Capitolul IT locale si institutii centrale in spatiul romanese (sec. IX-XVIT1) Vreme de cateva sute de ani, dupa retragerea aureliand, sursele istorice nu au yomenit in spatiul carpato-dunarean decat diferite populatii migratoare, intrucat acestea erau singurele care aveau o organizare politica si mai ales militara, pe care documentele yremii o gaseau demni de consemnat. 2 La vremea respectiva , cei care consemnau in scris evenimentele politice (inclusiv militare) sau istorice, nu se refereau, in general, la aspectele etnice ale populariilor mentionate. Chiar atunci cand apare ca atare termenul de nafiune, aceasta desemneaz acea parte din populafia unei structuri politice calificata sa participe la viata politica a respectivei structuri (indiferent de aspectele etnice ale populatiei majoritare sau ale conducitorilor). Era asadar normal, din perspectiva epocii respective, ca populatiile romanizate si apoi romdnii din spatiul carpato-dundreano-pontic sd nu apara in documentele scrise decat in mdsura in care fie intra in relatie cu actori recunoscufi ai scenei politice a vremii, fie ajung s-si constituie structuri proprii. In secolul XIX apare termenul modern de natiune. In primul mileniu al erei crestine, istoria romdnilor a evoluat intre Imperiul Noi Rome (Bizantin) i populatiile migratoare. La sfarsitul acestei perioade, Bizantul a oferit romanilor, ca si altor popoare din aceasta arie geograficd, modelul structurilor de stat $i de civilizagie. jn secolele VII-VIII-IX se considera ci poporul roman este deja format. Romani apar in izvoarele istorice cu numele de viahi, valahi, volohi, walachi, blaki (ulakes in |,Cronica tur Oguz-Namé”). Daco-romanii, ei ingigi, nu s-au numit ei pe ei viahi. fn vorbirea proprie, rom4nii s-au_numit pe ei romani sau arméni. Vlahiile sunt finuturi locuite de viahi. ,,Vlahii” reprezint& un termen celto-german preluat apoi de slavi. Roménii traiau organizati in obsti satesti (sate in care exista proprietatea privata precum casa, gradina si o bucatd de pmant dar si proprietate comuna, ,,obsti de obsti”). Nicolae Iorga numeste aceste autonomii locale ,,romanii populare” sau ,,democratii fardnesti”, Satul a devenit, pentru mult timp forma fireascd de organizare a strimosilor nostri”, remarca Nicolae orga. in fruntea obstii se afla un jude Gupan). El conducea impreuna cu ,oamenii buni si batrani” (sfatul — adunarea — satului) dupa legea nescrisa (,obiceiul pamantului”). Cercetdrile arheologice au evidentiat aparifia in cadrul obstilor sitesti locale a unei categorii privilegiate (boierimea sau nobilimea), din réndul cdreia se vor desprinde viitorii cnezi sau voievozi. Aceste nuclee politice dispuneau de un centru fortificat (vesedinfa) ce juca rol de sediu politico-administrativ. Juzii (jupan, cneaz, voievod) aveau atribusii militare, juridice si sociale. Mai multe obsti formau o uniune de obsti iar mai multe uniuni formau un cnezat sau un voievodat. Din unirea cnezatelor si voievodatelor se vor forma statele medievale Tomanesti, Cnezatul este 0 formafiune politica condusa de un cneaz. Termenul de eneaz a 37dublat si a inlocuit termenul latin de ,,iudex”. Dupa istoricul Ioan Bogdan, INStityy, cnezatului este continuarea vechii ,judecit” de origine latina. Dupd abandonarea Dac; acestia au reprezentat autoritatea supremd in sdnul obstii ardnesti daco-romang romédnesti, coordondnd activitdtile administrative, judiciare, economice $i militare acesteia $i jucdnd rol de intermediari intre obste si autoritdjile alogene (nomade sedentare). Treptat li s-a sporit forfa economicd $i pozitia sociald si din electiy devenit viageri si ereditari. In farile supuse unei stdipdniri sirdine (Transilvania, 4 exemplu) sau acolo unde sa exercitat administratia autohtond autonomé, inst, cnezilor a fost diferitd. In primul caz, atunci cand s-au aflat sub autoritatea unui Senio lac sau ecleciastic (bisericese) si-au pierdut vechile prerogative. Pe domeniile regale xy voievodale, cnezii s-au menjinut mai multa vreme $i datorité Participarii lor la expediti militare sau judecdti. Voievodatul este 0 formafiune politic condusé de un voievey (voieved in izvoarele slave, dix in izvoarele latine). Aceste nuclee politice dispun de y centru fortificat ce juca rol de sediu politico-administrativ. in 1247 Rogerius scrie despr. organizarea cneziala a roménilor. in secolele IX-XIIL, in urma destrimérii dominatiei slavilor la nordul si la sudul Dunarii, romani din aria carpato-dundreand si Peninsula Balcanicd, au fost semnalati ny numai ca entitate etnicd dar si in cadrul organizatiilor lor autonome, cu structurile lo, Politice, militare si ecleziastice cuprinse in vaste conglomerate plurietnice din Europ, Centrala, Rasariteana si Sud-Estica. Pana in secolul al XIlI-lea, zona nord-dundreand a fost dominata de fenomenui migratiilor. Din secolul al IX-lea s-au succedat maghiarii, apoi dup’ anul 1000 Pecenegii, uzii, cumanii, iar la 1240-1241, titarii. Hanatul Hoardei de Aur, constituit de acestia din urma in nordul Mari Negre, si-a exercitat dominatia indeosebi asupra zone extracarpatice, constituind o barier§ in calea expansiunii in regiune a altor state vecin: Precum Ungaria, principatul Kievului sau Imperiul Bizantin. in urma conviefuirii dintr autohtoni si pecenego-cumani a rezultat 0 toponimie terminati in “ui”: Calmaui Covurlui , Dasnatui sau Peceneaga, Comana etc. cumanii, la fel ca tatarii mai tarziu, au impiedicat extinderea stapénirii Regatului ungar dincolo de Carpati, oferind astfe Populatiei locale posibilitatea de a-si crea propriile structuri si institutii statale, intrucat spre deosebire de regalitatea ungara, calarefii de step nu exercitau decat un contro nominal asupra teritoriilor de unde percepeau tributul si alte prestatii Marile puteri din zona: Imperiul Bizantin, Regatul Ungariei (dupa anul 1000) 5 Regatul Poloniei isi impart sferele de influent, iar uneori incearca si-si_ impuni stpanirea propriu-zis& asupra spafiului romanesc. Instaurarea ungurilor in Campia Panonica si apoi cuceririle lor dupa crestinares Regatului Ungar in rasdritul si sud-estul european, precum si ofensivele incununate d: succes ale imparafilor bizantini Ioan Tzimiskes (969-976) si Vasile al II-lea (976-1025) care au anihilat Primul Tarat Bulgar, mai intai apoi in estul, apoi in vestul Peninsule Balcanice, au adus in lumina izvoarelor romanitatea risdriteand si autonomiile e regionale. Primele formatiuni politice romAnesti sunt amintite de bizantini (in _,.Strategikon”) Apoi ,,Geografia Armeana” a lui Moise Chorenati mentioneaza in sec. IX ,,Tara Balak” a say 38cronica 4 ea ae ‘arate Nane pr noneaza o far, Ulaket . oo. ‘ui 1000, ‘i he " rect, fie A Tarile d dit ae Se UNI capetenij milire vas un centa de putere strain, fie / le teritoriale ale ita — denumirea de Viahia, Vian Veni ristrtene pour 4 Blacorum, Tierre a Bin, Wate i Jo, Visa Mire Vig Ze “Tera constitutive: carat lo ott 2, denim ae ye sinttiereaitgile complexe plurietnice, existenta lor autonoma in cadrul unor nae ila Est de Carpati (Tara a v au contribuit factori intemi » existenta formatiunilor Politice prestatale, cresterea Procesului de feudalizare) si factori externi (existenta pericolului sau mi i_maghiar dup’ Or —— Pentru ocuparea tronului maghiar dupa Din secolul al IX-tea, in contextul in care ungu s ii agezati in Pannonia incep si-si manifeste interesul Pentru Transilvania, sursele mentioneazi._formatiuni Politice ale Populatiei romanesti de la nord de Duniire. extern maghiar si tatar Transilvania Este situat in interiorul arcului carpatic. Informatii despre formarea Transilvaniei avem din mai multe izvoare istorice: rd . \,° »Gesta Hungarorum” (,Cronica lui Anonymus” sau ,Faptele ungurilor”), |! scrisi de cronicarul anonim (nu i se cunoaste numele) al regelui maghiar | Bella al Ill-lea, Este scrisa in secolul XII sau inceput de secol XIII dar | relateaza evenimente de secol IX si inceput de secol X; »Cronica lui Nestor” (cronicd slava,secolul XII), / »Legenda Sfintului Gerard”; (scriere cu caracter hagiograficiteligios de Peed on venirea ungurilor in Panonnia (896). Unguri (maghiarii) provin din centrul Asiei. Prin migrafie ajung in nordul Mari ih Zona numita Atelkuzu (,intre ape”). De acolo se indreapta pe vest ocolnd pai Tomnesc. Ajunse in Panonnia, cele sapte triburi maghiare se unificd sul 39Arpad. Dupa unificare, ungurii incep expansiunea spre est. in regiunea ndlaco. Pannoniana” sunt atestate sase ducate in jurul anului 900. Dincoace de Tisa ei fi Bases -omini si slavi” organiza intrei voievodat (forme de organizare influentate de cele a, slavilor, dar devenite specifice populatiei roménesti) conduse de: * Gelu (,Blachul’, ,Roménul”, ,Dux”*ducele), in interiorul arculy carpatic, cu centrul la Dabaca; (sec. IX-X-XI); este situat de la Porte Mesesului si Valea Somesului, pana la cursul mijlociu al Muresului, Arg centre intrite la Dabaica, Cluj Mandstur, Moldovenesti, Tertoriul su est bun, fertil, cu aur gi sare. Gelu este singurul dintre acesti conduciton locali numit de Anonymus ,blach”, in conditile in care populatia din zona era departe de a fi omogend din punct de vedere etnic. (este eterogend); locuitorii erau considerati de Anonymus "cei mai Sdrmani oameni din toatd lumea”’. Glad, in Banat, cu centrul la Cuvin; (sec. IX-XI). Este marginit de Tisa, Mures, Carpati si Duna. Are ca principale cetati Cuvin si Orsova. Menumorut, in Crisana, cu centrul la Biharea. (sec IX-XI). Este situat intre Tisa si Portile Mesesului (Muntii Apuseni), de la gura Somesulyj pana la Valea Muresului Inferior. Are ca principale cetaji: Biharea, Zalau, Satmar. El se considera protejat de impiratul de la Constantinopol. Anonymus mentioneazi si ducatul Iui Salanus. Realitatea persongjelor si a {intamplarilor pomenite de Anonymus a inceput si fie contestat& de uni istorici maghiari si austrieci incepind din secolele XVIII-XIX, in contextul in care romani din ‘Transilvania cereau drepturi poltice gi nationale, Este sigur insa faptul c in perioada in care a scris Anonymus exista constiina unei anteriorititi a romanilor in Transilvania gi a unor formatiuni politice in stare si opund rezisten{4 ungurilor. ,,Cronica lui Nestor” confirma faptul c8, la trecerea ungurilor prin Carpatii PAdurosi” spre Panonia, unguri i- au gisit acolo pe romani si slavi. Expansiunea spre rasarit a ungurilor, instalati in Campia Panonica in secolul al IX- lea s-a lovit de rezistenja armatt a populatilor slave, turanice (migratori) $i roméinest dinlauntrul si din afara arcului carpatic si a organizatiilor lor politice. Potrivit informatiilor transmise de ,,Gesta Hungarorum”, maghiarii la inceputul secolului al X-lea au inceput cucerirea spajiului cuprins intr Tisa, Criguri si Somes, unde s-au lovit de cele trei voievodate. Pe rand, cele trei voievodate vor fi cucerite de unguri. Primul teritoriu cucerit a fost voievodatul lui Menumorut. Gelu a fost supus de c&petenia maghiar& Tuhutum pe la 900. Dup& moartea lui Gelu, formatiunea acestuia este preluata de Tuhutum, cépetenia Ungurilor invadatori Acesta isi constituie un dominium propriu si o dinastie separaté de cea a ducelui Arpad din Pannonia. Timp de aproape un veac, Tuhutum si urmasii sii stapdnesc partea apuseand a Transilvaniei in ,pace gi fericire”. 40Mai trziu (inceputul i ees ‘Putul secolului X1), ,Legenda Sfantului Gerard” aminteste alti doi * Gyula (G, Gyula (Gua ‘4 Geala cel Tani), co urmas al lui Gea, cv cet a a (Balgrad); el conducea "o tard intins si prosper3" , ca urmas al ui Glad, cu centru la (Urbs) Morisenay Ducatul lui in regiunil i Kean, in regiunile sud-orientale ale Transilvaniei; Si acesti_ doi voievozi v i ; eal Sf fl lnvinge pe Gute fa A sup fe rr Pe la 1003 regele maghiar Stefan I Tuhutum dela Gel, Voievodul fusese sewat ef pcos var te clucle wwe nanos sare pe Mares inspre Tisa (sau Ahtum?), De acetonee senescent apostolice ale regelui Stefan. Geula a fost inchis ea, acesta se impotriveste misiunilor adicd si renunte I 4 pe viata intrucat a refuzat ,,s& fie crestin” : ease ee iB orden a a catolicismului). Potrivit lui Anonymus, regele fara”, Totodati fl iechota Gr oa ee ° manastire ortodoxa la Morisena. El a fost ucis in conflictele cu ungurii *astfel a it cucert intreg tertoriul dinte Cris si Dundre, Pe misura inintri spre central si sudul Transilvaniei, expansiunea maghiari a cipitat un caracter mai organizat si eficace. Sub urmasii lui $tefan cel Sfant incepe organizarea Transilvaniei ca entitate politic’ vasald regelui Ungariei. Secolele XI-XII au fost caracterizate de o tendinti generala de extindere teritoriala si de amplificare a functiilor formafiunior existente in spaful romnese, mai ales in jateriorul arcului carpatic. E posibil ca in aceasti zon procesul de constituire si de maturizare a formatiunilor politice sa fi fost impulsionat si accelerat de confruntarea cu tendintele expansioniste ale regatului maghiar. Acestea s-au materializat in cucerirea treptati a Transilvaniei, pe parcursul a cdtorva suté de ani, inre secolul al IX-lea si secolul al XI-lea. in opinia istoricului K. Horedt, extinderea autoritafii ducale si apoi regale jlvaniei s-a produs in cinci etape: maghiare asupra Trans / * injurul anului 900 maghiari jung pan la Somesul Mic; «fn jurul anului 1000 este ocupatt Valea Muresuluis «in jurul anului 1100 se atinge valea Tarnavei Mari; © in jurul anului 1150 se atinge linia Oltului; «fn jurul anului 1200 se atinge linia Carpatil Pana in secolul al Xilhlea inne iar poitice a coninat sis-a accentuat in C area $i integrarea format Hees nul si Seem ated Fee eistematice pe masura inant eee rears sudul Transilvaniei. Crestinarea sng Sa apc 6 aa exes Fi tied gi ecleziasti " foto de organize ole Ficace. Comitatul est instalat peste seats ee ingare un caracter OF ic ft ea ee we episcopatul catoli ineadre ior Ristriteni si Meridionali. / vanie va fi cucerité de unguri. -azi sub raport ec! 4lcucerite, substituindu-se organizarii ortodoxe preexistente. Expansiunea maghiara q fost insojité de 0 adevaraté cruciadé, regii unguri avand in papalitate un sprijin real in extinderea catolicismului spre rdsarit, ei avand calitatea de regi apostolici (catoliciy. Majoritatea paménturilor romanesti fuseser’ impariite nobililor unguri sub forma de fiefuri(feude, domenii). Pentru aceste pimdnturi nobilii maghiari erau vasali regelyi Ungariei. Regele era considerat suzeranul lor. Parte din aceste fiefuri, care se bucurau de © important autonomie fat de regalitatea maghiara, se constituiserd pe structurile vechilor formatiuni politice premaghiare pe care le cucerisera Pentru cucerirea Transilvaniei si conirolarea aristocrajiei maghiare cw tendinye auionome, ungurii i-au folosit pe sagi si pe seeui (see XI-XIII). Sasii (din @ doua jumatate a secolului XII) provin din regiunile germane iar secuii au venit ca si maghiarii din zonele asiatice (incepand cu secolul XI, turcici). O mare parte din secui au fost asezati in SE Transilvaniei. Instalati in Bihor, apoi in zona Tamavelor si in Subcarpatii rasdriteni pentru apararea trecatorilor, ei au convieluit cu romani, Din secolul XII secuii crau impartiti in trei stari sociale (secuii fruntasi, edlarefii si pedestrasii) echivalente cu organizarea lor militard consemnata abia in secolul al XIV-lea. Pentru foloasele aduse coroanei maghiare, sasii si secuii au primit mai multe privilegii, precum dreptul de Organizare proprie si de a se ageza in orage. Sasii au contribuit la dezvoltarea unor orase Precum Sibiu, Sighisoara, Brasov (intemeiat de sasi), Oristi, Tamave, Bistrta, in special in sud-estul Transilvaniei ete. Orasele sisesti erau conduse de un consiliu format din Jurati $i coordonat de un primar. in 1224 sasii au beneficiat de un privilegiu acordat de regele Andrei al I-lea (Andreanum”, Bula de Aur) prin care se preciza ea teritoriul din zona Sibiului nu putea fi instrainat Prin danii, iar dacd cineva intentiona si aiba aici o mosie, sasii aveau dreptul si protesteze. De asemenea, objineau dreptul de a folosi ~»padurea roménilor si a pecenegilor” impreund cu acestia. Sasii si secuii aveau teritoriile lor organizare juridicd, dregatori loeali si isi alegeau preojt. Secuii au preluat ee a roméni scrierea, —~ Transilvania cucerita, regii maghiari vor i Regii maghiari au organizat structuri proprii, |apusean, pe teritoriul Transilvaniei, in 1111/ Ultrasilvanus, ‘Tot acum apare si primul episcop catolic al Transilvaniei, ,Simion Ultrasitvanus”, cu resedinia Ia Balgrad (Alba Tulia). Expansiunea maghiard a fost Insoftd de o adevarata eruciada, regii unguri avind in papalitate un sprijin real pentru | expansiunea catolicismului spre risii, ei find investi cu tilul de regi apostlici (revi | cate aveau misiunea dea rispindi catolicismul). Prineipatul nu s-a putut mentine, ca | urmare va fi organizaté ca un mare voievodat autonom in cadrul regatului Ungarieh in secolul al X1l-lea, sub presiunea tradijiei romanesti. Voievodatul era compus din mei multe comitate regale, Avea in frunte un voievod, cu atrbutii juridice, administrative s militare,\in 1176 a fost atestat primul voievod, pe nume Leustachius Wal oda, probal identi cu TERT, come de Dike, asa Te TTEX Wokeed ae eee Ungariei si depinde de acesta. Prima numire de voievod este-atestati in 1199. Pentru ( conducdtorul Transilvaniei revenirea la numele traditional de voievod este 0 dovada a existen{ei populatiei romanesti. De altfel, din toate farile cucerite si incadrate in incerca si 0 organizeze ca un Principat. laice si ecleziastice specifice feudalismului 1113 este atestat un Mercurius Princeps 42regatul Ungariei, numai Transily politica centrala” (I. A. Pop). Puti continuare, regelui Ungariei, ce a doua jumatate a secolului XII. /oievodul Transilvaniei este un f Yo e vasal al regelui Ungariei. Inifi it exercitata asupra a sapte comitate: Solnocul Interior, Data: ch fe a, Timava, Ales eames Dabiica, Cluj, Turda, Tamava, Alba, ‘ania pistreaza ,,formul: rea politica suprema i Nobili maghiari imi In interior rong, adatul fiecare naionalitate se vao organiza in mod propri: Bhiari in comitate; comitatele sunt conduse de un comite. numit de regele maghiar; comitat ass A : comitat atestat este Bihorat Tih), unmet de Crate Sai a Clujut, Alba si Timisul (1175) ir in seeolul al XllLlea arene acc $i Trnava, Comma 7 ae in secolul al Xill-lea Aradul, Zarandul garnizoana, care conan formate din doua entitati: partea militara, regale, noblians soe pert partea economies, formata din domeniile » nobiliat isericesti. in centrul domeniului locuia reprezentantul oe inconjurat de oamenii din slujba sa. Comitatele sunt mentionate de : ome incepaind cu secolul XII; in acelasi timp teritoriile fra stapdn sau organiza leveneau proprietatea personala a regelui. Comitatul a este vechile fari ale autohtonilor. Organizarea distinct’ a Comitatelor Transilvaniei, prevalenta clara a puterii nobilimii in cadrul lor au creat bazele institutionale gi teritoriale ale autonomiei nobiliare. » Sasi si secuii in sapte scaune; impreuna (plus doud districte) formau Universitatea sasilor a cirei autonomie a fost confirmata in secolul al XV- ea; in frunte se afla un cdpitan si un jude. Conducatorii lor erau direct subordonati regelui Ungariei, contribuind la impunerea stipanirii maghiare in centrul si sudul Transilvaniei. Sasii i secuii beneficiau de autonomie proprie. > Roménii in districte (fari roménesti). Districtele sunt conduse de juzi sau cnezi sau voievozi, care aveau atributii administrative si juridice. Dreptatea se imparjea de catre cnezi si preofi roméni dupa ,,Jus Valahicum” (dreptul romanesc). Districtele erau organizate mai ales in zone de granita, precum Maramures (1299, din 1326 — "dictrictus”) , Lapus, Fagaras (Terra Blachorum, 1222), Tara Barsei (Terra Borza, 1222),Tara Zarandului, Tara Hafegului (Terra Harszok, 1247), Tara Lovistei etc. Aici autoritatea maghiara era mai slaba iar districtele se bucurau de autonomic locala (situajie juridicd a unei formatiuni politice care fi permite si se conducd singura pe plan intern), Aici romani erau majoritari. In schimbul serviciilor lor militare (apararea granifelor) sia fidelitatii fata de regatul maghiar, ei vor reusi si-si pastreze ee Autonomiile erau foarte puternice. Din aceste autonomit se va pornt intemeierea site lor roménesti extracarpatice. Autonomia locala a acestor yéri romanesti inceteaza tot are disparitia dinastiei arpadiene in 1301, ceea ce a stérnit reactia locald. In acest cont maa loc revolta unor conducatori locali ai roménilor, precum Bogdan, voievodul romani 43oo. A i lui. in secolele XIV-XV ,tarijer eas Por diene aa de demnitari numiti de corn A wine iatee aval quedioen coments de rele Andrei al I-lea (1205-1235). cum se considerd ‘ncheiad CUeeriren Transitvaniei. Ei trebuiau si consolideze autoritatea maghiar’, Pere frontieree rasiritene ale regatului maghiar, de a opri invaziile cumanilor din Campia Dunsrij in Transilvania gi s& impuna religia catolic& populatiei Toménesti sau turanice (pope turcicd din Asia Centrala) si crearea premiselor expansiunii maghiare in finutrite extracarpatice. Ei vor primi mai multe privilegii, precum Scutirea de plata vamilor, ay Voie si foloseasca bogatiile subsolului, Pot construi orase si fortificatii de lemn, in 1222 © primesc un nou privilegiu, prin care puteau trece fara plata vamilor prin Zonele locuite de romani si secui, pot constru si cetji de piatr. In cadrul misiunii catolice promovate de orn, sunt demne de amintt infinjarea episeopiei Milcoviei (1227) sau a cumanilor ), Mstalay mane prin treeitorile din Curbura Carpatilor. Ca si mi erau supusi direct regelui, si nu voievodului + Stau putin in aceasté zona (1225) deoarece inti in contict cu unguri, de Carpati. in consecinfa, vor fi alungati de armata regal, f8ra succes, Cato oreaniza proprileepiscopii ortodoxe iar ungurii pe cele catolice. Dupa cucerirea maghiari, locul episeopitlor ortodoxe a fost luat treptat de cole Catlice, Totusi, si aici romani ortodocsi au avut organizare bisericeasca propri uncle perioade, bisericile romanesti din Transilvania au fost supuse autor mitropolitului muntean, care purtau si ttl de vexarh Plajurilor”. Catolicismul a fost Sustinut in Transilvania de regatul unger, ,regat apostolic” cu rol misionar de catolicizare 4 .paginilor si schismaticilor”. Cele mai veehi episcopii de rit eatolic din Ardea, 44subordonate athiepiscopiei aerate Xa copie ungare, au fost cele de a Cenad, Oradea si Alba-tuli, create In 1366 regele maghi: i ; caltatea de notil de eet rina dat cfteva legi prin care eonditiona independenfei romédnilor de la sud 7 Cd acest lucru in contextul afirmarii extracarpatice pentru ortodoxie. Stipa ra le Carpati, ca si al opfiunil statelor mai act emis de rege, ceea ce asupra pdméntului urma sé se facd pe baza rege, c exclude de la dreptul de proprietate, deci din rén feudlior, pe enzi romani, ale edrorcreptri se beeacd po volohicun” 0 rane frutagilorroméni vor tece la catolcsm gi testa machicueech. sedndg sel functiile si averile, Cea mai Plat se maghiarizeazd, pastrindu-si astfel simpli farani supusi nobilimii wnaghine i = vor raméne ortodocsi, devenind paar are. Pe apartenentei religioase, de drepturi in Cee se vor bac, doar nafiunile privilegiate: maghiarii, sagii gi secuii. Romani vor fi considerafi ,tolerati” sau ,acceptafi”, desi erau majoritari. Prin aceasta Ludovic I a i constituirea sistemului de guvernare a voievodatului, sistem bazat pe Ecmcann eitese a Teligii recepte, catolicsmul, Astfel, acest fapt duce Ia izolarea i inesc i la scoaterea in afara legii a ortodoxismului. Acum roménii din autonomii organizeazé adunarile eneziale. Este vemea (sec. XUII-XV) cand aceste organisme se implica in viafa comunitayilor din care provin, asumdndu-si administrarea bunurilor, imparfirea dreptaqit, strdngerea darilor cdtre stat si indeplinirea celorlalte obligatii. Multe adundiri cneziale acfioneazd impotriva abuzurilor autoritagilor, invocd vechile libertdiqi roménesti sau aleg delegati care sd sustind cauza in faja regelui, voievodului sau comitelui. {in secolul al XVI-lea, in Transilvania vor patrunde ideile reformate, in 1517 in spaiul german Martin Luther punea bazele a cega ce se va numi ,Reforma Religioasa”, adeptii sti se vor numi luterani. in paralel, Jean Calvin va initia 0 reform in Franfa iar adeptii lui se vor numi calvini, © parte a ungurilor, sasilor si secuilor vor deveni reformati (Iuterani, calvini ete.). Din punct de vedere religios, vor fi recunoscute oficial doar religiile ,recepte”: catolicd, luterana, unitariand si calvind, Religia ortodoxa nu va fi recunoscuti, Sub raport constitutional, acest sistem al religiilor recepte era consfintit de ‘Approbatae si Compilatae. fn 1526 Ungaria va fi infrdntd de turci in urma luptei de la Mohacs i transformati in pasalic (provincie turceascd condusi de un pas). Toate posesiunile Ungarei vor tect ta ture, inclusiv Transilvania, Din 1541 Transilvania va deveni Principat autonom sub suzeranitate otomana. Puterea politic’ suprema revine principelui Transilvaniei, care ca fitular al institufiei centrale, capatéatribuji suverane, la fel ca domnii din Tara Roméneasca si din Moldova. in secolul al XVUl-lea Turcia va suferi infrangeri in fata ‘Austriei (Imperiul Habsburgic) si va pierde teritori, Astfl, in 1699, prin pacea de la Karlowitz, Transilvania va trece la Austria. ; oo in contextul timpului, voievodatul Transilvaniei apare mai putin ca 0 consecinfa a unor coagulari preexistente, edt mai degrabd ca urmare a cucerrt treptate a spafiului dintre Tisa si Carpaii Meridionali de cdtre coroand maghiard, cu impunerea ad : feudalismului de tip occidental. Avansul treptat jn noile teritorii era marcat de instituires comitatelor. 45