Cuprins :

Capitolul 1 - Limbajul de modelare UML ................................................................................................ 2

Capitolul 1.1 - Tipuri de diagrame....................................................................................................... 2
Capitolul 2 – Compania H&M ................................................................................................................. 6
Capitolul 3 – Diagrama de activitate ....................................................................................................... 8
Capitolul 4 – Diagrama de clase .............................................................................................................. 9
 Capitolul 1 - Limbajul de modelare UML
Limbajul standardizat UML (Unified Modeling Language) a apărut din necesitatea
unei standardizări a tipologiei, semanticii şi a reprezentării rezultatelor. În prezent, UML este
un standard de modelare recunoscut de catre OMG (Object Management Group),
standardizarea fiind realizată în noiembrie 1997, iar până în prezent realizându-se o
perfecţionare continuă a acestuia.
UML poate fi definit ca fiind un limbaj de vizualizare, specificare, construire si
documentare a modelelor. Valoarea lui constă în faptul că este un standard deschis, realizează
întreg ciclul de dezvoltare al software-ului, acoperă multe tipuri de aplicaţii, este bazat pe
marea experienţă a celor care l-au realizat şi poate fi implementat de multe produse de tip
CASE. Așadar limbajul UML reuneşte cele mai bune tehnici şi practici din domeniul
ingineriei programării, care şi-au dovedit eficienţa în construirea sistemelor complexe,
rezultatul având o expresivitate foarte bună care ajută la rezolvarea diverselor probleme de
modelare pe care vechile limbaje nu reușeau să le îndeplinească foarte bine. UML are notaţii
standard şi semantică adecvată modelării sistemelor orientate obiect. Odată cu apariţia acestui
limbaj, proiectanţii de sisteme pot înţelege mai uşor documentaţiile de sistem.
Prima versiune de UML, UML 1.0, a apărut în anul 1990 ca reacție a numeroaselor
limbaje de modelare propuse pe piață. UML îi are ca fondatori pe Grady Booch, Ivar
Jacobson și James Rumbaugh. Dezvoltarea versiunii 2 a UML a început în anul 1999 atunci
când OMG a publicat un request for information referitor la UML 2. De atunci, UML s-a
aflat într-un continuu ciclu de îmbunătățire, astăzi ajungând la varianta UML 2.4.1 (publicată
în august 2011).

Capitolul 1.1 - Tipuri de diagrame

O diagramă este o prezentare grafică ale unui set de elemente, cel mai adesea
exprimate ca un graf de noduri (elementele) şi arce (relaţiile).
Tipuri de diagrame UML:
 Diagrame cazurilor de utilizare (Use Case Diagram)
 Diagrame de activitate (Activity Diagram)
 Diagrame de clase (Class Diagram)
 Diagrame de obiecte (Object Diagram)
 Diagrame de stare (State Diagram)
 Diagrama de interacțiune (Interaction Diagram)
 Diagrame de colaborare (Collaboration Diagram)
 Diagrame de secvenţă (Sequence Diagram)
 Diagrama de desfășurare (Deployment Diagram)
 Diagrama componentelor (Component Diagram)

 O diagramă Use Case este una din diagramele folosite în UML pentru a modela
aspectele dinamice ale unui program alături de diagrama de activităţi, diagrama de stări,
diagrama de secvenţă şi diagrama de colaborare. Elementele componente ale unei diagrame
use case sunt: use case-uri, actori, relaţiile care se stabilesc între use case-uri, între actori şi
între use case-uri şi actori.
Un use case (caz de utilizare) reprezintă cerinţe ale utilizatorilor. Este o descriere a
unei mulţimi de secvenţe de acţiuni (incluzând variante) pe care un program le execută atunci
când interacţionează cu entităţile din afara lui (actori) şi care conduc la obţinerea unui rezultat
observabil şi de folos actorului. Un use case descrie ce face un program sau subprogram, dar
nu precizează nimic despre cum este realizată (implementată) o anumită funcţionalitate.
 Figura 1: O diagramă Use-Case

 O diagramă de activitate prezintă fluxul secvenţelor de activitaţi şi este de obicei

folosită pentru a descrie activitaţile realizate în cadrul unei operaţii, folosind dacă este cazul
decizii şi condiţii.
Diagrama conţine stări de acţiune (action states), şi mesaje care vor fi trimise sau recepţionate
ca parte a acţiunii realizate.
Diagrama de activitate este o diagrama importanta în UML care descrie aspectele
dinamice ale sistemului. Poate fi considerata o diagramă de flux care reprezinta fluxul de
control de la o activitate la alta. Acest flux poate fi secvenţial, ramificat sau concurent.
Diagrama de activitate se referă la toate tipurile de control al fluxului prin utilizarea
diferitelor elemente. Activitatea poate fi descrisă ca o operaţiune a sistemului.

Figura 2: O diagramă de activitate

 O diagramă a claselor prezintă structura fizică a claselor identificate în sistem. Clasele

reprezintă "lucruri" gestionate de sistem; clasele pot fi legate în mai multe moduri: asociate
(conectate între ele), dependente (o clasa depinde/foloseşte o altă clasă), specializate (o clasă
este specializarea altei clase) sau împachetate (grupate împreună în cadrul unei unitaţi). Toate
aceste relaţii se materializează în structura internă a claselor în atribute şi operaţii.
 Diagrama este considerata statică, în sensul că este validă în orice moment din ciclul
de viata al sistemului. Class diagram este un tip de diagramă utilizată pentru descrierea
structurii statice, adică a entităţilor sau claselor existente într-un sistem. Acest tip de
diagramă este utilizat cel mai adesea de către dezvoltatori pentru specificarea claselor dar
poate fi foarte util şi pentru specificarea structurii unor sisteme sau subsistem dintr-un
business real.

Figura 3: O diagramă de clase

 Diagrama de obiecte este o variantă a diagramei claselor care, în locul unei clase,
prezintă mai multe instanţe ale ei. Diagrama obiectelor foloseşte aproape aceleaşi notaţii ca şi
diagrama claselor cu două mici diferenţe: obiectele sunt scrise subliniat şi sunt vizualizate
toate instantele relaţiei .Deşi nu este la fel de importantă ca diagrama claselor, cea o
obiectelor este folosită pentru exemplificarea unei diagrame a claselor de complexitate mare,
permiţând vizualizari ale instanţelor actuale şi a relaţiilor exact aşa cum sunt ele realizate.
Mai poate fi folosită ca o parte a diagramelor de colaborare, în care sunt vizualizate
colaborările dinamice existente în cadrul unui set de obiecte.

Figura 4: O diagramă de obiecte

 Diagrama de Interacţiune este utilizata pentru a descrie un anumit tip de interacţiuni

între diferitele elemente ale modelului. Deci, această interacţiune este o parte a
comportamentului dinamic al sistemului.Acest comportament interactiv este reprezentată în
UML de către cele două diagrame cunoscut sub numele de diagrama de secventa şi diagrama
de colaborare. Scopurile de bază ale ambelor diagrame sunt similare.
 Diagrama de secvenţă pune accent pe secvenţa de timp a mesajelor şi diagrama de
colaborare pune accentul pe organizarea structurală a obiectelor care trimit şi primesc mesaje.
 Diagramele de tip statechart sunt utilizate pentru a specifica posibilele stări prin care
poate trece un obiect şi modul în care se poate trece de la o stare la alta (modelare work-flow-
uri, modelare fluxuri de documente, diagrame de stări).
 Diagramele de desfăşurare sunt utilizate pentru a vizualiza topologia componentele
fizice ale unui sistem în care componentele software sunt implementate. Asadar, diagramele
de desfăşurare sunt folosite pentru a descrie desfasurarea statica a unui sistem, si consista din
noduri si relatia intre ele. , cele mai multe diagrame UML sunt utilizate pentru a manipula
componente logice, dar diagramele de desfăşurare sunt făcute ca să se concentreze asupra
topologiei hardware a unui sistem. Diagramele de desfăşurare sunt utilizate de către inginerii
de sistem.

Figura 5: O diagramă de desfășurare

 O diagramă a componentelor prezintă structura fizică a codului în termenii

componentelor de cod, realizând o mapare de la view-ul logic la view-ul componentelor. O
componentă poate să conţină un cod sursă sau poate să fie într-o forma binară sau
executabilă. În cadrul diagramei vor fi ilustrate şi dependenţele dintre componente, ceea ce
permite o vizualizare simplă a componentelor care vor fi afectate de modificarea uneia dintre
ele. Diagrama componentelor este diferita în ceea ce priveşte natura şi comportamentul, si
este folosita pentru a modela aspectele fizice ale unui sistem.
 Capitolul 2 – Compania H&M
Hennes & Mauritz AB is a Swedish multinational clothing-retail company known for
its fast-fashion clothing for men, women, teenagers and children. H&M and its associated
companies operate in 62 countries with over 4,500 stores and as of 2015 employed around
132,000 people. It is the second-largest global clothing retailer, just behind Spain-based
Inditex (parent company of Zara). The company has a significant online presence, with online
shopping available in 33 countries.
The company was founded by Erling Persson in 1947, when he opened his first shop
in Västerås, Sweden. The shop, called Hennes (Swedish for "hers"), exclusively sold
women's clothing. A store was opened in Norway in 1964. In 1968, Persson acquired the
hunting apparel retailer Mauritz Widforss, which led to the inclusion of a menswear
collection in the product range and the name change to Hennes & Mauritz.
The company was listed on the Stockholm Stock Exchange in 1974. Shortly after, in
1976, the first store outside Scandinavia opened in London. H&M continued to expand in
Europe, and began to retail online in 1998, when it was able to buy the domain hm.com from
a company called A1 in a non-published domain transaction. The opening of the first U.S.
store on 31 March 2000, on Fifth Avenue in New York marked the start of the expansion
outside of Europe.
In 2008, the company announced in a press release that it would begin selling home
furnishings. Initially distributed through the company's online catalog, there are now H&M
Home stores located internationally.
Following expansion in Asia and the Middle East and the launch of concept stores
including COS, Weekday, Monki, and Cheap Monday, in 2009 and 2010, branding
consultancy Interbrand ranked the company as the twenty-first most-valuable global brand,
making it the highest-ranked retailer in the survey. Its worth was estimated at $12–16 billion.
H&M operated 2,325 stores at the end of 2011, and 2,629 stores at the end of August
2012. Its 3,000th store opened in September 2013 in Chengdu, China.
Compania a deschis primul magazin în România pe 25 martie 2011, în centrul
comercial AFI Palace Cotroceni. Până în 2015, H&M a deschis 38 magazine, dintre care 12
în București (în AFI Palace Cotroceni, Unirea Shopping Center, Băneasa Shopping City,
Plaza Romania Megamall și București Mall) și 26 în țară, în Brașov, Cluj, Timișoara, Iași
(Palas Mall), Arad, Bacău (Arena Mall), Pitești, Ploiești, Constanța, Baia Mare, Oradea,
Suceava, etc.
În noiembrie 2013, numărul magazinelor a ajuns la 28 iar numărul angajaților la 700.

Număr de magazine:

2013: 23

2015 : 38

2011: 11[11]

Cifra de afaceri:

2013: 101 milioane euro

2012: 74 milioane euro

2011: 37 milioane euro

Capitolul 3 – Diagrama de activitate pentru comandarea unui produs
Capitolul 4 – Diagrama de clase pentru comandarea unui produs