Educația moral-civică în învățământul primar

o modalitate de consiliere a elevilor

Tema lucrării ştiinţifice

Școala este locul în care elevul se dezvoltă, locul în care merge zi de zi pentru a se forma
pentru viitor. În acest context învață mai întâi să se joace, sa deseneze, să picteze, să decupeze,
apoi învață să scrie, să citească, să se comporte, să relaționeze cu oamenii din jurul său. Prin
acest mod își cultivă virtuțile, atingând fericirea. Tot în școală, elevul își cunoaște ,,steaua
călăuzitoare”, cel care are cel mai însemat rol în evoluția copilului, cel care îl ia de mână și îl
conduce pe drumul cunoașterii, cel care îi este indispensabil și anume cadrul didactic. El este
persoana care îi oferă informații, apoi îl ajută să le înțeleagă iar în cele din urmă să le pună în
practică, astfel având loc procesul de învățare.

Tema cercetării - formulată în termeni operaţionali

Influența factorilor determinanți ai educației moral-civice la elevilor din ciclul primar ca
modalitatea de consiliere

Structura lucrării (cuprinsul lucrării – cel puţin titlurile capitolelor)

Cuprins
Argument
Capitolul I: Aspecte teoretice asupra educației morale și educaței civice
1.1 Morală – Moralitate – Educație
1.1.2 Educația morală – specific, obiective
1.2 Educația civică
1.3 Educația moral-civică
Capitolul II: Personalitatea elevului. Particularitățile dezvoltării moral-civice în ciclul primar.
II.1 Caracteristici ale elevului din ciclul primar ( vârsta școlară mică)
II.2. Caracteristici ale dezvoltǎrii moral-civice ale elevului ȋn ciclul primar
II.2. Conduita moral-civicǎ a elevului din ȋnvǎtǎmȃntul primar
II.3. Factori care intervin asupra dezvoltării moral-civice a elevilor
II.3.1 Alți factori care intervin în educația moral-civică a elevului
Capitolul III: Analiza activitiății de educare moral-civică a elevului din cliclu primar
III.1 Programa școlară pentru Dezvoltare personală la clasele 0, I și II
III.2. Programa școlară pentru educație civică clasa a III-a și a IV-a
Capitolul IV: Anchetă pe bază de chestionar pentru determinarea gradului de influență a
factorilor interni și externi asupra educațieimoral-civice a elevilor din ciclul primar
IV.1. Motivarea alegerii temei de cercetare
IV.2 Ipoteza și obiectivele cercetării
IV.3 Metodologia cercetării: Metode și instrumente utilizate în desfășurarea cercetării
IV.4. Prezentarea, identificarea lotului de subiecți
IV.5. Desfășurarea cercetării
IV.6. Concluziile cercetării
V. Considerații finale
Bibliografie
Anexe

Explicitarea relevanţei temei

După cum știm, în tot acest proces de educare a laturii morale și civice a elevului intervin
și alți factori care îl influențează. Astfel, motivația alegerii acestei teme pentru cercetare se
datorează dorinței de a afla opinia cadrelor didactice în legătură cu aceste influențe care intervin
asupra procesului de educare moral-civică a elevilor. De asemenea, printre cele mai importante
chestiuni pe care mi-am propus să le aflu în urma anchetei se regăsesc și opinia învățătorilor în
legătură cu importanța educării în spirit moral și civic a elevilor, care sunt trăsăturile
fundamentale care ar trebui formate/dezvoltate, categoriile de activități care au cele mai bune
rezultate în acest sens, dificultățile pe care le întâmpină cadrele didactice dar și părerea lor în
ceea ce privește pregătirea suplimentară a profesorilor pentru a atinge un nivel superior în
educarea moral-civică a elevilor.

Tipul cercetării
Cercetare constatativă. Este tipul ce cercetare care studiază fenomene educaționale în
condiții naturale și în fluxul normal al desfășurării lor. Subiectul cercetător nu intervine în
această desfășurare. Are un caracter descriptiv, oferă informații despre legăturile dintre variabile.
Scopul ei este de a descrie , de a analiza, și explica fenomenele educaționale așa cum sunt în mod
natural în câmpul educațional.

Întrebarea/ întrebările de cercetare

Ce ȋnseamnǎ educație civicǎ?

Ce ȋnseamnǎ educație moralǎ?
Ce ȋnseamnǎ consilierea şcolarǎ?
Cum putem consilia elevii?
Cum putem consilia elevii şi ce legaturǎ poate avea educația moral-civicǎ?
Ce se poate face pentru susținerea moralǎ a elevilor?
Ce rol are are familia ȋn desvoltarea moral-civicǎ?

Scopul cercetării
Este demonstrat faptul că elevul este influențat în procesul de educare moral-civică, de
factorii menționați anterior, însă ceea ce nu este clar este în ce măsură intervin aceștia asupra
acestei laturi a educației. Astfel, scopul cercetării de față, este reprezentat de urmărirea ideii că
prin cadrul didactic vom afla măsura în care factorii interni și externi influențează educația
moral-civică a elevilor.

Obiectivele cercetării
O1 – determinarea gradului de influență a școlii asupra elevilor;
O2 – determinarea gradului de influență a celorlalți factorilor asupra elevilor;
O3 – identificarea carențelor moral-civice întâlnite frecvent la copii;
O4 – stabilirea celor mai eficiente activități de realizare a educației moral-civice;

Ipoteza cercetării
Factorii determinanți au o influență puternică asupra educației moral-civice a elevilor din
ciclul primar. Această ipoteză se constituie pe baza faptului că elevii nu desfășoară activități doar
în cadrul școlii, ci și în afară. Ei își petrec o perioadă de timp relativ scurtă în această instituție în
comparație cu timpul petrecut în afara ei (cel puțin în învățământul tradițional), astfel influențele
asupra educației moral-civice sunt vaste. În școală elevii sunt influențați din acest punct de
vedere de către cadrul didactic în primul rând, prin activitățile pe care le desfășoară pentru a le
forma conduita moral-civică, apoi de către colegi prin faptul că la această vârstă copii sunt ușor
influențabili, împrumutând astfel comportamente pe care le sesizează în jurul lor. Iată, deci,
factorii care îi pot influența pe elevi în școală.

Variabilele cercetării
Variabila independentă: cadrele didactice, elevii
Variabila dependentă : atitudinea cadrelor didactice, a pǎrinților și a elevilor fața de educația
moral civicǎ, acțiuni și activitǎți de tip consiliere.

Eşantionul de participanţi
- 50 de cadre didactice

Eşantionul de conţinut
Eşantionul de conţinut se referă la selecţia conţinuturilor luate în considerare în cercetare.
Voi ține seama de:
- Caracteristicile ȋntocmirii, aplicǎrii şi analizei unui chestionar;
- caracteristicile programelor de lucru abordate ȋn educația moral-civicǎ;
- Actele normative;
- Programa şcolarǎ pentru ȋnvǎțǎmȃntul primar;
- Planul cadru;
- Proiecte tematice;
- Proiecte de lectie;
- Planificarea activitǎțilore extraşcolare şi extracuriculare;
- Manuale, etc.

Metodologia cercetării
Corelaţia variabile măsurate – metode de cercetare – intrumente de cercetare
 În vedere realizării cercetării pedagogice cu titlul ,,Influența factorilor interni și externi
asupra educației moral-civice a elevilor din ciclul primar, o modalitate de consiliere a elevilor’’
am ales să folosesc metoda anchetei. Aceasta este o metodă de cercetare de tip interactiv care
presupune un schimb direct de informații între cercetător și eșantionul de subiecți. În cadrul
acestei metode se obțin date precum opinii, fapte, nevoi educaționale, interese, motivații,
cunoștințe, comportamente, dorințe, aspirații, având legătură cu anumite fenomene, situații și
manifestări. Cercetătorul este cel care proiectează,concepe, formulează și adresează o serie de
întrebări subiecților, aceștia fiind provocați să răspundă, astfel obținându-se informații relevante
despre personalitatea și comportamentul acestora. Așadar, comunicarea din cadrul acestei
metode este una duală, dar asimetrică. Prin anchetă se obțin informații și date de la un număr
mai mare de indivizi, în scopul cunoașterii cât mai aprofundate a unor fenomene investigate, care
trebuie să se afle în corelație cu ipoteza formulată. Ca instrument specific al acestei metode este
folosit chestionarul, un sistem de întrebări scrise, bine structurate pe baza unor considerente
metodologice, logice și psihologice. În urma aplicării chestionarului, cercetătorul va obține o
colecție de răspunsuri referitoare la fenomene, situații și manifestări pe care nu le-ar putea
cunoaște altfel.
În ceea ce privește modalitățile de furnizare a răspunsurilor distingem două tehnici de
anchetă: a) ancheta indirectă, în scris, prin autocompletarea chestionarului;
b) ancheta directă, orală; Cercetarea se va realiza pe 5 etape:
a) precizarea clară a problemei, a obiectivelor urmărite, a obiectului
anchetei
b) stabilirea eșantionului de subiecți
c) elaborarea instrumentelor de investigație
d) realizarea anchetei pe teren
e) analiza și prelucrarea calitativă și cantitativă a rezultatelor obținute.
(Bocoș, M., Metodologia cercetării pedagogice)
Chestionarul pe care l-am realizat conține 16 întrebări și este structurat pe două părți:
- Partea introductivă (am menționat scopul și obiectivele pentru care am elaborat acest
chestionar, numele meu și scopul în care voi folosi răspunsurile;
- Întrebările propriu-zise
Descrierea etapelor cercetării - prezentare relativ detaliată a intervenţiei pedagogice
1. Realizarea chestionarului- formularea de ȋntrebǎri;
2. Desfășurarea cercetării s-a realizat în decursul a două săptâmâni;
3. Acesta a fost încărcat pe platforma cu numele Google, apoi distribuită pe rețeaua de
socializare facebook, în cadrul unui grup destinat cadrelor didactice din învățământul
primar. Cadrele didactice au fost invitate să răspundă chestionarului, printr-un mesaj în
care am specificat numele meu, scopul și obiectivele cercetării pe care o desfășor și
scopul în care este aceasta realizată. Am ales sǎ folosesc această cale, a internetului,
deoarece prin intermediul acestuia, perioada în care s-a desfășurat cercetarea a fost mult
mai scurtă, am avut acces la un număr mai mare de subiecți grupați într-un singur loc.
4. Mi-am propus să obțin aproximativ 50 de răspunsuri, obiectivul fiind atins, iar
răspunsurile centralizate în baza de date google.

Prezentarea datelor cercetării (obţinute)

În urma celor 50 de răspunsuri obținute în urma intervievării am constatat următoarele rezultate:

➢Care dintre următoarele considerați că îl influențează cel mai mult pe copil, din punct de

vedere moral?
La această întrebare cadrele didactice au ierarhizat astfel factorii care influențează procesul de
educare moral-civică a elevilor:
1) Familia
2) Școala
3) Societatea
4) Biserica
După cum observăm, de prim ordin în influențarea educării moral-civice a elevilor este
familia, urmată de școală, societate, ultimul loc ocupându-l biserica. Se consideră faptul că
familia este cea mai importană piatră de la temelia educației morale a elevilor. Această
construcție se continuă mai apoi în școală iar în final se pune în practică și se consolidează în
societate.

➢ Care dintre următoarele considerați că îl influențiază cel mai mult pe copil, din punct

de vedere civic?
 În ceea ce privește formarea educabililor din punct de vedere civic, ierarhizarea se
schimbă. Astfel, conform opiniei cadrelor didactice, pe primul loc se află școala. Acest lucru este
datorat, probabil, faptului că în cadrul școlii se desfășoară numeroase activități de conștientizare
a comportamentului civic, dovadă fiind chiar disciplina de sine stătătoare, Educație civică. Pe
locul doi se situează de această dată societatea, apoi familia iar în cele din urmă, biserica.

➢ Poziționați pe o scară de la 1 la 5 (unde 1- irelevant, 5-foarte important) importanța

educării în spirit moral și civic a elevilor în școala primară.

Treizeci și nouă de persoane au acordat calificativul 5 foarte important, educării în spirit
moral și civic a elevilor, patru persoane au acordat calificativul 4- destul de important, iar o
singură persoană a acordat calificativul 3- important. Se constată faptul că nici o persoană nu a
răspuns cu 2-neimportant, respectiv 1-irelevant, ceea ce denotă că învățătorii găsesc necesară
educarea comportamentului moral-civic în școala primară.

➢Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt principalele trăsături moral-civice care

ar trebui formate în școală? Exemplificați.

Această întrebare face parte din categoria întrebărilor cu răspuns liber. Răspunsul cel mai
frecvent întâlnit a fost respectul, urmat de toleranță și compasiune, apoi altruism sinceritate etc.
Subiecții au exemplificat un număr de 22 de trăsături care, după părerea lor, ar trebui formate în
școală. În figura de mai jos au fost notate răspunsurile cu numărul cel mai mare de voturi. În
afara celor menționate în figura 4, am întâlnit și răspunsuri precum: onestitate, generozitate,
loialitate, încredere, curaj etc.

➢Care sunt abaterile de le conduita moral-civică întâlnite cel mai frecvent la

copii?
În cazul celei de-a doua întrebări cu răspuns liber, exemplele de abateri de la conduita
moral-civică au fost mult mai restrânse, obținând astfel un număr de 11. Pe prima linie, cu
paisprezece răspunsuri, cadrele didactice au clasat lipsa de respect a elevilor. Se observă că acest
răspuns se corelează cu răspunsul favorit al întrebării anterioare. Cadrele didactice se plâng de
lipsa de respect a elevilor și își doresc să îmbunătățească acest lucru în comportamentul acestora.
Următoarele în graphic sunt violența și minciuna, cu un număr de 13 răspunsuri. Alte exemple de
abateri de la conduita morală, în ordinea în care au fost votate, sunt: obrăznicia,
iresponsabilitatea, insulta, egoismul, bullyng-ul, răutatea, indisciplina, indiferența. Ceea ce este
îngrijorător este faptul că violența ocupă un loc printre fruntașele clasamentului, lucru care îi
poate afecta atât pe copii care adoptă un astfel de comportament, cât și pe cei care intră în
contact cu aceștia.

➢ Care categorii de activități/situații de învățare le considerați cele mai relevante pentru

educația moral-civică a elevilor?

Ponderea cea mai mare la această întrebare au avut-o activitățile cu caracter ludic. Acest
fapt se datorează impactului pe care jocul îl are asupra copilului, prin joc elevul se dezvoltă,
cunoaște, socializează, învață. Apoi, conștientizarea, implicarea educabililor în diverse acte de
caritate precum vizite la centre de vârstnici, orfelinate, pot ajuta semnificativ procesul de educare
moral-civică. Pe ultimele locuri, în ordinea importanței sunt activitățile urmate de discuții finale,
participarea la concursuri, competiții, iar în final participarea la ore de consigliere și orientare.

➢Care sunt principalele dificultăți pe care le întâmpinați în formarea din punct de vedere

moral și civic a elevilor? Exemplificați.

Dacă analizăm răspunsurile la această întrebare, vom constata că cel care apare frecvent
este neimplicarea familiei în educarea moral-civică a copilului, ceea ce reprezintă o mare
problemă atât pentru cadrele didactice, care nu simt continuitatea activităților desfășurate în
școală, cât și pentru elev. În aceste situații trebuie identificate cauzele care au dus la comunicarea
defectuoasă dintre școală și familie și propunerea unor soluții care să rezolve această criză,
deoarece o colaborare sănătoasă între școală și familie este cheia unei educații moral-civice de
calitate. Un alt răspuns cu pondere destul de mare este indisciplina elevilor. Consider că
rezolvarea acestei probleme va surveni odata cu soluționarea celei dintâi, deoarece pentru
educarea unui comportament adecvat la elev este nevoie ca școala și familia să facă echipă.

➢ Considerați suficientă implicarea cadrului didactic în dezvoltarea laturii moral-civice

sau este nevoie de persoane de specialitate (consilieri, psihologi etc)

Cadrele didactice din învățământul primar nu consideră suficientă implicarea lor în
dezvoltarea moral-civică a elevilor, confirmând faptul că este nevoie de ajutoare de specialitate,
oameni care să aibă pregătire în acest sens. Din păcate, în județul Bistrița-Năsăud, școlile în care
există un consilier școlar sau un psiholog sunt destul de puține la număr, ceea ce face sarcina
învățătorului mult mai grea, însă nu imposibilă, dacă reușește să cunoască colectivul de elevi atât
cât să folosească metodele care îi stimulează să se formeze din punct de vedere moral și civic.
 ➢ Apreciați necesară pregătirea suplimentară a cadrului didactic pentru formarea

conduitei moral-civice a școlarilor, pentru o eventualǎ consiliere a elevilor?

Din cele 50 de răspunsuri, 42 în au confirmat că este necesară pregătirea suplimentară a
cadrelor didactice. Acest lucru denotă faptul că învățătorii fie simt nevoia de perfecționare, fie au
probleme în formarea conduitei moral-civice a elevilor și vor să le soluționeze prin participarea
la diverse activități de formare continuă.

Concluziile cercetării – structurate funcţie de ipoteză

Plecând de la premisa că factorii interni și externi au o influență puternică asupra

educației moral-civice a elevilor din cliclul primar, am realizat prezenta cercetare cu tema
Înfluența factorilor determinanți asupra educației moral civice. Astfel, am fixat 4 obiective ale
cercetării care au fost realizate în procent de 100%. În urma analizei și interpretării datelor
colectate, am juns la următoarele concluzii: elevii sunt influențați în procesul de educare moral-
civică de diverși factori precum școala, familia, biserica, societatea, ceea ce se remarcă, în
schimb, este faptul că nu toți acești factori influențează în aceeași măsură comportamentul
moral-civic al elevilor. Astfel după interogarea cadrelor didactice cu privire la acest aspect am
constatat că din punct de vedere moral, elevii sunt influențați în principal de către familie, apoi
de către școală și societate, iar în final de către biserică. Nu același lucru se întâmplă și cu
influențele asupra educației civice a elevilor. Cadrele didactice au răspuns de această dată în
favoarea școlii, această instituție fiind cel mai important pion în realizarea educației civice a
copiilor.
În ceea ce privește carențele pe care elevii le au în comportamentul moral civic, cu
ajutorul cadrelor didactice, am reușit să identificăm următoarele: pe primul loc stă lipsa de
respect a educabililor, pe locul doi minciuna urmată de violență. Aceste răspunsuri se evidențiază
cu o pondere foarte mare, ceea ce sugerează faptul că educatorii trebuie să acționeze în
corectarea acestor probleme care împiedică realizarea educației moral-civice în mod eficient.
Privind metodele de realizare a educației moral-civice, cele care au cel mai mare randament,
conform răspunsurilor cadrelor didactice, sunt activitățile cu caracter ludic, jocurile, urmate de
implicarea elevilor în diverse acte de caritate. Pentru a conchide, voi sublinia faptul că ipoteza
acestei cercetări se confirmă, factorii interni și externi având o influență semnificativă asupra
comportamentului moral-civic format în școală.

Concluziile lucrării
Nucleul formării copilului este educația, nucleul formării personalității acestuia
este educația moral-civică. Iată, deci, importanța acestui concept care trebuie vizat încă de la
momentul intrării în școală a copilului. Educației moral-civice îi revine misiunea să ridice
valoarea omului, a umanismului și a civismului și să facă din fiecare om o valoare supremă.
Aceasta înseamnă accentuarea obligațiilor morale și civice, întărirea calităților care definesc
profilul moral al unei persoane, ca: demnitate, solidaritate, responsabilitate, încredere, toleranță,
respect reciproc, apărarea binelui, a dreptății, a cinstei etc. (Bunescu, V., 1991, p. 73).
Principiile educației moral-civice formează un sistem organizat și structurat,
nerespectarea unui principiu periclitând acțiunea celorlalte principii. Aceste principii asigură un
caracter optimal acțiunilor educative de formare a conștiintei și conduitei morale a elevilor.
Immanuel Kant spunea: „Totul în educație atârnă de un singur lucru: să se stabilească
pretutindeni principiile bune și să știm a le face să fie înțelese și admise de copii.”
Procesul educării în spirit moral și civic, a consiliǎrii elevului nu este
reprezentat ca fiind un drum lin, din contră este unul care cunoaște numeroase coborâșuri.
Cadrele didactice se izbesc fie de personalități puternice care se impun dintre elevi, fie de situații
în care ar fi nevoie de pregătire suplimentară pentru a interveni. Astfel, intervine rolul celorlați
factori care au influențe asupra elevilor: familia, societatea, biserica sau ajutoarele de specialitate
precum consilierii și psihologii. În procesul de educare moral-civică nu trebuie să se facă
abstracție de nici unul dintre factorii menționați deoarece fiecare are rolul său bine conturat. De
aceea trebuie să se aibă în vedere o colaborare la nivel înalt, acolo unde nu poate interveni
familia va interveni scoala, unde nu pot interveni acesti factori, o vor face ceilalți. Ceea ce este
cert, este faptul că scopul este unul și același, de a-i oferi copilului o educație moral-civică
corectă.
Aceste chestiuni au fost evidențiate și în partea de cercetare a acestei lucrări,
unde în urma interpretării rezultatelor a reieșit măsura în care acești factori îl infulențează pe
copil, dar și nevoia de a-i implica pe fiecare în educația acestuia.
 Concluzionând, procesul de educație moral-civică realizat în școli trebuie să
aibă o continuitate în afara instituției. Această continuitate nu trebuie existe doar la nivelul
familiei, idealul fiind corelarea tuturor instituțiilor formale sau informale deoarece, copiii de azi
sunt adulții de mâine.

Surse bibliografice

Albulescu, I., (2008) Morală și educație. Cluj Napoca, Editura EIKON

Ambrus, Z. (2004). Programe educaţionale: Activităţi şi metode de grup pentru formarea
moralităţii şi civismului elevilor. Presa Universitară Clujeană.
BARNA, Andrei. (1995). Autoeducaţia Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. Bunescu, V.,
Șincan, E., Enache, V., Grozăvescu, Fl., Pașca, M. D., (1994) Ghid practic pentru aplicarea
programei de Educație moral-civică în învățământul primar, București, Editura Coresi
BUNESCU, Vasile (1991). Educaţia morală şi formarea personalităţii. Fundamente
psihopedagogice, în Revista de pedagogie nr. 6-7-8 / 1991. Cosmovici, A., Iacob, L. (1998)
Psihologie școlară, Iași, Editura Polirom Dascălu, R., Voiculescu V., (2006) Didactica
specialității Educația și Cultura Civică, Editura Arves
IACOB, L. (1999). Comunicarea didactică. Psihologia şcolară, Iaşi, Editura Polirom. Iosifescu,
V. (2004) Duplicitate și educație morală, București, Editura Aramis.
Montessori, M., (1977) Descoperirea copilului, București, Editura Didactica și Pedagogică
NICOLA, G. (1991). Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică. PANŢURU, Stan. (1995). Fundamentele pedagogiei Editura
Universităţii Transilvania din Braşov. Piaget, J., (2012) Judecata morală la copii, Chișinău,
Editura Cartier POTOLEA, Dan. şi PĂUN, Emil. (coord) (2002) Pedagogie Iaşi: Editura
Polirom. PRELICI, Vasile. (1997) A educa înseamnă a iubi, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică.
Programa școlară pentru disciplina EDUCAŢIE CIVICĂ CLASELE a III-a – a IV-a Aprobată
prin ordin al ministrului, București, 2014
Programa şcolară pentru disciplina DEZVOLTARE PERSONALĂ Clasa pregătitoare, clasa I şi
clasa a II-a Aprobată prin ordin al ministrului, Bucureşti, 2013
SALADE, Dumitru. (1995) Educaţie şi personalitate Cluj Napoca: Editura Cărţii de Ştiinţă.
SCHAFFER, Rudolph H. (2005) Introducere în psihologia copilului Cluj: Editura ASCR.
ŞCHIOPU, Ursula. (1997) Dicţionarul de psihologie Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
VERZA, Emil. (2002) Psihologia vârstelor Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
ZĂPÂNŢAN, Marioara. (1990). Eficienţa cunoaşterii factorilor de personalitate în orientarea
şcolară şi profesională Cluj: Editura Dacia.