UNIUNEA EUROPEANA

UE este un parteneriat economic şi politic unic în lume, care reuneşte

27 de ţări europene şi acoperă aproape tot continentul.

UE a fost creată în perioada care a urmat celuide-al Doilea Război

Mondial. În prima etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării
economice: ţările implicate în schimburi comerciale devin
interdependente din punct de vedere economic şi astfel se
evită riscul izbucnirii unui nou conflict. În 1958 este creată
Comunitatea Economică Europeană (CEE),care, iniţial, contribuie la
intensificarea cooperării economice între şase ţări: Belgia,Germania,
Franţa, Italia, Luxemburg şi Ţările deJos. Urmează crearea unei pieţe
unice de mari proporţii, care continuă să se dezvolte către
valorificarea întregului său potenţial.

La 9 mai 1950 Declaraţia Schuman propunea instituireaComunităţii

Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) care a devenit realitate
prin Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951. Acesta a creat o piaţă
comună a cărbunelui şi a oţelului între cele şase state fondatoare
(Belgia, Republica Federală Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi
Ţările de Jos). Scopul, în urma celui de-al doilea război mondial, era
de a asigura pacea între popoarele europene învingătoare şi
cele învinse şi de a le apropia, facilitându-le colaborarea de pe poziţii
egale în cadrul unor instituţii comune.

Aderarea Romaniei
Problema participării României la UE are în principal o justificare
economică deoarece UE deţine supremaţia în schimburile comerciale
externe şi în volumul de ISD atrase de România. Ţările din Centrul şi
Estul Europei (CEE) trebuie să ţină seama de impactul pozitiv pe care
introducerea monedei unice îl are asupra comerţului acestor ţări cu
zona euro şi, de asemenea, de faptul că s-a creat la graniţa lor o nouă
piaţă de capital, care vine să o suplinească pe cea americană şi de
care aceste ţări au mare nevoie. Aderarea la UE are însă şi o
semnificaţie strategică în sensul dovedirii capacităţii economice şi
motivaţiei politice de participare plenară la arhitectura comunitară.

Aspecte privind avantajele şi dezavantajele României din

perspectiva economică şi socială în condiţiile integrării
Şansa istorică a României de modernizare prin alăturarea la UE
trebuie judecată şi prin prisma navoii de “adăpostire” faţă de
incertitudinile şi volatilitatea din spaţiul economic mondial.
Alăturarea României la UE presupune renunţarea la prerogativele
naţionale în materie de formulare şi aplicare de politici economice;
dar această renunţare nu este un simplu act de transfer de
prerogative, deoarece priveşte capacitatea unei economii de a-şi
compatibiliza funcţionarea cu un alt spatiu (UE), fără costuri excesive,
de o parte şi de alta. Există un exemplu sui generis de extindere a UE,
care priveşte o fostă ţară comunistă şi care conţine multe lecţii -
landurile estice ale Germaniei unificate. Astăzi, la mai bine de un
deceniu de la unificare şi după transferuri de cca. 800 miliarde euro,
şomajul în aceste landuri rămâne în apropierea a 20%, iar stagnarea
economică este o constantă a anilor din urmă. Având în vedere că
fluxul exporturilor şi importurilor României, cu UE, la această dată
variază între 60-65%, respectiv 50-55% din total, cifrele fiind
comparabile cu ponderea comerţului intra-european al multora
dintre statele UE, se poate spune că cel puţin din punct de vedere
economic - exceptând unele bariere netarifare pentru agricultură şi
câteva sectoare industriale protejate de UE – România este de facto
integrată în comerţul comunitar.
UE are şi avantaje de pe urma Brexit
Ieşirea Marii Britanii din UE prezintă şi o serie de avantaje. Unii experţi sunt
de părere că Uniunii îi va merge chiar mai bine după Brexit.
Nu mai există opoziţie
Marea Britanie a contribuit în ultimii 40 de ani la formarea UE şi a iniţiat numeroase
transformări, afirmă eurodeputatul german Alexander Graf Lambsdorff. Dar fără
britanici, care se opuneau în permanenţă tuturor proiectelor de lege avansate de Comisia
Europeană, deciziile se vor lua de acum înainte mai facil, crede un funcţionar al UE.

Excepţional! Hai să statuăm un exemplu!

Franţa se implică pentru alungarea cât mai rapidă a britanicilor din UE. Potrivit unor
diplomaţi francezi, votul britanicilor trebuie să aibă consecinţe dureroase, în aşa fel încât
restul statelor eurosceptice să nu fie tentate să urmeze acest exemplu. Nicio milă "pentru
dezertor", a cerut şi preşedintele Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker. Deputata
franceză Elisabeth Guigou a subliniat: "Trebuie să combatem forţele centrifuge şi să
demonstrăm că tragem învăţăminte de pe urma Brexit". În opinia ei, populiştilor de
dreapta, cum ar fi Marine Le Pen în Franţa sau Geert Wilders în Olanda, care vor să
desfiinţeze UE, trebuie să li se dea o lecţie
Armata UE poate deveni realitate!
Marea Britanie a subminat până acum toate încercările de înfiinţare a unei armate a UE
puternice şi independente, care să opereze fără participare NATO. Fără frâna britanică,
strategii militari ai UE au acum motive să jubileze
O mulţime de locuri de muncă devin vacante!
Măcar pe termen lung, cetăţenii britanici angajaţi în cadrul Comisiei Europene, a
diplomaţiei europene, membri ai Parlamentului European, ai Curţii de Justiţie europene,
ai Curţii de Conturi şi ai altor instituţii vor fi nevoiţi să plece. Este vorba de câteva mii de
joburi.
Mai multă franceză elegantă, mai puţină engleză sacadată!
Până acum 15 ani, franceza era principala limbă vorbită pe culoarele instituţiilor UE. Un
comisar care să nu vorbească fluent limba franceză era pe vremuri ceva de neînchipuit.
Dar lucrurile s-au schimbat odată cu intrarea în UE a statelor din estul continentului.
Mai puţini oameni enervanţi!
Eurodeputaţii britanici, adversari ai UE, vor dispărea din Parlamentul European.
Deosebit de enervante erau pentru susţinătorii UE tiradele unora dintre conservatorii
britanici şi atacurile la baionetă ale reprezentanţilor "United Kingdom Independence
Party" (UKIP).
Ce s-ar întâmpla cu noi dacă România ar ieși din UE?
Aproape tot ce s-a întâmplat bun în justiție în ultimii ani se datorează Uniunii
Europene. Nu cred că putem afirma faptul că Uniunea Europeană a abuzat, în
cadrul negocierilor, de dorința noastră de integrare, căci până la urmă a fost și
strategia lor de a-și extinde spre est granița.Sunt de părere că europenii au fost
foarte precauți în privința negocierilor cu cele două state (România și
Bulgaria), iar dacă astăzi vorbim despre o justiție cât de cât independentă în
România, atunci acest lucru li se datorează.În timpul negocierilor de aderare,
s-a creat Consiliul Superior al Magistraturii, fiind solicitate de către Bruxelles
anumite garanții care să dăinuie și după aderarea noastră în domenii precum
independența justiției.

Reprezentanții de vârf, cei care ocupă din partea României anumite posturi, ne
fac mai puțină cinste, pentru că sunt mult mai axați pe propria imagine, decât
pe munca întru binele Uniunii Europene și a cetățenilor ce trăiesc în acest
spațiu.

Ce s-ar întâmpla cu românii din piața europeană a muncii?

Vă dați seama că ei, chiar dacă sunt doriți, toți românii din Spania, Italia,
Germania nu vor mai avea același statut. Statele europene vor să-și protejeze
naționalii, iar liberalizarea pieței muncii a venit pas cu pas, prin negociere.