
Registrul-inventar
Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate în funcţie de natura
lor, inventariate de entitate, potrivit legii. Registrul-inventar se completează pe baza
inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. Elementele de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de
inventariere sau alte documente care justifică natura acestor elemente existente la sfârşitul
exerciţiului financiar. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul-
inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele
intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului
financiar.
Registrul-inventar se intocmeste, pe baza inventarierii faptice,in mai multe situatii:
la infiintarea unitatii;

 cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii;


 cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii;
 alte situatii prevazute de lege.

b) In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura
lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului.
Documentul se intocmeste intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit,
parafat si inregistrat in evidenta unitatii.
c) Acest registru se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele
justificative care au stat la baza intocmirii lui.
Registrul-inventar este un document foarte important, pe baza lui si a balantei de verificare de
la 31 decembrie intocmindu-se bilantul care face parte din situatiile financiare anuale.

Ianuarie 2017 Page 28


Registrul de casa
Registrul de casa (Cod 14-4-7A si Cod 14-4-7bA) serveste ca:
document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii,
pe baza actelor justificative;

 document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa;


 document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.

Acesta se intocmeste zilnic, in doua exemplare, de catre persoanele care au calitatea de casier, pe
baza actelor justificative de incasari si plati. Un exemplar este arhivat la casierie, iar al doilea
exemplar, la compartimentul financiar-contabil pentru o perioada de 10 ani.
Din punct de vedere al informatiilor pe care le contine, registrul de casa trebuie sa cuprinda cel putin:
denumirea unitatii;

 denumirea si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;


 numarul curent;
 numarul actului de casa;
 explicatii;
 incasari;
 plati;
 report/sold ziua precedenta;
 semnaturi: casier si compartiment financiar-contabil. Casierul semneaza pentru confirmarea
inregistrarii operatiunilor efectuate, iar persoana din compartimentul financiar-contabil
semneaza pentru verificarea exactitatii datelor inscrise, pentru primirea exemplarului 2 al
Registrului si a actelor justificative anexate.

Registrul general de evidenta a salariatilor.


Conform Codului Muncii Art.34

(1) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor.
(2) Registrul general de evidenta a salariatilor se va inregistra in prealabil la autoritatea publica
competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul, respectiv sediul
angajatorului, data de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza si se transmite inspectoratului
teritorial de munca in ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor
salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din
Romania sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca, salariul, sporurile si
cuantumul acestora, perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca,
perioada detasarii si data incetarii contractului individual de munca.
(4) Registrul general de evidenta a salariatilor este pastrat la domiciliul, respectiv sediul
angajatorului, urmand sa fie pus la dispozitie inspectorului de munca sau oricarei alte autoritati
care il solicita, in conditiile legii.
(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un
document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in

Ianuarie 2017 Page 29


munca, in meserie si in specialitate.
(6) In cazul incetarii activitatii angajatorului, registrul general de evidenta a salariatilor se depune
la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla sediul sau
domiciliul angajatorului, dupa caz.
(7) Metodologia de intocmire a registrului general de evidenta a salariatilor, inregistrarile care se
efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu intocmirea acestora se stabilesc prin
hotarare a Guvernului.
Conform HG500/18.05.2011, Fiecare angajator are obligatia de a infiinta si transmite la inspectoratul
teritorial de munca un registru general de evidenta a salariatilor si de a-l prezenta inspectorilor de
munca, la solicitarea acestora.
Registrul se intocmeste in forma electronica.
(2) Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal –
CNP, cetatenia si tara de provenienta – Uniunea Europeana – UE, non-UE, Spatiul Economic
European – SEE;
b) data angajarii;
c) perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte
normative;
e) tipul contractului individual de munca;
f) durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia;
g) salariul, sporurile si cuantumul acestora;
h) perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de
suspendare in baza certificatelor medicale;
i) data incetarii contractului individual de munca.
Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in format electronic, prin utilizarea uneia
dintre urmatoarele modalitati:
a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;
b) prin e-mail, pe baza de semnatura electronica;
c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic, insotit de o adresa
de inaintare semnata de angajator.
Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la unitate de catre
toate organele de control specializate, in domeniile : financiar-fiscal, inspectia muncii, sanitar,
protectia consumatorului, protectia impotriva incediilor, precum si in alte domenii prevazute de lege .
Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la determinarea
profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de
plata la bugetul general consolidat.
Informatiile din Registrul de evidenta fiscala sunt inregistrate in ordine cronologica si corespund cu
operatiunile fiscale si cu datele privind impozitul pe profit din declaratia privind obligatiile de plata
la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se pastreaza la sediul fiscal al societatii ,
in cadrul serviciului Financiar-Contabilitate , unde se fac si inregistrarile in acesta.
Registrul de evidenta fiscala este unul dintre registrele obligatorii pentru societatile comerciale. Se
intocmeste de catre contribuabilii care sunt inregistrati ca platitori de impozit pe profit.

Ianuarie 2017 Page 30


Codul fiscal prevede obligativitatea contribuabililor platitori de impozit pe profit sa evidentieze in
registrul de evidenta fiscala veniturile impozabile realizate din orice sursa, intr-un an fiscal, precum
si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora. Astfel, se vor inscrie:
 veniturile impozabile realizate de contribuabil
 cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor cheltuieli,
 orice informatie cuprinsa in declaratia fiscala, obtinuta in urma unor prelucrari ale datelor furnizate
de inregistrarile contabile.
 pierderea fiscala
Documentul se patreaza la domiciliul fiscal al contribuabilului si trebuie prezentat organelor de
inspectie fiscala de cate ori este nevoie.
Registrul de evidenta fiscal poate fi tinut sub forma scrisa sau electronica.
Pentru determinarea impozitului pe profit, contribuabilii, înregistrai ca platitori de impozit pe profit,
sunt obligai sa întocmeasca Registrul de evidenat fiscala.
Registrul de evidenta fiscala are ca scop înscrierea tuturor informaitilor care au stat la determinarea
profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins în formularul 100 „Declaratie
privind obligaitile de plat la bugetul de stat”. Utilizarea Registrului de eviden fiscal se face în strict
concordanta cu destinatia acestuia si se completeaz astfel încât s permit în orice moment
identificarea si controlul operatiunilor efectuate pentru determinarea impozitului pe profit cuprins
în declaraia privind obligaiile de plat la bugetul de stat. Înregistrarile în Registrul de evidena fiscala
se vor face pentru fiecare perioada pentru care contribuabilul are obligatia de a declara impozitul
pe profit. Registrul de evidena fiscala se elibereaza contra cost de unitatile fiscale din raza
teritoriala în care contribuabilul îsi are declarat domiciliul fiscal, pe baza copiei certificatului de
înregistrare emis de Oficiul Naional al Registrului Comerului, astfel : -contribuabilii nou-înfiinai,
declarai pltitori de impozit pe profit, vor achiziiona Registrul de eviden fiscal în termen de 30 de
zile de la data înregistrarii. - contribuabilii care nu mai îndeplinesc condiiile de platitor de impozit
pe veniturile microîntreprinderilor vor achiziiona Registrul de eviden fiscal în termen de 30 de zile
de la data la care au devenit platitori de impozit pe profit. Contribuabilii, platitori de impozit pe
profit, au obligaia de a prezenta Registrul de eviden fiscal organelor de inspecie fiscal competente.
Nerespectarea obligaiilor privind prezentarea Registrului de evidenta fiscala ctre organele fiscale
competente potrivit Ordonantei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedur fiscal constituie
contravenie si se sancioneaz cu amend. Temei legal : - pct.15 din Normele Metodologice de
aplicare a prevederilor Titlului II “Impozitul pe profit” din Codul fiscal aprobate prin H.G.
nr.44/2004, cu modificrile si completrile ulterioare - OMFP nr. 870/2005 privind Registrul de
eviden fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare - art. 56 alin.(1), art.219 alin.(1) lit.c), alin.(2)
lit.a) din Ordonana Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedur fiscal, cu modificrile si
completrile ulterioare
4. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii imobilizarilor.
Evidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din unitatea patrimoniala ,in
functie de categoria din care fac parte si locul unde se afla, se tine cu ajutorul registrului numerelor
de inventar. Fiecarui mijloc fix i se acorda un numar de inventar , in ordine cronologica, pe baza
documentelor primite.Este intocmit de seviciul Financiar-Contabilitate , pe grupe de mijloace fixe,
prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate.

Ianuarie 2017 Page 31


a) Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloscelor fixe. Se
intocmeste de serviciul Financiar-Contabilitate , intr-un exemplar, pentru ficare mijloc fix.
b) Bonul de miscare a mijlocului fix serveste ca :
 Document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe intre doua locuri
de folosinta ale unitatii( DEPARTAMENT ; PUNCT DE LUCRU)
 Document de insotire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la o sectie
sau subunitate (DEPARTAMEN ; PUNCT DE LUCRU) la alta.
 Document justificativ de inregistrare in evidenta tinuta de responsabilul cu
mijloacele fixe la locurile de folosinta si in contabilitate.
Circula la : persoana care aproba miscarea mijlocului fix in cadrul unitatii ; la CP-
ul ,DEPARTAMENTUL , PUNCTUL DE LUCRU predator , pentru semnarea de predare de
catre responsabilul cu mijloace fixe si pentru semnare de primire de catre delegatul CP-ului ,
DEPARTAMENTULUI , PUNCTULUI DE LUCRU , primitor. ; la serviciul Financiar-
Contabilitate pentru inregistrarea miscarii mijlocului fix .
c) Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se intocmeste pentru utilajele si
instaltiile care necesita montaj si probe tehnologice , precum cladirile si constructile speciale
care deservesc procese tehnologice, acestea considerandu-se puse in functiune la terminarea
probelor tehnologice.Se intocmeste de catre secretarul comisiei numite pentru receptionarea
obiectivului de investitii , in prezenta membrilor comisiei care este formata din : presedinte,
specialisti-consultanti,asistenti la receptie.
d) Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloculi fix serveste ca :
 Document de constatre a indeplinirii conditiilor scoaterii din functiune a
mijloscelor fixe, de scoatere din uz .
 Document de consemnare a scoaterii efective din functiune a mijloacelor
fixe.
 Document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor
(depozitelor )si in contabilitate.

5. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii materialelor.


a) N.I.R.-ul serveste ca : document pentru receptia bunurilor aprovizionate, document
justificativ pentru incarcare in gestiune, act de proba in litigiile cu furnizorii, pentru
diferentele constatate la receptie, document justificativ de inregistrare in contabilitate si este
emis automat de programul de contabilitate Pionier.
Circula la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate , la
compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind reglementarea diferentelor
constatate , precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica , atasata la
documentele de livrare(factura sau avizul de insotire a marfii).Se arhiveaza la compartimentul
financiar-contabil.
b) Bonul de consum
Serveste ca:
- document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor
- document justificativ de scadere din gestiune;
- document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în contabilitate

Ianuarie 2017 Page 32


Se întocmeste în doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din
magazie pentru consum.
Circula:
- la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate – (ambele
exemplare);
- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de
catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea
sintetica si analitica (ambele exemplare).
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

c) Aviz de insotire a marfii :


Avizul de însoţire a mărfii este un document financiar-contabil cu o utilizare complexă, care,
contrar denumirii, nu se limitează la însoţirea mărfurilor în cadrul operaţiunilor de vânzare, ci
include, în anumite situaţii, şi însoţirea bunurilor expediate în diverse alte scopuri, pe timpul
transportului acestora.
Circula la :
o furnizor ;
o la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului , pentru semnare de primire
(ex. 1) ;
o la compartimentul financiar-contabil , atasat la factura(ex. 3) ;
o la cumparator ;
o la magazie , pentru incarcarea de gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori
materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptiesi dupa
consemnarea rezultatelor(ex.1) ;
o la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate sintetica si
analitica, atasat la factura (ex.1 ) ;
d) Fise de magazie
Serveste ca:
- document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori
materiale;
- sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori
materiale.
Se întocmeste într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, si se completeaza de
gestionarul unitatii, care completeaza coloanele privitoare la intrari, la iesiri si stoc.
Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de
materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau în ordine alfabetica.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau în custodie se întocmesc fise
distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
Înregistrarile în fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili dupa
fiecare operatiune înregistrata, dar în mod obligatoriu zilnic.

6. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii mijoacelor banesti.

Ianuarie 2017 Page 33


a) Foaia de varsamant (formular tipizat, specific fiecarei banci ,cu ajutorul caruia se depun la
banca banii care depasesc plafonul zilnic stabilit de lege . Se intocmeste de catre
departamentul contabil in doua exemplare , unul insoteste banii la banca iar celalalt (vizat de
banca ) ramane la registrul de casa.
b) CEC-ul de numerar . Este CEC-ul cu ajutorul caruia se ridica banii din banca pentru
efectuarea diferitelor plati (salarii, furnizori , avansuri de trezorerie etc).Se completeaza de
casiera si cu aprobarea (semnatura directorului economic si stampila unitatii) Directorului
Economic se prezinta la banca pentru ridicarea de numerar.
c) Dispozitia de plata / incasare .Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ridica sau se
depun banii in casierie . Se intocmeste de contabilul care tine evidenta Avansurilor de
trezorerie pe baza unui REFERAT semnat in prealabil de directorul economic sau in urma
decontului de cheltuieli (ordinului de deplasare). Se inregistreaza intr-un registru de numere
(cu evidenta avansurilor de trezorerie) si se semneaza de contabilul care l-a intocmit, de
contabilul sef si directorul economic. In baza documentului astfel intocmit casiera elibereaza
– plateste sumele de bani ( Dispozitia de plata) sau elibereaza chitanta pentru sumele de bani
incasate (dispozitia de incasare) .Acestea raman la Registrul de casa ca documente
justificative.
d) Chitanta .Se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza sume de bani , se semneaza
de casiera si se stampileaza cu stampila casieriei .Cu ajutorul chitantei se platesc sume de
bani catre furnizori (in acest caz chitanta este emisa de furnizor).
e) Registrul de casa lei si valuta. Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se tine evidenta
incasarilor si platilor zilnice , in numerar(lei sau valuta).Se intocmeste de casiera , zilnic, in
doua exemplare : un exemplar ramane la casierie iar celalalt se arhiveaza in compartimentul
financia-contabil unde se si opereaza inregistrarile in evidenta contabila a unitatii.

7. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii drepturilor salariale.

a) stat de salarii lichidare (sub forma de fluturas). Se semneaza de persoana care-l intocmeste
si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani.Acest fluturas se distribuie salariatilor.
b) lista de avans chenzinal ( sub forma de fluturas) .Se semneaza de persoana care-l intocmeste
si Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani.
c) stat de salarii –lichidare- cu toate datele conform legii .
Un exemplar se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul Economic si se
arhiveaza 50 de ani .
d) stat de concedii de odihna. Se semneaza de persoana care-l intocmeste si Directorul
Economic si se trimite la casieria unitatii pentru plata , unde ramane ca act justificativ pentru
inregistrarea in registrul de casa.
Ordin de deplasare(delegatie)
Serveste ca :
a. Dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea,
b. Document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate,

Ianuarie 2017 Page 34


c. Document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans,
d. Document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Se intocmeste de persoana care urmeaza a efectua deplasarea , intr-un exemplar , se semneaza de
seful departamentului(daca este nevoie de avans de deplasare se semneaza si de directorul economic
care aproba eliberarea din casierie a respectivei sume). La justificarea avansurilor acordate in
vederea procurarii de valori materiale sau a deplasarii , ordinul de deplasare se semneaza si de catre
directorul economic.

8. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor.

a) Jurnal de vanzari
Formulat tipizat fara regim special.
Serveste ca :
 Jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de
servicii,
 Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata,
 Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,
Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare
pentru determinarea TVA colectata datorata. Acest document se emite de progarmul de contabilitate
si are la baza facturile emise si borderoul de vanzare zilnic, de la casele de marcat.
Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si
a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se arhiveaza la
compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
b) Jurnal de cumparari
Formulat tipizat fara regim special.

Serveste ca :
 Jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor
de servicii,
 Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila,
 Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,
Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic elementele necesare
pentru determinarea TVA deductibila. Acest document se emite de progarmul de contabilitate si are
la baza facturile de la furnizori (facturi cu care s-au achizitionat valori materiale sau prestari de
servicii).
Circula la compartumentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a
respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe valoarea adaugata . Se arhiveaza la
compartimentul financiar-contabil si sta la baza intocmirii Decontului de TVA.
c) Factura(furnizor / client)
Serveste ca :
 Document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor ,
a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate ;
 Document de insotire a marfii pe timpul transportului ;

Ianuarie 2017 Page 35


 Document de incarcare in gestiunea primitorului ;
 Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
In cadrul unei societati facturile sunt intocmite de Departamentul vanzari in trei exemplare
(exemplarul albastru merge la client , cel verde in contabilitate iar cel rosu ramane la gestiunea care
l-a emis).–. o firma platitoare de TVA foloseste factura fiscala cod 14-4-10/A.
Se arhiveaza : la furnizor ; la departamentul vanzari(ex. 2) ; la compartimentul financiar-
contabil(ex. 1) ; la cumparator ; la compartimentul financiar-contabil(ex. 3) .
Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii, datorita unor conditii obiective si cu
totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite , pe timpul transportului de avizul de
insotire a marfii. Pentru bunurile livrate cu aviz de insotire a marfii , factura fiscala trebuie emisa in
termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii, fara a depasi finele lunii in care a avut loc
livrarea.

ATENTIE !!!!!!

Noul Codul fiscal, Legea nr. 227/2015, actualizat în data de Ianuarie.2017

Factura este, foarte probabil, cel mai des întalnit document contabil, fie că vorbim de persoane
fizice autorizate (PFA), întreprinderi mici şi mijlocii sau mari contribuabili.

Noul Cod fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie, stabileşte la art. 319, că sunt considerate facturi acele
documente sau mesaje, pe suport hârtie sau în format electronic, care îndeplinesc condiţiile
stabilite de actul normativ citat şi care cuprind, în mod obligatoriu, următoarele informaţii:

 numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
 data emiterii facturii;
 data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura
în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
 denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de
identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
 denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a
desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare
în scopuri de TVA, ale reprezentantului fiscal;
 denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de
înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta
este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
 denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un
reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la
art. 316 ale reprezentantului fiscal;
 denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi
particularităţile prevăzute în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace
de transport noi;

Ianuarie 2017 Page 36


 baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare
cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile,
remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul
unitar;
 indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele
taxei;
 în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea
"autofactură";
 în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile din
prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de
bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
 în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea "taxare inversă";
 în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea "regimul
marjei - agenţii de turism";
 dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă,
obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile "regimul marjei - bunuri second-
hand", "regimul marjei - opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecţie şi
antichităţi", după caz;
 în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau
parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea "TVA la încasare";
 o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi
ori documente pentru aceeaşi operaţiune.

Potrivit Codului Fiscal, orice persoană înregistrată în scopuri de TVA, care efectuează o livrare sau o
prestare de servicii pentru care se deduce TVA, trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, cel
târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei.

De asemenea, persoana impozabilă este obligată să emită o factură către fiecare beneficiar şi pentru
suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până
în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile.

Dacă beneficiarul nu este stabilit în România și și-a desemnat un reprezentant fiscal, factura trebuie
să mai conțină, pe lângă numele beneficiarului, și datele de identificare ale reprezentantului fiscal
(numele, adresa și codul de înregistrare fiscală).

Normele metologice de aplicare a Codului Fiscal precizează că, în cazul furnizorilor/prestatorilor cu


sediul activității economice în România, care au sedii secundare fără personalitate juridică pe
teritoriul României, pe facturile emise se va înscrie adresa sediului activității economice a persoanei
juridice și, opțional, se poate înscrie și adresa sediului secundar prin care au fost livrate bunurile
și/sau au fost prestate serviciile.

În cazul furnizorilor/prestatorilor cu sediul activității economice în afara României, care au sedii fixe
pe teritoriul României, pe facturile emise se va înscrie adresa sediului fix din România care a realizat

Ianuarie 2017 Page 37


livrarea de bunuri și/sau prestarea de servicii.

De asemenea, potrivit Legii societăților nr. 31/1990, pe orice factură întocmită de o societate trebuie
să se menționeze și denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registrul comerțului și
codul unic de înregistrare. În cazul societăților cu răspundere limitată, facturile vor conține și
capitalul social, iar pe facturile emise de societățile pe acțiuni trebuie menționate capitalul social
subscris, dar și cel vărsat.

Factura în format electronic

Pe lângă emiterea facturilor pe suport hârtie, persoanele impozabile au posibilitatea să opteze pentru
emiterea acestora în format electronic, cu condiţia îndeplinirii unui cumul de trei condiţii.

Mai exact, legislaţia fiscală stabileşte că facturile electronice au trei elemente specifice, după cum
urmează:

 autenticitatea originii – respectiv identitatea furnizorului sau a emitentului facturii;


 integritatea continutului – respectiv faptul că elementele obligatorii din conţinutul facturii
nu au suferit modificări din momentul în care factura a plecat de la furnizor şi până la
expirarea celor zece ani în care trebuie păstrată factura;
 lizibilitatea facturii – respectiv formatul facturii asigură citirea acesteia de către om; astfel,
în cazul în care avem o factură criptată, există şi o cheie de decriptare pe toată perioada în
care trebuie păstrată factura.

De altfel, elementele prezentate anterior, fie că vorbim despre factură pe suport hârtie sau în format
electronic, trebuie garantate de la momentul emiterii până la sfârşitul perioadei de stocare a facturii.

Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii:

a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;

b) data emiterii facturii;

c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în
care această dată este anterioară datei emiterii facturii;

Ianuarie 2017 Page 38


d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de
identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;

e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat


un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de
TVA, conform art. 316, ale reprezentantului fiscal;

f) denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de


înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o
persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;

g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un


reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art.
316 ale reprezentantului fiscal;

h) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularităţile


prevăzute la art. 266 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de
transport noi;

i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă,
scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele,
risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;

j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele
taxei;

k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea
"autofactură;"

l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile din prezentul
titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori
prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;

m) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea "taxare inversă";

n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea "regimul marjei -
agenţii de turism";

o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de
colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile "regimul marjei - bunuri second-hand", "regimul marjei -
opere de artă" sau "regimul marjei - obiecte de colecţie şi antichităţi", după caz;

p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a
livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea "TVA la încasare";

Ianuarie 2017 Page 39


r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori
documente pentru aceeaşi operaţiune.

De asemenea, tot pe prima pagina a facturii este obligatoriu sa fie mentionat numarul de
pagini pe care le contine factura si numarul total de pozitii cuprinse in factura
respectiva.

"Pe facturile emise si achitate pe baza de bonuri fiscale emise conform Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate
de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile ulterioare, nu este necesara
mentionarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficienta mentiunea
"conform bon fiscal nr./data", explica normele de aplicare a Codului fiscal.

9. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii generale.


a) Balanta de verificare
In cadrul unei societati care foloseste un soft contabil , este emisa de programul de contabilitate si
raspunde de exactitatea inregistrarilor seful contabil..
Serveste la :
 Verificarea exactitatii inregistrarilor
 Controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica
 Intocmirea situatiilor financiare
Nu ,circula fiind document de sinteza.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

10. Sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului.

Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii , comun si altor stiinte economice ,


care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa si valorica sau
numai valorica , dupa caz , a elementelor de activ si de pasiv aflate in patrimoniul unitatii la data la
care aceasta se efectueaza.
Principalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor patrimoniale de activ si
de pasiv sunt :
a) Decizia de inventariere ;
Decizia de inventariere este emisa de seful contabil cu acordul scris al conducerii compartimentului
financiar-contabil – Directorul Economic. Se emit astfel de decizii o singura data pe an pentru toate
gestiunile (de regula la sfarsitul anului) , in cazul schimbarii gestionarului si ori de cate ori este
nevoie in cursul anului.
b) Declaratia de inventar ;
Serveste ca declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestionarea valorilor materiale si banesti,
pe care o prezinta comisiei de inventariere.Se intocmeste intr-un exemplar, de gestionar, dupa

Ianuarie 2017 Page 40


sigilarea locurilor de pastrare a valorilor materiale si banesti de care raspunde gestionarul respectiv,
sau, acolo unde este posibil acest lucru, inainte de inceperea operatiei de inventariere, si se semneaza
de acesta

c) Lista de inventariere ;
Serveste ca :
 document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile societatii,
 document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri,
 document justificativ de intregisrare in evidenta magaziilor si in contabilitate a
plusurilor si minisurilor constatte,
 document pentru intocmirea registrului jurnal,
 document centralizator al operatiunilor de inventariere
Se listeaza din programul de contabilitate , listele de inventariere fara cantitati(doar cu simbolul si
denumirea ). Aceste liste se completeaza cu nr. De bucati gasite in timpul inventarului , « faptic » in
gestiune si la sfarsit se constata plusurile si minusurile. Listele sunt semnate pe fiecare fila de catre
gestionar si comisia de inventariere si impreuna cu Delaratia de inventar si Procesul verbal (intocmit
de comisia de inventariere cu concluziile inventarului) se predau la compartimentul financiar-
contabil pentru inregistrarea in contabilitate si arhivare.
d) Decizia de imputare ;
Serveste ca :
 Document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele incadrate in munca,
 Titlu executoriu in momentul comunicarii,
 Document de inregistrare in contabilitate.
Se intocmeste de catre serviciul Personal , pe baza documentatiei prezentate de contabilul sef (in
cazul lipsurilor in gestiune rezultate in urma inventarierii ) .se intocmeste in trei exemplare :
exemplarul 1 pentru compartimentul financiar-contabil pentru punerea in aplicare (retinerea pe stat),
exemplarul 2 pentru salariat si exemplarul 3 la dosarul de personal al salariatului.
e) Angajamentul de plata ;
Acest document serveste ca :
 angajament e plata , a unei sume ce reprezinta o paguba adusa unitatii patrimoniale,
 titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor ,
 titlu executoriu pentru executarea silita , in caz de nerespectarea angajamentului.
Se intocmeste intr-un exemplar , de persoana care isi ia angajamentul(in urma unui proces verbal sau
a unui referat din care rezulta paguba adusa societatii) si se arhiveaza in compartimentul financiar-
contabil. Acest angajament se da in fata juristului societatii , care are sarcina de a respecta legile si al
semna.
f) Registrul-inventar :
Acest registru in cadrul firmei se completeaza odata pe an avand la baza liste de
inventariere intocmite in fiecare gestiune(materii prime , materiale auxiliare, marfuri si produse) si
in fiecare departament(mijloacele fixe si obiectele de inventar).

11. Gestionarea, folosirea şi evidenţa formularelor cu regim special.

Ianuarie 2017 Page 41


In cadrul unei societati , evidenta formularelor cu regim special se tine la gestiunea de
materiale folosind pentru fiecare tip de formular “Fise de magazie a formularelor cu regim
special”. De gestionarea si folosirea acestor formulare raspunde contabilul sef . Nu se elibereaza
din gestiune asemenea formulare pana nu se prezinta contabilului sef un raport in care se
consemneaza cum s-au folosit formularele ridicate anterior.

IX.CONTUL SI SISTEMUL DE CONTURI


Definim contul ca un model de evidenta si calcul în expresie valorica si uneori cantitativa a
starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca un model de înregistrare cronologica a evolutiei
acestora.
Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic
determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care poate fi : bun
economic de o anumita destinatie ca de exemplu: mijloc fix, materie prima , produs finit, marfa,
numerar in casieria unitatii, disponibil la banca etc.
sursa de finantare in functie de modul de provenienta a bunurilor economice , ca de exemplu: capital
social, credite bancare pe termen lung, mediu, scurt, datorii fata de furnizori, fata de bugetul statului
etc.
proces economic care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele circuitului economic, ca de exemplu:
aprovizionarea cu marfuri si materiale, productia de bunuri materiale, lucrari si servicii, vanzarea
produselor si marfurilor
rezultat financiar care se prezinta sub forma de profit sau pierdere
Dupa inregistrarea in conturi distincte a existentului de bunuri economice, surse de
finantare sau procese economice la inceputul exercitiului financiar si a modificarilor acestora pe
parcursul perioadei respective , se intocmeste la sfarsit pe baza datelor inregistrate in ele, bilantul
contabil care reflecta situatia economica si financiara a unitatii patrimoniale in totalitatea ei .Aceasta
inseamna ca obiectul contabilitatii se realizeaza nu prin intocmirea a cate unui bilant dupa fiecare
operatie economica si financiara in parte , ci prin inregistrarea completa si neintrerupta in conturi, pe
baza de documente, a tuturor operatiilor economice si financiare respective, urmand ca bilantul sa se
intocmeasca la sfarsitul exercitiului financiar pentru generalizarea datelor din conturi .Pentru a da
posibilitatea acestei generalizari contabilitatea foloseste la inregistrarea operatiilor economice si
financiare in conturi, exprimarea valorica (etalonul banesc sau monetar )
In scopul controlului integritatii elementelor patrimoniale aflate in proprietatea intreprinderii
atat sub aspect valoric cat si din punct de vedere cantitativ, la inregistrarea operatiilor economice si
financiare respective in conturi se foloseste alaturi de etalonul monetar si etalonul natural.Spre
deosebire insa de inregistrarile curente in conturi , la generalizarea periodica facuta cu ajutorul
bilantului, nu se foloseste exprimarea cantitativa.
Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea obiectului sau
de studiu constituie sistemul conturilor .

Ianuarie 2017 Page 42


Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca intrumente curente de lucru ale
contabilitatii conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia , indeplinind anumite functii ,
dintre carea cele mai importante sunt urmatoarele:
functia economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun
economic, sursa de finantare , proces economic, sau rezultat financiar , care determina insasi
continutul economic al contului respectiv .
functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de
conturi stau la baza unor indicatori statistici, cum ar fi cei cu privire la volumul productiei
globale, al productiei marfa etc
functia de calcul se intalneste la toate conturile si pe baza ei se calculeaza
situatia tuturor elementelor patrimoniale in diferite momente ale activitatii economice , se
calculeaza costul efectiv al productiei , rezultatele financiare etc.
functia de control, pe care o indeplinesc conturile , consta in folosirea
datelor si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii patrimoniului unitatii , controlul
nivelului cheltuielilor de aprovizionare, de productie, de desfacere a produselor finite si marfurilor
etc.
functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca in ele se
inregistreaza bunurile economice, sursele de finantare si procese economice pe elemente
omogene reflectindu-se in fiecare cont toate operatiile care se refera la un anume element
functia de sistematizare este realizata de fiecare cont in cadrul sau, prin
inregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca modificari in sensul
cresterii , majorarii, de acelea care determina scaderi , micsorari ale aceluiasi element .
functia contabila a conturilor consta intr-un anumit mod de inregistrare in cadrul lor a cresterilor
si micsorarilor determinate de operatiile economice si financiare cu elementele patrimoniale la care
se refera in raport cu continutul economic al conturilor respective. Deci functia contabila este
determinata de continutul economic al conturilor si in baza ei se asigura exercitarea de catre acestea ,
a tuturor celorlalte functii enumerate mai sus .

Structura contului

Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia care este:


denumirea sau titlul contului
explicatia operatiei economice inregistrate in cont
debitul si creditul contului
rulajul contului
total sume
soldul contului

1. Denumirea sau titlul contului


Pentru a se putea identifica din totalitatea conturilor , fiecare cont are o denumire
stabilita cat mai aproape sau , daca este posibil sa se identifice cu denumirea elementului

Ianuarie 2017 Page 43


patrimonial pentru care se deschide

2. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont


Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative, iar pe
baza acestora se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv, fie contabil.
Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate in
cont .Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont , sa se inscrie
simbolul contului corespondent

3. Debitul si Creditul contului


Debitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. Denumirea de debit vine de
la latinescul “debere” – a datora.
Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de credit vine
de la latinescul “ credere” – a avea incredere
Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul
economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli debitul
reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul reprezinta micsorarile de active
si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp.
Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta micsorari de pasive
si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si venituri , pe o anumita perioada de
timp. A inscrie o suma in debitul unui cont , inseamna a debita acel cont iar a inscrie o suma in
creditul unui cont , inseamna credita acel cont.

4.Rulajul contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele initiale
formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al rulajului
contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel , daca conturile sunt
deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de active si cheltuieli , iar
rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli , pe o perioada de timp. Daca conturile
sunt deschise pentru pasive si venituri , rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar
rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe o perioada de timp .

5.Total sume
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din existentele initiale
si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total sume debitoare si total sume
creditoare. Continutul economic al elementului contului “Total sume” este diferit in functie de
continutul economic al contului
In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine insumind
wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume creditoare se identifica cu
rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu rulajul
debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume creditoare se obtine
insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri de pasive,pe o perioada de timp

Ianuarie 2017 Page 44


In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se identifica cu
rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale .

Reguli de functionare a conturilor


Pentru inregistrarea operatiilor economice in conturi trebuie sa se cunoasca regulile de
functionare a conturilor .Se cunoaste ca in procesul de instruire in domeniul contabilitatii exista doua
metode si anume :
pornind de la bilant la cont
pornind de la cont la bilant

Prima regula de functionare a conturilor:


-conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale de active ,
preluate din activul bilantului initial
-conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele initiale de
pasive , preluate din pasivul bilantului initial
A doua regula de functionare a conturilor:
-conturile de activ se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli, determinate de
operatiile economice, consemnate in documentele justificative
-conturile de pasiv se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri , determinate de
operatiile economice , consemnate in documentele justificative
A treia regula de functionare a conturilor:
-conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de cative si cheltuieli determinate de operatiile
economice,consemnate in documentele justificative
-conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate de operatiile
economice , consemnate in documente justificative
A patra regula de functionare a conturilor :
-conturile de activ pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de activ la un
moment dat
-conturile de pasiv pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de pasiv la un moment
dat

Dubla inregistrare si corespondenta conturilor


Inregistrarea corecta a operatiilor economice si financiare in conturi necesita cunoasterea nu
numai a regulilor de functionare a conturilor ci si altor probleme determinate de trasaturile specifice
ale metodei contabilitatii asa cum ar fi dubla inregistrare si corespondenta conturilor.
Reflectarea operatiilor economice si financiare cu ajutorul bilantului contabil s-a facut prin
modificarea a cel putin doua posturi , fie de aceeasi parte a bilantului , fie din ambele parti ale
bilantului , concomitent cu aceeasi suma . Cum posturilor din bilant le corespund in contabilitatea
curenta conturile aceasta inseamna ca reflectarea operatiilor respective in contabilitatea curenta se
face cu ajutorul a cel putin doua conturi , fie de activ, fie de pasiv, fie unul de activ si celalalt de
pasiv .Deci orice inregistrare economica sau financiara producand o dubla modificare de bilant se va
reflecta in contabilitatea curenta printr-o dubla inregistrare in conturi , concomitent si cu aceeasi
suma

Ianuarie 2017 Page 45


Rezulta ca dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei
operatii economice sau financiare in doua conturi si anume in debitul unui cont si in creditul celuilalt
cont
Inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza
dublei inregistrari , determina o legatura stransa intre conturile utilizate de aceasta , reunindu-le pe
toate intr-un sistem coerent , astfel incit se creeaza posibilitatea reflectarii intergrale si ca un tot
unitar a obiectului sau
Legatura reciproca creata intre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu ocazia
inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei inregistrari
poarta denumirea de corespondenta conturilor , iar conturile intre care se stabileste o astfel de
legatura se numesc conturi corespondente.
Stabilirea corecta a conturilor corespondente pentru operatiile economice si financiare care
fac obiectul inregistrarilor in contabilitatea curenta prezinta importanta deosebita , intrucat din
corespondenta lor se poate deduce continutul economic al fiecarei operatii in parte fara a mai apela la
documentele justificative si totodata se asigura intocmirea unor bilanturi reale
In raport cu modificarile pe care le produc operatiile economice si financiare in bilant
corespondenta conturilor se poate stabili fie numai intre conturile de activ , cand se produc
modificari numai in activul bilantului, fie numai intre conturile de pasiv , cand se produc modificari
numai in pasivul bilantului , fie intre conturile de activ si cele de pasiv, atunci cand operatia
economica sau financiara produce modificari concomitente si cu aceeasi suma in ambele parti ale
bilantului.

Analiza contabila a operatiunilor economice si financiare


Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii
economice sau financiare in parte prin descompunerea ei in elementele componente in scopul
stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se
inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma
Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea
inregistrarii lor in conturi , parcurge in general urmatoarele etape :
a)Stabilirea naturii si , respectiv a continutului operatiei economice sau financiare
supusa analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se refera ea
b)Determinarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau financiara in bilant ,
respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica , a sensului modificarilor in cauza si a
continutului economic al acestora
c)Stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate , a conturilor corespondente in
care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata
d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii conturilor corespondente –
debit sau credit- in care urmeaza sa se inregistreze operatia analizata, adica a formulei contabile.

Formula contabila
Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si

Ianuarie 2017 Page 46


cuprinde urmatoarele componente :
-contul corespondent debitor , scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii
-contul corespondent creditor , scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii
-semnul “=”care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile
corespondente
-sumele inscrise in conturile corespondente
Daca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte componente cum
sunt: data la care a avut loc operatia economica , documentul care sta la baza operatiei
economice si explicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul contabil
Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel:
a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt:
-formule contabile simple
-formule contabile complexe
-formule contabile compuse
Formulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate
operatii economice care se genereaza modificari numai in doua elemente patrimoniale numite simple
Formulele contabile complexe se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate
operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua elemente patrimoniale. Ele se
prezinta in doua variante :
-Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi corespondente
creditoare
-cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi corespondente
debitoare
Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente debitoare si doua
sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu sunt agreate in toate cazurile
deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu sumele adecvate.
b) Dupa scopul pentru care se intocmesc
formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare
a planului de conturi , deci normale , corecte
formule contabile de corectare numite si de stornare
Formulele contabile de corectare sau de stornare pot fi :
1)de stornare in negru
2)de stornare in rosu

1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronat


intocmite si intocmirea formulei contabile corecte

2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile eronate, dar cu
sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in chenar .Acest lucru se
explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie sau chenar se scade, fiind cu
semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale .

Ianuarie 2017 Page 47


Conturile sintetice si analitice
In contabilitate pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din cadrul
intreprinderii in totalitatea lor si pe partile componente, se folosesc doua feluri de conturi conturi
sintetice si conturi analitice.

Conturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se


reflecta bunurile economice, procesele economice si sursele de finantare a acestora in unitatea lor ,
grupate dupa caracteristicile generale, iar conturile analitice sunt folosite pentru a reflecta
concomitent , partile componente ale elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice ,
dupa insusirile lor specifice.
Conturile sintetice se folosesc din necesitatea generalizarii datelor referitoare la existenta si
miscarea elementelor patrimoniale. Aceasta determina faptul ca toate operatiile economice si
financiare inregistrate in aceste conturi trebuie sa fie exprimate in etalon monetarSpre deosebire de
conturile sintetice care inregistreza elementele patrimoniale grupate
dupa caracteristicile lor generale, conturile analitice inregistreaza elementele respective
individualizate dupa insusirile specifice .Deci ele permit detalierea , adancirea, dezvoltarea conturilor
sintetice , fiind socotite conturi detaliate ale conturilor sintetice
Numarul conturilor analitice pe care le poate dezvolta un cont sintetic este determinat de
natura bunurilor economice , a proceselor economice si a surselor de finantare reflectate in contul
sintetic respectiv si de necesitatile de detaliere a cunoasterii continutului economic al acestora cu
ajutorul informatiilor contabile.
In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strinsa legatura contabilitatea
sintetica si contabilitatea analitica . Orice operatie economica sau financiara inregistrata in
contabilitatea analitica este necesar a fi reflectata si in cea sintetica .
Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi regulidupa care functioneaza si contul sintetic
de care apartin , deoarece in ambele categorii de conturi se inregistreaza aceleasi elemente
patrimoniale si deci au acelasi continut economic. Cu toate acestea reflectarea operatiilor economice
si finaciare in conturile analitice prezinta unele particularitati fata de conturile sintetice. Astfel spre
deosebire de conturile sintetice in care elementele patrimoniale se inregistreaza numai valoric , in
conturile analitice elementele respective se pot reflecta fie numai valoric ca si in conturile sintetice –
asa cum este cazul bunurilor economice nemateriale , procelor economice si surselor de finantare –
fie cantitativ si valoric in functie de natura elementelor respective – ca in cazul bunurilor economice
materiale , imobilizarilor corporale si stocurilor
Utilizarea conturilor analitice prezinta o importanta deosebita pentru activitatea unitatii
patrimoniale intrucat creeaza posibilitatea efectuarii controlului gestionar prin urmarirea existentului
si miscarii fiecarui element patrimonial in parte pe partile componente , contribuind astfel la
asigurarea integritatii patrimoniului. Aceasta intrucat se reflecta pe elemente patrimoniale distincte ,
intrarile,iesirile si stocurile, cantitativ si valoric, in cadrul fiecarui depozit, magazin sau sectie de
productie a intreprinderii . De asemenea pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu
exactitate drepturile si obligatiile unitatii patrimoniale fata de alte persoane juridice si fizice, separat

Ianuarie 2017 Page 48


pentru fiecare dintre acestea , se determina costul productiei , separat pentru fiecare sectie atelier sau
faza de fabricatie si in cadrul acestora pe produse , comenzi , lucrari si servicii
Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de sistematizare a
informatiilor contabile , inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu ajutorul conturilor sintetice.
Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea detalierii cunoasterii distincte a tuturor
elementelor obiectului contabilitatii .Generalizarea informatiilor contabile se realizeaza prin
centralizarea datelor din conturile sintetice cu ajutorul balantei de verificare si in final in cadrul
bilantului unde apar numai soldurile conturilor sintetice
Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile datorita
legaturilor reciproce care exista intre conturile sintetice si conturile analitica

Tehnici de inregistrare in conturi


Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului economic al
patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor tehnici de inregistrare cum sunt :
a) Tehnica inregistrarii directe – reprezinta regula in construirea conturilor necesare reflectarii
circuitului patrimonial .Potrivit acestei tehnici exista o congruenta intre miscarea reala economica
sau financiara si oglindirea ei in conturi. Cele doua conturi corespondente care se debiteaza si se
crediteaza corespund celor doua elemente patrimoniale intre care se stabileste raportul de echivalenta
specific miscarii de valoare economica.
b) Tehnica inregistrarii indirecte – este folosita pentru reflectarea pe o cale intermediara a miscarii
economice sau financiare .In acest scop sunt utilizate conturi distincte de cele care s-ar putea asocia
direct elementelor patrimoniale modificate
c) Tehnica inregistrarii desfasurate -presupune folosirea unui numar mai mare de
conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica sau financiara
d)Tehnica inregistrarii in doua circuite - este determinata in special de comenzile
informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi in gestiunea interna a
patrimoniului .Primul circuit denumit deev identa sau gestiune financiara furnizeaza informatia de
decontare a patrimoniului , iar cel de-al doilea , denumit
operativsau intern de gestiune asigura informatia de reflectare si control privind
activitatea interna transformatoare
e) Tehnica inregistrarii de lichidare sau inchidere – se foloseste pentru operatiile de calcul si inchidere
a soldului unor conturi care apar in cadrul inregistrarilor desfasurate. Pe aceasta cale se pune in
evidenta soldul unui cont care se transfera in continuare altui cont .Ele nu sunt expresia sau nu
corespund unor miscari reale economice sau financiare.
f) Tehnica inregistrarii prin contragere – utilizeaza un numar mai mic de inregistrari in conturi , ca
rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice efectuate simultan, fie prin inlocuirea lor
partiala sau totala cu diverse aranjamente financiare.

Ianuarie 2017 Page 49


Evidenta cronologica
Pentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fie
consemnate in documente primare , numite si documente justificative. Aceste documente primare se
pot prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se centralizeaza pe anumite perioade de
timp. Prelucrarea in contabilitate presupune mai intii , dupa parcurgerea etapelor analizei contabile ,
intocmirea formulelor contabile fie direct pe fiecare document , fie pe centralizatoare, operatie
numita contare
In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca formulele contabile fara a
avea la baza un document. Asa este cazul stornarilor a inchiderii conturilor de cheltuieli si
venituri .in asemenea cazuri contarea se face pe un document tipizat numit “Nota de Contabilitate”.
Dupa ce s-a realizat contarea pe documentele primare, centralizatoare sau note de
contabilitate, fiecare formula contabila se inscrie in ordine strict cronologica avand in vedere data la
care au loc operatiile economice in documentul “Registru Jurnal” . Acest registru se prezinta sub
forma legata, foi volante sau listari informatice in cazul prelucrarii automate a datelor. Unitatile
patrimoniale pot utiliza un singur registru jurnal daca au un volum mai mic de operatiuni.Iar cele
care au un volum mai mare de operatiuni pot utiliza pentru detaliere registre-jurnal auxiliare cum ar
fi : operatii de casa, de banca, decontari cu furnizorii, vanzari etc.Aceste unitati inregistreaza sumele
centralizate din registrele auxiliare in Registrul-Jurnal general periodic , chiar lunar.
Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept , la inceperea
activitatii , la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.se arhiveaza de catre
unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele justificative care au stat la baza
intocmirii lui. Operatiile economice inregistrate in registru jurnal primesc un numar de inregistrare ,
incepand cu 1 ianuarie sau cu data inceperii activitatii
Evidenta cronologica sta la baza inregistrarii sistematice a operatiilor economice.Daca in
evidenta cronologica , operatiile economice se inscriu in ordinea in care au loc , indiferent de felul
operatiilor economice, in evidenta sistematica se separa informatiile economice dupa natura lor
(dupa continutul economic).Evidenta sistematica se realizeaza cu ajutorul registrului “Cartea –Mare”

Clasificarea conturilor
Clasificarea conturilor se poate face avand in vedere mai multe criterii , fiecare din ele
da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si comune ale acestora Principalele criterii in
functie de care se pot clasifica conturile sunt : a) Dupa functia economica
– conturi de activ
conturi de pasiv
b) Dupa sfera de cuprindere
conturi sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene ale elementelor patrimoniale , din
punct de vedere a continutului lor.Pentru agentii economici din Romania, exista conturi sintetice de
gradul I si conturi sintetice de gradul II. Conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II.
Conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu trei cifre si sunt utilizate de catre unitatile
patrimoniale mici si mijlocii Conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre si sunt
utilizate obligatoriu de catre agentii economici mari

Ianuarie 2017 Page 50


conturi analitice sunt detalieri ale conturilor sintetice si nu au un caracter de obligativitate. Deci ele
se deschid facultativ , diferit de la unitate la unitate , in functie de necesitatile de informare ale
factorilor de decizie
c) Dupa continutul economic
- conturi bilantiere (de situatie)
-conturi deschise pentru active
-conturi deschise pentru pasive
- conturi de rezultate
-conturi de cheltuieli
-conturi de venituri
- conturi de gestiune
- conturi in afara bilantului

X.BALANTA DE VERIFICARE

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei


contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi ,
legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice,
precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare , in care se inscriu
datele valorice preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii
dublei inregistrari si corespondentei conturilor .Aceste egalitati exprima un echilibru
permanent intre aceste date , de unde provine si denumirea de balanta.
Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala , fiecare cont fiind
inscris cu soldul initial , rulajele perioadei curente , totalul sumelor si soldul final de la sfarsitul lunii
pentru care se incheie balanta respectiva

Functiile balantei
A. Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi -
consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi , prin
intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de
verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorulei.
B. Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant – balanta de verificare
concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a

Ianuarie 2017 Page 51


unitatii .Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual
reprezinta soldurile finale ale conturilor , preluate din balanta de verificare,
prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului.
C. Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice – consta in
intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont
sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se
controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul
sintetic si conturile sale analitice.
D. Functia de centralizare a existentelor , miscarilor si transformarilor elementelor
patrimoniale – gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul
balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul
modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic,
rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate.Balanta de
verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu
cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate
E. Functia de analiza a activitatii economice – are un rol deosebit de important in
analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul
dintre doua bilanturi , fiind astfel singurul instrument care furnizeaza informatiile
necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.

Clasificarea balantelor de verificare


Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii :
1. Dupa natura contuirlor pe care le contine
-balante de verificare ale conturilor sintetice, se intocmesc pe baza datelor preluate
din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei
unitati patrimoniale, intr-o perioada de gestiune
-balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii
balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de
verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat pe conturi analitice
2. Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind :
-Balanta de verificare cu o singura egalitate, se prezinta in doua variante fie ca o balanta a sumelor,
fie ca o balanta a soldurilor
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Sau
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
-Balanta conturilor cu doua egalitati , denumita si balanta sumelor si soldurilor
rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor.Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul
sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si
creditoare.Egalitatile ei sunt :

Ianuarie 2017 Page 52


Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
si
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
-Balanta de verificare cu trei egalitati, se caracterizeaza prin separarea soldurilor
itiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante:
-balanta tabelara
-balanta de verificare sah
Egalitatile ei sunt:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
si
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
si
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie :totalul
rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica(din
Registrul Jurnal) .Desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu
reflecta natura operatiilor efectuate.Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de
verificare cu trei egalitati in forma sah.
Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile
economice in functie de continutul lor economic
-balanta de verificare cu patru egalitati, este o combinare a balantei de sume si solduri
cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale .De aceea ea mai poarta denumirea de balanta cu rulaje
lunare cu sume precedente .Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati
Totalul sumelor debitoare dinbalanta (perioada)precedenta
Totalul rulajelor debitoare alelunii curente
Totalul sumelor debitoare la dataintocmirii balantei
Totalul soldurilor finale debitoare
Totalul sumelor creditoare dinbalanta (perioada)precedenta
Totalul rulajelor creditoare alelunii curente
Totalul sumelor creditoare ladata intocmirii balantei
Totalul soldurilor finalecreditoare
Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere
din continutul diferit al primelor coloane ,astfel :
a)in cazul lunii ianuarie , balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare
si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si
creditoare
b)la sfarsitul celorlalte luni ale anului primele doua coloane contin date privind totalul
sumelor precedente debitoare si creditoare

Intocmirea balantei de verificare


Balantele de verificare se intocmesc lunar si ori de cate ori este necesar, in scopul
verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi si pentru intocmirea
bilantului contabil

Ianuarie 2017 Page 53


In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueza urmatoarele lucrari :
Se trec toate operatiile din evidenta cronologica (Registrul-Jurnal) in evidenta
sistematica(Registrul Cartea Mare), pana la data cand urmeaza a se intocmi balanta
de verificare.
Se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se determina
soldul lor
Se transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare
Se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile dintre coloanele
perechi

Identificarea erorilor de inregistrare contabila cu ajutorul balantelor de verificare


Erorile de inregistrare contabila dupa posibilitatile de identificare se impart in doua
categorii:
A. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor egalitati
valorice din cadrul balantelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice.Din aceasta grupa de erori
fac parte :
Erori de intocmire a balantelor de verificare se grupeaza in
a)erori ce se produc cu ocazia adunarii coloanelor balantei de verificare si care
se identifica prin repetarea calculelor
b)erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor , rulajelor si soldurilor conturilor
din Registrul Cartea Mare in formularul de balanta .Aceste erori se identifica prin punctare
adica prin confruntarea tuturor elementelor valorice transcrise in balanta de verificare cu cele din
evidenta sistematica
Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datoreaza unor
calcule gresite , efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor, totalului sumelor si soldurilor
conturilor.Identificarea si corectarea acestor erori se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui
cont in parte
Erori de inregistrare in evidenta sistematica se datoreaza transcrierii gresite
a unor sume din Registrul Jurnal in Cartea Mare .Identificarea lor se realizeaza prin punctarea intre
cele doua registre
Erori de stabilire a sumelor in formulele contabile din evidenta cronologica
se datoreaza adunarii gresite a sumelor in cadrul formulelor contabile complexe in evidenta
cronologica.Aceste erori se identifica prin refacerea calculelor formulelor contabile complexe si prin
punctarea acestor inregistrari cu documentele care au stat la baza lor.
Identificarea si inlaturarea acestor erori se face in ordine inversa celei in care s-au
desfasurat lucrarile de intocmire a balantei de verificare .
B. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor corelatii
valorice din cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor de verificare ale
conturilor analitice. Principalele categorii de erori sunt :
Omisiunile de inregistrarea contabila constau in faptul ca anumita operatii
economice au ramas neinregistrate in contabilitatea curenta .Astfel de erori se identifica prin:
punctarea documentelor care stau la baza inregistrarilor, fie ca urmare a reclamatiilor primite de la
corespondentii unitatii in legatura cu operatiile economice respective.datorita acestor erori apar

Ianuarie 2017 Page 54


anumite anomalii in conturi cum ar fi :
-solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de activ
-drepturi de creanta neincasate sau datorii banesti neachitate in termenele stabilite
Erorile de compensatie se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din
documente in Registrul Jurnal sau din acesta in Registrul Cartea Mare .Identificarea acestor erori este
posibila datorita soldurilor nefiresti ce apar la unele conturi analitice, precum si in urma reclamatiilor
primite de la terti
Erorile de imputatie se datoreaza transcrierii unor sume exacte ca marime
din evidenta cronologica in evidenta sistematica atat in debit cat si in credit , insa nu in conturile la
care trebuiau sa fie trecute ci in alte conturi care nu corespund continutului economic al operatiei
respective.Aceste erori se identifica ca in cazul precedent
Erorile de inregistrare in evidenta cronologica se produc datorita
oarelor cauze : -stabilirea gresita a unor conturi corespondente
-inregistrarea unei operatii economice de doua ori
-inversarea formulei contabile
-intocmirea corecta a formulei contabile dar cu alta suma
Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balantei de verificare sah , care pe langa
unele egalitati valorice, reda si corespondenta conturilor.

XI.EVALUAREA PATRIMONIULUI IN CONTABILITATE

Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabile care consta in cuantificarea si


exprimarea valorica in etalon banesc a existentei miscarii si transformarii patrimoniului economic
pentru a-l reflecta in contabilitate. Sunt evaluate astfel: bunurile materiale, creantele, obligatiile,
cheltuielile si veniturile, rezultatele financiare, folosindu-se in acest scop preturile si tarifele. Fara
eveluare nu se poate realiza contabilitatea unitatilor patrimoniale.
Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse evaluarii
exprimate cantitativ cu elementele banesti concretizate in preturi, tarife pentru costuri.

Ianuarie 2017 Page 55


Principiile evaluarii
a) Principiul stabilirii obiectului evaluarii
Obiectul evaluarii reprezinta totalitatea elementelor supuse evaluarii, delimitate in
timp si spatiu.
b) principiul valorii reale conform caruia elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea reala in
vederea asigurarii unui bilant real. Valoarea reala este valoarea de utilitate a bunului in momentul
respectiv care se stabileste prin luarea in considerare a starii fizice, pretului de piata al bunurilor
asemanatoare, amplasarea si utilitatea lor.
In cazul creantelor si datoriilor valoarea de utilitate se determina
tinandu-se seama de valoarea probabila care se va incasa, respectiv care trebuie platita
c) Principiul alegerii formei de evaluare conform caruia evaluarea operatiunilor din
categoria curenta se face la costuri de productie efective.
d) Principiul prudentei conform caruia la evaluarea elementelor patrimoniale se tine
seama de deprecieri, riscuri si pierderi posibile de inregistrare
e) Principiul permanentei metodelor care presupune continuitatea in aplicarea normelor si regulilor
utilizate in tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul pentru asigurarea
comparabilitatii informatiilor.

PRETURILE SI IMPLICATIILE LOR IN CONTABILITATE


I. COSTURILE sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii produselor,
lucrarilor sau serviciilor. Costurile se folosesc atat pentru evaluarea bunurilor achizitionate din afara
unitatii (cost de achizitie). Se mai utilizeaza si notiunea de COST COMPLET sau COMERCIAL la
care se evalueaza bunurile obtinute din productie proprie si vandute in afara unitatii.

COSTUL DE ACHIZITIE (al materiei prime si materialelor) include:


1. pretul de cumparare – negociat si inscris in factura primita de la furnizor
2. eventualele cheltuieli de transport, depozitare, manipulare suportate de cumparatori
3. unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de functionare a
anumitor bunuri (mijloace fixe)
4. eventuale taxe nedeductibile

COSTUL DE PRODUCTIE se compune din


1. costul de achizitie al materiei prime si materialelor consemnate
2. cheltuieli de prelucrare a materiei prime in vederea transformarii in produs finit (salarii directe,
aditionale la salrii directe, amortizarea capitalului fix si cota din cheltuielile indirecte ce revin
produsului respectiv)
3. cheltuieli generale ale sectiei

COSTUL COMPLET (costul de desfacere sau comercial) cuprinde:


1. costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor
2. cheltuieli de desfacere pentru bunurile livrate si cheltuielile generale ale
intreprinderii

Ianuarie 2017 Page 56


II. PRETURILE reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile vandute. Pentru
furnizori ele sunt preturi de vanzare iar pentru cumparatori ele reprezinta preturi de cumparare sau
achizitie.
PRETURILE CU RIDICATA sunt preturi la care se vand bunurile intre agentii
economici. Se compun din:
1. pretul producatorului care include:
1.1.costul complet al bunurilor vandute
1.2 profitul producatorului
2. pretul de livrare care include:
2.1 accize pentru unele bunuri
2.2 taxa pe valoarea adaugata (TVA deductibila)
2.3 comision

PRETURILE CU AMANUNTUL sunt preturile la care se vand marfurile catre


consumatorul final (populatie) si se compun din:
1. pretul cu ridicata
2. adaosul comercial – care trebuie sa acopere cheltuielile de circulatie si profitul
unitatii comerciale
3. TVA colectata
Adaosul comercial declarat de unitatea care desface bunurile este destinat acoperirii
cheltuielilor de circulatie ale acestora si realizarea unei rate a profitului in conditii de concurenta.
Bunurile se mai pot evalua la pretul pietei adica suma la care se poate procura bunul in
ziua evaluarii in functie de formarea preturilor pe baza cererii si ofertei.
Mai intalnim in practica financiaro-contabila pretul de facturare, livrare pentru
furnizare sau de achizitie pentru cumparatori si pret efectiv sau antecalculat de productie.

III TARIFELE sunt elemente banesti asemanatoare preturilor cu ajutorul carora se


evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate, precum si munca depusa de salariati.
Tarifele se formeaza asemanator cu preturile dar se porneste de la costurile de productie si nu de la
cel complet deoarece lucrarile si serviciile nu necesita cheltuieli de desfacere.

IV VALORILE au acelasi continut si rol in evaluare ca si preturile dar ele tin seama de
pretul pietei la un moment dat.
Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vederea evaluarii in
contabilitate curenta consta in evaluarea la cost istoric denumit si valoare contabila.

Momentele si formele de evaluare a elementelor patrimoniale


Evaluarea elementelor patrimoniale se face in diferite momente ale desfasurarii

Ianuarie 2017 Page 57


activitatii economice:
- la intrarea bunurilor in patrimoniu
- la iesirea lor din patrimoniu
- la inventariere
- cu ocazia inchiderii exercitiului economico-financiar.

Evaluarea la intrarea in patrimoniu se realizeaza in functie de modul de dobandire:


a) bunurile aduse ca aport in natura cu ocazia constituirii sau fuziunii unor unitati patrimoniale, se
evalueaza la valoarea prevazuta in actul de evaluare, valoare determinata prin expertiza tehnica
numita valoare de aport.
b) bunurile dobandite prin titlul gratuit sau prin donatie se evalueaza la valoarea de utilitate in functie
de pretul pietii. starea sau amplasarea bunurilor. Valoarea de utilitate reprezinta pretul presupus ca il
accepta un client in functie de utilitatea bunurilor pentru unitatea respectiva.
c) bunuri dobandite cu titlu oneros (contra plata se avalueaza la costul de achizitie)
d) bunuri obtinute din productie proprie – se inregistreaza la cost de productie efectiv
e) creantele si datoriile sunt evaluate si inregistrate la valoarea nominala inscrisa in
documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta sau datoriile
Aceste valori cu care se inregistreaza bunurile la intrare in patrimoniu se numesc
valori de intrare sau valori de inregistrare contabila sau costul istoric.

Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau la trecerea in consum

Bunurile iesite din unitate sau din depozite (vandute sau consumate) se evalueaza si se inregistreaza,
se scad din gestiune, la valoare lor de intrare denumita si valoare de intrare; deoarece preturile
unitare si implicit valoarea de intrare pentru acelasi bun pot diferi de la o intrare la alta, apar
dificultati la stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite intru cat ordinea iesirilor poate sa
difere de ordinea intrarilor si deci se pune problema alegerii preturilor unitare care sa fie utilizate
pentru evaluarea acestora.
In acest scop se poate utiliza una din urmatoarele metode:
a) Metoda primei intrari – primei iesiri FIFO potrivit careia costul unitar de achizitie al
primei intrari lot se atribuie primei iesiri; dupa epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de
achizitie al celui de-al doilea lot intrat s.a.m.d.
Metoda prezinta dezavantajul ca in perioada de inflatie apare un profit brut mai mare
decat cel real si unitatea va plati impozit pe profit mai mare.
b) Metoda ultimului intrat – primul iesit LIFO adica pentru iesiri se atribuie costurile de
achizitie in ordine inversa intrarilor. Primele cantitati iesite se evalueaza la pretul de achizitie al
ultimei intrari si dupa epuizarea lotului se face la preturile lotului achizitie inaintea acestuia s.a.m.d.
Dezavantaj al metodei: in perioade de infaltie are loc micsorarea profitului brut al
unitatii.c) Metoda costului unitar mediu ponderat CUMP calculat dupa fiecare intrare cu
formula:
valoarea stocului initial + valoarea intrarilor
CUMP =-------------------------------------------------------------
cantitatea din stocul initial + cantitatea intrata

Ianuarie 2017 Page 58


CUMP x cantitatea iesita = valoarea materialelor iesite
d) Metoda costului standard presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a
iesirilor de obicei pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare.
Diferentele intre pretul real si cel standard se inregistreaza in contabilitate intr-un cont
separat. Pentru a calcula la valoarea reala se adauga la costul standard diferentele aferente.

Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere


Cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de utilitate
denumita si valoare de inventar. Valoarea de intrare (valoarea contabila sau costul istoric) se pune de
acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop valoarea de intrare se compara cu valoarea de utilitate
stabilita. Din comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare. Aceste diferente se solutioneaza
diferit pentru active respectiv pasive.

A. Cazul elementelor de activ


a) diferentele constatate in plus nu se inregistreaza iar activele se mentin inregistrate in
contabilitatea curenta la valoare lor de intrare sau cost istoric
b) diferentele constatate in minus intre valoarea de inventariere si cea de intrare
reprezinta o depreciere care poate fi:
- ireversibila si atunci se inregistreaza ca amortizare iar imobilizarile depreciate se
mentin la valoarea lor de intrare
- reversibila (specifica stocurilor de active circulante in materiale). Pentru acestea se
constituie provizioane, stocurile raman inregistrate in contabilitate la valoarea lor de intrare.

B. Cazul elementelor de pasiv


a) diferentele constatate in plus se inregistreaza prin constituirea unui provizion iar
pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare
b) diferentele constatate in minus nu se inregistreaza.

Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar


La sfarsitul perioadelor de gestiune, cu ocazia inchiderii exercitiului financiar, evaluarea prin
bilant a elementelor patrimoniale se face astfel incat la valoarea de intrare nominala si valoarea
contabila pusa de acord cu rezultatul inventarierii:
a) diferentele constatate in plus sau minus pe teren fata de situatia faptica se
inregistreaza in contabilitate pentru punerea de acord cu realitatea
b) diferente valorice se inregistreaza conform evaluarii la inventarieie

Reevaluarea patrimoniului economic


Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale in acest sens,
de regula o hotarare a guvernului. Cu acest prilej valoarea de intrare a bunurilor se modifica astfel:
valoarea de intrare se inlocuieste cu valoarea actuala.Diferentele dintre aceste valori se inregistreaza

Ianuarie 2017 Page 59


in contabilitate sub forma diferentei din reevaluare. Aceste diferente influienteaza diferite surse
economice in masura si proportiile prevazute de actul normativ.

XII.CALCULATIA CA PROCEDEU AL METODEI CONTABILITATII

Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de operatii


matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate de
contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor primare si incheind cu prelucrarea cu calculul
rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economicadin unitatile patrimoniale

Clasificarea calculatiilor

A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si


fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri :

Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea proceselor


si fenomenelor economice la care se refera .Scopul fiind previzionarea unor
indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind desfasurarea proceselor si fenomenelor
respective.in categoria antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de proiect, de deviz, de buget, etc.

Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si


fenomenelor economice la care se refera .Acestea au drept scop determinarea
indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care se
refera pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile
prevazute in antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii
contabile, calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii
economico-financiare a unitatii patrimoniale in cauza.

B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico


financiari in continutul acestora :

Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor


economico – financiari toate elementele structurale ale acestora, motiv pentru
care se mai numesc si calculatii complete .

Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea


indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre elementele structurale ale acestora , limitind
deci continutul lor numai la anumite elemente , in functie de scopul urmarit

Ianuarie 2017 Page 60


C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi:
Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale
Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp
Principiile calculatiei
1.Principiul determinarii obiectului calculatiei – reprezinta punctul de plecare in organizarea
calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia. Cunoasterea
obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii volumului cheltuielilor pe care
le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se calculeaza costul.
2.Principiul alegerii metodei de calculatie – datorita marii diversitati a
indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de calculatie prin
care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru calculul costului productiei
fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in functie de particularitatile tehnologiei si
organizarii productiei , de continutul costului unitar al productiei , de obiectivele urmarite in
activitatea de conducere a procesului de productie
3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie
economica (previzionala si statistica) – potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele
componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru calculul , analiza si
controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi , ramuri si pe intreaga economie nationala pentru ca
ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componentele mentionate si la nivelul
fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale
4.Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul
calculatiei - potrivit acestui principiu este necesar ca datele si informatiile furnizate de contabilitate
sa fie delimitate si localizate pe feluri de activitati , iar urmarirea si determinarea indicatorilor
economico-financiari sa se faca in aceeasi structura .Astfel indicatorii respectivi trebuie sa contina
date care se refera la o anumita activitate .
5.Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii
economico-financiari sau pe exercitii financiare – potrivit acestui principiu datele si informatiile care
stau la baza calcularii unui anumit indicator trebuie sa provina numai din perioada la care se refera
indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera

6.Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza
calcularii indicatorilor economico-financiari - consta in delimitarea datelor si informatiilor pe
principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de activitate in care se realizeaza
functiile de baza ale intreprinderii.

XIII.INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Ianuarie 2017 Page 61


Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a existentei
elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric. Importanta inventarierii:
contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta , contribuie la infaptuirea
controlului asupra integritatii si corectei gestionari a
patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de
rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc.

Clasificarea inventarierii
A.Dupa sfera de cuprindere
-inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si bunurile apartinind
altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata
-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii
B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza
-inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale
pentru a fi trecute in bilant
-inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de
1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale
-inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de imprejurari speciale cum
ar fi predare-primire de gestiune
-inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea unitatii
Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei de
cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii, contabilii care tin
evidenta gestiunii inventariate .Comisia de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de
acces cu exceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se
mentioneze urmatoarele:
-dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor
-daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale
-daca au documente neinregistrate in evidenta etc

Inventarierea propriu zisa – reprezinta etapa care marchiaza inceperea efectiva a


inventarierii , continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea si evaluarea elementelor
supuse inventarierii .Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a existentei
elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are loc
inventarierea .Existenta elementelor de activ se constata practic prin numerare , masurare, cantarire.
De la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje industriale cum ar fi lichidele a caror
constatare se face prin sondaj .Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se
efectueaza prin urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea acestora cu soldurile
conturilor din evidenta proprie.
Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de inventariere in care
alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii elemenetelor inventariate.Urmeaza
confruntarea documentelor faptice cu constatarile di evidenta contabila proprie pentru a se afla
rezulatatele inventarierii. Listele de inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de
inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea. Pe ultima fila a listelor de

Ianuarie 2017 Page 62


inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa.Daca
exista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ.
Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se inregistreaza in
urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din evidenta contabila. In cazul
in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata de inscrisuri acestea se numesc
plusuri in inventar care deobicei se inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cand
constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar , acesta
lipsa fiind imputabila.
In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct de vedere
cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi gestionar .
Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica plusul
respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor respective
Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii :
-daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul, diferenta dintre
pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se vireaza la bugetul statului
-in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele , lipsurile
respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului decontari in curs de
lamurire
Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu este o
persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a acesteia, cand este o persoana
vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta.
In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi .
XIV.DOCUMENTELE CONTABILE DE SINTEZA

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In acest scop se


intocmesc documentele contabile de sinteza prin care se determina situatia patrimoniului, situatia
financiara si rezultatul obtinut.
Documentul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar este bilantul
contabil. Pe baza lui se asigura atat cunoasterea patrimoniului si a situatiei financiare, cat si a
rezultatului exercitiului. In modelul de contabilitate din Romania, bilantul contabil in formatia sa
completa este alcatuit din bilant, contul de profit si pierderi, anexa la bilant si raportul de gestiune
care formeaza un tot indivizibil.
In Romania s-au instrumentat doua modele de bilant contabil , sistem de baza si sistem
simplificat .Modelul de baza se intocmeste de catre intreprinderile mari iar cel simplificat se
intocmeste de catre intreprinderile mici si mijlocii. Bilantul contabil in sistem de baza se prezinta
astfel :

1. Bilant
2. Contul de profit si pierderi
3. Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor

Ianuarie 2017 Page 63


3.4 Situatia provizioanelor
3.5 Determinarea rezultatului fiscal
3.6 Repartizarea rezultatului exercitiului
3.7 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare
In varianta simplificata bilantul se prezinta astfel:

1. Bilant
2 Contul de profit si pierderi
3 Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor
3.4 Situatia provizioanelor
3.5 Informatii complementare relative
3.6 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare
Lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar

Intocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces complex de


agregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia
patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari
dintre care unele cu caracter preliminar , iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-
zisa a bilantului.Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului fiind
structurate astfel:
1.Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere – pentru centralizarea si controlul
exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea
patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor,
inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea cea care
ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este
aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului
calculat in registrul jurnal general
2.Inventarierea generala a patrimoniului – reprezinta lucrarea preliminara prin care se
stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia
reala a patrimoniului la un moment dat este de forma :
SNP = Activul inventariat la valoarea actuala – Datoriile inventariate la valoarea actuala
3.Contabilitatea operatiilor de regularizare – o data stabilite rezultatele inventarierii ,
plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara. A
efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii. In principiu plusurile se
inregistreaza ca intrari in patrimoniu intreprinderii , iar minusurile se imputa.
Amortizarea activelor imobilizate reprezinta, in principiu, o cheltuiala calculata si
inregistrata la inchiderea exercitiului financiar . In acest scop amortizarea calculata in planul de
amortizare sau fisa mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in listele de inventariere
ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar

Ianuarie 2017 Page 64


Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror
valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare. In
situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila –valoarea de inventar)
este superioara provizionului constituit se constituie un provizion suplimentar iar inregistrarea in
principiu este:
Conturi de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Conturi de provizioane pentru
deprecieri
In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara
provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit cu diferenta corespunzatoare, facandu-
se inregistrarea de principiu

Conturi de provizioane pentru deprecieri = Conturi de venituri din provizioane


Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor
cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin
exigibile in perioadele urmatoare.
Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a
cheltuielilor si veniturilor inregistrate. Operatiile de regularizare a cheltuielilor si veniturilor
genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile :
a)cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator
sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitii :
Cheltuieli inregistrate in avans = Conturi de cheltuieli
b)cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent,
inregistrare efectuata pe baza scadentelor
Conturi de cheltuieli = Cheltuieli inregistrate in avans
c)venituri inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate lainchidere a
exercitiului asupra conturilor de regularizare
Conturi de venituri = Venituri inregistrate in avans
d)Cota scadenta din venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent,
inregistrare efectuata pe baza de scadenta
Venituri inregistrate in avans = Conturi de venituri
In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie la cursul
zilei (31XII) a creantelor si datoriilor in devize, diferentele de curs valutar favorabile sau
nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la cursul zilei (31XII)
Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere
Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a celor de
venituri si cheltuieli se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta
furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil .
Determinarea rezultatului exercitiului
Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de
cheltuieli si venituri
Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli , inchiderea conturilor
se prezinta astfel:
a)inchiderea conturilor de cheltuieli

Ianuarie 2017 Page 65


Profit si pierderi = Conturi de cheltuieli
b)inchiderea conturilor de venituri
Conturi de venituri = Profit si pierdere
c)se calculeaza si se plateste impozitul pe profit
Rezultatul impozabil = rezultatul contabil inainte de impozitare-deducerile fiscale-nededucerile
fiscale
-Impozitul datorat
Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozitul pe profit
-Inchiderea contului de cheltuieli
Profit si pierdere = cheltuieli cu impozitul pe profit
-Plata impozitului pe profit
Impozit pe profit = conturi curente la banci
Distribuirea profitului sau finantarea pierderii
Potrivit prevederilor in vigoare din Romania , profitul bilantier se distribuie pe
urmatoarele destinatii: acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare; constituirea rezervelor legale,
constituirea fondului de participare a salariatilor la profit; constituirea fondului de dezvoltare destinat
modernizarii, retehnologizarii, si cresterii surselor proprii de finantare ; dividende de plata sau
varsaminte la buget in functie de forma de proprietate; alte rezerve prevazute de lege si report pentru
noul exercitiu :
Inregistrarea contabila este:
Repartizarea profitului = %Rezerve
Fondul de participare la profit
Fondul de dezvoltare
Dividende de plata
Finantarea pierderilor se face in ordine, din profitul exercitiilor financiare urmatoare, din
rezervele legale constituite si in ultima instanta , numai daca nu exista o alta solutie din capitalul
social.
Redactarea(completarea) bilantului contabil

Lucrarile de completare a bilantului si contului de rezultate reprezinta, prin continutul lor in


cea mai mare parte , operatii de prelucrare si transcriere a datelor din bilantul precedent si din balanta
conturilor. Prin structura lor operatiile de prelucrare a datelor privind exercitiul curent constau din
selectarea , gruparea si insumarea soldurilor din balanta conturilor
Analiza pe baza de bilant contabil
Analiza pe baza de bilant contabil are ca obiectiv degajarea informatiei contabile privind
situatia financiara si rezultatul obtinut. In acest scop se procedeza la regruparea si restructurarea
pozitiilor din bilant , contul de rezultate si anexa la bilant.Pe baza datelor din bilant se intocmeste
tabloul de finantare si contul de rezultate cu solduri intermediare. Primul serveste la analiza
echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii , iar cel de-al doilea la analiza rezultatelor.
Analiza echilibrului financiar – o asemenea analiza este centrata pe indicatorul
denumit Fond de rulment, el exprima sursele permanente (mai mari de un an)
pentru finantarea activelor circulante.

Ianuarie 2017 Page 66


Fond de rulment = capitalul permanent – activele imobilizate(la valoarea neta bilantiera)
Capital permanent = capitaluri proprii + Datoriile pe termen lung
Trezoreria = Necesarul in fond de rulment – Fondul de rulment
Trezoreria =disponibilitati – datorii financiare pe termen scurt(credite bancare pe termen scurt)
Necesarul de fond de rulment = activul circulant – datoriile financiare pe termen scurt
Analiza rezultatului financiar – se procedeaza la regruparea si restructurarea
pozitiilor din contul “Profit si pierdere”.

XV.PRINCIPALELE FORME DE CONTABILITATE

Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prelucrare a datelor si prin


structura registrelor folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica.
Forma de contabilitate pe jurnale
Caracteristica esentiala a formei de contabilitate pe jurnale este inregistrarea succesiva a
informatiilor financiar contabile, mai intîi cronologic in registrul-jurnal si apoi sistematic in registrul
cartea mare , fara ca rulajele sa fie dezvoltate pe conturi corespondente . In acest caz registrul cartea-
mare, poate fi constituit din Fise de cont pentru operatii diverse.
In cadrul acestei forme de inregistrare se deschid fise de cont pentru operatii diverse pentru
fiecare cont utilizat in care se preiau din registrul jurnal, toate sumele cu care respectivul cont s-a
debitat si s-a creditat, cu indicarea simbolului conturilor corespondente si stabilirea soldului dupa
fiecare operatie reportata.
Forma de contabilitate pe jurnale se poate practica in doua variante:
1. forma clasica sau cu jurnal unic – este recomandabila pentru intreprinderile mici unde volumul
operatiilor ce pot fi inregistrate zilnic este limitat. Aceasta forma utilizeaza intr-o forma corelata
urmatoarele registre de contabilitate: registru inventar, registru jurnal si registru cartea mare sub
forma fiselor de cont pentru operatii diverse
2. forma evoluata sau cu jurnale multiple – se caracterizeaza prin folosirea unui sistem de jurnale
auxiliare, denumite si analitice, pentru fiecare tip de operatii economico-financiare repetitive, cum ar
fi: jurnalul operatiilor de casa si banca, jurnalul decontarilor cu furnizorii, jurnalul operatiilor diverse,
jurnalul vanzarilor si altor iesiri. Lunar totalul inregistrarilor din registrele jurnal auxiliare se
reporteaza in registrul-jurnal general.

Forma de contabilitate maestru –sah


Caracteristica de baza a formei de contabilitate maestru-sah este reportarea cronologica a tuturor
sumelor din registrul – jurnal unic sau din registrele jurnal auxiliare in fisele sintetice cartea mare
(sah) deschise separat pentru debitul si creditul fiecarui cont utilizat cu defalcare pe conturi
corespondente.
Lunar pe baza fiselor sintetice cartea-mare (sah) se intocmeste registrul cartea mare(propriu-
zisa) sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse sau direct balanta de verificare a conturilor
contabile sintetice

Forma de contabilitate jurnal cartea-mare

Ianuarie 2017 Page 67


Forma de contabilitate jurnal cartea mare se bazeaza pe principiul inregistrarii unilaterale a
operatiilor economice adica numai in creditul conturilor pentru care se deschid jurnale, in
corespondenta cu conturile corespondente debitoare , dupa schema-sah , imbinindu-se evidenta
cronologica cu evidenta sistematica, in cadrul fiecarui jurnal
Documentele reprezentative ale acestei forme de contabilitate sunt jurnalele deschise pentru
creditul fiecarui cont, astfel construite incat creditul fiecarui cont utilizat se afla intr-un singur jurnal
de unde se reporteaza lunar , intr-o singura pozitie, in registrul cartea mare. Debitul fiecarui cont
utilizat se regaseste in jurnalele diferitelor conturi creditoare cu care are corespondenta , din care se
preiau in coloane distincte din registrul cartea mare astfel incat prin insumarea acestora se formeaza
pentru fiecare cont utilizat , rulajul debitor .Astfel in
registrul cartea mare comparand rulajele debitoare cu cele creditoare si tinand seama si de
eventualele solduri precedente se pot stabili lunar soldurile finale , a tuturor conturilor contabile
sintetice utilizate.
Alte forme de contabilitate
Programele de calcul computerizat permit prelucrarea datelor ciclului contabil, in urma unei
singure introduceri a acestora in baza de date, de regula pe baza articolului sau formulei contabile
redactata fie direct pe documentele justificative ( primare sau centralizatoare) fie pe un document
tipizat specializat “NOTA de CONTABILITATE”
In functie de maniera de organizare a inregistrarii si prelucrarii computerizate a datelor in
cadrul ciclului contabil in vederea realizarii diferitelor categorii de evidenta , respectiv, cronologice
si sistematice, sintetice si analitice , pot fi identificate trei tipuri de prelucrari computerizate a
informatiilor financiar contabile si anume:
1.Prelucrarea paralela – in cadrul careia pornind de la introducerea datelor in sistem , pe baza
Notei de contabilitate, softurile (programele) informatice definitiveaza prelucrarea acestora in fluxuri
informationale paralele care asigura obtinerea concomitenta atat a evidentelor cronologice si
sistematice cat si a celor sintetice si analitice
2.Prelucrarea succesiva – in cadrul careia softurile informatice asigura transformarea
evidentelor cronologice, si respectiv, analitice, in surse de date pentru validarea evidentelor
sistematice, si respectiv, sintetice.
3. Prelucrarea integrata – in cadrul careia categoriile perechi de evidente : cronologico-
sistematica; sintetico-analitica si sintetico-sistematica (analitica si cronologica) se realizeaza
concomitent prin transcopiere.

Ianuarie 2017 Page 68


CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII

1.DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND DECONTARILE CU TERTII

Ca urmare a activitatii desfasurate de orice societate aceasta intra in relatii cu persoane fizice sau
juridice.

Prin categoria de decontari cu tertii sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terte
persoane, cu termen de decontare pe termen scurt..

De asemenea sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii si decontarile intre exercitiile


financiare determinate de valorile de regularizare de la un exercitiu la altul.

Nu sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii datoriile si creantele financiare determinate de


creditele pe termen scurt primite respectiv acordate de intreprindere.

2. EVALUAREA DATORIILOR SI CREANTELOR

Evaluarea datoriilor si creantelor se face in momentul aparitiei lor la valoarea nominala astfel:
- la data aparitiei datoriilor
- la data aparitiei creantelor

Valoarea nominala a datoriilor si creantelor este data de suma inscrisa in documentele care
consemneaza aparitia lor.

Creantele si datorile in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in


vigoare la date efectuarii operatiilor prin care acestea s-au constituit.

Pe parcursul lichidarii, deci a platii datoriilor si a incasarii creantelor, diferentele de curs valutar
intre data inregistrarii si data incasarii respectiv platii se inregistreaza ca venituri sau cheltuieli
financiare.

Daca la sfarsitul exercitiului financiar datoriile si creantele in valuta nu sunt lichidate se face
conversia lor in functie de cursul valutar existent la finele anului si se inregistreaza in conturile de
diferente de conversie activ pt diferente nefavorabile si pasiv pt diferentele favorabile.

Ele se reiau la inceputul exercitiului urmator.

3.CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTARILE CU FURNIZORII

Dupa natura cumpararilor efectuate distingem 2 categorii de datorii la furnizori:

Ianuarie 2017 Page 69


- pt cumparari de bunuri si servicii destinate activitatii de exploatare
- pt cumparari de imobilizari

Dupa modalitatea stingerii datoriilor:

- datorii din cumparari pe credit comercial cand decontarea se face pe baza de


instrumente obisnuite cum ar fi factura

- datorii din cumparari pe credit cambial de genul tratei sau biletului la ordin.

Pentru decontarile cu furnizorii se utilizeaza urmatoarele conturi:

D 401 C
- plata datoriei fata de furnizor - datorii create fata de furnizor in momentul
achizitiei
SC=valoarea datoriei ramase fata de furnizor

CONTUL 403 EFECTE DE PLATIT Pasiv

- se tine evidenta obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale

D 403 C
- valoarea acceptata a cambiilor sau a
- platile efectuate la scadenta pe baza BO subscrise 401
de efecte comerciale512

SC = valoarea efectelor de platit

CONTUL 404 FURNIZORI DE IMOBILIZARI


- cont de pasiv
- se tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale sau
necorporale
- aceeasi functiune ca 401 fZ

Ianuarie 2017 Page 70


CONTUL 405 EFECTE DE PLATIT PT IMOBILIZARI
- PASIV
- se tine evidenta obligatiilor de plata fata de fz de imob stabilite pe baza de efecte comerciale
- la fel ca 403

CONTUL 408 FURNIZORI FACTURI NESOSITE

- se tine evidenta decontarilor cu fz pt aproviz de bunuri, lucrari executate si prestari de servicii,


pt care nu s-au intocmit facturi
- pasiv

D 408 C
- valoarea facturilor sosite 401 - valoarea bunurilor aprovizionate a
lucrarilor executate sau serviciilor
prestate de catre fz

SC = sumele datorate fz pt care nu s-au


primit facturi

CONTUL 409 FURNIZORI DEBITORI -activ

- se tine evidenta avansurilor acordate fz pt livrari de bunuri, executari de lucrari si prestari de


servicii
D 409 C
- valoarea avansurilor achitate in contul - valoarea avansurilor regularizate cu
unor livrari de bunuri, prestari de fz la primirea bunurilor, lucrarilor sau
servicii sau executari de lucrari serviciilor 401
512,531 valoarea ambalajelor care circula in
sistem de restituire inapoiate fz,
- valoarea ambalajelor care circula in precum si inreg degradarilor de
sistem de restituire facturate la fz401 ambalaje 401,608

SD = avansuri acordate fz nedecontate

4. CONTABILITATEA CLIENTILOR

Vanzarea de bunuri, lucrari si servicii fata de clienti genereaza creante fata de acestia, considerate din
operatiuni comerciale.

Ianuarie 2017 Page 71


Pt decontarile cu clientii si operatii asimilate se utilizeaza urmatoarele conturi:

CONTUL 411 CLIENTI - ACTIV


- se tine evidenta decontarilor cu clientii interni si externi pt produse, semifabricate, materiale,
marfuri etc vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi
D 411 C
- valoarea la pret de vanzare a mf, prod, - sumele incasate de la clienti in
semifabric, livrate, lucrarilor efectuate conturile de disponibilitati bancare
si serviciilor prestate, precum si tva sau numerar 512,531
colectata aferenta 701-708,4427,4428
- diferentele nefav de curs valutar
- valoarea bunurilor livrate sau aferente creantelor exprimate in
serviciilor prestate evidentiate anterior devize 665
in ct 418 Clienti fact de intocmit
- valoarea cecurilor si efectelor
comerciale acceptate 511,413

- valoarea sconturilor acordate


clientilor 667

- sumele datorate de clientii incerti,


dubiosi, rau platnici sau aflati in
litigiu 4118

- decontarea avansurilor incasate de la


clienti 419
SD = sumele datorate de clienti

CONTUL 413 EFECTE DE PRIMIT -activ

- tine evidenta drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale


D 413 D
- sumele datorate de clienti - efectele comerciale primite de la
reprezentand valaorea efectelor clienti 511
comerciale acceptate411
-
SD = valoarea efectelor comerciale de primit

Ianuarie 2017 Page 72


CONTUL 418 CLIENTI FACTURI DE INTOCMIT

- se tine evidenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari inclusiv
tva pt care nu s-au intocmit facturi
- activ
D 418 C
- valoarea livrarilor de bunuri, lucrari - valoarea facturilor intocmite catre
exec, sau serv prestate catre clienti, clienti411
aferente exercitiului in curs, pt care nu -
s-au intocmit facturi, inclusiv tva
aferenta 4428,701-708
-
SD = valoarea bunurilor livrate, a serviciilor
prestate sau a lucrarilor executate pt care nu
s-au intocmit facturi

CONTUL 419 CLIENTI CREDITORI - pasiv

- se tine evidenta clientilor- creditori reprezentand avansurile incasate de la clienti


D 419 C
- decontarea avansurilor incasate de la - sumele incasate de la clienti
clienti 411 reprezentand avansuri pt livrari de
- bunuri, prestari de servicii sau
executari de lucrari512,531
-
SC = sumele datorate clientilor
5. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTARILE CU PERSONALUL

In categoria conturilor care evidentiaza decontarile cu tertii un loc distinct il detin conturile care
asigura inregistrarea operatiilor determinate de drepturile cuvenite personalului angajat.

Decontarile cu personalul au ca obiect calculul, inregistrarea la cheltuieli si decontarea


salariilor cuvenite angajatilor.

Structural salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si adaosurile pt
conditii deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute.

Sunt incluse in fondul de salarii si indemnizatiile platite personalului ce lucreaza pe baza de


contracte de prestari servicii sau conventii civile in masura in care sunt prevazute a fi suportate din
acesta.

Ianuarie 2017 Page 73


Mai sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutotoarele materiale si de protectie
sociala sub forma de ajutoare de boala pt incapacitate temporara de munca, cele pt ingrijirea
copilului, ajutoare de deces si alte ajutoare acordate de intreprindere care se suporta din contributia pt
asig soc.

Sunt contabilizate in sfera decontarilor cu personalul si premiile acordate din beneficii si


participarile la profit.

Salariul cuprinde
- salariul de baza
- adaosurile la salariu
- sporuri la salariu
- alte drepturi banesti

Salariul de baza se stabileste pt fiecare salariat in raport de calificarea, competenta profesionala


sau complexitatea lucrarilor.

Salariul de incadrare se imparte la numarul de ore stabilit ca timp de munca sau la numarul de
zile lucratoare si se inmulteste cu numarul de ore stabilit ca timp de munca.

Adaosurile la salarii se refera la indemnizatiile de conducere, prime si alte adaosuri.

Sporurile la salarii se acorda pt conditii deosebite de munca, pt ore prestate in timpul noptii, pt
ore suplimentare de munca, pt vechime in munca etc.

In categoria de alte drepturi intra indexarile de salariu, compensarea cresterilor de preturi,


indemnizatii pt concediile de odihna.

Retinerile din salariu pot fi:


- retineri pt pagube ale salariatilor la unitatea la care lucreaza
- retineri reprezentand impozit pe salarii, asig sociale, pensie suplimentara, fond somaj alte
datorii.

Obligatiile generate de plata salariilor se impart in 2 categorii:


- ale societatii comerciale
- ale salariatilor

Obligatiile societatii sunt:

Ianuarie 2017 Page 74


1. salariile cuvenite personalului

Cotele de contribuţii de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de


stat

Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt următoarele:

a) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8%
pentru contribuţia datorată de angajator;

b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8%
pentru contribuţia datorată de angajator;

c) 36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute
în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările
ulterioare, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de
angajator.

Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice
care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă câştigul brut realizat din salarii
şi venituri asimilate salariilor, în ţară şi în alte state, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene
aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate
socială la care România este parte
Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori,
Baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale o reprezintă suma câştigurilor brute
prevăzute la art. 139, realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate
salariilor. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraţilor pentru care
angajatorul datorează contribuţie diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă, din luna pentru care
se calculează această contribuţie datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, şi valoarea
corespunzătoare a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. În situaţia depăşirii acestui plafon, în cazul
angajatorilor care datorează contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferenţiată în funcţie
de condiţiile de muncă, baza de calcul la care se datorează această contribuţie, corespunzătoare
fiecărei condiţii de muncă, se stabileşte proporţional cu ponderea, în total bază de calcul, a
câştigurilor salariale brute realizate în fiecare dintre condiţiile de muncă.

Contribuţiile de asigurări sociale individuale calculate şi reţinute potrivit alin. (1) se plătesc la
bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se
plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se
datorează, după caz, împreună cu contribuţia angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului
datorată potrivit legii.

Ianuarie 2017 Page 75


2. contributia pt constituirea fondului pt plata ajutorului de somaj care se calculeaza prin
aplicarea unei cote de 0.5 % asupra fondului total de salarii brute realizate lunar de angajati,
inclusiv sporuri, adaosuri,premii, etc.

Baza legala pt calculul acestei contributii o reprezinta L76/2002 modificata prin


OUG 124/2002 si OUG147/2002, precum si HG 174/2002 modificata prin HG 1089/2002, Ordinul
MMSS 110/2002

3. fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, in cota de 0,25%, aplicat la fondul de
salarii
Legea nr.200/2006, publicata in M.O. nr.453 din 25.05. 2006

4. Contributia pt constituirea fondului pt asig soc de sanatate FNUASS care reprezinta o cota de
5.2% aplicata asupra fondului de salarii pt persoanele cu contract de munca sau persoanele
incadrate pe baza de conventii civile, inclusiv concediile medicale.
5. Contributia pentru concedii si indemnizatii- reprezinta o cota de 0,85% aplicata asupra
fondului de salarii

Baza legala pt calculul acestei contributii o constituie Legea asig soc de sanatate nr 145/1997
modificata prin OUG 155/99, oug 180/2000, OUG 63/2002 si OUG 147/2002, precum si pe baza
Ordinului CNAS nr 74/2000 modificat cu Ordinul CNAS 322/2001, Ordinul CNAS 331/2001 si
ordinul CNAS 132/2002.

6. contributia de asigurari pt accidente de munca si boli profesionale care se aplica in cota de


0.15% si 0,85% asupra fondului brut de salarii, in functie de activitatea fiecarulu agent
economic.

Contributia este datorata conform Legii 346/2002 modificata prin OUG 147/2002.

Obligatiile salariatilor:

1. impozitul pe salariu –salariile se impoziteaza potrivit legii impozitului pe venitul global.In


acest caz venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut a contributiei pt
somaj, a contrib la asig soc, a contributiei la asig soc de sanatate si a cotei de 16% din
deducerea personala de baza acordata cu titlu de cheltuieli profesionale.

Pentru calculul impozitului deducerile din venitul global sunt sub forma de deducere personala
de baza si deduceri suplimentare pt persoanele aflate in intretinere .

Ianuarie 2017 Page 76


Insa, atentie la contractele de munca cu timp partial !!!!!1 :

Incepand cu data de 01.08.2017, conform OG 4/2017 CAS SI CASS Angajator se va calcula si


plati dupa cum urmeaza :
OG nr. 4/2017 - modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Publicata in Monitorul Oficial nr. 598 din 25 iulie 2017

ORDONANTA pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 1 pct. 1.10 din Legea nr. 161/2017
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta .

Art. I. a. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se
completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 140 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajatori sau persoane asimilate
acestora, prevazute la art. 136 lit. c)

Art. 140. a (1) Pentru persoanele prevazute la art. 136 lit. c), baza lunara de calcul pentru contributia
de asigurari sociale o reprezinta suma castigurilor brute prevazute la art. 139, realizate de persoanele
fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra carora se datoreaza contributia
individuala.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul castigului lunar brut prevazut la art. 139, realizat
in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, al carui nivel este
sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata aprobat prin hotarare a Guvernului, venitul

Ianuarie 2017 Page 77


luat in calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de
angajatori sau persoanele asimilate acestora este salariul minim brut pe tara in vigoare in luna pentru
care se datoreaza contributia de asigurari sociale, corespunzator numarului zilelor lucratoare din luna
in care contractul a fost activ .

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica persoanelor prevazute la art. 136 lit. c), pe perioada in care
salariatii acestora se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a) sunt elevi sau studenti, cu varsta pana la 26 de ani, aflati intr-o forma de scolarizare;

b) sunt ucenici, potrivit legii, in varsta de pana la 18 ani;

c) sunt persoane cu dizabilitati carora prin lege li se recunoaste posibilitatea de a lucra mai putin de 8
ore pe zi;

d) au calitatea de pensionari pentru limita de varsta in sistemul public de pensii, cu exceptia


pensionarilor pentru limita de varsta care beneficiaza de pensii de serviciu in baza unor legi/statute
speciale, precum si a celor care cumuleaza pensia pentru limita de varsta din sistemul public de
pensii cu pensia stabilita in unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;

e) realizeaza in cursul aceleiasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor in baza a doua sau mai
multe contracte individuale de munca, iar baza lunara de calcul cumulata aferenta acestora este cel
putin egala cu salariul minim brut pe tara.

(4) In aplicarea prevederilor alin. (3), angajatorul solicita documente justificative persoanelor fizice
aflate in situatiile prevazute la alin. (3) lit. a), c) si d), iar in cazul situatiei prevazute la alin. (3) lit. e),
procedura de aplicare se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.``

2. La articolul 158, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

(3) Prevederile art. 140 alin. (2), (4) se aplica in mod corespunzator.

Ianuarie 2017 Page 78


Art. II. Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, prevederile art. I intra in vigoare la data de 1 august 2017 si se
aplica incepand cu veniturile aferente lunii august 2017.

Deducere personal

Conform Cod fiscal 2017, deducerile se modifica dupa cum urmeaza:

(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul
net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a
perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la
1.500 lei inclusiv, astfel:

(i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 300 lei;

(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 400 lei;

(iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 500 lei;

(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 600 lei;

(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 800 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.501 lei şi 3.000
lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al
ministrului finanţelor publice.

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în
conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz,
a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii

Ianuarie 2017 Page 79


Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă
deducerea personală.

(3) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,
impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 300 lei lunar, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 62 lit.
o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş cuvenite conform legii, precum şi a prestaţiilor sociale
acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând
deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Pentru copiii
minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în
întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.

(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului, sunt consideraţi întreţinuţi.

(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea
contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute.
Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

(7) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi
silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele
montane.

(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în
misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

Platitorii de salarii au obligatia de a calcula si a retine impozitul aferent veniturilor din fiecare
luna la data efectuarii platii si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare.

Daca se platesc avansuri se vor intocmi liste de avans fara a se calcula impozit pe salarii.
Baza legala o reprezinta OG 7/2001.

2. contibutia la asigurari soc in cota de 10.5% indiferent de conditiile de munca care se aplica
asupra salariilor individuale brute realizate lunar inclusiv sporurile si adaosurile
Baza legala pt calculul acestei contributii o constituie L19/2000, Ordinul MMSS 340/2001,
Ordinul MMSS 364/2001, Ordinul MMSS 518/2001, Ordinul MMSS 216/2002, Legea pensiilor
263/2010.

Termenul de plata este de 25 a lunii urmatoare celei pt care se datoreaza plata.

Ianuarie 2017 Page 80


3. contributia salariatilor la constituirea fondului pt plata ajutorului de somaj care se retine in
cota de 0.5 % asupra salariului de baza lunar de incadrare inscris in contractul individual de
munca.

4. contributia personalului pt constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate care se aplica


in procent de 5.5% asupra salariului brut pt personalul angajat cu contract de munca si cu
conventie civila.
Baza legala pt calculul acestei contributii este aceasi ca si in cazul societatii

Pentru evidenta decontarilor cu personalul se folosesc conturile din grupa 42 Personal si conturi
asimilate si anume:

Contul 421 Personal remuneratii datorate tine evidenta salariilor de baza si suplimetare(sporuri,
prime, concedii de odihna) si este un cont de pasiv.

D 421 C
- retinerea avansului acordat in cursul lunii - se crediteaza cu salariile si alte drepturi
personalului 425 asimilate datorate personalului 641

- impozitul pe salariu retinut 444

- contributia pt pensia suplimentara 4312

- contributia pt fondul de somaj 4372

- sumele datorate de salariati tertilor 427

- sumele neridicate de personal, In termenul


legal 426

- salarii nete achitate personalului 5311


SC = sumele datorate de unitate personalului sau
reprezentand salarii si alte venituri asimilate
acestora

Contul 425 Avansuri acordate personalului este un cont de activ si reflecta creantele unitatii
fata de angajatii sai pt avansurile acordate in cursul lunii in contul remuneratiei.

Ianuarie 2017 Page 81


D 425 C
- avansuri neridicate 426 - sumele retinute pe statele de salarii
reprezentand avansuri acordate 421
- avansurile platite personalului conform
contractului de munca5311
SD = avansurile acordate personalului, respectiv
creantele intreprinderii fata de salariatii sai, sub
forma de avansuri acordate, si care urmeaza a se
retine din drepturile totale salariale

Drepturile de personal neridicate in termen de 3 zile se inregistreaza intr-un cont distinct si


anume 426 Drepturi de personal neridicate.

Sumele raman inregistrate in acest cont pana la achitarea lor celor in drept sau pana la prescrierea
acestor drepturi.

Creantele privind sumele datorate de catre personal, reprezentand chirii si consumuri care se fac
venit la intreprindere, precum si eventualele sume datorate privind debite, remuneratii sporuri sau
adaosuri necuvenite, ajutoare de boala necuvenite se inreg in debitul contului 4282 Alte creante in
legatura cu personalul si in creditul conturilor dupa caz 758 Alte venituri din exploatare, 706
Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii si 708 Venituri din activitati diverse, 4427 TVA
colectata, 438 Alte datorii si creante sociale.
Monografia contabila aferenta concediilor medicale suportate de catre unitate sau din suportat din
FNUASS ( Fondul National Unic de Sanatate).
Pentru indemnizatia aferenta unui concediu medical pentru incapacitate temporara de munca se fac
urmatoarele inregistrari contabile:

6458 = 423 ( cu suma privind indemnizatia suportata de angajator)

4313 = 423 (cu suma indemnizatiei suportata din FNUASS - CCI)

423 = 4312 (pentru retinere CAS angajat)

423 = 4372 (pentru retinere contributie somaj angajat)

423 = 444 (pentru retinere impozit pe venit angajat)

6451 = 4311 (pentru CAS datorata de angajator)

6451 = 4311 (pentru contributia pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator)

Ianuarie 2017 Page 82


6452 = 4371 (pentru contributie somaj datorata de angajator)

6453 = 4311 (pentru CASS datorata de angajator)

6453 = 4311 (pentru CCI datorata de angajator)

6452 = 4371 (pentru contributie fond garantare creante salariale datorata de angajator)
6.DATORII LEGATE DE BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI OPERATIUNI
ASIMILATE

In acesta grupa de datorii sunt cuprinse datoriile cu impozitul pe profit, TVA, impozitul pe
salarii si alte impozite pe care societatea le datoreaza.
A. Impozitul pe profit
In cazul impozitului pe profit putem vorbi de profitul brut sau contabil si profitul fiscal.
Profitul contabil= Venituri – Cheltuieli
Profitul fiscal = Profit brut + Chelt neded- venituri neimpozabile

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului fiscal.
.Plata impozitului se face trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul
urmator.

Pentru evidentierea in contabilitate a impozitului pe profit se utilizeaza contul 441 Impozit pe


profit care este un cont bifunctional

In creditul contului se inregistreaza sumele datorate de societate catre bugetul statului iar in
debitul contului se inreg sumele platite catre bug de stat

Soldul creditor reprezinta sumele datorate catre buget iar soldul debitor arata sumele varsate in
plus.

Calculul profitului impozabil

Conform CODUL FISCAL

ART. 15 - Reguli speciale de impozitare

(1) În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt considerate
venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri:

Ianuarie 2017 Page 83


a) pentru cultele religioase, veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi
produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, veniturile obţinute din chirii, veniturile obţinute
din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obţinute din activităţi economice sau de
natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri, în formă bănească, obţinute ca urmare a
măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca
sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi
funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a
lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu
şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte
activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi
regimul general al cultelor, republicată;

b) pentru unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior, particulare,


acreditate, precum şi cele autorizate, veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în anii
următori, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale;

c) pentru asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari


recunoscute ca asociaţii de proprietari, veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în anii
următori, pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea
proprietăţii comune, potrivit legii;

d) pentru Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, veniturile obţinute şi utilizate, în anul
curent sau în anii următori, potrivit Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România nr.
139/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, la calculul


rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:

a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;

b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;

c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;

d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi
demonstraţii sportive;

e) donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;

f) veniturile din dividende, dobânzi, precum şi din diferenţele de curs valutar aferente
disponibilităţilor şi veniturilor neimpozabile;

g) veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi potrivit
legii de organizare şi funcţionare;

Ianuarie 2017 Page 84


h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

i) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;

j) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de
participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului
acestora;

k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit,
altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

l) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii publicitare pe:
clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică,
potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice,
învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile
sindicale şi organizaţiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obţinute din prestări
de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate;

m) sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea,


potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul
curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului
constitutiv sau statutului, după caz;

n) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la


activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;

o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului IV;

p) sumele colectate de organizaţiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea


responsabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor.

(3) În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, pentru calculul
rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a
15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute la
alin. (2). Aceste organizaţii datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, potrivit alin. (2) sau
potrivit prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota prevăzută la art. 17 sau 18, după caz.

(4) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor,
cu personalitate juridică, aplică pentru calculul rezultatului fiscal prevederile alin. (2) şi (3).

(5) Prevederile prezentului articol se aplică cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat.

Ianuarie 2017 Page 85


Evidentiereain contabilitate a impozitului pe profit :
691=441 cu suma reprezentand impozitul pe profit

Plata impozitului pe microintreprinderi

Modificari legislative pentru an 2017-Cod Fiscal

TITLUL III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

ART. 47 - Definiția microîntreprinderii

(1) În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care
îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal
precedent:

a) a realizat venituri, altele decât cele obținute din desfășurarea activităților, prevăzute
la art. 48 alin. (6);

b) a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de


peste 80% din veniturile totale; Norme metodologice

c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de


schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului
financiar în care s-au înregistrat veniturile; Norme metodologice

d) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile
administrativ-teritoriale;

e) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la


instanțele judecătorești, potrivit legii.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și persoanelor juridice române care intră sub incidența
Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități. Prevederile prezentului titlu
prevalează față de prevederile Legii nr. 170/2016.

ART. 48 - Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii

(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.

Ianuarie 2017 Page 86


(2) Persoanele juridice române aplică impozitul reglementat de prezentul titlu începând
cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere prevăzute
la art. 47 .

(3) O persoană juridică română care este nou-înființată este obligată să plătească
impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiția
prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. d) este îndeplinită la data înregistrării în registrul comerțului.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), persoana juridică română nou-înființată care,
începând cu data înregistrării în registrul comerțului, intenționează să desfășoare activitățile
prevăzute la alin. (6), nu intră sub incidența prezentului titlu.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (3), persoana juridică română nou-înființată care,
la data înregistrării în registrul comerțului, are subscris un capital social de cel puțin 45.000
lei poate opta să aplice prevederile titlului II. Opțiunea este definitivă, cu condiția menținerii
valorii capitalului social de la data înregistrării, pentru întreaga perioadă de existență a
persoanei juridice respective. În cazul în care această condiție nu este respectată, persoana
juridică aplică prevederile prezentului titlu, începând cu anul fiscal următor celui în care
capitalul social este redus sub valoarea de 45.000 lei, dacă sunt îndeplinite condițiile
prevăzute la art. 47. Norme metodologice

(51) Pentru persoanele juridice române care au aplicat prevederile alin. (5), în forma în
vigoare până la data de 31 decembrie 2016, condiția referitoare la menținerea unui capital
social de cel puțin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro se consideră îndeplinită și în
situația în care capitalul social scade până la nivelul sumei de 45.000 lei.

(52) Prin excepție de la prevederile art. 47, microîntreprinderile existente care au subscris
un capital social de cel puțin 45.000 lei pot opta să aplice prevederile titlului II începând cu 1
ianuarie 2017 sau cu trimestrul în care această condiție este îndeplinită. Opțiunea este
definitivă, cu condiția menținerii valorii capitalului social pentru întreaga perioadă de
existență a persoanei juridice respective. În cazul în care această condiție nu este respectată,
persoana juridică aplică prevederile prezentului titlu începând cu anul fiscal următor celui în
care capitalul social este redus sub valoarea de 45.000 lei, dacă sunt îndeplinite condițiile
prevăzute la art. 47. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor ca
urmare a opțiunii se comunică organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Codului
de procedură fiscală. Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care
optează să aplice prevederile titlului II se efectuează luând în considerare veniturile și
cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv. Norme metodologice

Ianuarie 2017 Page 87


(6) Nu intră sub incidența prevederilor prezentului titlu persoanele juridice române care:

a) desfășoară activități în domeniul bancar;

b) desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu


excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;

c) desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc;

d) desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și


gazelor naturale. Norme metodologice

(7) Pentru anul 2017, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la
data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 47 sunt obligate la plata
impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu 1 februarie 2017, urmând a
comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit
prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și
completările ulterioare, până la data de 25 februarie 2017 inclusiv. Prin excepție de la
prevederile art. 41 și 42, până la acest termen se va depune și declarația privind impozitul pe
profit datorat pentru profitul impozabil obținut în perioada 1 - 31 ianuarie 2017. Rezultatul
fiscal se ajustează corespunzător acestei perioade fiscale. Norme metodologice

(8) Persoanele juridice române care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 și care la data
de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 euro - 500.000 euro,
inclusiv, îndeplinind și celelalte condiții prevăzute la art. 47 alin. (1), sunt obligate la plata
impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu luna următoare intrării în vigoare a
acestor prevederi, urmând a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de
impunere, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu
modificările și completările ulterioare, până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare
a acestor prevederi, inclusiv. Prin derogare de la prevederile art. 8 din Legea nr. 170/2016,
respectiv prin excepție de la prevederile art. 41 și 42, până la acest termen se calculează, se
declară și se plătește impozitul specific unor activități, respectiv impozitul pe profit, pentru
perioada 1 ianuarie 2017 - sfârșitul lunii intrării în vigoare a acestor prevederi. Impozitul
specific unor activități aferent acestei perioade se determină prin împărțirea impozitului
specific anual la 365 de zile și înmulțirea cu numărul de zile aferent perioadei 1 ianuarie
2017 - sfârșitul lunii intrării în vigoare a acestor prevederi. Pentru determinarea impozitului
specific unor activități se aplică și celelalte reguli prevăzute de Legea nr. 170/2016. Impozitul
pe profit se determină luând în considerare veniturile și cheltuielile înregistrate în această
perioadă, iar rezultatul fiscal se ajustează corespunzător acestei perioade.

Ianuarie 2017 Page 88


ART. 49 - Aria de cuprindere a impozitului

Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microîntreprinderilor,


se aplică asupra bazei impozabile determinate potrivit art. 53.

ART. 50 - Anul fiscal

(1) Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.

(2) În cazul unei microîntreprinderi care se înființează sau își încetează existența, anul
fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat. Norme
metodologice

ART. 51 - Cotele de impozitare

(1) Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

a) 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;

b) *** A B R O G A T *** ;

c) 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru persoanele juridice române nou-
înființate, care au cel puțin un salariat și sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni,
iar acționarii/asociații lor nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice, cota de
impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice
române, potrivit legii. Cota de impozitare se aplică până la sfârșitul trimestrului în care se
încheie perioada de 24 de luni. Prevederile prezentului alineat se aplică dacă, în cadrul unei
perioade de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea nu se află în următoarele
situații:

- lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale, potrivit legii;

- dizolvarea fără lichidare, potrivit legii;

- inactivitate temporară, potrivit legii;

- declararea pe propria răspundere a nedesfășurării de activități la sediul social/sediile


secundare, potrivit legii;

Ianuarie 2017 Page 89


- majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi
acționari/asociați;

- acționarii/asociații săi vând/cesionează/schimbă titlurile de participare deținute.

Condiția privitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se efectuează în


termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.

Norme metodologice

(3) În cazul în care persoana juridică română nou-înființată nu mai are niciun salariat în
primele 24 de luni, aceasta aplică prevederile alin. (1) începând cu trimestrul în care s-a
efectuat modificarea. Pentru persoana juridică cu un singur salariat, al cărui raport de muncă
încetează, condiția prevăzută la alin. (2) se consideră îndeplinită dacă în cursul trimestrului
respectiv este angajat un nou salariat.

(4) În sensul prezentului articol, prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract
individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările și completările ulterioare. Condiția se consideră îndeplinită și în
cazul microîntreprinderilor care:

a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile


de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;

b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care


remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat
în plată.

(5) În cazul în care, în cursul anului fiscal, numărul de salariați se modifică, cotele de
impozitare prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în
care s-a efectuat modificarea, potrivit legii. Pentru microîntreprinderile care au un salariat,
respectiv 2 salariați și care aplică cotele de impozitare prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), al
căror raport de muncă încetează, condiția referitoare la numărul de salariați se consideră
îndeplinită dacă în cursul aceluiași trimestru sunt angajați noi salariați.

(6) Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat sau au unul sau 2 salariați, în
situația în care numărul acestora se modifică, în scopul menținerii/modificării cotelor de
impozitare prevăzute la alin. (1), noii salariați trebuie angajați cu contract individual de

Ianuarie 2017 Page 90


muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12
luni.

ART. 52 - Reguli de ieșire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderii în


cursul anului

(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de
500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile
totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu
trimestrul în care s-a depășit oricare dintre aceste limite.

(2) Limitele fiscale prevăzute la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate
cumulat de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în
euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent.

(3) Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități de


natura celor prevăzute la art. 48 alin. (6) datorează impozit pe profit începând cu trimestrul
respectiv.

(4) Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se încadrează


în prevederile alin. (1) și (3) se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile
realizate începând cu trimestrul respectiv.

Norme metodologice

ART. 53 - Baza impozabilă

(1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie


veniturile din orice sursă, din care se scad:

a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;

c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;

d) veniturile din subvenții;

e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare,
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în

Ianuarie 2017 Page 91


perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor;

f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;

g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru


pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

h) veniturile din diferențe de curs valutar;

i) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul


unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;

j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709",


potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii,


titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moștenitorii legali ai acestora;

l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de
evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

(2) Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza


impozabilă determinată potrivit alin. (1) se adaugă următoarele:

a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609",


potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul


contribuabililor care își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din
diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare
în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și
cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat
de la începutul anului;

Ianuarie 2017 Page 92


c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate,
reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor,
care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în
care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea
sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către
participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui
motiv;

d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care


microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru
majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru
acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. în situația în care rezervele fiscale sunt
menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei
impozabile ca urmare a lichidării.

(3) În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de


achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul
justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii

TVA-Taxa pe valoarea adaugata

TVA reprezinta un impozit indirect aplicat operatiunilor privind livrarile de bunuri, transferul
proprietatii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestarile de servicii si alte operatiuni asimilate.

Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a TVA se clasifica din punct de vedere al regulilor de
impozitare dupa cum urmeaza:

- operatiuni impozabile obligatoriu pentru care taxa se calculeaza asupra sumelor obtinute din
vanzari de bunuri la fiecare stadiu al circuitului economic pana la consumatorul final

- operatiuni scutite de TVA care sunt reglementate prin lege iar furnizorii nu au dreptul la
deducerea taxei aferente

In Romania se aplica urmatoarele cote de TVA


Conform COD FISCAL 2017

Ianuarie 2017 Page 93


Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt
scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este:

a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016;

b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.

(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii
şi/sau livrări de bunuri:

a) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform legislaţiei
specifice, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă conformart. 292 alin. (1) lit. b);

b) livrarea de produse ortopedice;

c) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;

d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea
terenurilor amenajate pentru camping;

e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate
consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente
utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. Prin
normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri;

f) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea care se
încadrează la codul NC 22 03 00 10;

g) livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii în agricultură.

(3) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri şi
prestări de servicii:

a) manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal
publicităţii;

b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi
evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele scutite conform art.
292 alin. (1) lit. m);

c) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul
pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin
locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:

Ianuarie 2017 Page 94


1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine
de bătrâni şi de pensionari;

2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de
copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;

3. livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2 , exclusiv anexele gospodăreşti,
a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei,
exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie.
Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării
pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250
m2 , inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor
care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi
suprafaţa de 250 m2 , inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită
sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv:

(i) în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în proprietate pe


care au achiziţionat-o cu cota de 5%;

(ii) în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio
locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;

4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii
de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le
permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

(4) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor
prevăzute la art. 282 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilităţii taxei.

(5) În cazul operaţiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în vigoare la
data la care intervine faptul generator, cu excepţia situaţiilor în care este emisă o factură sau este
încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota în vigoare la data la care
a fost emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.

(6) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în vigoare la data
livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2), precum şi în
situaţia prevăzută la alin. (5).

(7) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru
livrarea aceluiaşi bun.

Ianuarie 2017 Page 95


(8) Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României
pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

TVA este evidentiata in planul de conturi prin contul sintetic de gr I 442 TVA care se detaliaza in
urmatoarele conturi sintetice de gr II
4423 TVA de plata care este un cont de pasiv si reprezinta TVA-ul datorat catre stat. Contul se
crediteaza in momentul aparitia datoriei si se debiteaza in momentul platii

4424 TVA de recuperat – activ care arata valoarea creantei pe care societatea o are asupra
bugetului. Contul de debiteaza in momentul inregistrarii acestei creante si se crediteaza in
momentul recuperarii de la bugetul de stat pe baza cererii de rambursare sau cand se
compenseaza in perioadele urmatoare cu TVA de plata.

4426 TVA deductibila activ- care inregistreaza in debit TVA aferenta intrarilor de bunuri si
servicii si in credit compensarea la sf lunii cu TVA aferenta iesirilor de bunuri.

4427 TVA colectata –pasiv- care se crediteaza cu TVA aferent vanzarii de bunuri si se debiteaza
la sf lunii prin compensarea cu TVA deductibil.

Din compensarea la sf lunii a TVA deductibil cu TVA colectata rezulta TVA de recuperat sau de
plata astfel:
- daca TVA ded > TVA colect = TVA de recuperat
- daca TVA ded < TVA colect = TVA de plata
4428 TVA neexigibila bifunctional care inreg in credit:
- TVA aferent livrarilor de bunuri cu plata in rate
- TVA aferent livrarilor de bunuri pt care nu s-au intocmit facturi
- TVA aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul
In debitul contului se inreg:
- TVA aferenta facturilor nesosite
- TVA aferenta cumpararilor cu plata in rate
- TVA aferenta vanzarilor de marfuri in unitatile comerciale cu amanuntul
Soldul final = TVA neexigibila la sf lunii

Sistemul TVA la incasare se modifica incepand anul 2015.

Precizam astfel ca sistemul TVA la incasare este optional si consta in faptul ca:

- exigibilitatea TVA se amana pana la data incasarii contravalorii integrale/partiale a livrarii de


bunuri/prestarii de servicii, iar

- dreptul de deducere a TVA este amanat pana la data la acre TVA aferenta bunurilor/serviciilor a
fost platita furnizorului/prestatorului.

Ianuarie 2017 Page 96


Persoanele care sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare:

-> persoanele impozabile care sunt deja inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care au
sediul activitatii economice in Romania conform art. 125^1 alin. (2) lit. a), a caror cifra de afaceri in
anul calendaristic precedent nu a depasit plafonul de 2.250.000 lei si opteaza pentru aplicarea
sistemului TVA la incasare.

Situatii:

a) Daca in anul precedent aceste persoane impozabile nu au aplicat sistemul TVA la incasare si cifra
de afaceri nu a depasit plafonul de 2.250.000 lei, dar opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la
incasare, aplica sistemul incepand cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul urmator
celui in care nu a depasit plafonul, pana la sfarsitul anului calendaristic in care au optat pentru
aplicarea sistemului, cu conditia ca la data exercitqarii optiunii sa nu fi depasit plafonul pentru anul
in curs.

Persoana impozabila depune formularul 097 "Notificare privind aplicarea/incetarea aplicarii


sistemului TVA la incasare". Termen: 26.01.2015

b) Daca in cursul anului in care persoana impozabila a optat pentru aplicarea sistemului, cifra de
afaceri depaseste plafonul de 2.250.000 lei, sistemul se aplica pana la sfarsitul perioadei fiscale
urmatoare cele in care plafonul a fost depasit.

Persoana impozabila depune formularul 097 "Notificare privind aplicarea/incetarea aplicarii


sistemului TVA la incasare"

Termen: 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale in care a depasit plafonul

IMPORTANT: In situatia in care persoana impozabila care depaseste plafonul nu depune formularul
097, aceasta va fi radiata din oficiu de catre organul fiscal.

Termen: Incepand cu data inscrisa in Decizia de radiere din Registrul persoanelor impozabile care
aplica sistemul TVA la incasare.

c) Daca in anul precedent persoanele impozabile au aplicat sistemul TVA la incasare si cifra de
afaceri nu a depasit plafonul de 2.250.000 lei si doresc sa aplice si in anul 2015 sistemul TVA la
incasare, acestea nu au obligatia sa depuna formularul 097, considerandu-se ca au optat in mod tacit
pentru continuarea aplicarii sistemului TVA la incasare

Ianuarie 2017 Page 97


-> persoanele impozabile, care au sediul activitatii economice in Romania conform art. 125^1 alin.
(2) lit. a) care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 153 in cursul anului, (inclusiv cele
care se reinregistreaza) si opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare, aplica sistemul TVA
la incasare de la momentul inregistrarii in scopuri de TVA.

Persoana impozabila depune formularul 097 "Notificare privind


aplicarea/incetarea aplicarii sistemului TVA la incasare".

Termen: din momentul inregistrarii in scopuri de TVA

Persoana impozabila este obligata sa aplice sistemul cel putin pana la sfarsitul anului calendaristic in
care a optat, cu exceptia situatiei in care in cursul aceluiasi an cifra de afaceri depaseste plafonul de
2.250.000 lei.

Alte aspecte:

Persoanele care nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare:

- persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic;

- persoanele impozabile care nu sunt stabilite in Romania;

- persoanele impozabile care in anul precedent au depasit plafonul de 2.250.000 lei;

- persoanele impozabile care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 153 in cursul anului si
care au depasit plafonul de 2.250.000 lei in anul precedent sau in anul calendaristic in curs, calculat
in functie de operatiunile realizate in perioada in care respectiva persoana a avut un cod valabil de
TVA.

Operatiuni pentru care nu se aplica sistemul TVA la incasare, ci intra sub incidenta regulilor generale
privind exigibilitatea TVA;

- livrarile de bunuri/prestarile de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligata la plata taxei
conform art. 150 alin. (2)- (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160;

- livrarile de bunuri/prestarile de servicii care sunt scutite de TVA;

- operatiunile supuse regimurilor speciale prevazute la art. 152^1 - 152^3;

- livrarile de bunuri/prestarile de servicii pentru care beneficiarul este o persoana afiliata


furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 alin. (1) pct. 21

Ianuarie 2017 Page 98


Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este anuala si este constituita din valoarea
totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii taxabile si/sau scutite de TVA, precum si a
operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca
fiind in strainatate, conform art. 132 si 133, reazliate in cursul anului calendaristic.

Nu sunt luate in calculul cifrei de afaceri livrarile de bunuri/prestarile de servicii realizate in perioada
in care persoana impozabila nu a avut un cod de inregistrare in scopuri de TVA conform art. 153 din
Codul fiscal.

Daca in primul an de aplicare a sistemului TVA la incasae persoana impozabila nu depaseste


plafonul de 2.250.000 lei, poate aplica sistemul TVA la incasare pana la sfarsitul perioadei fiscale
urmatoare celei in care plafonul de 2.250.00 lei, calculat pentru fiecare an calendaristic in parte, a
fost depasit pe parcursul unui an calendaristic.

Optiunea pentru aplicarea sistemului TVA la incasare nu se poate realiza in timpul anului, ci doar la
inceputul anului calendaristic.

Metoda de calcul a TVA


Pentru determinarea taxei aferente încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori
a prestării de servicii, care devine exigibilă la încasare, fiecare încasare totală sau parţială se
consideră că include şi taxa aferentă aplicându-se următorul mecanism de calcul pentru determinarea
sumei taxei, respectiv 19 x 100 / 119, în cazul cotei standard, şi 9 x 100 / 109 ori 5 x 100 / 105, în
cazul cotelor reduse.
Cursul valutar aplicabil
Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta decât importul
de bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb
comunicat de Banca Naţională a României sau ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală
Europeană ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează decontările, valabil la data la
care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză, iar, în cazul operaţiunilor supuse
sistemului TVA la încasare la data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în
cauză dacă nu ar fi fost supusă sistemului TVA la încasare.
Cota de TVA
În cazul operaţiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în vigoare la data la
care intervine faptul generator, cu excepţia situaţiilor în care este emisă o factură sau este încasat un
avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota în vigoare la data la care a fost
emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.
În situaţia schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în vigoare la data
livrării de bunuri sau prestării de servicii.
Notificarea
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activităţii economice în
România şi a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de 2.250.000
lei şi care trebuie să aplice sistemul TVA la încasare, au obligaţia să depună la organele fiscale

Ianuarie 2017 Page 99


competente, până la 25 ianuarie inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri din anul
calendaristic precedent, nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei.
Nu are obligaţia să depună această notificare persoana impozabilă care a aplicat sistemul TVA la
încasare în anul calendaristic precedent şi care este obligată să continue aplicarea sistemului TVA la
încasare ca urmare a faptului că cifra sa de afaceri nu a depăşit în anul calendaristic precedent
plafonul de 2.250.000 lei.
În situaţia în care persoana impozabilă care trebuie să aplice sistemul TVA la încasare, nu depune
notificarea, aceasta va fi înregistrată din oficiu de organele fiscale competente în Registrul
persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, începând cu data înscrisă în decizia de
înregistrare în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA.
Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare şi care depăşeşte în cursul anului
calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei are obligaţia să depună la organele fiscale competente,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care a depăşit plafonul, o notificare
din care să rezulte cifra de afaceri realizată în vederea schimbării sistemului aplicat.
În cazul în care persoana impozabilă care depăşeşte plafonul nu depune notificarea aceasta va fi
radiată din oficiu de organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile care aplică
sistemul TVA la încasare, începând cu data înscrisă în decizia de radiere din Registrul persoanelor
impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.
Atenţie! În anul 2013, persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi a
cărei cifră de afaceri în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 inclusiv, nu depăşeşte
plafonul de 2.250.000 lei aplică sistemul TVA la încasare începând cu 1 ianuarie 2013.
În scopul aplicării acestor prevederi, persoana impozabilă care va aplica sistemul TVA la încasare
începând cu 1 ianuarie 2013 are obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la 25
octombrie 2012 inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri realizată în perioada 1
octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 inclusiv nu a depăşit plafonul de 2.250.000 lei. În situaţia în
care persoana impozabilă nu depune notificarea aceasta va fi înregistrată din oficiu de organele
fiscale competente în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare până la
1 ianuarie 2013, urmând a aplica sistemul TVA la încasare începând cu 1 ianuarie 2013.
Referinte, surse:
- documentar publicat de DGFP Vâlcea
- OG 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

B. ALTE IMPOZITE SI TAXE


In aceasta categorie sunt evidentiate datoriile fata de bugetul statului sau bugetele locale privind
impozitele taxele si varsamintele asimilate, cum ar fi accizele, impozitul pe titeiul din productia
interna si pe gaze naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe cladiri si pe terenuri si alte impozite
si taxe.

Contabilitatea acestor impozite este evidentiata in ct 446 Alte impozite si taxe care este un cont
de pasiv.

Ianuarie 2017 Page 100


In credit se evidentiaza valoarea taxelor si a altor impozite datorate bugetului statului si in debit
se inregistreaza sumele aferente platii acestor datorii.

Legislatie,

-Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31
decembrie 2015.
- LEGEA 31/1990, ACTUALIZATA LA ZI
- OMFP 3055/2009 ACTUALIZATA LA ZI
-OUG 50/2015
- CODUL MUNCII ACTUALIZAT
- CODUL DE PROCEDURA FISCALA CU NORME METODOLOGICE DE APLICARE
2016
- ORDINE ALE PRESEDINTELUI SI VICEPRESEDINTILOR ANAF
- HOTARARI DE GUVERN

Ianuarie 2017 Page 101