Sunteți pe pagina 1din 16

Căut

Constantin
Cantacuzino
(aviator)

Acest articol se referă la un aviator


român. Pentru alte persoane cu același
nume vezi Constantin Cantacuzino
(dezambiguizare).
Constantin Cantacuzino

Constantin Cantacuzino
Date personale
11 noiembrie 1905
Născut
București, România
26 mai 1958 (52 de ani)
Decedat
Spania
Cimitirul Civil din
Înmormântat
Madrid[*]
Cetățenie România
Ocupație jucător de tenis[*]
inginer aerospațial[*]
inginer
personal militar[*]
jucător de hochei pe
gheață[*]
Porecla "Bâzu"
Activitate
A luptat
România
pentru
Ramura Forțele Aeriene Române 
Ani de serviciu1941 - 1945
Gradul Căpitan
Unitatea Escadrila 53 Vânătoare
Escadrila 58 Vânătoare
Grupul 7 Vânătoare
Grupul 9 Vânătoare
Grupul 9 Vânătoare
A comandat
din 19 aug 1944
Bătălii / Cel de al Doilea Război
Războaie Mondial
Decorații și distincții
Ordinul Mihai Viteazul,
Ordinul Virtutea
Decorații
Aeronautică,
Ordinul Crucea de Fier
Modifică date / text  

Constantin Cantacuzino (cunoscut


publicului larg ca Bâzu, n. 11 noiembrie
1905 - d. 26 mai 1958) a fost un aviator
român, unul dintre aviatorii militari de
elită al celui de-al Doilea Război Mondial,
membru al familiei Cantacuzino și tatăl
romancierei Oana Orlea.

Înainte de cel de-al Doilea


Război Mondial
În 1939, Constantin Cantacuzino a
câștigat concursul național de acrobație
aeriană cu avionul său Bü 133
Jungmeister, iar în 1941 a fost numit
pilot șef al companiei naționale de
transport aerian LARES, precursoarea
interbelică a societății naționale de
transport aerian cunoscută ca TAROM.
Pasiunea lui pentru aviație s-a manifestat
nu numai prin practicarea acestei meserii
ci și prin activitatea de concepție tehnică.
Astfel, el este autorul brevetului de
invenție nr. 815.211, cu titlul "Dispozitiv
ce arată simultan ora în unități uzuale de
măsurare a timpului și în unități uzuale
de măsurare a arcului", depus la 19
decembrie 1936 la Direcția de
Proprietate Industrială din cadrul
Ministerului Comerțului și Industriei din
Franța și acceptat la 5 aprilie 1937.

Constantin Cantacuzino fost un


motociclist pasionat, câștigând multe
curse și stabilind un record mondial la
cursa Paris - București. De asemenea, a
jucat tenis și a fost căpitanul echipei
Române de hochei pe gheață la
Campionatul Mondial din 1933.

În al Doilea Război Mondial

Așii români decoraţi în august 1943 cu Ordinul Mihai


Viteazul: Cantacuzino, Dicezare, Greceanu,
Șerbănescu și Milu.
A efectuat 608 misiuni aeriene de luptă în
cadrul următoarelor unități militare :

5 iulie - 31 octombrie 1941 - Escadrila


53 Vânătoare - împotriva URSS ;
26 aprilie 1943 - 31 mai 1944 - Grupul
7 Vânătoare - împotriva URSS ;
31 mai 1944 - 9 mai 1945 - Grupul 9
Vânătoare - după 23 august 1944
împotriva Ungariei Salașiste și a
Germaniei naziste.

Locotenentul aviator (r) Constantin


Cantacuzino a fost decorat cu Ordinul
Virtutea Aeronautică de război cu spade,
clasa Crucea de Aur cu 2 barete (20
februarie 1942) pentru următoarele
merite: „Pilot de vânătoare, care a
dovedit un elan excepțional în
îndeplinirea misiunilor. A executat 56
misiuni de războiu și 89 ore de sbor dela
începutul operațiunilor. A doborât patru
avioane inamice de bombardament.”[1]

După cel de-al doilea război


mondial
Împreună cu familia, a părăsit România la
instaurarea comunismului, și s-a refugiat
la Paris, iar ulterior în Spania.[2]

Viață personală
S-a născut la București. Tatăl său a fost
Mihai Cantacuzino iar mama sa Maria
Rosetti, amândoi descendenți ai unor
vechi familii boierești. (Dupa moartea
soțului său, Maria Rosetti s-a recăsătorit
cu George Enescu.) Constantin a fost
căsătorit cu actrița de origine
basarabeană Nadia Kujnir-Herescu
(Nadia Gray) și este tatăl scriitoarei
Maria-Ioana Cantacuzino (Oana Orlea).

Decorații
Ordinul „Virtutea Aeronautică” de
Război cu spade, clasa Crucea de Aur
cu 2 barete (28 noiembrie 1941)[1]
Note
1. ^ a b Decretul Regal nr. 3.274 din 28
noiembrie 1941 pentru conferiri de
Ordine de Războiu, publicat în
Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 291 din
8 decembrie 1941, partea I-a, p.
7.626.
2. ^ Iubirea neîmpărtășită a lui Ionel
Teodoreanu , 2 iulie 2011, Ionela
Roșu, adevarul.ro, accesat la 3 iulie
2011.

Referințe
2003 -- Bernád Dénes, Rumanian Aces
of World War 2, Osprey Publishing,
Oxford, Anglia
Bernád Dénes, "Rumanian Air Force,
the prime decade 1938-1947"
Victor Nițu, "Constantin "Bâzu"
Cantacuzino - The prince of aces" , la
secțiunea dedicată aviatorilor de elită
al celui de-al doilea război mondial
(WWII Ace Stories)
2000 -- Vasile Tudor, Constantin "Bâzu"
Cantacuzino - "Prince of the Aces",
Modelism Publishing
2006 -- Vasile Tudor, Războiul aerian în
România 1941-1944, Pitești, Editura
Tiparg
Arhivele Naționale ale României, fondul
nr. 1045 „C.M. (Bâzu) Cantacuzino” -
dosarul nr.50/1936 „Brevet de invenție
acordat lui Constantin M. Cantacuzino
pentru cronometru - cronograf;
descrierea și modul de întrebuințare a
cronometrului; schița cronometrului”
Lectură suplimentară
***, Cpt. Av. Bâzu Cantacuzino -
Amintiri și însemnări , Ed. Start Tipp,
Slobozia, 2008

Legături externe
Romani de legenda: Constantin Bazu
Cantacuzino, asul aviatiei de vanatoare
romanesti (I) , 22 septembrie 2011,
Laurentiu Dologa, Ziare.com
Romani de legenda: Constantin Bazu
Cantacuzino, asul aviatiei de vanatoare
romanesti (II) , 23 septembrie 2011,
Laurentiu Dologa, Ziare.com
Cum a evadat prințul Bâzu
Cantacuzino din România stalinistă , 1
august 2013, Adevărul - articol Historia
Un erou al razboiului anti-sovietic , 19
iunie 2008, Mircea Dumitriu, România
liberă
Constantin M. Cantacuzino (Bazu),
asul aviatiei romanesti , 20 ianuarie
2006, Mircea Dumitriu, România liberă
Vezi și
Alexandru Șerbănescu
Horia Agarici
Lista așilor aviației române din cel de
al Doilea Război Mondial
Lista așilor din cel de-al Doilea Război
Mondial
Forțele Aeriene Române

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Constantin_Cantacuzino_(aviator)&oldid=12
930165

Ultima modificare efectuată acum 7 luni de către Donarius.


Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,
exceptând cazurile în care se specifică altfel.