Capitolul IT Spatiul roménesc intre diploma, ie si conflict in Evul Mediu si la inceputurit, modernitatii Rezistenta antiotomand a Tarilor Roméne in secolele XIV-XV Raporturile romano-otomane reprezinta capitolul cel mai semnificativ al Polit externe a Tarilor Romane, atat prin durata cat si prin complexitate $i consecinte. Polonia si Ungaria au atins un stadiu de crestere al fortei lor, care lea Pets le-a incurajat si se angajeze intr-o actiune militaré de durata, vizand expansiunea lor spre rsarit si spre sud-est. Declinul Hoardei de Aur pe la jumatatea secolului al XIV-lea 4 inlesnit ascensiunea puterii Poloniei, Lituaniei, Ungariei si a cnezatului Moscovei. Si regatele crestine Ungaria si Polonia doreau sd-si impund suzeranitatea asupry Spatiului romdnesc. Relatiile vasalice ale Tarii roménesti fafa de Ungaria s-au perpetua pana la cdderea acesteia (1541) si au cunoscut, ca intr-o familie, relafii de concordie conflicte vehemente sau ignorare reciproca. Dar, orice rezistenfa este imposibilé firj aliafi iar in fata unui adversar redutabil armele diplomatiei pot fi cele mai eficiene Desftisurarea rezistenfei antiotomane a apropiat, in cdteva rdnduri, cele doud stae romdnesti de Regatul ungar, ameninfat si el de expansiunea otomand. In cadrul efortuli antiotoman al Ungariei un rol insemnat a revenit factorului militar roménesc din Transilvania si Banat. In acelasi timp Imperiul Bizantin suferea infrdngeri in fafa turcilor. Constantinopolul fusese cucerit de cruciafii celei de-a IV-a Cruciade (1204). Restaurarea statului bizantin (1261, Mihail al VIII-lea Paleologul) nu a insemnat si refacerea puterii de odinioard. La sfarsitul secolului al XIV-lea (dup 1346 — patrunderea turcilor in Europa sal dupa 1354) Imperiul Otoman ajunge prin cuceriri pani la Dundre. Acest Jucru se vt realiza in timpul sultanului Baiazid I,_in ultimul deceniu al secolului XIV. Ei intenfionat sd inainteze inspre Nord si Vest. Turcii obfinusera victorii impotriva bizantinilor, sarbilot si bulgarilor, ale cdror state fusesera desfiintate (faratele bulgare, Taratul sarb...). Bizan{ul mai era imperiu doar cu numele, basileii sai fiind obligati si plateasca tribut sultanilor Marele stat sarb, care ajunsese in culmea puterii in timpul domniei lui Stefan Dusa! 681-1355), a ca penis eee Has ne moartea marelui conducdtor. Baiazid | a cucerit sec). Tare Romane le vide a 1 396 (Ambele formasera al doilea farat an ee primejdie, riscdnd a fi cucerite. La rivalitatea ungaro-Po ond Pentru hegemonie in teritoriile roménesti extracarpatice se adauga de acum — si pericolul otoman. Tarile Romane deveneau, la randul lor, shied al ope otomane, care isi propunea, de fapt, si ajungé, an Belgrad fi Viena, in inima Europel. Tue nu au cucerit Jarile Romane, ci Sau impus doar comtrolul (suzeranitatea) in schimbul platii unui tribut. Tarile Romane si-au putut pastra autonomia (dreptul de a se conduce singure pe plan intern), desi uneori doar prin lupte. Ele erau considerate vasale ale Imperiului Otoman (Turcia, Poarta, jnalta Poarta). Au fost si momente cAnd turcii si-au dorit si cucereasc& Tarile Romane si s& le transforme in pasalacuri (eylaturi), dar mai ales in baze de atacuri spre Belgrad, Viena si apoi spre centrul Europei. in aceste condifii, in rezistenta antiotomana Tarile Romane au alternat lupta armatd cu tratativele diplomatice. Relatiile cu Imperiul Otoman au fost reglementate prin capitulagii (documente care prevedeau obligatiile si statutul nostru fafa de Poarta). Unii istorici considera cA statutul Tarilor Romane a fost mai degraba rezultatul unui compromis intre clasa politica de la nordul Dunarii si Imperiul Otoman. De asemenea, Tarile Roméne nu s-au aflat pe directia principal de expansiune a turcilor. Istoricul Florin Constantiniu asemina relatiile romano-otomane cu un ,,conflict asimetric”, din cauza disproportiei de forte dintre cele doua parti. Inferioritatea numeric ii obligi pe romani sa duc& un rizboi de uzurd, de harfuire a adversarului, al carui rezultat final este silirea acestuia sa accepte o pace care le este relativ favorabila. Romani au dus fafa de turci 0 politica/strategie defensiva (de aparare), conjugata uneori si cu ofensiva. Pentru a-si pastra fata de turci 0 pozitie cat mai avantajoasa, romani au aplicat in lupte mai multe tactici: « Pamantul parjolit (romanii se retrageau din calea turcilor, parjoleau recoltele si pasunile, [sand totul pustiu, slabind astfel fortele turcilor); prin aceasta se crea un "gol demografico-economic ” prin care armata invadatoare era lipsita de posibilitayi de aprovizionare $i de obtinere de informatii; in fata acestei tactici, boierimea a reactionat diferit, in functie de context. Atunci cand pericolul transforméarii in pasaldc era iminent, boierimea a sprijinit domnia in efortul militar. Cand pareau posibile negocieri Cu turcii, sau cand pericolul continudrii luptei parea mult prea mare, boierimea putea sa prefere 0 solutie diplomatica. Romdnii puteau implica in lupte forte importante prin mobilizarea intregii populatii Cea mai mare parte a armatei era formata din capabile sa poarte arme. 69~ {Grani, in special farani liberi. Acestia aveau un moral solig $l cun bine locurile. Totusi resursele romdnilor erau inferioare fi . $teqy, ata de Cele a turcilor. © Locul potrivit (deoarece erau mult mai numerosi si aveau NeVoie de Pay turcii erau atrasi in locuri stramte sau mlastinoase, unde s3 NU se Poag, desfasura); ¢ Luptele de harfuire; * Nimicirea detasamentelor plecate dupa hrana; ¢ Atacuri nocturne (ex. Vlad Tepes); in relatiile cu turcii romanii au recurs si la metode prin care sa evite luptele, care vor deveni in acelasi timp si obligatii: Tributul / haraciul (suma de bani platité anual turcilor, pentru rascumpérarea pacii); © Peschesurile (cadouri ocazionale); Rusfeturile (mita, cadouri neoficiale); Obligatii de aprovizionare, adicd in primul rand obligativitatea vanzarii preferentiale catre I Imperiul Otoman; Obligafiile in munca si transport; * Obligafiile militare; Haraciul si peschesurile au un caracter fix si periodic, Acestea au fost, initial, impreuna cu unele sarcini militare, singurele obli; igatii ale Tarilor Romane catre Imperiul otoman, pana la mijlocul secolului al XVI-lea, Tarile Romane s-au orientat spre puteri vecine crestine (Un Colaborarea farilor intre ele. fn cadrul efortului antiotoman al Un revenit factorului militar romanesc din Transilvania si Banat. sprijinit domnia in salvarea identitafii (ari, dar au existat si situatii cand boierij au tradat, Prima ciocnire cu turcii a avut loc in 1369, in vremea lui Vladislav Vlaicu, fn relafiile cu turcii Tarile Romane erau considerate ca ficdnd parte din »Casa Picii”, > intre .,Casa Islamului” (direct stapanite de turci) si ,Casa Razboiului” (ce trebuiau cucerite), aria, Polonia) sau spre igariei un rol insemnat a De obicei boierimea a 70Statutul de ‘ahd al Ts,; nore Tatilor Romane fata de inalta p YUNs intre forta expansionist I Fehr st rezultatu a europeni “capitulatii”, Capitula). Capitulafiile Prevedeay: © Pastrarea unui domnit cipe crestin; sultanul ii coi : for / prin il investea cu ins, emnel, nfirma alegerea $i e puterii; epturilor si Privilegii iri, i . . giilor {arii, a legil conform vechilor obiceiuri; I Bilor si credinjei, Plata unui tribut sia unor daruri ’ Oficiale cdtre sultan gi demnitarii acestuia; Principele trebuia sq fie prietenul prietenilor si dusmanul dusmanilor padisahului; Poarta se angaja sa apere si sa protejeze principatele in fata oricdror agresori; De asemenea, ele eraui stabilite prin firmane si porunci, care Tepetau principiile islamice binecunoscute si uneori chiar prin juraminte verbale, care, ca si in islam, aveau valoare legalé. Roménii s-au implicat in luptele cu turcii pentru pastrarea independentei, apoi a autonomiei si a tributului in limite rezonabile. Se mai dorea apairarea religiei, element de identificare mult mai puternic in Evul Mediu decat cel etnic sau lingvistic. Luptele antiotomane la care participa roménii se plaseaza in randul ,,cruciadelor tarzii”. RomAnii au participat la aceste lupte singuri sau in alianfe cu alte state, majoritatea crestine. Cruciada este vazuta ca o lupta cu caracter crestin, dust 7 ee : Anii inii iar turcii paganii). In unele i i agani fi tru, romanii sunt crestini lar impotriva paganilor (in cazul nostru, ; ei | ae ; i on ne au colaborat in luptele antiotomane, considerand ca au eee eee in mai multi voievozi: comune. Ele s-au implicat in luptele antiotomane pri nl1) Mircea cel Batran (1386-1418 A domnit in Tara Roméneasca. Este domn si voievod, primul care a oy, apararea Tarii Romanesti fafa de pericolul otoman. in 1388 a alipit bas (Podunavia) Tarii Romanesti, in condifiile in care statul Jui Dobrotici risca sé fie at de otomani (Primele confruntari cu otomanii @)) ). Acum Tara Romédneascé a ia a cea mai mare intindere teritoriald. Urmeaza primele sale confruntari cu tomas intervine in favoarea tarului bulgar de Vidin, iar in 1389 intervine in favoarea sitbily, Campia Mierlei — Kossovopolje). Prin aceste actiuni se deschidea conflictul antioton, Tot in 1388 a ctitorit mandstirea Cozia, unde apare $i portretul sau. " ig Primele confruntari la nord de Dunare sunt cu trupele turcesti de akingij ; 1392/1394 (cavalerie turc4, destinata incursiunilor in teritoriul inamic inainte de atao, decisiv pentru a prada Tara Romaneasca). in vederea luptelor cu turcii, Mircea si-a cdutat aliafi printre vecinii crestini, considera cd orice rezistenta este imposibila fara aliafi si cd in fafa unui adversar redutabj armele diplomatiei pot fi cele mai eficiente. Timp de cativa ani, dupa inscaunarea sa, el continuat confruntarea cu regatul Ungar. Urmand directia dominant a politicii exteme, predecesorilor sai, in 1389/1390 a incheiat la Radom un tratat de suzeranitate-vasalitat, / alianti (sau de egalitate) cu regele Poloniei, Vladislav Jagello 1, prin intermediy Moldovei. Tratatul prevedea ajutor din partea Poloniei in vederea_unui eventual ata maghiar, care revendica Banatul de Severin. Tratatul a fost ratificat la Lublin in 20 ianuarie 1390. Tratatul a fost reinnoit in 1390 si 1391. Cresterea pericolului otoman l-a determinat pe Mircea sa-si orienteze politica externa spre Ungaria. in 7 martie 1395 Mircea a inchejat un tratat cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (1387-1437), Tratatul a fost incheiat la Brasov, de pe pozifii de egalitate. Are un caracter antiotoman si este considerat prima alianfa antiotomand din sud-estul Europei. Astfel era atul Ungariei impotriva otomanilor. Domnului Tari in sudul Transilvaniei, cu titlul inaugurata politica de alianta cu Reg Roménesti i se recunostea stapanirea in Amlas si Fagaras, de feud, si in Banatul de Severin. Inceputul conflictului dintre Tara Roméneascé si puterea otomand a fost urmarea interventiei lui Mircea cel Batrén la sudul Dundrii, in teritorii pe care le revendica Baiazid I. {n 1394 Mircea lanseaz atacuri impotriva bazelor akingiilor, la sud de Dunare. Apoi intervine in favoarea lui Stratimir, farul de la Vidin. in replica, sultanul Baiazid ! jlldaram/Fulgerul” (1389-1402) organizeazi o expedifie pentru eliminarea domnului roman. Roménii pun in aplicare harjuirea. Sultanul era nemulfumit si de politica de aliante promovati de Mircea. 72in 10 Octombri ~ 1e 1394/17 mat Baiazid ataca " mai Ps af pl ea Romaneasea, Mirces ema 1395 tureii condusi de sultanul a ata ie re loc Potrivit, in stasis ‘ent totul din calea turcilor. Turcii au fost pie aK tii Romanest $i loviti dig e oa (loc neidentificat, Probabil zona . Ta de la Rovine a i © partile. Romani au obti ita pe Cae semnifi obfinut o stralucita Romanesti fafa de turci, Din picate, ie Pastrarea / consolidarea independentei Tarii sprijina un Pretendent la tron, pe Viad ‘ad SPs woman, boieii trideaza si plata tributuui). fn 1397 Vied Unurpato?y me ia ai de Poa (aces 7 fe inlaturat, In 26 septembrie 1396 P cavalerii occid i, i q englezi, condusi di igi *Sentali, in special. bu i si Nicopol ne 5 ~_ Tegele Sigismund de Luxemburg, cifabisten 0s aa ag i : can ae > uci: incurajati de victoria Jie coalte continentali antiotomand), Assad aah i agiatarea otomana es bone 2 acelasi timp erau Constienti de pericolul Teprezentat cS Pa Centrala. Potrivit estimar) ii nena ma a. Potrivit estimarilor turcii aveau 200 000 de ajutorul lui Mircea. fn 1402 Baiazid este capturat de t (mongola) de la Ankara i dispare. in 1 interna/anarhie. Mircea s-a implicat in lupt astfel arbitru al situatiei din Balcani, {i spr tari lui Timur Lenk, dupa victoria tatara Imperiul Otoman incepe o perioad’ de criza ‘a pentru putere intre fii lui Baiazid, devenind a ijina cand pe Musa, cand pe Mustafa, tinandu-i departe de Tara Romaneasc’. fn 1409 Perspectiva consolidarii Imperiului de citre Soliman il determina pe Mircea si-l sprijine pe Musa (1409/1411-1413). in 1411-1413 Musa preia conducerea parti europene a Imperiului Otoman cu ajutorul lui Mircea si a despotului sarb, Stefan Lazarevici. fn paralel este Sprijinita rdscoala condusd de un agitator social, Beddredin, trimis de Mircea in posesiunile otomane din Balcani. Acest lucru marcheaza apogeul politic si diplomatic al lui Mircea. Tot in aceasta perioada apare titlul sau domnesc complet. in final, sultan devine un alt fiu, Mohamed I. intre 1413-1421 Mahomed I stpaneste intregul Imperiu Otoman a europeand $i partea asiaticd). In 1416 Mircea intervine pentru a dowa oar ae unui pretendent la succesiunea lui Baiazid, si anume Mustafa. si “se ea ten Mahomed I, la fel si Beddredin. Reacfia lui Mahomed nu ere era romanesti Turnu si Giurgiu in 1417, de unde se puteau ina pamsia Bo. een in 147 mene : a in = a incheiat pace cu sultanul, in 1416 au loc i atacuri ale Angevinilor. Mn d suenomia Tari Roménesti, institutiile, acceptind plata primului tribut. Se garantes2 aratea religions 8 tomanilor. Turcii piménturile, clasa dominantd, limba si legile $ 73oie sd construiasca moschei sau sa stapdneascd pdmdnt in spariy, romp v : mu oe vvoment, Tad RomAneasca intra sub suzeranitate otomani. Aceasta re rd Din aces! atutului politico-juridic a Tarii Roménesti. Tributul in ace me tn ima modificare @ st oe Mm i ie are semnificatia unei riscumparari a pacii si nu de recunoastere a depen, dee i ic politice fata de otomani. *statut politico-juridic (statut internafional) = situafia unui stat in raport cy a alte state. Poate fi de independenja, suzeranitate-vasalitate, protectorat, etc. fy cal nostru, Tarile Romane au intrat sub suzeranitate otomand din momentul plaii Primal tribut (1417 — Tara Romaneascd, 1456 — Moldova). Gradul de dependenja faa de ture; a crescut in perioada fanarioté. De-a lungul timpului, spagiul romanesc a suferit modificér; ale statutului politico-juridic. Diplomatia domnului roman a facut din Tara Romdneascd un factor politic important in sud-estul Europei, vecinii céuténdu-i alianfa impotriva Imperiului Otoman, Mircea a promovat politica ’Blocului romdnesc”, ce viza o colaborare cu domnii moldoveni Petru I Musat si Alexandru cel Bun. Despre campaniile militare ale lui Mircea cel Batran a scris si Laonic Chalcocondil, in "Expuneri istorice”. Despre lupta de la Nicopole a scris Johann Schlitberger. in 1418 Mircea moare, lisdnd Tara Romaneasca fiului siu, Mihail I. in timpul lui Mircea Tara Romaneasca a cunoscut intinderea teritoriali maxima. in 1420 turcii au atacat din nou Tara Romaneasca. Mihail I cade pe cdmpul de lupta, iar Dobrogea va fi pierduta si inclus4 in Imperiul Otoman. (pana in 1878). Consolidarea puterii otomane, in secolul al XV-lea, a determinat inlaturarea unor ispute mai vechi in relatiile tarilor noastre cu Polonia sau Ungaria. Au fost incheiate noi itate antiotomane precum cu aceste state. Alexandru cel Bun (1400-1432 A fost domn al Moldovei, cu ajutorul lui Mircea cel Batran. Lui i se atribuie infiinjarea dregatoriilor, structura administrativi a {ari si organizarea_institutiei bisericesti, deci o mare opera de organizare a Moldovei. in timpul domniei sale a fost recunoscuta Mitropolia de la Suceava (1402). Lunga sa domnie a corespuns unei perioade de pace si stabilitate, rezultat al politicii extrem de abile a domnului, care a 74mentinut cechilibral intre Polonia si Ungaria. Se recunoaste vasal all Polonici (12 septembrie 1402), pentru a contracara pretentiile Ungariei, care dorea sd controleze importantul oras comercial Chilia, punctul final al vestitului_,drum_moldovenesc” ce unea Euro) a_centrald i apuseand de marea Neagra .Primejdia reprezentati de cei doi puternici vecini reiese din incheierea, intre regele Ungariei si al Poloniei, a tratatului de la Lublau (15 martie 1412), prin care cei doi igi imparfeau Moldova in cazul neparticiparii lui Alexandru la o expeditie antiotomand ce se plinuia in acel moment. Tratatul de la Lublau reprezinté primul acord de impirtire a unui teritoriu romAnesc in sfere de influent. Tratatul nu este pus in aplicare, deoarece domnul moldovean igi respect angajamentele fata de suzeranul séu. fn virtutea acestor relajii participa la confruntarile polonilor cu teutonii la Grunwald (1410) si Marienburg (1422). in 1419-1420 a avut loc prima ciocnire intre Moldova si Imperiul Otoman, cAnd turcii au incercat fara succes sa ocupe Chilia si Cetatea Alba. Atacat pe mare la 1420, Cetatea Alba a fost aparat4 cu forte proprii de Alexandru cel Bun. Spre sfarsitul domniei s-a apropiat de Ungaria si a sprijinit incercarea dea constitui un stat lituanian care sa slabeasca puterea Poloniei. Dupa moartea lui Mircea cel Batran si Alexandru cel Bun cele doua state romanesti au suportat 0 lunga perioada de conflicte pentru tron care le-au slabit si le-au diminuat influenfa in sud-estul european gi in Balcani. 3. Iancu de Hunedoara (1441-1456) Primul conflict al Transilvaniei cu turcii a avut loc in 1420-1421. A fost voievod al Transilvaniei si colaborator al regelui Ungariei (Peonia) Vladislav Jagelo I (1440-1444) (al [1l-lea al Poloniei) (de care si depinde). inainte, din 1438 a fost ban de Severin si comite al secuilor, in perioada regelui Ungariei Albert de Habsburg (1438-1440). Este de origine romaneasca, dar integrat nobilimii maghiare, prin educatie, religie, orientare politica. Provine dintr-o familie de mici nobili romani originari din Tara Romaneasca. Stapanea o jmensa avere pe care a utilizat-o pentru cresterea angrenate intr-un razboi aproape capacitatii militare a Transilvaniei si Ungariei, permanent cu Imperiul Otoman. in 1442 turcii atacd Transilvania, sub conducerea beiului Vidinului. Desi expedigia otomanilor incepe sub auspicii favorabile acestora, (ei obtin victoria de la Santimbru), Tancu reuseste s& intoarcd situafia in favoarea sa, zdrobind armata turceasca ling’ Sibiu (22 martie 1442). Apoi fi urmareste pan’ in Tara Romaneasca si ti invinge pe turcii condusi de Sehabbedin, beilerbeiul Rumeliei, pe raul Ialomita (septembrie 1442). fl 15Vlad Dracul (tatal lui Vlad Tepes, 1436-1447 cu intreruper pe Via tru cd a recunoscut suzeranitatea otomanay, i fost omordt (pentru ca , t comun antiotoman. Tot pentru Jara Romina, i i | I1-lea (1447) iar pentru tronul Moldovei pe Petru al Ides susfine pe Vladislav @ Ungariei Chilia). In luptele cu turcii a aplicat celg th Bogdan al Il-lea (cared ceodat a de la husifi a preluat utilizarea taberelor ing, moderne tactici de lupté ale timpului sau (de laf ce tate cucare). A avut fafa de turci o politica ofensivd. gariei sila jncurajarea papel Eugeniu al jy, lea, Iancu organizeazd Campania cea lunga”. Turcii sunt urmnanf beet sase luni gj respingi pana spre Balcani (300 km de la Dunire). Au fost eliberate orasele Nis si Sofia, {n final se incheie pacea de la Seghedin, in julie 1444 prin care sultanul Murad al T-lea (1421-1451) se obliga si nu mai atace teritoriile crestine timp de zece ani. In noiembrie 1444 pacea este rupta . Profitind de faptul cA armata otoman se afla in Asia pentry inabusirea unei rascoale, Regele Ungariei, Vladislav I impreund cu Iancu au organizat Cruciada de la Varna, la insistentele lui Iancu si a Papei Eugeniu al IV-lea. Li se promite sprijin si din partea papei, a venetienilor, genovezilor si bizantinilor, care solicitau continuarea razboiului impotriva turcilor. A participat si Vlad Dracul, domnul Tarii Roménesti. Crestinii sunt infranfi iar regele a cazut pe campul de lupta (10 noiembrie 1444). In aceste conditii lancu este numit guvernator al Ungariei (1446), apogeul carierei sale politice. in 1445 Iancu, in colaborare cu domnul Tarii Romnesti, Vlad Dracul, si cu o floti burgunda, a condus o expeditie pe Dunire, care s-a soldat cu reluarea cetatii Giurgiu. impune apoi domn tot din ordinul siu a va urmari s realizeze un front fn 1443-1444, impreund cu regele Un} in 1448 Iancu a organizat lupta de la Kossovopolje (,,Campia Mierlei”, Serbia). Turcii au fost invingdtori. In 1453 Iancu primeste si titlul de c4pitan general al Ungariei, de la regele Ladislau (1446-1457). in 1453 turcii condusi de sultanul Mahomed al II-lea ,,Cuceritorul” (1451- 1481) au cucerit cetatea Constantinopol (capitala Imperiului Bizantin, azi Istanbul), apoi si-au propus cucerirea Belgradului. In 4-21 iulie 1456 turcii atacd cetatea Belgrad, consideraté_,,Cheia Europei”. La apararea cetajii vin mai multe armate crestine, printre care si cea condusa de Iancu. Acesta isi apara foarte bine partea lui de front, iar turcii sunt respingi. Astfel se amAn&i dominafia otomané in zona. Papa Calixt al IIl-lea a considerat aceasta victorie ,evenimentul cel mai fericit al vietii sale”. Din pacate, lancu se imbolnaveste de ciuma in tabira de la Zemun si moare. ® A fost numit aparitor al crestinatatii” , ,,atletul lui Hristos”, ,,lumina lumii”. A fost adus in tara si jnmorméntat in catedrala catolica de la Alba Iulia. 7 ametDespre el a scris cronicarul : 8rec Laonic Chalcocondil. (1456) a amdnat cu circa 70 i a de ani transformarea Ungariei in pasalac. 4, Viad Tepes (1448, 1456-1462, 1476) Prima domnie 0 obtine cu Sprijinul turcilor. A domnit in Tara Romaneasca. Este fiu al lui Vlad Dracul (membru al ordinului cavaleresc 2 Dragonului) si nepot al lui Mircea cel Batran. Ajunge pe tron in 1456 cu ajutorul lui Tancu de Hunedoara, care dorea un sprijin pentru apararea Belgradului. A fost renumit pentru spiritul siu de dreptate, Pe plan intern a intarit autoritatea domneasca in raport cu marea boierime. Va anula privilegiile comerciale acordate negustorilor bragoveni, deoarece pretinsese ca si cei munteni si aiba statut privilegiat in Transilvania si nui se accepta. Apoi negustorii sasi nu au Tespectat poruncile domnului in legatura cu locurile in care aveau permisiunea s& facd negot in Tara Romaneasca. Dar metodele dure folosite de Tepes nu erau mai crude decét ale altor monarhi ai vremii (Ludovic al XI-lea al Franfei, Mahomed al I-lea, tarul Rusiei Ivan cel Groaznic) in 1459 a refuzat si mai plateascd tribut turcilor. Tributul ajunsese la 10 000 de galbeni aur. Era clar c& turcii vor riposta. in consecinfi, Hamza_Pasa de Giurgiu / Nicopole (?) primeste ordin si-1 captureze pe Tepes cu orice mijloace. in aceste conditii a incheiat o intelegere cu regele Ungariei, Matei Corvin (1458-1490) (varul sau, fiul lui lancu de Hunedoara), probabil in 1460. Aceasta infelegere s-a realizat printr-o scrisoare jn care se propunea o colaborare antiotomand. Matei Corvin era vazut un sustinator al politicii de cruciada. Ideea colaborarii antiotomane era sustinutd si de papa Pius al II-lea din 1459. in iarna 1461-1462 Vlad are primele conflicte cu turcii, la Dunare, reusind s& ocupe cAteva cetati. El urmarea s& dezorganizeze forfele otomane. in vara 1462 turcii condusi de sultanul Mahomed al II-lea (1451-1481) atacd Tara Romianeasc&. Doreau pedepsirea lui Viad si Fecuperarea tributului restant. In calea turcilor Vlad aplicd tactica »pamantului parjolit”, pustiind totul in calea es Populatia a fost retrasd in Jocuri sigure iar armata romana hartuia _ il otomana, dar evitand o confruntare decisiva. Va_ folosi aie oe va ; psihologice, de exemplu »padurea de fepe”. In noapien de v ! oc ovis. Viad organizat celebrul ,,atac nocturn” in tabara turca asezati lang’ Bi 71iati izati it i, au patruns in tabara adversa. S-a ince Raine Srp apts oa panic& in randul armatei ottagge ind spre dimineaf’. Apoi, string tabara gi se retrag spre Dunire tutul de independent pentru Tara Romaneasca. otoman, boierii il pardsesc pe Vlad $i il accepty F Itanului (fratele lui Vlad). Acesta accepta imedia, a, cerand ajutorul lui Matei Corvin. Sperg asasinarea sultanului, Tureii vor lupta intre ei pai Aceasti victorie confirma stat intre timp, sc&pafi de pericolul Radu cel Frumos ca domn, omul sul plata tributului. Vlad se refugiaza in Transilvani Ma astfel si reia lupta antiotomana, si cu sprijinul papalitatii. Cade insa victima unui compl, si este arestat de Matei Corvin (Matei Corvin primise de la Papa niste bani in vedere, dar fi folosise in alte scopuri $i acum trebuia s& fi justifice. Astfey Iui Vlad). Este inchis la Vigegrad (Inga Buda/Pesta). Tot asi, care avusesera conflicte cu Tepes luptelor cu turcii, inventeaz o tridare in numele acum apar si povestile despre Dracula inventate de si ("Povestiri germane”; din acestea s-a inspirat scriitorul irlandez Bram Stoker). Este eliberat in toamna 1476, reocupa tronul Tarii Roménesti cu sprijin de la Stefan cel Mare si Matei Corvin (Ungaria tindea sa reia lupta antiotomana) dar dupa 0 lund este asasinat (sau intr-o confruntare cu turcii). @ O imagine a sa care se pastreazi provine din castelul Ambras din Tirol. pene "Atacul nocturn” a scris cronicarul bizantin Mihail Ducas (,,Istoria turco-bizantina”) si Laonic Chalcocondil. Despre domnia sa scriu ”Cronicile romano-slave”. 5. Stefan cel Mare (1457-1504) , A fost domn al Moldovei, fiu al lui Bogdan al II-lea (ucis de ) scott a a Bie ri conflictului cu Imperiul Otoman. Pe plan i preocupat de intarirea autoritatii domnesti, in raport cu marea boi ime 8 ino ae Si eer bur mere Oe ie i @ sprijinit biserica cu donatii in bani si paménturi Oana . mai é lorioasi perloads din istoria Moldovei. El a ae oer Este ae ue er dintre ae puteri in subiect al relatiil iS it transforme ova | politica externa in functie de iti 7 internationale Imperiului Otoman. pozitia Ungariei, Poloniei si 8Pe plan extern s-a a _ @ apropiat de Poloni oferi ajutor in luptele cu tu; Sonia : si Ungari 8 tari ‘ cli. Cu aceste dous igaria, doua fri crestine care puteau vasalitate, Moldova devenind vasala lor, fn va = fost semnate tratate de suzeranitate- i ae st ie Uae regele Cazimir al IV-lea al conventie/tratat). Tratatul a fost reinnoit in | a pina la Overchelaufi (printr-o indepartarea de la h ae : Secin{a a acestei in i re. — a poe a vot sau, Petru Aron. Orintaca spe Plows, a a i Hall, Ungariei, au rama directia Principali a vilies: deen ae ale regatului asigure impotriva Ungariei stpdnirea asupra Chiliei gia drum tui pee ingéduit eae controla. Restabilirea legaturilor cu Polonia a insemnat inde itire chi Pe care il Romaneasca. Stefan isi va cauta aliati si mai indepéctat ee 7 : a a4 Tara (bizantino-genovez), Kaffa (colonie genoveza la Marea Neagra) Re oe ul angop fo Tamblac 2), Papa, hanul turcoman al Persiei, etc, Prin ae odes at a unui front antiotoman mai larg. Armata lui Stefan cel Mare dispunea de ote de anes (,pusci”). De asemenea, cetatile moldovene au avut un rol foarte important in aparare. ' Din 1448 _Ungaria ae asigurat controlul direct asupra cetatii Chilia. Aici a stafionat o garnizoand maghiari instalati de Iancu de Hunedoara. In 1462, in conjunctura favorabild creatd de atacul lui Mahomed al Il-lea impotriva lui Vlad Tepes, Stefan a incercat fara succes s cucereasc& Chilia. in 1465 Stefan a reusit s4 cucereasca Chilia, subminand interesele comerciale ale Ungariei si Tarii Romanesti. in 1467 Matei Corvin, regele Ungariei, a planuit reluarea Chiliei si pedepsirea lui Stefan, dar este infrant la Baia ("un urias dezastru”, dupa Jan Dlugosz). Aceasti confruntare a insemnat si iesirea Moldovei de sub suzeranitatea Ungariei. in anii urmitori relatiile cu Ungaria s- au imbunatatit. Intre cele doua state a fost semnat un tratat prin care domnului Moldovei i se ofereau doua cetati in Transilvania (Ciceul si Cetatea de Balt) in care sa se refugieze in caz de primejdie. in 1470 are un conflict si cu Radu cel Frumos, ceea ce-] determina pe Stefan sa impuna pe tronul Tarii Roménesti un domn favorabil luptei antiotomane. Radu cel Frumos este alungat, dar incercarile de a atrage Tara Romaneasca in frontul antiotoman sunt zadamnice, deoarece Laiota Basarab, Basarab Tepelus si Vlad Calugarul au trecut de partea turcilor iar Vlad Tepes a fost ucis in confruntarea cu Laiota Basarab. Politica antiotomana a lui Stefan s-a integrat in razboiul venetiano-otoman (1463- 1479), domnul Moldovei alaturandu-se unei coalitii care reunea forfele Venetiei si ale hanului turcoman Uzun Hassan. 19Din punct de vedere al conflictelor, $tefan a urmarit si nu aibg doi dy acelasi timp. In 1473 a refuzat plata tributului, declangand astfe] conn antiotomane (tributul a fost platit din 1456, de c&tre predecesorul Stu, Petry tel Moldova devenind astfel vasala turcilor — ,,Inchinarea de la Vaslui”, 2000 de f Toy Intervine si in Tara Romaneasc, unde pune un domn fidel politicii antiotomane, Bet cd turcii vor pregati o actiune impotriva sa. Clay ‘ani h intre 1474-1475 turcii atacd sporadic Moldova. Sunt Primiti cu parjolit”. Urmeazi o noua campanie organizata / inifiaté de Mahomed al comandata direct de Soliman, beglerbegul Rumelici (guvernator al unei turcesti). Lupta decisiva s-a dat la 10 ianuarie 1475 la Vaslui/Podul inalt, 7 120 000 de oameni, plus un corp de oaste trimis de Radu cel Frumos, in timp strans abia 40 000 de soldati, la care se adauga 5000 de secui, 2 000 de polonezi sj 2000 de transilvaneni. $tefan a practicat harfuiala si retragerea. A fost ales un loc Potrivit pentru lupta, un loc stramt intre dou’ dealuri impadurite, pe valea ingusta a Vasluiulyj (sau Barladului, la sud de Vaslui). Aici turcii, mai numerosi, nu se vor putea desfigura, Roménii vor obfine o straluciti victorie, care pentru moment va semnifica independenta Moldovei. (perioadele de neplata a tributului sunt considerate perioade de relativg independenja). »Pamany I Tea i Proving; urcii aVeay Ce Stefan Dupa lupta de la Vaslui, Stefan a trimis o scrisoare circular in Europa (2 ianuarie 1475), prin care isi prezint victoria dar si cere ajutor in vederea luptelor antiotomane. Prin aceasta se afirma apartenenta Moldovei la civilizatia europeana. Doar Matei Corvin promite ajutor (12 iulie 1475). Stefan si Matei Corvin au incheiat un tratat de alianta antiotomana care punea pe baze noi raporturile dintre cele doua Sari $i prevede $i refuzul de a acorda azil politic dusmanilor domnitorului, La randul sau, Moldova promitea libertatea comerfului pentru negustorii unguri. fntre timp (1475), turcii cucerisera Kaffa si Mangopul (principate / cerafi Senoveze in zona Marii Negre) si zone tataresti. Hanatul tatar al Crimeii devenise vasal al sultanului. In 1478 este trimisd o solie la Venetia prin Grigore Tamblac. in 1476 turcii ataca din nou Moldova (100 000), impreuna cu tatarii din Crimeea. Atacul a fost precedat de pustiitoare raiduri tataresti. Locul luptei este la Razboieni / Valea Alba. Moldovenii, cu efective reduse, sunt surprinsi in camp deschis si infranti, la 25/26 iulie. Majoritatea armatei de {rani rimasese acasi Pentru a-si apara gospodariile de tatari. Cetafile moldovene (Neamt, Soroca, Suceava, Hotin, etc.) nu pot fi cucerite. $i turcii se vor retrage rapid, in august, din cauza lipsei de aprovizionare. Aceasté campanie 80otomand este consideratg Id un esec, ; al Il-lea. ec. Campania a fost condusd de insusi sultanul Mahomed Luptele cu turcii iD urcii au afectat potentialul economic al farii. Dar coalitia antiotom: and se destrama, fi 1480 si Stefan a incheii rama. In 1479 Venetia a incheiat af lat © pace cu turcii. in 1483 si Ungaria a incheiat pee ‘ re " cu turcil. fn 1484 turcii i cetatile de la gurile Dent cats gay ae ab Het OL A512) ucerese . 7 i pierdere pentru Moldova, Cu aceasta turei pa Si Cetatea Alba (S august), 0 mare ; Polonia care “ ilizau cucerirea Dobrogei. Prejudici § ual a astfel putea fi mai usor atacata, fn consecinta, regele Cait thie aA puterilor antiotomane, dar lipsa mijloacelor |-a determinat pe el si pe is i si abandoneze proiect iri i 5 sontrolau ae neu Tecuceririi couitlor pierdute. Prin cucerirea acestora turcii Pe area Neagra, devenita astfel lac turcese. in 15 i Stefan a depus omagiul de vasalitate fata de regele pol imi oe Jagello ?) 1a Colomeea. El incerca sa-si reaner a ae ee oie Ie noiembrie Pe moldovenii fi infrang pe turci la ee eo if Scheia. Dar si Polonia va incheia pace cu turcii. in 1486 (1487/1489), din cauza cresterii puterii turcilor, Stefan este silit 8 incheie pace cu acestia si sd reia plata tributului (3 000 de florini venetieni). A facut acest lucru si pentru ca o parte din vechii lui aliati incheiasera pace cu turcii. Moldovei i se recunoaste ins& o larg autonomie. Otomanii considerau clauzele pacii din 1486 unilaterale, revocabile si provizorii. Nu era vorba de un act bilateral, negociat de pe pozitii de egalitate de cdtre cei doi parteneri, ci doar de un privilegiu pe care sultanul il acorda temporar, unui suveran crestin. Treptat relatiile dintre Moldova si Polonia s-au racit. fn 1490 Stefan a ocupat un teritoriu aflat in litigiu intre cele doud state, Pocugia si a stabilit contacte cu adversarii Poloniei (cneazul Moscovei, Ivan al Ill-lea). in 1497 Stefan a avut o lupta cu polonezii condusi de regele Joan Albert (1492- ). Polonezii declarau c& doresc recuperarea Chiliei si Cetitii Albe, dar de fapt urmareau instalarea unui print polonez pe tronul Moldovei si inlaturarea lui Stefan (care din 1489 revenise la alianfa cu Ungaria). La Codrii Cosminului polonezii sunt infranti (26 octombrie 1497). Acum Stefan a beneficiat de ajutorul Ungariei si a Imperiului Otoman. Tratatul de la Harlau semnat in 12 iulie 1499 intre Moldova si Polonia stabilea pacea vesnica intre cele doua state dar si emanciparea Moldovei de sub suzeranitatea Poloniei. Moldova a fost cuprinsa, alaturi de Tara Roméneasca, in tratatul ungaro-turc din 1503, cu obligatia de a plati tributul si alte servicii. 817 in 1504 Stefan cel Mare moare, lasind o fara consolidata si autonoma, in 1488 Stefan ctitoreste mandstirea Voronet (Suceava). Domnia sa este desis . i = SCrigg sin "Letopisetul Tarii Moldovei”" si de cronicarul ‘polonez Jan Dlugosz. 0 imagine 4 be : a apare in Evangheliarul de la Humor. In secolul al XV-lea Moldova si Tara Romdneascd au fost silite sa accepte play, tributului si sd se resemneze cu pierderea cetdfilor dunarene si pontice (Turnu, Giurgiy Chilia $i Cetatea Alba). In schimbul acestor renunfari, Imperiul Otoman a recunoscy autonomia celor doud {ari, statut inscris in conventii numite capitulapii, In secolele XIV-XVI au avut loc in spaiul romanesc 7 campanii conduse de sultani: 3 asupra Valahiei (?)(a se injelege Moldova), 3 asupra Tarii RomGnesti si ung impotriva Transilvaniei. Secolul XVI prezinta in cele trei principate romdne 0 complexitate de structuri de civilizafie care lasé sé se intrevadé zorii lumii moderne pe un fond inca puternic feudal. In acest timp istoria european a inregistrat efectele marilor descoperiri geografice si ale expansiunii pe alte continente. A fost un secol al Renasterii si Umanismului, al aparitiei tiparului, al Reformei, Contrareformei $i Reformei Catolice, cu efecte pozitive asupra societafii. Noua dinamicd continental a cuprins in sfera ei si Tarile Romédne, care inregistreazd influenje determinate de civilizatia moderna. Ele sunt antrenate in vartejul confruntarilor politice dintre puterile competitoare: Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman si Polonia, in care se reflecta si rivalitati general europene. Izolarea fata de Europa Occidentala se accentueazd odaté cu mutarea cailor comerciale din Mediterand in Atlantic, urmare a marilor descoperiri geografice. In_secolul_XVI_regimul dominatiei_otomane_s-a_accentuat, regimul_tributar devenind unul vasalic. Istoricii moderni considera ca statutul Tarilor Romdne in raport cu Poarta a fost mai_degraba rezultatul unui_compromis intre clasa politica de la Nord de Dundre si /mperiul Otoman. Obligatiile Principatului Transilvaniei au. fost mult mai usoare decdt ale celorlalte tari romane, din cauza pozifiei lui mai pufin expuse si a vecinatafii Imperiului Habsburgic. intre 1527-1538 si 1541-1546 pe tronul Moldovei se afli Petru Rares, fiul lui ”” antiotoman, prin colaborarea tuturor . Ela incercat sa realizeze un ,,bloc roménesc’ cok ree i Viteazul. Astfel a ne impotriva turcilor, adevarat predecesor al lui Mihai 82 Tarilor Rominiiat o politic’ foarte activa in Transilvania, profitind de luptele pentru tronul Ungariei, dupa moartea regelui Ludovic al Il-lea la Mohacs. Prin victoria de la Feldioara (1529) impotriva unuia dintre pretendentii la tronul Ungariei, a ajuns practic stépanul {ari romanesti a Transilvanici, unde stipdnea numeroase cetiti si orase: Bistrifa, Rodna, Ungurasul, Ciceul si Cetatea de Balti. Impulsiv, a deschis un nou conflict cu Polonia, pentru Pocutia, i a suferit o grea infrangere la Obertyn (1531). A dejucat actiunea prin care turcit incearc& Sa-si impuna influenta in Tarile Romane prin aventurierul venetian Aloisio Gritti si a fiilor si. Tot impotriva turcilor aderi la alianfa/coalitia cu Ferdinand de Habsburg (1535) (se declara vasalul lui Ferdinand) din care mai fac parte Ungaria si Venetia. Actiunile sale de politica externa au produs ingrijorarea lui Soliman Magnificul, care chemat de boierii nemulfumiti de politica sa autoritara, a invadat Moldova in 1538. Suceava a fost ocupata, iar Petru Rares s-a refugiat in Transilvania. in acel moment dramatic, probabil ci Moldova putea fi transformatd in pasalac, dar sultanul s-a mulfumit si mai smulga un teritoriu din sudul Basarabiei (Tighina, care devine raiaua Bender) si sé mareascd obligatiile materiale ale {Arii. Revine la tron in 1541, acceptand marirea tributului, dar nu a avut posibilitatea s participe la o noua coalitie antiotomana. Domnia lui Petru Rares s-a caracterizat printr-o mare inflorire culturala, precum realizarea picturilor exterioare de la Humor, Moldovifa, Arbore, capodopere ale artei medievale romanesti. Ton Voda cel Viteaz (1572-1574), domn al Moldovei, a reluat rezistenta antiotomana. A fost numit de boieri cel Cumplit”, deoarece i-a eliminat pe membrii clasei boieresti care i-au contestat autoritatea. Motivul ridicarii impotriva otomanilor l-a constituit cererea acestora de a dubla tributul. Initial campania sa antiotomand a inregistrat un succes (victoria de la Jilistea, arderea Benderului, Brailei si Cetafii Albe). A incercat fara succes s4 impuna un domn aliat pe tronul Tarii Romanesti. in batalia decisiva de la Roscani (10 iunie 1574) Ion Voda a fost invins, datorita trédarii boierimii condusa de parcilabul Ieremia Movil. Prins de turci, a fost omordt in chinuri groaznice (legat de doua cimile). Neagoe Basarab (1512-1521) a dus o politic’ externa prin care a cutat sa mireasc4 prestigiul international al Tarii Romanesti in lumea est-europeana. In cadrul acestei politici se inscrie ceremonia de sfintire a bisericii de la Arges, in 1517, la care au fost prezente personalitafi ale lumii ortodoxe, in frunte cu patriarhul de la Constantinopol. A intretinut bune relatii cu Ungaria, Venetia, Polonia, Imperiul Romano-German dar si cu celelalte ari romanesti. A urmarit si participe la 0 cruciada a A fost siun teoretician al stiintei politice si diplomatiei in vestita lucrare ,,Invafaturile lui Neagoe 83un tabloy Yotiv Jy ie” intr- Basarab citre fiul siu, Teodosie” (1520). pare ‘ie episcopala de la Curtea de Arges. Radu de la Afumafi (1522-1529) a paistrat a Tati. Ro ty, amenintati cu Ocuparea_militard si transformarea un pasalac. ie Oar patry ani 2 1525) a purtat circa 20 de lupte impotriva turcilor, condusi de Pasa de fy Vi . Mehmed, cu sorti schimbatori, in cele din urma a acceptat plata unut tribut Tidicay i schimbul respectirii autonomiei. A ciutat sd aiba relatii bune cu Ungaria, Dupi ce ata Ungard a suferit infrangerea de la Mohacs, s-a amestecat in luptele pentru {ronut Unga Sprijinind diversi Pretendenti, Moare in urma unui complot boierese in 1529 Si ea inmorméntat la Ctitoria lui Neagoe Basarab, Curtea de Arges. in Concluzie, luptele Purtate cu turcii in secolele XIV-XV de catre Tomani ay Permis pastrarea autonomiei farilor lor, Pe plan extern ei au contribuit la Uzarea forfelo, Otomane si apararea altor directii de atac ale turcilor. fn secolul al XVI-lea luptele cu Uureii vor fj teluate de alti domni Toméni, printre care se remarca Mihai Viteazul, Apogeul puterii turcesti a fost atins in perioada domniei sultanului Soliman Magnificul (1820/1-1566), in29 august 1526 Ungaria fusese infranta de turci la Mohacs, dupa ce sj Belgradul cdzuse sub acestia (1521), Regele Ungatiei, Ludovic al Il-lea a murit pe campul de lupta. in 1529 turcii au primul asedi t monopolul Comercial »Capitulagii» (acte unilaterale date de sultan in care se stabileau drepturile Tomanilor). Poarta Va institui un Control tot mai sever asupra domniei, ea fiind tot mai des cumparata, De aceea se Poate Considera c& otomanii au avut mai multe avantaje din exploatarea indirecta g Satiuly; romanese decat daca lear fi cucerit direct,jn perioada de maxi . axim, Imperiul Otoman se intindea din Ungaria pani in Iran si pnd la Oceanul Atlantic i de otomani. peste Africa de Nord, care era in intregime ocupata in 1533 s-a incheiat pacea otomano-poloni. jn 1538 sultanul Soliman Magnific ii: ‘ie i Dupa aceasta ctome i au canine ei Tene ene eeu pen dintre Prut si Nistru) intr-un complex militar aflat sub dominatie otomana, fone cs je 1541/1540 a fost ocupata si cetatea Brailei (1542) iar Giurgiul in ile Diet oe vedere administrativ, teritoriile ocupate au fost incadrate in sistent Hiei teritorial otoman. Abia acum se poate vorbi de o hegemonie otomana fest : cf termen lung in Tarile Romane. O situatie speciala avea pentru principatul eas prezenja pasalacurilor de Timisoara, de Buda si ulteri . : hotarelor sale. si ulterior de Oradea in vecinatatea ; Succesele otomane au facut ca acesta si fie acceptat ca partener in concertul politic european, jncetind a mai fi considerat ca dusman pe considerentul deosebirii de religie. Franfa a facut primul pas incheind cu sultanul un tratat in martie 1536, la baza caruia sttea intentia cooperarii impotriva Imperiului Habsburgic. in a doua jumatate a secolului al XVI-lea relatiile internationale s-au caracterizat prin constituirea si dezvoltarea unui sistem politic european si, intr-o masuré oarecum mondiala, in cadrul ciruia deciziile si actiunile tuturor statelor sunt intr-o interdependenta permanenta. P. P. Panaitescu considera ci Imperiul Otoman nu a fost interesat in mod direct si transforme TArile RomAne in pasalacuri. Valahia si Moldova nu s-au aflat pe calea regala a inaintarii trupelor sultanului spre Europa Central, un drum ce pleca de la Adrianopole spre Sofia, Nis, Belgrad si Viena, teritoriile din preajma fiind de regula integrate. Ratiunile economice au reprezentat un alt factor care a contribuit la menfinerea autonomiei Tarilor Romane in raport cu Imperiul Otoman. Un regim indirect de dominatie prin intermediul administratici roménesti, era mai rentabil, mai profitabil pentru statul otoman, interesat de proviziile pentru armati si stat. Agadar, rafiunile economice au prevalat asupra celor politico-militare. Apoi farile romane erau vazute ca niste state-tampon intre puterile din zond. Pentru turci s-a dovedit a fi mai rentabil sa conserve autonomia spatiului romanesc din punct de vedere economic, politic si militar. Situatia internationald a Tarilor Romine in a doua jumitate a secolului al XVI-lea a fost influentat’ in mod direct de lupta dintre Imperiul Otoman si cal Habsburgic pentru dominatie in Europa Centrali si de atitudinea aparte a Poloniei, 854 in general ostila imperialilor, prudent fat de 7. piece ovate ty influenfe proprii in Tarile Romane, mi primul rand as ave n ‘ ney conflictului prelungit cu Imperiul Habsburgic, Poarta a a te a re Crimeca Ungaria superioara printr-un lant de kazale (raiale), toate smu! 7 i : ae Saucy populatie majoritar romaneascd: Bugeacul (Moldova sud-esticd), Br: ila, Turny, Giurgiu, dar si Timisoara, Lipova si Cenadul i teritoriile din jur. Interventia imperialé habsburgica in Transilvania a Provocat 0) Teactie negativg in Polonia si cu atit mai mult la Poartd, Aceasta a sg Operatiunile militare impotriva imperialilor, a ocupat si transformat Banatul in pasalac in 1552 (Pasalicuy de Timisoara). Ulterior si Oradea va deveni pasalac. Imperiul Habsburgic, dup’ ce incercase fir succes si-i alunge pe otomani din Ungaria cu forte proprii, cauti noi aliaji. Pe plan european impotriva turcilor in ascensiune se va forma »Liga Sfanta”, in anii 1590-1592, Aceasta era 0 alianfi cy caracter antiotoman, inifiati de Austria si Statul Papal si la care aderi {ari europene precum Spania, Austria, ducate italiene precum Mantua, Toscana si Ferrara. Aliana era coordonata de imparatul german (al Austriei) Rudolf al Il-lea, Pe rand vor adera si conducatorii spatiilor Tomanesti: Principele Transilvaniei Sigismund Bathory, domnul Tarii Roméanesti Mihai Viteazul si domnul Moldovei, Stefan Polonia se afl intr-o perioada de crizg Politica, Jagielonilor (1572). Ea se apropie de Imperiul Otoman si revine la politica pontica, redeschizAnd rivalitatea medieval din aceasta Zona, numai c& locul Ungariei este asumat, in noile imprejurari de Habsburgi. in Politica poloneza un rol important i are cancelarul Tan Zamoisky, » datorita Stingerii_dinastiei 6. Mihai Viteazul (1593-1601) i i 2 perivadi de trecere de lu medieval ta modern in istoria roménitor. Politica §# acfiunile voievodului evidentiaza ardt elemente Specifice Evului Mediu (tipologia conflictului cu ofomanii, politica sociala) cat si de modernitare 86(alianfa cu puterile crestine, 1 ‘ a $ » tratatele inchej, a a . mercenari. Cea mai mare parte cheiate cu diferiti principi). A Sfolosit armate de a i adi armatei sale era formata din mercenari cazaci. A domnit in Tara Roma Fain Clitovs), Dobinistt colnet Inne a fost ban al Olteniei (de Mehedinti si de CU perioada de maxima i bois es 4 utere a turcilor. Acest | i materializat in Tarile R i + F shire parieee Pera aan li Naan tributului si implicarea turcilor in problemele . Onsiderata de unii istorici i ae ci ca fi i modern, prin alianta cu puterile ¢ fiind trecerea de la medieval la Testine sau alti princip; i Clement al VITI-lea relanseazi Liga Santa, ae 7 acelasi timp acum pane In 1593 Mihai ocupa tronul Tari Romanesti, cu ajutorul unor mari sume de bani date turcilor. Banii fusesera imprumutayi si de la bancherit si camétarii din Constantinopol. Adeziunea Térii Romédnesti la Liga Sfinta s-a datorat inifiativei esc, in care fratii Buzesti au detinut un loc ea cu Liga Sfanta si a declansat deja lupta (13 noiembrie 1594); concomitent incepe o tori (finantisti) turci (levantini) care asteptau lui Mihai si 0 garnizoand otomana. Domnul ele Transilvaniei au incheiat o ‘intelegere de C4 cetatile de pe linia Dunarii in decembrie le Floci), declansénd ostilititile cu Imperiul central. in 1594 astfel incepe colaborar antiotoman, printr-o riscoala in Bucuresti rascoald la Iasi. Sunt omorafi 2000 de credit Tarii Romanesti, cel al Moldovei si Princip actiune impotriva turcilor (1594), Apoi ata 1594 (Giurgiu, Harsova, Silistra, Targu d Otoman. fn 1594-1595 lupta cu titarii si declanseazi 0 campanie in sudul Dunarii. Tatarii sunt infranti la Putineiu, Stanesti, Serpatesti (ianuarie 1595). Trupele roménesti au ajuns pana in Balcani unde bulgarii si sdrbii li s-au alaturat. In acest timp Aron Voda asediazi Tighina. Actiuni similare intreprind Aron Voda in Moldova si Sigismund Bathory in Transilvania. in martie 1595, cu sprijinul ardelenilor este cuceriti Brdila in timp ce moldovenii cuceresc Ismailul. La Liga Sfanta au aderat Transilvania, Moldova si Tara Romdneasca. Rascoala romanilor punea in primejdie principalul front otoman din Ungaria si aprovizionarea capitalei Constantinopol. in consecinta, se astepta la represiuni din Partea turcilor, drept pentru care isi cauta aliati. incearc& o apropiere de principele Transilvaniei, Sigismund Bathory. Este trimis spre semnare un tratat de colaborare, printr-o delegatie de boieri, in frunte cu Mitropolitul Eftimie. Acestia insa il trideazi pe Mihai, saneine lui. Prin noul text, Mihai devenea subordonat al principelui (loctiitor a Seecauekinanat att i ierilor. Tara RomAneasca urma si fie principelui Ardealului) si accepta si autoritatea boierilor. guvernati de un sfat format din 12 boieri. Singurul rezultat pozitiv era c ortodocsii din Ae ‘i argovi: exarhi ai Transilvania intrau sub protectia mitropolifilor munteni/de TArgoviste G 87mai 1595 la Alba Tulia, Pring ie domnu! moldovean Stefan Razvan, Voda al Moldovei (1591-1595) i,» d devine suzeranul Tarilor Romine ptuieste astfel unificareg a ), Tratatul a fost semnat la 20 a unoscut ca suzeran si d heiat si de catre Aron azvan, astfel c& Sigismunt tradifii medievale, se infay in vederea confruntarii_ cu Imperiul Otoman, e obtinea sprijinul principelui Transilvanie; plaiurilor’ Transilvaniei fusese rec tratat aseminator a fost incl mai 1595 (2), apoi Stefan R ; extracarpatice. in sprijinul unet 4 forma raporturilor suzerano-vasalice, — Tratatul era dezavantajos pentru Mihai insa s in confruntarea cu otomanii. ra 1595 turcii atacd Tara Romianeasca. Marele vizir turc Sinan-Paga trece Scopul era transformarea Principatelor in pasalécur} ransilvaneni condusi de Albert Kiraly. Lupta decisiyg intr-o zona mldstinoasd. Mihai obtine o victorie ondusi de Sinan Pasa, dar nu le in val Dunarea cu 100 000 de soldati. Mihai avea 16 000, plus 7 000 de ti se da la Calugireni, la 23 august 1595, temporara / insuficient&/de prestigiu impotriva turcilor c poate opri inaintarea. Mihai se va retrage in zona subcarpaticd pentru a se reface. Aici primeste ajutorul trimis de principele Transilvaniei. intre timp turcii inainteaza si ocupa Bucurestiul si Targovistea. Planul era de a transforma Tara Romaneascd in pasalacul de la Bucuresti si Targoviste. Sunt introduse garnizoane si transformate bisericile in moschei. Polonezii intervin in Moldova si-I inlitur pe Stefan Razvan, inlocuindu-l cu leremia Movil. Turcii sunt atacati din nou la Giurgiu (15-20 octombrie 1595). Sunt atrasi intr-o zona mlastinoasi si zdrobiti. Romanii vor obtine o victorie decisiva. Sunt eliberate si Orasele Bucuresti si Targoviste. La aceasta lupta participa forte din toate cele trei Tarile Romane. Sinan Pasa este silit si se retragi la Dunare. Este recucerit orasul Targoviste si cetatea Giurgiu. in primavara 1596 Mihai declanseaza o campanie peste Dundre, ajungand pana la Plevna si Sofia. Distrugerile provocate de lupte ins au adus Tara Roméneasca in pragul prabusirii economice. Vistieria farii era golita. In consecinfa, pentru evitarea unei crize de Proportii, domnul pune in aplicare ,,asezimantul sau legitura lui Mihai” (1596), prin care ruménii (faranii) raman pe mosia pe care se aflau, nemaiavand dreptul dats se stramuta (legarea {aranilor de glie). Masura_a_avut mai mult_un_caracter fiscal _decat social. Aceasté masura, desi nepopulara, asigura resursele militare si fiscale ale farii absolut necesare dupa o campanie militara. : Otomanii au reluat ofensiva in Ungaria, unde habsburgii au fost invingi. in consecinta, in 1597 Mihai a incheiat pace cu tureii in condifii avantajoase. 1 se recunoaste domnia pe viata, autonomia Jarii Romanesti si reducerea la jumatate a tributului. Jn ianuarie sultanul Murad al Ul-lea ii trimitea lui Mihai steagul de recunoastere a domniei. 88/ Se reglementeazi raporturile cu Sigismund Bathory, in 1597, find relajii de deplina egalitate. In iunie 1598 Mihai a incheiat un alt tratat, de prietenie / alianga , cu imparatul Rudolf la II-lea al Austriei, la m&nastirea Dealu. Lui Mihai i se promite finantare pentru jnarmarea a 5000 de soldati in vederea luptelor cu turcii. imparatul recunostea domnia ereditara in familia lui Mihai Viteazul, care la randul siu recunostea suzeranitatea lui Rudolf al I-lea. Dupa semnarea tratatului, luptele cu otomanii au reinceput, desfigurandu-se la sud de Dunire, de unde au fost colonizati in Tara Romaneasca circa 16 000 de farani sarbi si bulgari. Mihai a folosit pentru lupte mercenari (lefegii) cazaci. Aceste tratate anuleazd consecintele tratatelor cu Sigismund Bathory. Pentru a realiza un nou front comun antiotoman, Mihai isi cauta sprijin la celelalte Tari Romane. Din pacate, situatia nu se ardta favorabili. in Transilvania, Sigismund renunfase la conducere in favoarea varului sdu, cardinalul Andrei Bathory, filo-polon si filo-otoman, Alegerea lui Andrei Bathory, un aderent al politicii Poloniei la tronul Transilvaniei, agrava pozitia Tari Romanesti. in aceste circumstante, printr-o solie trimisa la Praga, in iulie 1599, Mihai solicita ingdduinfa interventiei in Ardeal. in Moldova, tronul era ocupat de leremia Movil, dezinteresat de luptele cu turcii (facea politica Poloniei si a turcilor) si dorea si tronul Tarii Romanesti pentru fratele sau, Simion Movila (impreuna cu cancelarul polonez Zamoisky). in aceste conditii, Mihai aplicd ,,planul dacic”, adicd reunirea celor trei {ari roménesti sub o singur& conducere. Acest plan nu a fost prestabilit in prealabil. in 18/28 octombrie 1599, in urma luptei de la $elimbar, isi supune Transilvania. Andrei Bathory fuge iar mai apoi este omorat de secui. Intra la 1 noiembrie 1599 in Alba Iulia si, pentru cAteva luni, incearca sa ofere romanilor de aici o situatie mai buna, in special a boierilor din Tara Fagarasului. El este considerat principe al Transilvaniei, recunoscut si de turci. Dieta Transilvaniei l-a recunoscut ca loctiitor al impdratului / principe. Otomanii i-au trimis steag de domnie, in timp ce Rudolf al I-lea il considera doar guvernator al Transilvaniei (septembrie 1 600). Printre masurile luate in Transilvania se numéra: acordarea dreptului de pasunat iobagilor si preotilor romani in hotarul necultivat al satelor maghiare si sdsesti, scutirea de roboté a preofilor romani, pedepse impotriva celor care vor maltrata pe iobagi, intemeierea Mitropolici Ortodoxe de la Alba Julia. Hot&rarea invadarii Moldovei 2 precipitat din cauza planului lui Sigismund Bathory de a patrunde in Transilvania gia uneltirilor impotriva sa. in mai 1600 trece in Moldova, pe care 0 cucereste in cateva 89oo” sdptamani, invocdnd ca pretext alianfa lui leremia Movilé 7 turcii si tatarii, ete Movila fuge in Polonia. Cetatea Sucevei si-a deschis porfile in fata lui Mihai, L fs mai 1600 se intitula ,Domn al Tarii Romanesti, al Ardealului Sia toatg © Moldovei.” Dupa negocieri Imperiul Habsburgic (Austria), care parea acum factory) fe decizie in zona, recunostea noua situatie. Din pacate, un stat roman puternic nu era pe placul puterilor din zona, care aveay alte planuri cu privire la acest spatiu. Mésurile Iuate in Transilvania Gu nemulfumiy nobilimea maghiara, care se revolté. Nobili maghiari se temeau ca un domn roman putea transforma Ardealul intr-o tard: romdneasca din punct de vedere politic. Rudolf g) I-lea dorea sé anexeze Transilvania pentru sine. Apoi Polonia nu accepta Dierdereg Moldovei. in fruntea nobilimii maghiare se afla generalul austriac Giorgio Basta, invins la Miraslau la 18 septembrie 1600 si pierde Transilvania in favoarea lui Rudolf al I-lea. fntre timp (septembrie-octombrie), cu ajutorul Poloniei, Movilestii revenisera in Moldova in octombrie 1600 iar spre Tara Romaneasca veneau turcii. in Tara Roméneasca este instalat domn Simion Movila de catre polonezi, recunoscut si de turci. Mihai va fugi spre Praga apoi spre Viena, cdutind ajutor la Rudolf al Il-lea. in 1601 primeste ajutorul, mai ales ca in Transilvania tevenise Sigismund Bathory. Mihai primeste bani si are loc impacarea cu generalul Basta. Astfel Mihai revine si in urma luptei de la Gurusliu GB/3 august 1601) il invinge pe Sigismund Bathory si nobilimea maghiara $i igi recupereaza Transilvania. Din Tara Romaneasca o solie munteand i-a oferit tronul Tarii Romanesti, Tecuperat intr-o rascoala condusi de fratii Buzesti impotriva lui Simion Movila, Dar unitatea politicé nu mai poate fi refacuté. La 9/19 august 1601, pe Campia Turzii este asasinat de mercenarii valoni, din sprijinul lui Basta, Mihai este Despre semnificagia unirii a scris $i Nicolae Balcescu in lucrarea "Roménii supt Mihai Voievod Viteazul”. Baltazar Walter cel Tandr a scris "Scurté $i adevaraté descriere a Japtelor savarsite de Io Mihai, domnul Moldovei Transalpine sau Valachiei”. Despre inscdunarea sa scris cronicarul maghiar Scamoskozy Istvan, Uciderea lui Mihai Viteazul pe Cémpia Turzii este publicaté in "Le Grand Theatre Historique ou nouvelle Histoire Universelle”, 1703, Cea mai cunoscuté imagine a lui Mihai Viteazul 0 reprezinta gravura lui Aegidius Sadeler,lucrata la Praga, dupa natura, in 1601. 90Fiind banuit de domnul Alexandru cel Réu (1592-1593) ca doreste domnia, Mihai a fost in pericol de a fi executat. Tabloul pictorala flamand Frans Frankner cel Tandr, "Cresus ardtandu-si comorile ui Solon”, prezinté o scend de la curtea impératului Rudolf al I-lea de Habsburg, unde Mihai Viteazul a fost primit cu mare fast. In 1970 regizorul Sergiu Nicolaescu realiza filmul ” Mihai Viteazul”. Efortul mie al lui Mihai Viteazul a fost mai apreciat in sudul Dundirii, unde yoievodul romén a intrat in tradifia folcloricaé drept un eliberator, decdat in Occident, unde victoriile lui erau prezentate ca find ale lui Sigismund Bathory sau ale lui Rudolf al Il-lea (in calitate de suzerani). Din punct de vedere romdnesc, unirea Munteniei, Transilvaniei si Moldovei a insemnat punctul culminant al rezistenjei in lupta pentru independenfa si un imbold important pentru posteritate. La data inféptuirii unirii, in spatiul romanesc ca si in cel central european, are loc o afirmare a constiinfei etnice, care nu devenise inca constiinga nationala. Desi Principatele ramdneau administrativ si politic separate, cu toate ca nu ideea unitafii nationale a prezidat la unificare, ci ideea solidaritagii crestine, in perspectiva creatia lui Mihai a schifat un precedent ce s-a constituit, in timp, intr-un ideal. Daca in prima jumdtate a secolului al XVU-lea regimul suzeranitatii otomane a fost mai putin aspru, din a doua jumaitate a veacului obligatiile economice cdtre otomani ‘au crescut (tributul, la care se adauga peschesurile si mucarerul). Dupa Mihai, vreme de cateva decenii tributul fusese mentinut in limite rezonabile si nu au mai avut loc tentative de transformare a Tarilor Romdne in pasalacuri. Domnia lui Mihai Viteazul are multiple semnificatii. Mihai a realizat in timpul siu prima unire a Tarilor Romane, chiar dac& si numai pentru scurt timp. Acest lucru a insemnat punctul culminant al rezistentei in lupta pentru independenté. Apoi s-a evitat transformarea Tarii Romanesti in pasalac iar tributul a fost menfinut in limite rezonabile. De asemenea a lansat ideea luptei antiotomane comune a Tarilor Romane, idee preluata si de alfi domni ulteriori: Radu Serban, Mihnea al IlI-lea (Tara Romaneasca), principii Transilvaniei Gabriel Bethlen, familia Rakoczi. Gabriel Bethlen (1613-1629, ,,Rex Daciae”) dorea si uneasci cele trei {ari romane intr-un regat de confesiune protestant, pentru care a cerut sprijinul patriarhului din Constantinopol. Acesta i-a scris despre legatura de singe si de simtiri care traieste intre romani. El avea si acordul Habsburgilor. Aceste idei apar si intr-o scrisoare a ambasadorului englez la Poarta, 91s Thomas Roe, catre principele Transilvaniei (1627). in _ —- Gheorgh. Rakokzi I (1630-1648) incheie un tratat cu regele Fran{ei, u ee al V-lea, Din picate, in urma cruciadelor mai multe teritorii romanesti au fost trans: Ormate in kazale (raiale), adic cetafi, puncte de sprijin ale turcilor pentru atacurile ulterioare: Bugeacyy (SE Moldovei), Braila, Turnu, Giurgiu, Timisoara, Lipova, Cenad. Un mare numar de familii grecesti au venit in Tarile Romane, au cumparat pamant si si-au construit resedinfe, intr-un timp relativ scurt (cu deosebire Tm vremea Mii hnestilor, dupa 1620), ajungand sa defina pozitii cheie in sfatul domnesc si in conducerea bisericii, Domniile restauratoare ale lui Matei Basarab (descendent al Craiovestilor) $i chiar a lui Vasile Lupu (un albanez care si-a luat la urcarea pe tron numele Vasile) au consacrat sfarsitul preponderentei boierimii straine, e drept in schimbul unei consistente majorari a tributului, desi si unul si celalalt au acceptat in preajma lor demnitari de aceasta origine, Secolul al XVII-lea a reasezat raporturile internationale din spatiul central si est european. Ca urmare a afirmarii Rusiei, teritoriul romanesc a intrat in zona de influenta a patru mari puteri: Imperiul Habsburgic (Austria), Polonia, Imperiul Otoman gi Rusia. in aceasta perioada diplomatia a ramas cea mai proeminenta activitate. Politici antiotomane au mai dus Matei Basarab(1632-1654) in Tara Romaneasca si Vasile Lupu (1634- 1653) in Moldova. Ei au incheiat tratate de alianta cu principii Transilvaniei Gheorghe Rakoczi I si Gheorghe Rakoczi al II-lea. Dorinfa lui Matei Basarab de a lupta impotriva otomanilor rezulté si din discutiile sale cu vicarul patriarhal la 1640, Cativa ani mai tarziu, alianfa lui Gheorghe Rakoczi al II-lea cu Constantin Serban, si Mihnea al IIl-lea, domni ai Tarii Roménesti precum si cu Gheorghe $tefan, urmasul lui Vasile Lupu, isi pastra caracterul antiotoman si se manifesta inclusiv sub forma unor rascoale impotriva Porfii, reprimate de sultan cu ajutorul tatarilor. Portretul lui Matei Basarab apare la mandstirea Arnota. El a finut legdtura cu vicarul patriarhal la 1640. Este numit “general al intregului Rasarit”. Portretul lui Vasile Lupu apare intr-un tablou votiv la Trei lerarhi, lagi in contextul conflictului otomano-polon din anii 1672-1673, turcii pierd atilia de la Hotin. Dupa lupta, regele Ian Sobieski negociaza cu Grigore Ghica si tefan Petriceicu (fost si din nou domn al Moldovei) ocuparea farii. in acelasi timp Transilvania se va implica in Razboiul de 30 de ani (1618- 1648) si la tratativele de pace din Westfalia din 1648. Cresterea puterii Habsburgilor si 92jncercarile a ny Bee in Tarile Romane au determinat Transilvania sd incheie 0 alianti ou Fra ie a a atul de la Figiras (1677), dar aceasta nu a impiedicat pitrunderea armatelor imperiale/habsburgice in Principat (1687) Dupa un secol de Politic defensiva care urmeaza sultanului Soliman Magnificul turcii au reluat ofensiva spre Europa Centrali. in 1683 turcii asediaz Viena Trupele turce sunt respinse. Impotriva turcilor se formeaza o coalitie de state (Anta, Polonia, etc.) iar turci! sunt respinsi. In 1699 se incheie Tratatul de la Karlowitz prin sire Turcia cedeaza austriecilor administrarea Ungariei si a Transilvaniei ot Tari Roménesti, Serban Cantacuzino (1678-1688) incearc’ o apropiere fatd de Imperiul Habsburgic (Austria), in vederea recdstigdrii independenei. Tratatul de alianfi este negociat intre 1684-1688. In 1688 trimite o delegatie la Viena, dar alianta nu se materializeazi deoarece domnul moare brusc. in 1688 Serban Cantacuzino a incheiat un tratat cu farii Rusiei, Ioan si Petru, prin intermediul trimisului siu. arhimandritul Toan, pentru o viitoare actiune antiotomana, care nu a mai avut a Pentru a nu trezi suspiciuni, domnul a intretinut relafii foarte bune si cu Poarta. Ideea luptelor cu turcii in spatiul romanesc va fi reluati mai tarziu de alti doi domni, Constantin Brancoveanu (1688-1714) in Tara RomAneasca si Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711) in Moldova. Brancoveanu va initia o apropiere de Austria. A intrefinut 0 vast corespondenta cu suveranii vremii (imparatii habsburgi, farul Rusiei, regele Frantei, al Poloniei...), cu Papa, cu inalti ierarhi ai Bisericii risaritene, cu carturari greci. El urmarea astfel independenta politica fafa de turci, pastrarea integritatii teritoriale si intarirea domniei. in 1697 turcii sunt infranfi la Zenta. fn 1698 Brancoveanu face propuneri Rusiei in vederea unui nou razboi antiotoman. El a infeles competitia intre Marile Puteri in aceasta zoni (Rusia, Austria, Imperiul Otoman) iar in fafa presiunii austriece cauta o contrapondere in Rusia si Polonia. Domnitorul si-a creat un adevarat cabinet diplomatic, abilit legaturi cu Franta, Venetia, Statul Papal, cu oameni priceputi in negocieri si a st Rusia, Polonia, etc. in acelasi timp a sporit sumele de bani citre turci, pentru a nu trezi suspiciunea Portii. Desi recunoscut domn pe viata de c&tre turci, dupa incheierea pacii de la Karlowitz, Constantin Brancoveanu a continuat si se implice, in secret, in negocieri antiotomane, obtinand in anul 1701 protectia impiratului Leopold de Habsburg. La 15 august 1714 a'fost decapitat de turci. atic aflat in slujba domnitorului Constantin David si Teodor Corbea, Jacob Pylarinos, etc. Printre membrii cabinetului diplom Brdncoveanu se numard: Stolnicul Constantin Cantacuzino, Gheorghe Castriota, Arhimandritul Isaia, Aron Maria del Chiaro, 93—" ~~ Cantemir se va apropia de Rusia, fiind aliat al farului Petru J, Prin trata de la Lutk (aprilie 1711), A participat la razboiul ruso-ture de la Stnilest; (inky soldat cu victoria turcilor. Se incheie pacea de la Vadu Hustlor, in urma cérejg Hotiny devine raia. Domnul roman este nevoit sd se refugieze la rusi. Din cauza atitudinii lor antiotomane, turcii vor decide mazilirea (inkitura ultimilor doi domni, Brancoveanu va fi omorat iar D. Cantemir fuge in Rusia, in locul fy, vor fi adusi domnii fanarioti. Polonia a incetat si mai fie o mare putere europeana in secolul al XVIII-lea, cing a disparut de pe harta, fiind imparqita intre vecinii mai puternici, Rusia, Austria Si Prusia, in 1792. Rusia ajunge vecina cu Moldo Domniile fanariote (1711/1716-1822) Vor fi instalate in Principate (Tara Roméaneasca in 1716 si Moldova in 1711) de catre turci, pentru a fi siguri de Supunerea acestora. Prin aceasta, Poarta dorea si controleze mai bine Tarile Romane. Domnii fanarioti erau recrutafi dintre grecii bogati din carticrul Fanar din Constantinopol. Ei licitau pentru tronul Principatelor, Primul domn fanariot a fost Nicolae Mavrocordat, care a domnit alternativ in ambele Principate, direct de catre sultan, Tarile Romane au continuat sé fie considerate ca avand statut international distinct fata de Imperiul Otoman, La Constantinopol continuau sa activeze capuchehai (reprezentant diplomatic fambasador al domnitorului la Poarta Otomana), iar otomanii au recunoscut statutul deasebit al Principatelor Romane. De asemenea, in Tara Romineasea si in Moldova au fost deschise primele agentii si consulate ale Rusiei (1781), Austrici (1783), Prusici (1785), Frantei (1798) si Marii Britanii (1803), la sfarsitul secolului al XVIII- Jea si la inceputul secolului al XIX-lea, inca din anul 1752, ambasadorii Frangei ti considerau pe domnitorii Principatelor Romane ca suverani, cu titlul de Altega. Insa spre deoscbire de secolele anterioare, drepturile Principatelor au fost restrinse in relatiile cu alte state, ele pierzind dreptul de a trimite Feprezentanji in alte capitale. Nariofii au eprezentantii altor state la otomani s-a manifestat si latele de pace TUsO-austro- Chiar dac& domnitorii. erau numiti inijiat legaturs in secret, prin intermediul capuchehiilor, cu r Constantinopol. Incdtcarea autonomici Principatelor de cAtre prin oedarea de cAtre acestia a unor teritorii romanesti prin trat; turce.Venirea fanariotilor a semnificat 0 intrare mai profunda a Principatelor in lumea Orientului, dupa ce dobandisera sentimentul europenitatii lor, prin scrierile lui Dimitrie Cantemir sau stolnicul Constantin Cantacuzino. ' Domnii fanariofi vor fi integrati in ierarhi marele dragoman (traducator al Portii, religioase). Aveau rang de pas& cu dona responsabili numai in fafa sultanului. Anual ia administrativa otomana, fiind dup’ functie inaccesibilé otomanilor din motive tuiuri (cozi de cal; sultanul avea opt tuiuri) plateau sultanului bani astfel: e¢ Mucarerul mare (la investire/urcarea pe tron); Mucarerul mic (la reconfirmarea anual / la trei ani); ¢ = Tributul; e Peschesurile. Dupa aprecieri generale, mai bine de jumatate din veniturile Principatelor (sau 2/3...) erau preluate uneori de Poart’ numai pentru prelungirea domniilor. Principala funcfie a statului devine cea fiscali. Comerful international nu mai aducea beneficiile anterioare, marea Neagra devenind un ,,lac turcesc”. Veniturile domniei nu au putut fi folosite pentru constituirea unui aparat de stat modern, asa cum s-a intamplat in Occident in perioada modern, intrucat acestea erau orientate spre Istanbul. Unele dintre vechile institutii ale {ari intra intr-un proces de dezagregare, foarte evident in cazul ostirii. Disparitia ostirii e legata in principal de disparitia functiei externe a Principatelor, care erau considerate de Poarta si de celelalte Puteri europene drept teritorii autonome in cadrul Imperiului Otoman. Secolul al XVIII-lea este cunoscut in istoria romAnilor drept ,,secolul fanariot”. El a fost perceput negativ din mai multe cauze. Una ar fi cresterea fiscalitatii (taxe si impozite) si vanzarea (venalitatea) functiilor. In masura in care definerea unei dregatorii in aparatul domnesc echivala cu innobilarea (intrarea in randul boierilor), venalitatea functiilor a favorizat ascensiunea sociala a oamenilor care acumulasera un anumit capital, banesc sau funciar, dar care prin nastere nu aparfineau boierimii. De asemenea, domniile dureazi putin, in medie 2,5-3 ani. Apoi domniile fanariote coincid cu 6 relate ie Marile Puteri, precum Rusia, Austria si Turcia (spatiul roménesc era la my Phe de ciuma, foamete, coruptie la toate nivelurile, conflicte latente sau ae eal boierime local si domnitorii greci. Domnii fanariofi veneau eee sie a Acestora li se vor acorda slujbe banoase, in dauna boierimii locale. 954 (grupare de boier; Pentru revenireg i ont OM nemultumita si se va grupa in Partie Gaara considerafi patrioti, ce doreau binele {arii lor). Ei militau paméntene. (domni romAni, din fara). Domniile fanariote au inregistrat gi cateva aspecte pozitive, Precum: ¢ Limitarea abuzurilor administrative si judecatoresti; ¢ Aprovizionarea oraselor cu alimente; ¢ Dezvoltarea mestesugurilor; Ajutoare pentru categoriile defavorizate (orfani, invalizi, Saraciti); ¢ Leafa constanta (fix4) pentru functionari; ¢ Cresterea numarului de instante judecatoresti; ¢ Reglementarea cuantumului $i modalitatile de plata a Contributiilor Cdtre domnie; ¢ Definirea principalelor categorii sociale si a relatiilor dintre ele sau dintre acestea si domnie pentru a asigura o anumita stabilitate sociala; ¢ Reglementarea Taporturilor intre Proprietari si farani; ©) Masuri Protectioniste pentru a favoriza Productia locala de Vinuri si rachiuri; * Masuri edilitare, etc, Domnii fanariofi se aseamana despotilor luminafi din restul Europei. Instaurarea domniilor fanariote a insemnat o intrare mai profundi a Principatelor in lumea Orientului. Dintre domnii fanarioti s-au remarcat Constantin Mavrocordat (1730- 1786-1788 in Moldova, deci 3 domnii). Reformele aplicate succesiy in cele doua fri, au moderate prin puteri intermediare gi corpuri Constituite in cadrul Adunarilor de Stari, Ipsilanti a reorganizat Academia Romineasca de la Sf. Sava. Constantin Mavrocordat, cu acordul Portii, are urmatoarele realizari: * Eliberarea {aranilor legati de glie; 96A reorganizat institutiile fiscale admini: rafionalizare a statului; istrative si judiciare in spiritul de fn 1746 i a. oa serbia devent ef, 179 0 Moldova fost desing erin pia; eri din punct de vedere juridic dar lipsifi de Desfiintarea impozitelor directe; Reforma administratiei; fn timpul sdu, in 1739, prin ; . ae pacea de la Belgrad Oltenia este realipita Tari Primul cod de legi fanariot s-a tiparit in 1780, din initiativa lui Alexandru Ipsilanti, Pravilniceasca Condic&”, care se va aplica in Tara Romaneasca pan’ in ei ima hui 1821, cand a fost inlocuit cu ,,Legiuirea Caragea” (1818). ,,Codul Calimwehi"(1817) si ,Legiuirea Caragea” s-au redactat din initiativa domnilor fanariofi Scarlat Callimachi in Moldova $i loan Caragea in Tara Roméneasca. Domnul Alexandru Moruzzi este vizitat de ambasadorul britanic la Curtea Nowa din Bucuresti (19 iulie 1794), Grigore al I1I-lea Ghica a fost domnitor al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) sial Tarii RomAnesti (1768-1769). A fost omordt de otomani (1 octombrie 1777) in complicitate cu austriecii, pentru cd s-a impotrivit cedarii Bucovinei citre Austria (1775). in 1784 domnul Moldovei, Alexandru Mavrocordat (1782-1785) acordi un privilegiu comercial negustorilor austrieci. Alexandru Ipsilanti (1786-1788) a negociat 0 convenfie comerciali cu Imperiul Habsburgic in 1787. Prin reformele practicate de fanarioti s-a indeplinit un proces de unificare treptata a conditiilor politice si sociale din Principate care pregateau unificarea pe care o va aduce secolul urmator. 97_ y REFORMISMUL TRANSILVANIA 1780) a deschis 0 noua faz in istoria practicii reformiste la fecte si in Transilvania, continuaty dg la reforma a fost cea sociala. fn august o patent imperial desfiinyg reforma nu imbunatitea Maria Tereza (1740- nivelul intregului Imperiu Habsburgic, cu © imparatul Iosif al II-lea (1780-1790). Principal 1785, dupa rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan, in mod oficial iobigia in Transilvania. Ca si in Principate, decat partial conditia {aranimii. Tot Maria Tereza a restaurat, din ratiuni de stat, prin Edictul din 1759 ortodoxia pentru a salva unirea religioasa. Prin politica scolard, in special prin ,,Ratio Educationis” (1777), paralel cu sporirea refelei scolare rurale si instructia preotimii, s-a format o elita intelectuala instruiti, in universitati catolice, la Roma sau la Viena, care promovau idei in avantajul emanciparii nationale. Reformele in acest domeniu au fost continuate de catre losif al I-lea, care prin ,,Edictul de toleran{i” (1781) asigura liberul exercitiu religiilor necatolice, fara a prejudicia primatul catolicismului. in_absenta unei_nobilimi nationale in Transilvania, conducerea luptei_roméanilor pentru drepturi a fost asumata in secolul XVIII de cler. Figura reprezentativa a fost cea a episcopului greco-catolic Ion-Inochentie Micu-Klein. jn 1728 devine episcop unit iar in 1741 primeste un loc in Dieta Transilvaniei. jn memoriile sale a cerut includerea romanilor intre stari ca natiune aparte. Permanent a dublat revendicarile de ordin ecleziastic cu cele nationale, cerand reprezentarea nafiunii romane in viata publica gi anularea legilor discriminatorii pentru romani. in ,,Supplex Libellus” (1744) , memoriu inaintat Curtii din Viena, oferea o imagine cuprinzatoare a starii nafiunii, cu referire la vechimea ei istorica, dar in special infajisénd conditia sociala si politica a romanilor. El cerea declararea nafiunii romAne ca a patra natiune recepta, reprezentarea ei in sistemul de stri, in institugiile provinciale, la nivelul celorlalte natiuni. Activitatea sa a fost continuata de ,,Scoala Ardeleana” (Samuil Micu, Gh. Sincai, Petru Maior, Ioan Piuariu Molnar, Iosif Mehesi, Budai Deleanu, Joan Para). Semnat in numele natiunii de categoriile sale libere, Supplexul sintetiza principalele cereri ale romanilor: stergerea numirilor odioase $i jignitoare de tolerati, admisi, si reasezarea natiunii romane in uzul tuturor drepturilor civile si *regnicolare”, s& i se redea natiunii locul pe care l-a avut in viata politica in Evul Mediu, clerul, Nobilimea si plebea sa se considere la nivelul starilor care constituiau uniunea celor trei natiuni, reprezentarea proportionala in Dieta si { functii. 98