Capitolul IV fi Ia realizarea Roméaniei Mari Statul roman modern: dela pea ect oe ic la PROIECTE POLITICE problema Oriental”. Aceasta repreziny I . It 7n secolul al XVIl-lea izbucnes eeu Otoman, c&n dl puterile vecine Ef ivité. pe fondul prabusirii Imp ; Fisett Tarist, FF sai Austria isi doreau ee; ae — condi au avut loc mai multe razboaie ruso-austro-turce (11) la sfarst ane, ae ia “Oma bolnav al Europei”) mai mereu infranta fin eee ea aie 4 ae inci ane au fost comparate ae o ‘ > “corabii iy CT ed romtai se inchinasera turcilor prin see bor oa, favingi ci invingatori”, Prin atele au facut parte din proiectele de imp: ae le mperiuly, Otoman. infrangerile suferite de turci in fafa puterilor crestine au avut rept consecinys anexarea unor teritorii romanesti de catre statele crestine din vecinatate Precum si cresterea ingrijorarii Marilor Puteri pentru echilibrul European , implicit interesului |o, fata de Principate. - : ae . . Aceasti conjunctura a oferit elitei romanesti posibilitatea sa actioneze pentru modificarea statutului international al principatelor, avand ca fundal proiectia statulyj roman modern. . a : Statutul politico-juridic al Tarilor Romane a fost influentat de rivalitatea dintre Marile Puteri (Austria, Turcia, Rusia), care isi disputau dominatia in sud-estul Europei si teritoriul romanesc a fost teatrul unor de acutizarea chestiunii orientale”. Astfel, conflicte militare ruso-austro-turce, cu grave consecinfe asupra situatiei economice, sociale, politice gi teritoriale. in 1683 turcii asediazi Viena (ultimul asediu). Sunt respingi de catre armatele austriece si poloneze. in retragere sunt urmariti de cdtre austrieci si infranti. Prin pacea de la Karlowitz din 1699 turcii cedeazi spre administrare Austriei Transilvania si Ungaria. Per total, in cadrul “Problemei Orientale”, au fost cedate de turci urmatoarele teritorii romanesti: * Transilvania in 1699 trece la Austria, prin pacea de la Karlowitz (dupd razboiul austro-turc din 1683-1699); ¢ Hotinul devine raia turceascé in 1711 (dupa razboiul ruso-turc din 1710- 1711), prin pacea de la Vadul Husilor; ¢ Banat, Oltenia, in 1718 trec la Austria, prin pacea de la Passarowitz; tot acum Austria mai ia N. Serbiei si al Bosniei; (dupd rdzboiul austro-tre din 1716-1718); Austria devine putere balcanica; ¢ Oltenia revine Imperiului Otoman in 1739, prin pacea de la Belgrad, la fel si Serbia; (rdzboi austro-turc/ruso-turco-austriac, 1735/6-1739); aces! lucru are loc in timpul domnului fanariot Constantin Mavrocordat; 100¢ Bucovi ia i ae ae a Austria in 1774/1775 prin pacea de la Kuciuk- aa 778) cu ; conventia otomano-habsburgicd de la een , lomnitorul Grigore al III-lea Ghica a avut ake 5 Me oarta faté de aceste cedari teritoriale, find ucis de Pentru atitudinea sa. Tot acum Rusia declar4 ca este protectoarea ortodocsilor din Imperiul otoman, deci si a romanilor (,,de facto”); prin aoe a primeste dreptul de a interveni in favoarea pace (dupd rézboiul ruso-ture din 1768-1774); Principatele sunt scutite de tribut pe doi ani;apar astfel primele semne ale unei schimbari in regimul politic si economic al Principatelor; © Razboiul ruso-austro-ture (1787-1791/1792) incheiate cu tratatele de la Sistov (1791, cu Austria) si lasi (1792, cu Rusia); Rusia anexeazé teritoriul de la est de Nistru si devine vecina Moldovei; © Basarabia trece la Rusia in 1812 prin pacea de la Bucuresti. Dupa razboiul ruso-ture din 1806-1812; pacea a fost semnata la Hanul lui Manuc. Aceste cedari reprezentau 0 incalcare a autonomiei Principatelor de catre turci. Paralel cu aceste cedari, la inceputul secolului al XVIJ-lea in Principate se instaleazi domniile fanariote. Ele au reprezentat 0 modalitate prin care Turcia (puterea noastra suzerana) ne controla si isi exercita autoritatea, dar si o forma de manifestare a crizei Imperiului Otoman. Domniile fanariote au insemnat grecizarea domniei sia altor institutii laice si ecleziastice (in defavoarea boierimii autohtone), a culturii si a fnvatamantului, accentuarea presiunilor otomane asupra Principatelor, fiscalitatea excesiva, sporirea obligatiilor fata de Imperiul Otoman. Domnii fanariofi veneau insotiti de rude si prieteni, carora le vor asigura slujbe banoase. Aceste slujbe vor fi oferite in dauna boierimii locale. ‘Aceasta se va grupa in »Partida Nafionala”, receptiva la modelul occidental, profitind si de contextul international agitat. Secolul al XVIL-lea si prima jumitate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societitii romAnesti intr-o noua fazi a evolutiei sale istorice, identificata prin aparitia semnelor_certe_ale modernizarii_si_afirmarea_con: tiintei_necesititii_umita' sale_politice. Domniile fanariote vor fi permanent contestate de catre romani. Acest lucru se facea prin pamflete si memorii adresate Marilor Puteri, pentru a modifica statutul politico-juridic al Principatelor. Momentele de varf ale productiei $i raspandirii acestora se inregistreazi in anii 1769-1774 (internationalizarea Problemei Orientale si asumarea de site a : aru de protectoae a crestinilor din imperul 672 si 1821-1831. Intre 1 leer 40 de proiecte solicitau inlaturarea fanariofilor iar ideea de independent se ie as fa 10 proiecte. in perioada 1769-1830 au fost elaborate a ee basco para Rusiei, Franjei, Austriei dar si Imperial Orit ae aze moderne $i $4 intemeieze proiecte de reforma care urmareau s ageze societal 14 oricdrui_tip de absolutism un stat constitutional. Boierimea a fost_tot timpul_ostila 101ed fanariot; recdstigarea puterii politice ind la 1821. a ‘ot i i Tara Roméneasca Pan intures ao relat shu suupra clon doua Principate, in ok ae otomand a urmarit consolidarea controlu ji nia sia aparitiei Rusiei ca factor de puree instaurdrii stipanirii habsburgice in Transi Ber r tati si colaboreze cu adversarij ie Europa de sud-est. Fafa de Se ea aia f Scaunele de dotinie de Ip ret Soar aint ‘era de fapt un compromis intre statutul de autonomie j Pre paslor romane gi cel al administratiei directe. Instaurarea eins fenai modificat regimul politic, afectind institutiile fundamentale, Domnia, sfatul domnes. fi i inistrativ-politic. . . ae oon ae atentd, chiar in acest context istoric defavorabil, putem identifieg elemente de modernitate, radacini ale marilor idei care vor determina schimbérilg profunde ale secolului al XIX-lea, O prima sursad a modernitapit sunt chiar domni Sanariofi. Unii domni fanariofi, precum Constantin Mavrocordat au inifiat un program de reforme, avand $i aprobarea Porfii. Proiectul politic al statului romén modern s-a raportat intotdeauna, pe de o parte fa realitajile autohtone, pe de alté parte, la raportul de forje dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot, a avut o importang conotatie nationald. Aparitia si dezvoltarea constiingei nationale dupa 1750, fécea posibild ideea de regenerare si redesteptare nafionald a romanilor, de renastere culturald. Aceastd idée avea semnificafia unei modernizdri, care nu devenea posibila decdt prin europenizare, adica prin iesirea din lumea turco-orientald, prin renunjarea la institufiile lipsite de modernitate si refractare la nou. Aplicarea reformelor a Jost stanjenité de fluctuatiile dominatiei otomane, de interventia turcilor $i, nu in ultimul rand, de ostilitatea boierimii, Din 1774 (pacea de la Kuciuc-Kainardji), Rusia se consider protectoarea ortodocsilor din Imperiul Otoman, inclusiv a romanilor. Sub masca protectiei, Rusia urmérea anexarea acestor teritorii, in cazul in care ar fi fost eliberate de sub turci. Memoriile adresate de romani puterilor europene (ex. Rusia, Austria, Franta) Propuneau 0 noua organizare 4 Principatelor, autonomia pe baza vechilor Capitulatii incheiate cu Poarta sau chiar independenta Principatelor, inlaturarea fanariogilor, desfiinjarea vanzarii _ functiilor, refacerea economiei Principatelor, dezvoltarea a fost elementul principal al Program Bu poi le modernizarii Principatelor, clasa pol proiecte politice de-a lungul timpului, 102in anii 1716-1718 i : Hee 6-1718 in memoriile succesive ad iidi lesprinderea Tari Romanesti de ot dresate Curtii din Viena se cerea inscéunarea unor domni romani; eee es ano ared in 1769, Partida Nationala con > ionala condi i . Mee ee ea st de mitropolitul Gaveil Callimachi al mari boieri. nei republici aristocratice conduse de 12 {n 1758 a avut loc ultima incursi ” a incursiune a tatarilor in Tari ama ar ar em imitrie Sturdza propunea i i democraticeasci”; (,,Pl: © »republicd aristo- ; (,Planul de obladuire aristo-d i 5°” Forma de guvernimant jlemocraticeasci”). eee int propusa era republica, pe care trebuia si 0 conducd ae a potrivit principiului separarii puterilor, in trei Divanuri. in Partida National se formula ideea aducerii it ari unui prin strdin; aducerii in fruntea farii a In nee munteamul de origine ardeleana Naum Ramniceanu sustinea unirea politica a Principatelor cu Transilvania; fn 1804 transilvaneanul Ioan Budai-Deleanu sustine unirea Transilvaniei cu Principatele; Gheorghe Lazar (1779-1821), carturar iluminist, a studiat teologia dar si istoria si filosofia la Sibiu, Cluj si Viena. Sustinditor consecvent al invatamdntului laic, a avut importante contributii la fondarea scolii in limba roméndi atat in Tara Romdneascé cat si in Moldova. Eufrosin Poteca (1786-1858) are idei de facturé burghez, precum instituirea impozitului pe venit, libertatea tiparului sia ocuparii functiilor administrative; este primul profesor de filosofie din Tara Romdneasca. A mai predat logica, istoria filosofiei si etica la Scoala Romdneasca a lui Gh. Lazar de la Mandstirea Sf. Sava din Bucuresti. fn 1772, boierul muntean Jenachité Vacdrescu sustinea autonomia sub a, consideratd mai sigura decat independenta sub protectorat rus. El trimite un memoriu marelui vizir, sustinand respectarea vechilor tratate, jnlaturarea abuzurilor si revenirea la domniile pamantene. in 1772 in timpul tratativelor de la Focsani s-a cerut revenirea la domniile pamantene, unirea in stat sub garantia Austriei. Rusiei si Prusie!; memoriul moldovenilor Tot in 1772 in Divanul muntean 4 fost exprimata 1 (unirea Moldovei cu Tara Romineasc4), pus sul Austriei si Prusiei; suzeranitatea otomani Principatelor intr-u gi muntenilor; deea statului-tampon b protectia Rusiei, 103———_Srlc eetstststi intre 1828-1834 Principatele se aflé sub ocupatie militard rusa, sub ave, Pavel Kisseleff. : . an in 1829, prin Tratatul de la Adrianopole/Edirne (intre Rusia si Turcia) & recunostea libertatea comerciali a Principatelor (includerea Tarilor Romane i circuitul economic european), se consacra individualitatea politica a Principatelo, retrocedarea fostelor raiale Giurgiu, Turnu si Braila (vechi cetati romanesti cucertg turci gi transformate in baze de atac otoman). Granifa cu Imperiul Otoman era fixatg © talvegul Dundrii (linia care uneste punctele cele mai adanci ale unui fluviu). Dom este numita pe viata. Se mai prevede dreptul de navigatie pe Dunare cu vase Propri autonomia administrative a Principatelor, ingridirea dreptului de interventie a Ture principate, mentinerea ocupatiei rusesti. Se mai decide nevoia unor documente interme . Principatelor (viitoarele Regulamente Organice) pe care Poarta era obligats sj le recunoasca. Tot de acum Rusia isi impune efectiv (“de jure”, oficial) Protectoraty, asupra Principatelor. (el fusese propus inc’ din 1774 “de facto”). De acum Principatele se vor afla sub suzeranitate otomana si protectorat rus. Aceasta _reprezinti 0 noyj modificare a statutului politico-juridic al Principatelor. Documentul se mai ni meste “Actul osabit pentru Principaturile Moldova si Tara RomAneasca. 2. Proiectul ,,.Regulamentele Organice” si domniile regulamentare »Regulamentele Organice” au fost primele acte fundamentale pentru Principate, cu rol de Constitutie (NU au fost Constitutii in adevaratul sens al cuvantului). Ele reprezinta rezultatul consultarii dintre boierii romani reformisti si puterile suzerana si protectoare, elaborate in perioada ocupatiei militare ruse, sub coordonarea consulului general rus Minciaki si sub prezidiul contelui rus Kisseleff. Au intrat in vigoare in iulie/decembrie 1831 in Tara Roméneasca si in ianuarie 1832 in Moldova. Cuprindeau reguli de organizare a Principatelor. Pot fi considerate “actul de nastere al parlamentarismului in Romania”, fiind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu, care, prin participare la activitatea legislativa, limitau puterea sefului Statului. Sunt primele documente cu rol constitutional in sens modern pentru Principate. Au fost inspirate de proiectele de reforma anterioare. Se recunoaste unitatea roménilor in ceea ce priveste trecutul istoric, religia, obiceiurile, limba. Au fost aprobate de curtile de la Sankt Petersburg si Istanbul si au ramas in vigoare pana in 1858. Pentru prima dati se schiteaza separarea puterilor in stat: ¢ Puterea legislativa este detinutd de 0 Adunare Obsteasca formata din boieri aleasa pe 5 ani, Aici se discutau si adoptau Proiectele de lege trimise de domn, dar legile intrau in vigoare numai dup& ce erau sancfionate 108(aprobate, semnate) de domn. Adunarile erau formate pe baz de sufragiu (vot), intocmesc anaforale privind starea {4rii si voteazd bugetul de stat. Puterea executiva este detinuti de un domn ales pe viafi ajutat de un Sfat administrativ (extraordinar) format din sase-opt ministri, alesi $i revocafi de domn dintre boieri; ministrii sunt sefii departamentelor nou- infiintate. Domnul are largi prerogative: inifiativa legislativa, numeste ministrii, poate refuza publicarea legilor votate in Adunare, fard a fi obligat si prezinte motivatii, are dreptul de a dizolva Adunarile, sanctioneaza legile, are drept de veto, de gratiere, etc, Puterea judecitoreasc este detinuti de inaltul Divan Domnesc si tribunalele locale, corpul de avocati si procuratura. Regulamentele Organice au fost primele acte cu caracter constitutional, care u atributiile puterii legislative. Putem considera astfel cd Regulamentele au faicut jnceputul instituirii regimului parlamentar in Principate. Potrivit Regulamentelor, domnul este ales pe viati de 0 Adunare Obsteasci extraordinard formatd din boieri, are singur inifiativa legislativa, numeste ministrii, sancfioneaza legi, poate refuza publicarea legilor votate in Adunare fara a fi obligat sa prezinte motivatii, drept de gratiere, drept de veto, sancfioneazd legile, are dreptul de a dizolva Adunarile. Tot acum este reorganizat invajimantul si sistemul de pensii. Se reorganizeazi administratia, se iau masuri edilitare, in sistemul penitenciar, al ajutoarelor sociale, al instructiei publice. Se introduc institutii moderne: tribunalele, corpul de avocati, procuratura, notariatele, arhivele. Este reorganizat sistemul fiscal, se limiteazi domnului, dar se mentine monopolul politic al boierilor, privilegiile fiscale $i sociale ale acestora. Se mai prevede lichidarea vamilor interne si reinfiintarea armatei nationale, suveranitatea poporului. Este introdus un impozit unic, numit capitatie, platibil in patru rate. Burghezia platea un impozit pe venit, numit patenta. Sunt reglementate obligayiile faranilor cleicasi fafa de boieri. Claca era sporité la 12 zile pe an si se introduce nartul (norma zilnicd de lucru). Se introduce bugetul. Regulamentele au inlocuit absolutismul domnesc cu un regim politic oligarhic, care concentra puterea in mdinile cdtorva mari boieri si funcfiona cu binecuvantarea Rusiei i Turciei. Deoarece au fost percepute ca o frdnd in dezvoltarea societafii romdnesti, prin prevederile care imentineau privilegiile boierimii, revolufionarii pasoptisti au dorit inlocuirea lor. (ex. In Tara Roméneascd). Primii domni regulamentari au fost Alexandru Ghica (1834-1842) in Tara Romaneascd. si Mihail Sturdza(1834-1849) in Moldova, ei fiind numiti (nu alesi). Alexandru Ghica (acuzat de proasta gestiune si lipsd de autoritate) a fost inlocuit din 1842 cu Gheorghe Bibescu, singurul domn ales in conformitate cu Regulamentul. Aceste wei domnii poarta numele de domnii_regulamentare. Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie, domnii egulamentari au fost vehement contestafi in epoca si s-au confruntat cu opozitia stabileat puterea 109ae mae aN imixtiunilor Rusiei, domnii regulamentay; Cvasipermanenti a clase pole, oe gered independentd. a nu aveau posibilitatea sa ducd 0 bis me a si Tara Roméneasc& au facut pasi cate unre intre anii 1821-1848, Mo! noua elita de boieri gi burghezie cat si prin independent, att prin cree esfsurat ‘o ampla miscare reformatoare prin intermediy) interventia marilor me rnd) activitatilor unor societati culturale si secrete. caammiit proiecey mfneascl boierimea din “Partida Nationala” era condusé q. De ia ta a elaborat doua documente, “Actul de unire ‘i a eas sbitul act de numire a suveranului romanilor” (proiect ge intent ten in "Actul de unire” jnliturarea suzeranitatii otomane gj Constitute i Jor intr-un regat al Daciei, independent, alegere, dar necesita sprijinul puterilor europene, libertatea individual4, liberatea de protectoratului rus, unirea Principatel rezentanta national (0 adunare i ‘editar. Vizat era Mihail Sturdza, n aa mai prevedea egal a eS i are puteri mari, dar limitate de ae rectal aditional” (articolul suplimentar) adus Regulamentel care prevedea ca modificarea lor se poate face doar cu acordul si consultarea prealabili a Portii si Rusiei. Ideea de unitate si independenja este tot mat mult asociata cu aceea aq unui principe strain. Unirea era sustinuta si de A. G. Golescu-Albu in 1838. i Obiective asemdndtoare erau susfinute de societatile secrete precum Societatea roméno-polona de la Sibiu (1834), condusa de Adolf David, Conjurafia Confederativa din Moldova condusa de Leonte Radu (1839), Societatea condusé de Dimitrie Filipescu (1840). Acestea au diversificat proiectele pentru statul roman modern. jin 1843 se constituie la Bucuresti societatea secret “Fratia” (Ion Ghica, Nicolae Balcescu, Christian Tell). Scopul era unirea Principatelor, independenta, egalitatea in fata legii, emanciparea clacasilor (faranii dependenti). Ea avea filial si in Franfa si a avut un rol important in pregatirea miscarilor revolutionare din 1848. Ideile ei liberale au fost rispandite prin publicafii precum “Propasirea”, “Arhiva istoricd”, “Dacia literari”(1859 ?) (editate de Mihail Kogalniceanu), “Magazin istoric pentru Dacia” (1845, Nicolae Balcescu, A. T. Laurian). Are caracter Masoni Gandirea politic a generat la inceputul secolului al XIX-lea un adevarat program de reforme si de emancipare national, care contureaza proiectul statului roman modern. Programele revolutiilor din 1821 si 1848, precum si ale societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au contribuit la clarificarea acestui proiect. 3. Proiectul 1848 (”Primavara popoarelor” Anul 1848 a fost un an revolufionar european, continuare a miscarilor franceze din 1789. I joritatea {arilor europene au izbucnit miscarirevolufionare. Revolutiile reprezinta Teactia popoarelor europenetmpotrivasistemuluistabilit de monarhiile absolutiste in urma Congresului de la Viena din 1815. Aceste miscari au cuprins si spatiul 110roméanesc. Revolutiile_din_spati 4 (generatia 1848), care in atl ke arate fost ali iaelectual lo pagoptia studiaser’ in_strdinatate (mai ales in ee Broyen ea in famille boieresti $i sup deosei de omogen-$t-apartin 5 numiti bonjuristii” sau “rosii”). Erau un srmosteau bine realitil oe realittile-europene Sr-do in general mijlocului clasei_boieresti. Ei politic conden O caracteristicd a See cect act ee eee ae pongein beerigen si pee necondifionat fata de ieurle «afipale olitica). i i institutii (a ete cece poet etek wep #1 dovedeste schimbarea _mentalitatilor si receptarea ideilor ocidentale dnl 1848 epecit_ ideit_de natiune. Este deevoltarea progresivi_a_revolul 187Idoar of are in mi inus problema fanariotilor si in plus problema sociald. = Pentru roménit Gflajt sub” suzeranitatea “Portii si protectia Rusiei (Principatele) sau sub dominagia habsburgilor (Transilvania, Bucovina) obiectivul emancipdrii politice nationale era greu de realizat. Constienji de aceasta, fruntasii revolutionari au manifestat prudenja fata de includerea acestui obiectiv in programele oficiale, pastrandu-si solicitdrile in limite legale: respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr-un “ducat autonom ” cu recunoasterea drepturilor natiunii romdne. {in general, proiectul politic pasoptist prevedea: °° ‘Autonomia si independents ¢ Unirea romAnilor intr-un singur stat; é ¢ Reforma agrara; Drepturi si libertati politice; © Modernizarea institufiilor; Suveranitatea poporului; Organizarea statului pe baze constitutionale; « Responsabilitatea domnului; e Organe politice reprezentative si responsabile; Desfiintarea privilegiilor; « Egalitatea in fata legilor si libertate person: e Onova organizare a puterilor in stat. ala; in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: $-au formulat trei solut « Autonomia; © Independenta; © Constituirea unu! loan Maiorescu Parlamentului gt ub garantia european (propunere facut de i Regat al Rominiei s' i de la Frankfurt pe Main). erman WtUnele programe cereau unirea tuturor teritoriilor roménesti din Im Habsburgic intr-un “ducat autonom”, cu recunoasterea drepturilor nafiunii Toman, Proiectul 1848 reprezint’ momentul culminant al tuturor proiectelor reformatoa, din secolul XIX. Acesta avea si cuprindd intr-un singur program, Propunerile . reforme pentru care activasera reprezentantii romAnilor in perioada anterioars, Ca in orice revolutie democraticd, distingem intr-o prim’ fazi doud Plany, de manifestare ale spiritului national, doud comportamente: cel {Ardnesc, tradition sicel burghez, liberal-democrat, al elitei intelectuale si al burgheziei. Miscarile revolutionare au cuprins toate provinciile romanesti. Pentru prima data, evenimentele revolutionare au izbucnit in Moldova, in n martie/8 aprilie 1848, la hotel Petersburg din Iasi. Aici s-au adunat peste 1000 de revolufionari. Miscarea a avut un caracter moderat, in limite legale (din cauza Vecinatay Rusiei). A fost elaborat documentul — program ,,Petitia-Proclamatie”, care, in prevedea: © Sfanta pizire a ,,Regulamentului Organic”; © Stavilirea coruptiei; Peril mate, © Siguranta personala; © Responsabilitatea ministeriali; © Desfiintarea cenzurii; ¢ Desfiinjarea pedepselor corporale, acordarea functiilor dupa merit, reforma scolilor; © Imbunatatirea situatiei faranilor /locuitorilor sateni; © Formarea de garzi nationale cetajenesti; * Alegeri pentru Adunare fir imixtiuni (implicdri) ale ,,cérmuirit (conducerii); Printre fruntasii revolufionari se numara Vasile Alecsandri, ALI. Cuza, Gr. Cuza, Mihail Kogalniceanu, etc. Domnul Mihail Sturdza a respins programul (a acceptat doar unele puncte, avea idei conservatoare, iar revolutionarii cereau acceptarea integrald) §i a dispus arestarea unor revolutionari, de teama Rusiei. Unii revolutionari vor fugi in Transilvania, alfii vor pleca in exil, unde vor continua calea legalisti a memoriilor si programelor de reforma. in final, armata taristé (rus) intervine in iulie-august 1848 si inabusa revolutia din Moldova (fara confruntari militare). O parte din revolutionarii din Moldova ajung in Transilvania, la Brasov. Aiti, influentati de revolufia romana, au redactat proiectul “Printipurile noastre pentrl reformarea patriei” in 6 articole (12/24 mai 1848), cel mai radical program al revolufi ici cereau: ¢ desfiintarea boierescului si a oricdror dari, © improprietarirea locuitorilor sateni fara nici o despagubire (3), * egalitatea in drepturi civile gi politice (5), 12. cenit tuturor privilegiilor. ¢ “Unirea Moldovei si a Valahiei iei intr-1 i roménese” (6), intr-un singur stat, neatarnat, La redactare contribuie si Vasil sai a $i Vasile Al i Mihail Kogalniceanu ajunge la Cernauti eae ici ‘dei National ‘ndugi (Bucovina). Aici a redactat “Dorinfele Partidei Nationale in Moldova” (august 1848). Uni ‘anf “Chea boltii fri d : }). Unirea Principatelor era considerata ‘Cheia bolfi le care s-ar prabusi tot edifici nal? A desfi ivileeii ee oe edificiul national”. Se mai prevedea: esfiintarea privilegiilor, egalitate in fata legii, lib e a . : oratut Vibertatea intrunirilor, desfiina gil, lil ae cuvantului, instructie egala si 4 5 rea_ranguri ibuti eelor improprietarirea cu ae gurilor, contributie generala, libertatea Miscari revolutionare au avut loc si i ina. f i si in Bucovina. - ili Hurmuzaki (Eudoxiu Hurmuzaki). A fost elabor par iced a 7 ae ia 1848), Se cerea: an i). & Tost elal rat programul Petitia Tari” (20 mai al as veoen aaa Provinciei, autonomia bisericii ortodoxe, o Diet& care sa cuprinda rep tuturor stirilor $i o conducere proprie in administratie, justitie $i politica, libertatea persoanei, desfiintarea clacii. he in Banat migeie revolutionare au fost conduse de Eftimie Murgu. A fost elaborat eee etifia neamului romanesc din Ungaria si Banat” (15 iunie 1848, Lugoi). e cerea: respectarea nafiunii roméne, autonomia provinciei, oficializarea limbii romédne, autonomia Bisericii ortodoxe, emanciparea clacasilor prin despagubire. Banatul fusese integrat Ungariei la Sfarsitul secolului al XVIII-lea. jn mai 1848 au izbucnit miscari revolutionare in Transilvania, la Blaj. Aici revolutia & avut un caracter radical, din cauza situafiei in care se aflau romanii (sub austrieci, considerafi tot ,tolerati” sau ,acceptati”, majoritari numeric dar lipsifi de drepturi). In acelasi timp, revolutia romana s-a desfasurat in paralel cu cea maghiara, dar cu obiective diferite. (Ungurii erau impartiti si ei in doua grupari: gruparea Andrassy, care dorea alipirea Ungariei la Austria si formarca ‘Austro-Ungariei, respectiv gruparea Kossuth Lajos , care dorea refacerea Ungariei Mari, ca pe vremea regelui Stefan, care si includ si Transilvania). Revolutia romana urmérea autonomia Transilvaniei si drepturi sociale pentru romani. in martie 1848 gruparea Lajos Kossuth a decis si nu recunoascd individualitatile nationale din Ungaria si si proclame unirea Transilvaniei sia comitatelor din Partium cu Ungaria. in aprilie 1848 este organizati o Adunare la Blaj, care a fat de programul national si a pregatit adunarea din mai. La Blaj, la 3-5 mai 1848 a fost organizata 0 Mare Adunare Nationala (40 000 de oameni). Printre fruntasi se numara Simion Barnufiu, George Baritiu, Andrei Saguna, ‘Avram Iancu, chiar gi Al. I. Cuza (@).A fost citit programul ,,Petifia Nationali”. Roménii cereau: © Autonomia Transilvaniei, e Independenja nariunii romdne; e Drepturi pentru romani, precum egal oficiala a limbii roméne, accesul copiilor ror testat atitudinea populatiei litate cu celelalte nationalitati, folosirea mani in scoli si la meserii; 113© Accesul romanilor in funcfii in proportie cu numarul lor, Recunoasterea religiei ortodoxe; © Eliberarea {aranilor din iobagie fard despagubire; © fnlaturarea pentru romani a denumirii jignitoare de ,,tolera i acceptati” si drepturi egale cu celelalte nafionalitai (maghiarii, in secuii); ii Unirea cu ceilalfi romani (,,Noi vrem si ne unim cu Tara”) a fost Susfi verbal de participanfii la Adunare. Este infiintat un Comitet National la Sine in frunte cu Andrei Saguna. , Programul a fost trimis imparatului de la Viena. Curtea de la Viena Tespin programul si decide ca Transilvania sa fie alipita Ungariei (prin Dieta de la Cluj, ie mai). In aceste condifii, in 3-16 septembrie 1848 la Blaj a fost organizata o noug Adung Nationala. Aceasta reprezinta inceputul insurectiei, abandonarea legalitatii si suman revolutiei ca mijloc pentru transpunerea in practicd a programului autodeterminar, (a adunafi vor primi arme gi vor fi organizati militar, in frunte cu Avram Tancu si Axe Sever. Armata romana trebuia si lupte pe doud fronturi: impotriva habsburgilo, fi impotriva revolutiei maghiare. Din toamna 1848 incep conflictele armate cu unguri condusi de Lajos Kossuth in zona Munjilor Apuseni (acum moare prefectul Joy Buteanu). Conflictele cu ungurii vor dura pani in iulie 1849. in 2 iulie 1849, pin interventia lui Nicolae Balcescu are loc 0 impacare intre romani condusi de Avram lancy $i gruparea revolutionaré maghiara condusa de Lajos Kossuth (Proiectul de pacificare de la Seghedin). Se recunosteau unele drepturi ale roménilor, dar nu se renunta la unites Transilvaniei cu Ungaria. Se decide in continuare lupta comuna impotriva Austriei, La [3 august /1 septembrie 1849, armatele maghiare sunt infrante de austriecii condusi de losef Bem la Giria (si cu ajutor rusesc). intre timp, la 4 martie 1849, imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei, printr-o Constitutie imperiali. Tot acum Bucovina devine ducat in cadnl Imperiului Habsburgic. in Tara Roméneasca revolutia a izbucnit in 9/21 iunie 1848 Ia Islaz, Un rl important in declansarea miscarii l-au avut tinerii intelectuali intorsi din Franfa grupati in societatea “Fratia”. Printre fruntasi se numara Nicolae Balcescu, I. C. Brdtianu, C. A. Rosetti, fratii Golescu, Christian Tell, lon Heliade Radulescu, etc. A fost citit programul revolutionar ,,Proclamatia de la Islaz” (rol de Constituft) de catre I.H. Radulescu, in care se cerea: Suveranitatea poporului; Autonomia/independenta administrativa si legislative pe temeiul tratatelor lui Mircea si Vlad si neamestec al niciunei puteri din afard; art./ Egalitatea drepturilor politice (2), Contributie generala, desfiinjarea rangurilor (3); Adunare generala compusd din reprezentanti ai tuturor starilor societal (4) 14. Domn responsabil ales pe cinci ani (guvernare quasi-republicana); art.5 e Desfiinfarea cenzurii; art. 7; Responsabilitatea ministrilor si a tuturor functionarilor in funcfia ce 0 ocupa (7); e libertatea absoluta a tiparului; art. 8 e garda nationala; art. 1]; . Eliberarea faranilor de sarcinile boieresti/ emanciparea clacasilor (claca, adicd munca pentru boieri) si improprietarirea lor cu despagubire (13); e Dezvoltarea retelei scolare; Instructie egald si intreagd pentru tot romanul de ambele sexe (16); Drepturi si libertati cetitenesti. Formuldrile privind raportul dintre puterile statului mu sunt suficient de clare. Este ins formulat clar principiul suverani ‘poporului; aceasta se exercita prin reprezentarea tuturor stdrilor sociale in cadrul Adundrit generale unicamerale, Ia care se raportau si alegerea $i responsabilitatea domnului. Nu a fost inscrisé ideea unitatii nationale, dar C. A. Rosetti, in gazeta “Pruncul Roman” la Bucuresti publica la 11 iunie 1848 articolul “Catre frafii nostri din Moldova”, in care facea un apel la unire. Nicolae Balcescu scrie ”Mersul revo romanilor pentru drepturi si unitate. Unirea romanilor i stat nu a fost formulatd in programele de la Iasi, ilor intr-un singu Islaz, Bucuresti si Blaj din motive strategice, pentru a nu irita imperiile vecine. A fost ‘nscrisa in programul revolufionarilor moldovent de la Brasov si in programul de la Cerndufi, redactat de Kogalniceanu $i strigata la Blaj. Ideea de unire apare cu claritate gi in gazeta “Poporul suveran ” si ”Pruncul roman” la Bucuresti. In 1846 Nicolae Balcescu tinea un discurs la Paris in fata studenjilor romani in in care sustine ideea de unire (“finta noastra wh Problema agrard a reprezentat principala problema sociala a revolutiei. Domnul Gheorghe Bibescu a aprobat programul, dar apoi a abdicat ( a. parasit tronul, de teama Rusiei si T urciei) si a fugit fn Transilvania, la 13 iunie 1848. in lipsa domnului se va forma un guvern revolutionar provizoriu din principalii revolutionari (N. Golescu, $t. Golescu, C. A. Rosetti, col. Ion Odobescu, Gh. Magheru, I. H. Radulescu, N. Balcescu), in frunte cu Mitropolitul Neofit. Acesta definea atat puterea executiva cat si cea legislativa. Guvernul revolutionar a incercat sa-$i consolideze puterea prin promovarea unor reforme si infiintare de institufii. Acesta va avea cAteva realizari: © Steagul tricolor; « Deviza ,,Dreptate si Fratie”; lutiei romAnilor” in care sustine lupta 15SoY ¢ Abolirea (desfiinjarea rangurilor boieresti), percepute ca o frang dezvoltarea societafii romanesti; este arsi Arhondologia (cronica Tan, boieresti) si cépii ale Regulamentului Organic; ¢ Discutarea problemei agrare intr-o comisie numita ,,Comisia Proprictigiy in frunte cu agronomul Ion Ionescu de la Brad. Din ea faceay Teprezentanti ai faranilor si ai boierilor, dar discutiile nu au ajuns |g _ rezultat concret. ¢ Anularea ,,Regulamentului Organic”; ¢ Formarea unor garzi nationale, in frunte cu ofiterii Gheorghe Ma Pavel Zaganescu; y Bulg, igheru gi in Tara Romaneasca s-a format un comitet revolutionar insarcinat cu organizarea unei tevolte armate. Principiile exprimate de citre comitetul revolutionar de la Izlaz (921 iunie 1848) isi au sorgintea in evolutia ideilor cuprinse in memorandumurile boierilo, reformatori, in proclamatia data de Tudor Vladimirescu si in aspiratiile boierilor liberal din adunarile legislative din cele douad Principate. Migcarile revolutionare au continuat he Bucuresti, ducand la instaurarea unui guvern provizoriu (14/26 iunie)format in majoritate din tineri intelectuali liberali. La 22 iunie 1848, la Buziu, N. Balcescu fi scria lui Al. Golescu despre Revolutie si sarcinile imediate ce stau in fata guvernului provizoriu. In 28 iulie Poarta, agitata de Rusia, decide sd intervind impotriva revolutionarilor Este trimis Suleiman Pasa. Acesta impune dizolvarea guvernului revolutionar sia curmat eforturile acestuia privind reforma. Se dispune inlocuirea lui cu o locotenenjit domneasca formata din Ion Heliade Rédulescu, Nicolae Golescu, Christian Tell si mai apoi de un caimacam. in septembrie 1848, din initiativa Rusiei, armata turci condusi de Fuad Pasa intervine si in&bus4 revolufia romana. Trupele romane de pompieri conduse de Pavel Zaganescu vor fi infrante pe Dealul Spirii (langa Bucuresti) la 13/25 septembrie 1848. Este restabilit Regulamentul Organic in Tara Romdneasca. Din septembrie 1848 rusii au instituit controlul asupra Tarii Romanesti si Moldovei. Miscarile revolujionare din 1848-1849 au fost indbusite prin interventia strdind, dar idealurile prezentate prin programele revolutionare s-au pastrat. Dintre acestea, cele mai importante erau legate de unirea tuturor romanilor intr-un singur stat si rezolvarea problemei agrare. in 1849 se va semna Convenfia de la Balta Liman, intre Rusia $! Turcia, referitoare la Principate. Este reintrodus regimul regulamentar (dup Regulamentele Organice) dar cu cdteva modificéri (accentuarea tutelei politice 4 puterilor suzerane ori protectoare dar si al sporirii autoritatii domnului) si se fixeaz durata domniilor la 7 ani. Domnul este numit de Tarul Rusiei si de sultan. Adundrile 116obstesti erau dizolvate si inlocuite cu divanuri alctituite exclusiv din mari boieri numiti de mn. a ; a Programul politic pagoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Cuza. 4, Projectul 1859. Unirea Principatelor Romane si domnia lui Alexandru Joan Cuza La inceputul epocii moderne, elita romaneasci a conceput proiectul unui stat national independent, intemeiat pe ideologia “daco-romAnismului” care sa-i includa pe toti roménii, dar a fost silité curdnd si accepte ca inf’iptuirea acestui proiect depindea de conjunctura externa. Treptat s-a conturat “politica pasilor marunti”, a fost inlocuité ideea sprijinului extern cu doctrina “prin noi ingine” si practica punerii marilor puteri in fata faptului implinit. 2 Dupa indbusirea miscarilor revolutionare din 1848-1849, atat in Principate cat gi in exterior se intensificd lupta pentru unire. Romani incearcd s& atrag’ atentia Europei asupra lor. In acelasi timp, dup& Conventia de la Balta-Liman au fost numiti alti doi domni, Grigore Alexandru Ghica in Moldova si Barbu Stirbey in Tara Romaneasca, pani in 1856. Ambii au avut merite in modernizarea Principatelor, in spiritul reformismului etatist de tip iluminist. In Moldova Grigore Alexandru Ghica a permis reintoarcerea exilatilor revolutionari si organizarea miscarilor unioniste, spre deosebire de omologul siu muntean care a preferat s& evite orice tip de agitatie politica (desi nu era vadit antiunionist). Tot Grigore Alexandru Ghica a decretat emanciparea robilor figani (1856). Domnul nu mai era ales, ci numit de tar si de sultan. Durata domniei era fixata la sapte ani.. Unirea Principatelor a fost, din punct de vedere politic, ideea central a perioadei ce a urmat-revolufiei-de-1a-1848. Migcarea unionista i efortul de modernizare | s-au desfsurat intr-un context international dificil, sub ocupatii strdine, ostile fie liberalizarii politice interne (Rusia), fie aspirajiilor nationale panroménesti (Turcia, Austria). Miscarea unionist (pentru unire) a fost deosebit de activa atat in interior cat si pe plan extern, Au fost publicate articole despre o viitoare unire in reviste precum “Romania viitoare”. Pe plan international au fost contactate diverse personalitati, pentru a fi atrase de partea unirii romanilor (ex. G. Mazzini, Ledru-Rollin, Regina Victoria a Angliei, imparatul francez Napoleon al IlI-lea, oameni de culturd precum francezul Jules Michelet, etc,), Unirea Principatelor Romane a devenit problema europeana. Analizind mersul revolutiei in istoria romanilor, Nicolae Balcescu scria in 1850 la Paris ca “revolutia viitoare va fi o revolufie nationala”. Nicolae Balcescu a sustinut si mai multe proiecte federalist (1850, 1851), retinnd atentia cel ce viza fondarea Statelor Unite ale Dunarii, care ar fi grupat pe romani, maghiari si “iugoslavi”. Ton H. Riduleseu dorea 0 “republicd universali a Europei”. [in 1852 Dimitrie Brdtianu utiliza pentru prima datd sintagma de “Romdnia Mare”. N7In 1851 Nicolae Béilcescu publica "Manualul bunului roman = Astfel, interesul Marilor Puteri pentru stabilizarea raportului de forte in Zona s.. intalnit cu propaganda exilului romanesc. : : : : Lupta pentru unire a fost favorizati de mai multe evenimente internationale, intre 1853-1856 a avut loc ,,Razboiul Crimeii”, 0 noua faza a “Probleme Orientale” in care Turcia va infrunta Rusia. Ajutaté de Anglia, Franta si Sardinia, Turcig va fi invingatoare (daca ar fi castigat Rusia, acest lucru i-ar fi sporit prea mult influenta ia Balcani si ar fi pus in pericol principiul echilibrului european). La finalul razboiului, se va organiza Congresul de Pace de la Paris (18/30 martie 1856). Vor participa Mari, Puteri europene: Anglia, Franfa, Rusia, Austria, Turcia, Prusia (Germania de azi) : Sardinia. Printre multe discutii, s-a pus si ,,problema romaneasc&” si anume Unireg Principatelor si situatia lor. Statul roman ar fi constituit 0 “zona-tampon” intre Marile puteri rivale din zona. Pentru noi s-a hotarat: * Principatele riman sub suzeranitate otomand, dar ies de sy) protectorat rus si intra sub garantia/protectia colectiva a celor Sapte Mari Puteri europene (0 noua modificare a statutului Politico-juridic); nici o putere nu va interveni in mod particular in treburile lor interne; * Este reafirmats autonomia Principatelor; ¢ Libertatea navigatiei pe Dunare, a statelor riverane; Dundrea trece sub controlul unei Comisii Europene a Dunirii; ¢ Neutralitatea Marii Negre; ¢ Moldova primeste de la Rusia trei judete din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail si Bolgrad (pentru a-i taia Rusiei iesirile la Dunare); * Se recunoaste independenta_administrativa a Principatelor, dreptul fiecdruia de a avea o armati nationala, de a emite legi si de a face comer cu alte tari; ° Revizuirea Regulamentelor Organice; ¢ Reprezentantul Frantei (ministru de externe), contele Walewski, a pus in discufie si problema unirii romAnilor. Noul stat rezultat ar fi reprezentat 0 »zona-tampon” intre Turcia si Rusia si un post inaintat al influentei franceze in Orient. Statul trebuia pus sub conducerea unui pring strain. Turcii $i austriecii se opuneau unirii iar Anglia era rezervata, dorind pastrarea integritayii Imperiului otoman. Marile Puteri nu vor ajunge astfel fa un consens in aceasté privinjé. In consecinga, in privinta uniti Principatelor, astfel, se propunea alcdtuirea/alegerea unor Adunari Ad-hoc (cu un anumit scop) la Iasi si la Bucuresti, in care si fie consultat/exprimat4 vointa poporului in privinta unirii. Adunarile trebuial si cuprinda reprezentanji ai tuturor categoriilor sociale (boierime, orasen!, {arani/ cldcagi, cler). De convocarea lor promite sd se ocupe Sultanul. 118e Marile puteri au creat 0 comisi + ot misie speciala d ‘ ‘ormatii si : le anchetd pentru a strange inf n tii gi a face recomandari asupra noii ft ps strang Principatelor. ii forme de guvernémant a ntre 1856-1859 Princi ‘eo 59 Principatele au fost guvernate prin ciimicimie (locotenenfé domneasca in peri ree . Perioada it a plecdnd in Austria). la in care tronul era vacant, domnii jrile Ad-hoc rezultau in urma unor i po yotau direct iar mica proprietate ‘i on pi a sega rea a ari in Tarile Romine prevederile electorale se niseciag! - ee ae sociald, iar Adundrile care se constituiau in temeiul lor aveau wn ana grid de repreventativitate. Ele erau organe consultative, abilitate si exprime doar doting eu ° in 1857 au fost organizate Adunarile Ad-hoc in ambele Principate. Ele aveau rol consultativ, trebuind s& consulte vointa poporului in privinta unirii. Din Adunarea Ad- hoc a Moldovei au facut parte $i Vasile Alecsandri si Mihail Kogailniceanu. Se va desfigura 0 ampli campanie pentru unire. in urma consultarilor, in Tara Romaneasca rezultatul a fost pentru unire. fn Moldova rezultatul consultarilor a fost falsificat de caimacamul (inlocuitor de domn) Nicolae Vogoride, omul otomanilor. in acest context, Napoleon al III-lea ameninfa in iulie 1857, ruperea relatiilor cu Poarta. Intre Anglia si Franja a avut loc un compromis (intdlnirea de la Osborne). Anglia accepta organizarea de noi alegeri , in schimb Franja era de acord cu 0 uniune. formala. Poarta refuza sa accepte revendicarea unirii, pe care 0 considera contrara clauzelor Tratatului de la Paris, Falsul este descoperit, se reiau consultarile si castiga unionistii. fn acest context, in semn de protest fata de falsificarea alegerilor, AL. I. Cuza isi da demisia din functia de prefect / parciilab de Covurlui. tn momentul alegerii sale ca domn al ‘Moldovei era comandantul ostiriit Moldovei, cu grad de colonel. Pe baza consultarilor, Adunirile au elaborat in octombrie 1857, doud Rezolufii (hotirari), care, in mare prevedeau: * Respectarea drepturilor Principatelor si indeosebi a autonomiei lor, in cuprinderea vechilor capitulatii incheiate cu Poarta in 1393, 1460, 1511 si 1634; Unirea Principatelor intr-un singur stat, cu numele de Romania; Noul stat va fi condus de un print strdin, cu mostenirea tronului, dintr-o dinastie (familie domnitoare) europeand sf ai carui mostenitori sii fie crescufi in religia fart; * Autonomia si neutralitatea noului stat; * Puterea legislativa sa fie incredintata unei reprezentate toate interesele poporului. * Toate acestea sub garanfia colectiva a puterilor care au subscris Tratatul de la Paris. Adunari obstesti, in care si fie 119Puteri Garante intrunite in august 185g Aceste Rezolutii vor fi adresate Marilor rufundrile s-au dizolvat. Pe a intr-o Conferinfa la Paris. Dupi aceas ita, a fost elaborat un nou document, ,,Conventia de h consultaril i anilor, oo oer eaaterreld le Constitutie pentru Principate. Scopul era de a ofey, Paris” (7/19 august 1858), cu rol de Principatelor o organizare definitivd. incompleti/formala si prevedea: Conventia de la Paris” oferea romnilor 0 unite Unirea incompleta a Principatelor intr-un stat cu numele de Principatel, Unite Moldova $i Valahia/Tara RomAneasca; Principatele Unite se puteau autoadministra, fara amestec din parte, Imperiului Otoman; oe Fiecare Principat va avea cate o Adunare Legislativa (parlamen unicameral) / electivd aleasd pe 7 ani si cate un Guvern. Fiecare Principat isi va alege cate un domn pe viata (hospodar), prin Adunarea electiva. Adunarea este unicameralé, alege domnul gi dezbate si adopta legile (NU are initiativa legislativa). Domnii (.,hospodarii”) reprezentau_puterea executiva. Ei_guvernau cy ajutorul Consiliului_de_ministri_ (unul in fiecare Principat). Orice act al Domnului trebuia contrasemnat de c&tre ministrul de resort (din domeniul in care se dadea actul); Guvernele erau alcatuite din ministri numiti de domnitori, responsabili in fata acestora si a Adunirilor elective; Puterea legislativa era detinuta colectiv de domn, Adunarea Legislativa/electiva si Comisia Centrala de la Focgani. Comisia Central va fi comund pentru cele doua Principate si va da/elabora legile comune pentru acestea; Adunarile functionau ca un Parlament unicameral, care dezbat si adopta legile, fara a avea ins& si inifiativa legislativa si aleg domnul; Puterea executiva se exercité in numele domnului; Fiecare Principat isi va avea propriile institutii. Comune erau doat Comisia Centrala de la Focsani (care elaboreazd proiecte de legi, 1859- 1862) si Inalta Curte de Justitie si Casatie; Magistratii sunt inamovibili; Se garantau libertatea individuala, proprietatea, egalitatea cetafenilor i fata legii, separarea puterilor in stat, accesul liber in functii, er desfiinjate rangurile boieresti. Drepturile politice erau valabile doar pent" crestini. Se recomanda reglementarea raporturilor dintre farani $ proprietari. 120‘ ‘Ompletats ¢, alegeri pentry cele doug Ad 3 venit (vot cenzita delegati, unul la mM act electoral, care stabi e dunati. Ale Stabilea sistemul de 1) in direc Sitorii se imparjeau in functie de (Votau direct) si indirectiiniman es mui, ex 1 fi 5 $1 indirecti/primari (votau prin specifica epocilor de dominatie Otomand si ruseascé. cent ae Sivermarea cutoritarista Vasile Boeres ; Adunarile Elective (c ae fa ‘Europa Ne-a ajutat, sé ne ajutiim noi insine”. ulat textul .C ae tol le alegere, decizie) din cele doua Principate au wDrnitor) str ate: de la Paris” (au se intereiese explicit alegerea aceluiasi doranitor) Si brintt-un act curajos vor alege ca domn Pe aceeasi persoand, Alexand: Toa Cuza. Din Adundrile Electiy, ip » Alexandru loan ¢ a facut parte $i Vasile Alecsandri si Mihail Kogaini A r gdlniceanu. La 5/17 ianuarie 1859 Cuza a fost ales prin vot deschis domn in Moldova, cu 48 de voturi / unanimitate. Aici Adunarea Electiva era favorabila unirii. Delegatia care se deplaseaza la Constantinopol si Prezinte rezultatul alegerilor, va sugera Adunarii din Jara Roméneasca acelasi candidat. La 24 iam c ; uarie/5 februarie 1859 Cuza a fost ales domn si in Jara Romaneasca in unanimitate, desi irea Principatelor Romane (Mica Unire”), prin dubla alegere a lui Cuza. Au fost unite Tara Romaneasca si Moldova. (Se formeaza statul roman modern). Unirea s-a realizat prin actiunea direct a Poporului roman. In timpul domniei lui Cuza au fost Puse in practic& programele Revolutiei de la 1848, Puterile europene erau astfel puse in fata faptului implinit. Dubla alegere a lui Cuza a fost interpretati de Marile Puteri garante ca o incalcare a Conventiei de la Paris. Unirea lui Cuza este considerate temelia dobandirii independentei. a Cuza este considerat fondatorul Roméniei moderne. Acest lucru 8-a realizat in condifii interne defavorabile: ocupatia militara rusd gi tured precum si injelegerea Survenita intre cele doud puteri la Balta Liman au insemnat restrdngerea autonomiei interne prin pierderea dreptului de numire a domnului. Intre 1849 si 1856 in Principate S-au aflat succesiv trupe ruse, turce si austriece. Conjunctura externa a fost insd Savorabila unirii, ae Domnia lui Cuza (1859-1866) poate fi impartita in trei etape: Pavaticar © 1859-1861/2 - perioada de recunoastere internafionala a dublei aleg - - , : Onn, ‘ ‘ rt iri, Initial Marile Puteri potrivnice unicit a Hide, coors oe panes pal Se incep mai multe discutii pe reactionat prompt pentru 121farile puteri europene intrunite in conferiny, tema Principatelor. Apoi M F Y i nirea Principatelor si dubla alegere 4 internationale(Paris) vor recunoaste u! a . ia si i rinta d lui Cuza, mai putin Austria si Imperiul Otoman. in Conferinfa de la Pari, (martie-26 august/8 septembrie 1859) a marilor puteri este recunoseyss dubla alegere. in 1860 Cuza a efectuat o vizita la Constantinopol, unde 5. discutat despre necesitatea unirii. fn Conferinta Puterilor Europene Jambasadorilor de 1a Constantinopol_(septembrie-noiembrie 1861) Turcia si puterile garante au recunoscut unirea deplind a celor doyy Principate dar doar pe durata domniei i oe rou a ems se pentru aceasta. Ne-am bucurat de sprijinul imparatul tut francez, Napoleon al Ill-lea, Un rol important I-au avut $1 diplomatii prieteni Personali ai domnului, precum Vasile Alecsandri (la Paris, Londra, Torino), Principele Obolenski (la Sankt Petersburg), Ludovic Steege (la Viena si Berlin), Costache Negri (la Constantinopol). La 11/23 decembrie 1861 Cuza proclama infaptuirea unirii depline si nasterea nafiunii romiine. . La 24 ianuarie 1861 s-a infiinfat Curtea de Casatie si Justifie, cu rol important in organizarea judecitoreasca moderna. | Pe plan intern sunt unificate principalele institutii: Guvernele (22 ianuarie 1862, cu primul ministru Barbu Catargiu, conservator), Adunitile Legislative (24 ianuarie 1862), armata (reunita in tabara de la Floresti sub comanda generalului Ion Emilian Florescu), serviciul sanitar, posta si telegraful, cursul monetar, iar Bucurestiul devine capitala unica. S-a infiintat primul minister unit, Ministerul de razboi. Se adopta stema unicd, vulturul si zimbrul (si tricolorul devine drapel comun). Comisia Centrali de la Focsani isi inceta activitatea, inlocuité cu Comitetul Legislativ Provizoriu. Tot de la 24 ianuarie 1862 se adopt oficial numele de Romania. (1863, la propunerea lui Kogalniceanu, in actele interne gsi in titulatura domneasca).? Astfel, in 1862 unificarea administrative si politica era definitivata. 1862-1864 — este considerati epoca marilor reforme pe cale constitutional. Tn prima parteé-a-avestet perioade Cuza I-a avut prim- ministru pe conservatorul Barbu Catargiu. Tot acum se pune in discufie problema agrara in varianta desfiinfarii clacii (,,boierescul”, munca pentru boier) cu sau fara improprietarirea faranilor cu pamant, Barbu Catargiu este asasinat inst in iunie 1862 iar legea agraré va trebui si mai astepte. Urmeazdt primul ministru Nicolae Kretzulescu. Este numit apoi un nou ichtlvisies liberalul moderat Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - ea % dar adeptul unor reforme radicale precum reforma prin improprietarire. Adunarea Legislativa, dominata de mari 122acesta erau drepturile) dor i : (atribu d mnului/puterii initiativa legislativa. Legile eran a ne 7 infiintat er (atributiile, Porite prerogativele ecutive, singurul_cu s de Consiliul ee g iul_de stat, tior. Presedintele Adundrii se numeste de céitre domn in fiecare ituti m a an Nowa Constitutie a subordonat legislativul 1, Ceoarece ji garanta acestuia puteri cum ar fi dreptul unic de a initia o lege (elaborata de Consiliul de Stat) si dreptul de veto asupra proiectelor de lege adoptate de Adunare. Acesta a fost aprobat de popor printr-un plebiscit (consultarea vointei poporului prin DA/NU la 10-14 mai 1864). Erau limitate puterile legislativului; se imbina astfel democratia (se mentine separarea puterilor in stat) cu domnia personala (domnul are importante prerogative). ,,Statutul” este insofit de o noua lege electoral’. Se menfine votul cenzitar, dar scade mult censul (suma de la care se putea vota). Astfel, creste numirul alegitorilor directi. Tot acum este infiintat Senatul (Corpul Ponderator), camera legislativa superioara, formata din membrii de drept si membri numifi de domn. Adunarea electiva se alegea in continuare prin vot cenzitar, De acum Principatele vor pbeneficia de o putere legislativa bicamerala. Puterea legislativa era definuté colectiv de domnitor, Adunarea electivai si Corpul Ponderator; 4 i i derniza statul nou creat. Urmeazi alte legi/reforme prin care Cuza va modern | > Din 1865, la oe Jui Mihail Kogalniceanu, a fost adoptat in actele . a tas i i in ti domneasc& numele de Romania; _ / eS tn Sea 1863 este data »Legea secularizarii averilor pn sta averile méanastirilor (25 % din stiresti”. Prin acea ‘ i ; mr fa aericol a farii) vor trece in proprietatea statului. Acest suprafat 123. ;l ile puteri europene intrunite jn Confer: me Pi rincipatelog, ae unirea Principatelor si dubla ale, — intemnationale(Par#) ere Imperiul Otoman. in Conferinta de lap, = lui Cuza, mai putin Austria si Imp il teri este tis ae st/8 septembrie 1859) a mariior pu Este recunoge, (martie-26 augu 1860 Cuza a efectuat o vizité la Constantinopol, Unde g dubia alegere. tn it iri. fn Conferinta Puterilor Euro, discutat despre mecesitatea unirii. brie-nojen,n. 22 obene lambasadorilor de 1a Constantinopol_(septembrie-noiembrie 186), Turcia si puterile garante au recunoscut cue deplina a celor doug Principate dar doar pe durata domi ba Cuza. Poarta a emis firman pentru aceasta. Ne-am bucurat de sprijinul imparatului francez Napoleon al Il-lea. Un rol important I-au avut si diplomatii Prieteni Personal. 4; domnului, precum Vasile Alecsandri (la Paris, Londra, Torino), Principe, Obolenski (la Sankt Petersburg), Ludovic Steege (la Viena si Berlin), Costache Negri (la Constantinopol). La 11/23 decembrie 1861 Cuzy proclama infaptuirea unirii depline si nasterea natiunii romane. La 24 ianuarie 1861 s-a infiinjat Curtea de Casatie si Iustitie, important in organizarea judecdtoreascé moderna. Pe plan intern sunt unificate principalele institutii: Guvernele (22 ianuarie 1862, cu primul ministry Barbu Catargiu, conservator), Legislative (24 ianuarie 1862), armata (reunita in tabara de la Floresti sup comanda generalului Ion Emilian Florescu), serviciul Sanitar, posta si telegraful, cursul monetar, iar Bucurestiul devine capitala unica. S-a infiinfat primul minister unit, Ministerul de razboi. Se adopta stema unica, vulturul si zimbrul (Si tricolorul devine drapel comun). Comisia Centrala de la Focsani isi inceta activitatea, inlocuita cu Comitetul Legislativ Provizoriu. Tot de la 24 ianuarie 1862 se adopt oficial lui Kogalniceanu, in actele interne si in titulatura domneasca).? Astfel, in 1862 unificarea administrative si politica era definitivata, 1862-1864 - este considerata constitutionala. Tn prima parte-a—a cu rol boier) cu sau fry improprietarirea {aranilor cu pamant, Barbu Catargiu este asasinat ins& in iunie 1862 iar legea agrard va trebui si mai astepte. Urmeazé primul ministru Nicolae Kretzulescu, Este numit apoi un nou Prim-ministru, liberalu Moderat Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 - januarie 1865), dar adeptul unor reforme radicale precum reforma “graré prin improprietirire, Adunarea Legislativa, dominati de matii 122Poet sialeleeinis Printr-0 viitoare lege agrara si-ar pierde averile) i ; ne neincredere) guvernului Kogalniceanu. Guvernul igi prezinti demisia, pe care domnul nu o promulga (aproba). La 2 mai 1864 cus dat © lovitura de stat (risturnarea unei puteri pe cale violenté, prima din istoria Romaniei Moderne) prin care a dizolvat Adunarea Legislativa si va conduce singur. Lovitura de stat a fost insofita de doua acte de domnie: > ,,Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris” (document cu rol de Constitufie). Prin acesta erau sporite prerogativele (atributiile, drepturile) domnului/puterii executive, singurul_cu in saliva legislativa. Legile erau elaborate de Consiliul de stat. infiintat anterior. Presedintele Adundrii se numeste de cdtre domn in fiecare an. Nowa Constitutie a subordonat legislativul domnitorului, deoarece fi garanta acestuia puteri cum ar fi dreptul unic de a initia o lege (elaborat& de Consiliul de Stat) si dreptul de veto asupra proiectelor de lege adoptate de Adunare. Acesta a fost aprobat de popor printr-un plebiscit (consultarea _ vointei poporului prin DA/NU Ia 10-14 mai 1864). Erau limitate puterile legislativului; se imbina astfel democratia (se mentine separarea puterilor in stat) cu domnia personalé (domnul are importante prerogative). > ,,Statutul” este insofit de o noua lege electorala. Se mentine votul cenzitar, dar scade mult censul (suma de la care se putea vota). Astfel, creste numirul alegatorilor directi. Tot acum este infiintat Senatul (Corpul Ponderator), camera legislativa superioara, formaté din membrii de drept si membri numiti de domn. Adunarea electiva se alegea in continuare prin vot cenzitar. De acum Principatele vor beneficia de 0 putere legislativa bicameral. Puterea legislativa era definuta colectiv de domnitor, Adunarea electiva si Corpul Ponderator; prin care Cuza va moderniza statul nou creat. erea lui Mihail Kogalniceanu, a fost adoptat in actele numele de Romania; Urmeazi alte legi/reforme > Din 1863, la propunt interne si in titulatura domneasca > fn decembrie 1863 este dati ,,Legea secularizarii averilor manastiresti”. Prin aceasta averile manastirilor (25 % din suprafafa agricola a farii) vor trece in proprietatea statului. Acest 123- pamant va sta la baza legilor ulterioare; aceasta lege q intra i unanimitatea Adunarii Legislative. in 14/26 august 1864 este elaboratd_si promulgata ie in ee urate’ easta faranii au fost. liber & obligajiile boieresti (claca) si Dt Pe loturiy n folosint. Legea recunostea_drepturile depline ee cs lacasilor asupra 2 pamantului- Pe care il aveg, ral de vite (adicd puter, économick a firanilor). Legea limita suprafata de pamin disponibilé faranilor la dowd treimi din mosia proprietaruu, fy a socoti padurile. Era prevazutd si 0 despagubire pe care faranij trebuiau si o plateascd esalonat in 15 ani, pentru clacd. Timp de 30 de ani pamantul nu putea fi instrainat. Au fost acordate 1810311 hectare de pimént unui numar de 463 554 familii de {arani. Familiile tinere (,insurateii”) primeau loc de casi sj gridina (peste 48 000 de familii tinere). Se generalizau astfe| relatiile capitaliste la nivelul intregii societ&ti si de intires proprietatea fardneasca. Efectele nefavorabile erau legate de impirtirea sau instrainarea piméntului prin mostenire. > La 1 decembrie 1864 s-a infiinjat Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC); in 7 decembrie 1864 este dati ,,.Legea instructiunii publice” eT tg Prin aceasta invataméntul primar (4 clase) devenea gratuit si obligatoriu. Se dorea astfel combateres analfabetismutui. In asta perioad’ vor fi infiinfate si Universitatite—din Iasi (1860) gsi Bucuresti (1864). Era reglementatd instruirea la toate nivelurile. > Dupi model francez (1810) si prusac (1851) este dat Codul Penal si de procedurd penala (martie 1864), Codul Civil (decembrie 1864 / 1865)(se impune cAsatoria civild si divortul civil ©) side procedura civila (decembrie 1864) si sistemul de marimi $i masurdtori metrice (metrul francez, septembrie 1864), legea organizarii armatei (noiembrie 1864). Este infiinjata Scoala de Poduri si Sosele. Este reorganizat sistemul de pensii. Este dati Legea organizarii judecatoresti. v Tot in aceasta perioad Cuza va sprijini miscarile nationale ale popoarelor vecine (revolt polonezilor din 1683). 124 oefara, profitandu-se si ideii aducerii unui Pring strain, valet 3 Opus Pe plan extern Cuza a avut multe realizari: Recunoasterea Pasaportului romanesc (1860); Reglementarea granitei dintre Romania si Turcia pe cursul Dunatrii: Nerecunoasterea aplicdrii si in cazul : i Rominiei a injelegerilor comerciale incheiate intre Turcia si Marile Puteri; ny fost inifiate relatii cu patriojii maghiari_ si polonezi, care urmareau sisioole de titaie dar in conditiile in care nu erau primejduite interesele iniei; In 1863 au fost intrerupte tratativele cu ungurii, din cauza necesit&tii apararii tomanilor din Transilvania, provincie pe care oamenii politici maghiari o doreau anexata la Ungaria; in 1863, cand un detasament polonez.a dorit si traverseze teritoriul Romaniei pentru a participa la rascoala antirusa, el a fost capturat de armata roman’, pentru ca ar fi pus in primejdie securitatea Romaniei; Romania a avut relatii foarte bune cu tanarul stat sarb. in 1862/1863 a ingdduit trecerea din Rusia in Serbia a unui transport de arme, in ciuda protestelor Austriei, Imperiului Otoman, Marii Britanii si chiar ale Franjei. Relatiile cu Serbia au fost stabilite si de catre Carol I, prin semnarea unui tratat in 1868. A fost sprijinita emigratia bulgareasca, care beneficia de ajutor material din partea statului roman si de posibilitatea de a urma studiile de invajamant superior. a incercarea de a bate moneda national peste capul Imperiului Otoman (romanatul); 125PERIOADA MONARHICA La 11 februarie 1866 au Elvetia impreund cu sofia. a parasit imediat fara. Va Plesa i locotene,,. conducere se Va instaura provizoriu 0 Ofer, ersoane care conduc fara in lipsa domnulu formal din Lay doggnensed (FF ae Jonelul N. Haralambie). Unirea se ae Catan Ni rincipalii lideri romani vor ee idei StH Pe tony in noile condi, Pech din 1802 din programul “partide) nationale” fi Principatelor a unut print st ring strain, idée susfinuta si de conte i erii in fruntea farii a unui p! Ice | Oe i Soagresul din 1856). Prin aceasta romanii sperau sa pung ok /alews! luptelor interne gi si-gi asigure un sprijin diplomatic stabil pe plan extern. Pentru Incepy juptelor a its printului Filip de Flandra, fratele regelui Belgie coroana Principatelor a fost oferita Pin are sprijin international). Ulterior cor” E insd va refuza oferta (nu era sigur ation f Pratielor va fi oferita printului Carol de Heleazoliert Sigmaringen, nepoy Jui Prusiei, un tanar capabil gi absolvent al unor inalte scoli mi itare. cesta accep al , t (cu peripefii) spre Bucuresti. Prinful avea sprijinul jy tronul si va porni imediat re Nibdlenn al ies, a regelui Prusiei si a cancelarului Otto von Bismarck. ; La 10/22 mai 1866 Carol va sosi in Bucuresti. Imediat va depune juramantul de credinfa in fafa Parlamentului, ca "domn constitutional”. La 11 mai se va adres Print. proclamatie poporului roman. Venirea sa pe tronul Principatelor a fost apro| vata de popor printr-un plebiscit inca din aprilie 1866 (consultarea voinfei poporului prin da/nu), Ela fost recunoscut ca domnitor si de Marile Puteri in a doua jumatate a anului 1866 5, inceputul anului 1867. in octombrie 1866 Carol a facut o vizita la Istanbul, in timpul careia a primit firmanul de numire din partea sultanului. Printul Carol a reprezentat un important factor de decizie in viata politic’ romaneasca si un factor de echilibru inte partidele politice. S-a implicat si in politica externa si in treburile militare. © Consecina imediata a recunoasterii domnitorului Carol | a constat in consacrarea internafionali a monarhiei constitutionale in Rom{nia, conditie indispensabila echilibrului politic intern. Venirea lui Carol I a pus din nou puterile europene in fafa faptului implinit. Monarhia a fost cea mai importanta institufie a Romdniei moderne. Simbolil monarhiei constitufionale a fost Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, Imediat dupa venirea sa pe tronul principatelor, Carol va promulga (semna, aproba, face si intre in vigoare) prima Constitufie intern’ a RomAniei (1 iulie 1866). Potrivit acesteia, pentru prima dati numele {Zrii este de cel de Romania. Constituja Roméniei din 1866 este una dintre cele mai moderne Constitugii din Europa si reprezinti wa vert act de independenta. Constituia din 1866 a fost adoptaté destul de repede, atic eat arene care inpuneau gisirea une Solu de compromise in psi Coe aruparile liberale si cele conservatoare. De exempli crvatorii doreau ca Senatul sa fie exclusiv format din mosieri, in ti liberali considerau institutia 0 frand in deavol fede mosieri, in timp ce li i ; . ezvoltarea farii, Conse a acorde domnitorului prerogative largi in tir . mn rvatorii doreau St rgi in timp ce liberalii doreau sa-i acorde puteri limitate. Desi era opera unei camere preponde ; Mt liberal. reponderent conservatoare, avea mai degraba un caraciel |. Cuza a abdicat $i 126Constitutia este o crea, tie a epocii_ modern, prima Constitutie adoptata find cea qmericand 1 1787. Constitufia reprezinta legea fundamentala i 5 desemna jdeca de Constitutie ca “cea dintai a unui stat. In 1938 Nicolae Torga obicei grupatd pe tithuri capitole si aie ea bs Sele ee Ea este de statult respect. In istoria romdnilor au existat mai multe act ne eet sire de Constitulie: Regulamentele Organice, Convenjia de la Paris, peat i Conventiei de la Paris. Acestea insii nu vor avea complexitatea unei Constitufil Po constitufie ere este Constitutia din 1866. Are 8 titluri si 133 de are, i, Prima on a avea ca model Constituyia belgiana din 1831, deoarece aescrat de 0 “dinienstunt-comparabite cu ale Romdniei. Textul Belgian a fost prelucrat deoA ae Constituanti {cu rol in elaborarea unei Constitutii), redactat de real de Stat $i adaptat realitiilor roménestiincepdnd cu 1/13 mai 11866. A fost Ce sanctionata si promulgaté de domnitor iar la 1/13 iulie 1866 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Pentru prima data numele {ai deloc de dependenja fata de Poarta sau de garantia colecti un veritabil act de independenja”. Articolul 2 ardta ca “Teritoriul Romdniei este inalienabil” (nu poate fi instrainat) iar limitele statului nu pot fi schimbate sau ratificate (aprobate) decat in virtutea unor legi. Teritoriul arii era impartit in judete, plasi si comune. Art. 123 arata ca “Nici 0 trupa straind nu va putea fi admisa in serviciul statului, nici ocupa teritoriul Romaniei, nici trece prin el, decat in puterea unei anumite legi”. Constitutia din 186 revolutia franceza: « Separarea puterilor in stat; = Guvernarea reprezentativa; Suveranitatea najiunii (art. 31). sste cel de Roménia, stat indivizibil. Nu se amintea wa. (art. 1). A fost considerata 6 are la bazd cdteva principii moderne liberale, inspirate din Separarea puterilor in stat Instat exista trei puteri: © Puterea legislativa - este deinuta bicameral (Senat gi Adunarea Deputatilor); ~ Domnul si Parlamentul Adunarea) au inifiativa le islativa, putand elabora proiecte de lege. Dupa ce erau aprobate de Parlament, proiectele de legi erau promulgate de domn. Domnul poate refuza promulgarea $i retrimite spre discutare proiectul respectiv; aproba, isi da acordul); ~ Domnul promulga legile (semneaza, colectiv de domn (pring/rege) si un Parlament 127