Sunteți pe pagina 1din 17

Test nr.

I. Izvoarelor deontologiei juridice naţionale şi internaţionale


1. Identificaţi izvoarelor deontologiei juridice naţionale şi principiile profesiei
juridice. 3p.
Pr umanismului
Echitatii si justitiei
Legalitatii
Adevarului-aflarea adevarului absolut
Conform unor autori pr pluralismului
Pr activismului profesionist juridic-prevede o activitate cu scop bine conturat a
juristului profesionist in realizarea competentei sale in limitele normei juridice
2. Determinaţi normele deontologice juridice internaţionale.5p.
CARTA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE AVOCATULUI EUROPEAN- Carta conţine o
listă de zece principii generale, care reglementează întreaga activitate a avocatului european.
Legătura dintre aceste principii constituie baza dreptului la legitima apărare, care este nucleul
tuturor drepturilor democratice.
Principiile de bază exprimă fondul tuturor regulilor naţionale şi internaţionale care guvernează
conduita avocaţilor europeni.
Carta ia în consideraţie următoarele:
- regulile profesionale naţionale ale statelor europene, inclusiv regulile statelor care nu sunt
membre ale CCBE, dar care împărtăşesc principiile generale ale practicii juridice europene; -
Codul de Conduită CCBE al Avocaţilor Europeni;
- Principiile de Aplicare Generală a Codului Internaţional de Etică în cadrul Asociaţiei
Internaţionale a Barourilor;
- Rezoluţia Parlamentului European despre profesiile juridice şi interesul general în funcţionarea
sistemului de drept din 23 martie 2006.

CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAŢILOR DIN UNIUNEA EUROPEANĂ


- PREVEDERILE CODULUI- COMENTARIU
Independenţa
1. Încrederea şi integritatea morală
2. Secretul profesional
3. Respectarea deontologiei altor barouri
4. Incompatibilităţi
5. Publicitatea personală
6. Interesul clientului
7. Limitarea răspunderii avocatului faţă de client
Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară 2002- Principiile de la Bangalore sunt
menite să stabilească standarde pentru conduita etică a judecătorilor. Rostul lor este de a-i ghida
pe judecători şi de a oferi corpului judiciar un cadru de reglementare a conduitei judiciare.
Aceste principii au de asemenea menirea de a-i ajuta pe membrii puterii executive şi ai puterii
legislative, pe avocaţi şi publicul în general să înţeleagă mai bine şi să sprijine membrii puterii
judiciare. Aceste principii pornesc de la premisa că judecătorii sunt responsabili de conduita lor
în faţa unor instituţii anume create pentru a asigura respectarea standardelor judiciare, instituţii
ce sunt ele însele independente şi imparţiale, şi de la premisa că aceste principii au fost stabilite
pentru a completa regulile legale şi deontologice existente faţă de care judecătorii sunt supuşi, şi
nu să le substituie.
Carta europeană privind statutul judecătorului
3. Argumentaţi necesitatea reglementărilor principiilor deontologiei juridice
naţionale şi internaţionale.7p.

II. Principiile deontologiei profesionale


2.1.Explicați noțiunea de integritate ca particularitate a calitatii profesionale. 3.p
Integritatea- Capacitatea persoanei de a-si exercita obligatiile si atributiile legale si
profesionale in mod ireprosabil,de a da dovada de o inalta tinuta morala,de
corectitudine,dar si de a exercita activitatea in mod impartial sinindependent,fara a
admite vriun abuz,respectind interesul public, suprematia Constitutiei si a legilor.
Exista si Legea privind testarea integritatii profesionale pentru a asigura integritatea
profesionala, a preveni si a combatr coruptia si a nu admite influenta necorespuzatoare in
exercitarea obligatiilor sau atributiilor de serviciu.
De exemplu, integritatea ca principiu il gasim in Codul de etica si conduita a
procurorului,care prevede ca procur.trebuie sa dea dovada de responsabilitate,pentru a
asigura increderea societatii in procuratura.Proc.nu trebuie sa pretinda si sa nu accepte
cadouri sau alte beneficii pn indeplinirea atributiilor sale.Trebuie sa se abtina de la
luarea deciziilor cind interesele sale,ale persoanelor inrudite prin singe,adoptie, ar putea
influenta corectitudinea deciziilor.Trebuie aa se comporte decent,onest, sa aiba o
reputatie ireprosabila
2.2.Deosebiti integritatea de independenta ca calitati indispensabile statutului de
judecator.5.p
Independenţa-Judecătorul trebuie să fie independent în exercitarea funcţiilor sale, conform
principiilor de drept garantate de Constituţie, de alte legi şi norme naţionale, de acte
internaţionale la care RM este parte.
În toate cazurile, judecătorul trebuie să acţioneze independent, fără orice influenţe, îndrumări
sau control şi nu-şi va permite comportament necuviincios, inadecvat sau ilegal, care poate
genera conflicte de interese şi periclita încrederea în independenta sa.
Judecătorul trebuie să pronunţe hotărîri independent, rămînînd fidel legii, menţinîndu-şi
autoritatea şi competenţa profesională şi să nu se lase influenţat de contacte, informaţii sau
sfaturi din partea oricăror persoane, structuri de stat sau instituţii publice, mijloace de informare
în masă, interese de partid, interese publice.
În activitatea judecătorului nu pot fi admise imixtiuni sau influenţe din interiorul sistemului,
exterior, inclusiv din partea celor care activează în politică, economie, finanţe, culte si media.
Judecătorul nu trebuie să fie membru de partid şi grupurilor politice, să nu desfăşoare și să nu
participe la activităţi cu caracter politic, iar în exercitarea atribuţiilor să nu-şi exprime ori
manifeste în orice mod convingerile sau viziunile politice în public. De asemenea judecătorul nu
poate adera la asociaţiile religioase interzise sau grupări extremiste.

Integritate-Judecătorul trebuie să respecte cele mai înalte standarde de integritate şi


responsabilitate, pentru a asigura încrederea societăţii în instanţe. Trebuie să fie conştient de
riscurile corupţiei şi să nu admita sau să nu creeze aparenţa unui comportament corupţional în
activitatea sa; nu trebuie să ceară, să accepte ori să primească cadouri, favoruri sau beneficii
pentru îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuţiilor funcţionale sau în virtutea funcţiei deţinute.
Judecătorul nu trebuie să solicite sau accepte, direct ori indirect, plăţi, cadouri, servicii sau alte
beneficii, în numele său, ai membrilor familiei sale ori prietenilor, ca preţuire pentru exercitarea
sau abţinerea de la îndeplinirea obligaţiilor sale în legătură cu o cauză care urmează a fi
examinată de către acesta.
- Judecătorul poate deţine şi administra investiţii, inclusiv bunuri imobile, să se implice în alte
activităţi generatoare de profit, însă nu va fi în drept de a fi funcţionar, director, administrator sau
angajat al nici unei bănci, instituţii de creditare, companii de asigurări, întreprinderi publice ori
altor companii cu cotă de participare publică sau structuri de stat. Judecătorul poate încheia
tranzacţii cu privire la proprietatea personală întrun mod care să nu provoace îndoieli, sau să nu
afecteze independenţa şi imparţialitatea sa sau să provoace conflicte de interese.
- Judecătorul nu trebuie să utilizeze informaţia obţinută în calitatea sa oficială în interese
proprii, ale membrilor familiei sau ale altor persoane la efectuarea diferitor tranzacţii financiare
ori în scopuri ce nu ţin de exercitarea funcţiei.
-Judecătorul trebuie să evite discuţii cu participanţii la proces sau cu terţe persoane despre alte
cauze puse pe rol în instanţă, decît în cazurile prevăzute de lege.
-Judecătorul poate să ofere sfaturi/consultaţii numai părinţilor, soţului/soţiei, copiilor, nepoţilor
precum şi persoanelor aflate sub tutelă sau curatelă.
- Judecătorul trebuie să își organizeze toate activităţile extrajudiciare astfel încît să menţină
autoritatea şi demnitatea funcţiei sale, precum şi prestigiului sistemului judecătoresc.
- Judecătorul se poate implica în orice activităţi sociale în măsura în care acestea nu
prejudiciază autoritatea puterii judecătoreşti, prestigiul profesiei sau executarea obligaţiilor
profesionale.
-Judecătorul nu trebuie să utilizeze reţelele de socializare, în modul în care ar putea fi afectată
imaginea şi statutul de judecător, imaginea şi prestigiul sistemului judecătoresc în ansamblu. 1

2.3.Soluţionaţi speţa.7.p
Judecătorul Rotaru a mers la o nuntă într-un sat din raionul unde se află judecătoria în care
activează. Mirele este verişor de al doilea de al judecătorului. Mirele fusese anterior condamnat
şi făcuse ani de puşcărie pentru escrochiere în proporţii deosebit de mari. La nuntă, judecătorul a
dansat, s-a veselit, a spus cîteva toasturi lungi, şi a înmînat tinerilor însurăţei $500 în calitate de
cadou. Oaspeţi la nuntă au fost şi cîteva persoane cu antecedente penale, prieteni de ai mirelui.
1. Caracterizaţi comportamentul judecătorului Rotaru la nuntă.
2. Poate judecătorul să participe la nunţi şi alte evenimente sociale de acest gen?
Judecătorul se poate implica în orice activităţi sociale în măsura în care acestea nu
prejudiciază autoritatea puterii judecătoreşti, prestigiul profesiei sau executarea obligaţiilor
profesionale.

3. Ar fi fost vreo diferenţă dacă mirele nu ar fi avut antecedente penale?


4. Credeţi că judecătorul Rotaru urmează a fi sancţionat pentru comportamentul de la nunta
respectivă?
Judecătorul trebuie să evite relaţiile cu persoane din lumea interlopă sau persoane care ar putea
compromite reputaţia judecătorului. Pr.corectitudinii

Test nr. 2

I. Conştiinţa şi cultura juridică


1.1. Determinaţi coraportul dintre cultura juridică şi conştiinţa juridică.3p.
Cultura juridică este o varietate a culturii generale, care constă în posedarea cunoştinţelor
juridice cu privire la realitatea juridică a societăţii şi în valorizarea dreptului. Lato sensu, cultura
juridică înglobează toate valorile juridice create şi acumulate în societate (de ex. legislaţie,
doctrină, tehnică juridică, practică juridică, etc.). Stricto sensu, cultura juridică este cultura
individuală ce înglobează cunoştinţe juridice temeinice şi aprecieri juridice adecvate, precum şi
comportament licit
Cultura juridică poate fi examinată ca un sistem constituit din subsisteme, unul din aceste
subsisteme este:
 cultura conştiinţei juridice implică intuiţia juridică, ce permite de a distinge admisibilul
de inadmisibil, cunoştinţele, reprezentările şi convingerile juridice;
Cultura juridică, ca şi conştiinţa juridică, îndeplineşte mai multe funcţii:
 funcţia de cunoaştere şi transformare, este legată cu activitatea teoretică şi
organizaţională de formare a statului de drept şi societăţii civile;
 funcţia de reglementare a dreptului, este orientată spre asigurarea unei funcţionări
stabile, complexe, dinamice şi efective a tuturor elementelor sistemului juridic şi a
societăţii în ansamblu;
 funcţia normativ-valorică, se manifestă în diferite fapte, care obţin o importanţă valorică.
Normele juridice, ale componente ale culturii juridice a societăţii se prezintă ca obiecte
valorice;
 funcţia de formare a personalităţii, este orientată spre formarea calităţilor juridice ale
personalităţii;
 funcţia comunicativă asigură comunicarea indivizilor în sfera juridică;
 funcţia de prognoză, include procesul de creare a dreptului şi realizare a dreptului,
asigurarea comportamentului juridic al membrilor societăţii, activitatea lor socială,
prognozarea ştiinţifică şi planificarea.
Cultura juridică este strâns legată de conştiinţa juridică şi se bazează pe ea. În calitate de
categorie juridică ea este mai largă, deoarece înglobează nu numai elementele social-
psihologice, ci şi însemnătatea juridică a comportamentului uman, nivelul înalt al elaborării
dreptului şi perfecţionării legislaţiei, legalităţii şi eficacităţii practicii judiciare, claritatea şi
precizia dispoziţiilor lui etc.
Deci, Un element forte al culturii juridice este conştiinţa juridică, ce exprimă gradul de
intensitate al cunoştinţelor de drept şi posibilitatea de a percepe şi a aplica dreptul,
conştientizarea de a respecta legile cu sentimentul dezvoltat de legalitate, echitate, justiţie.
Sub acest aspect, cultura juridică reprezintă şi totalitatea cunoştinţelor, credibilitatea faţă de
drept, sentimentul dezvoltat de acceptare a dreptului pentru reglementarea raporturilor dintr-o
societate.
Despre conştiinţa juridică ce derivă din cultura juridică vorbim ca despre o valoare a fiinţei
umane capabilă să însuşească categoriile dreptului, drepturile şi libertăţile sale. În primul rînd,
trebuie însuşite procedurile existente de soluţionare a litigiilor, delictelor, precum şi atitudinea
acesteia faţă de lege, justiţie şi alte organe care aplică legile, mijloacele de apărare, care este
atitudinea fiinţei umane faţă de respectarea sau nerespectarea prevederilor legii etc.
Totodată, nivelul profesional al conştiinţei juridice moderne face ca conduita juridică să fie mai
convingătore, mai accesibilă şi clară la aprecierea şi aplicarea legilor pentru toţi utilizatorii.

1.2.Analizaţi ideea-,,formarea profesională continuă »-factor important al


conştiinţei juridice.5p

Pag.38 39.
1. 3. Expuneţi-vă asupra modului de formare a conştiinţei juridice în procesul
profesional.7p.
conştiinţă juridică profesională- este caracteristică juriştilor (judecătorilor, procurorilor,
avocaţilor etc.) Pe lângă generalizările, concluziile, legităţile argumentate din punct de vedere
ştiinţific, proprii conştiinţei juridice teoretice, conştiinţa juridică profesională mai cuprinde şi
abilităţi, deprinderi, priceperi de a aplica dreptul.
Totodată, nivelul profesional al conştiinţei juridice moderne face ca conduita juridică să
fie mai convingătore, mai accesibilă şi clară la aprecierea şi aplicarea legilor pentru toţi
utilizatorii. Nivelul profesional al conştiinţei juridice poate fi văzut prin prisma activităţii
pozitive de ridicare a acestuia sub diferite aspecte:
• ştiinţific;
• educativ (studenţi, audienţi, postuniversitare etc.);
• perfecţionarea legislaţiei (Parlament, Guvern, Preşedinte, alte organe publice);
• publicarea legilor şi altor acte normative;
• aplicarea legislaţiei (judecătorii, procuratură, poliţie, organele vamale, fiscale, sanitare,
ecologice etc.);
• propaganda cunoştinţelor juridice.

II.Principiile deontologiei profesionale


2.1.Identificați și caracterizați conținutul independenței profesionale ca principiu al
eticii profesionale a juristului.3.p
Exercitarea atributiilor in mod independent fata de alte organe ale statului si chiar fata de
organele lor ierarhic superioare,fiind supusi legii so respectind doar dispozitiile acesteia.
Independenta este necesara si pn a asigura imparrialitatea.
De exemplu daca sa ne referim la profesia de judecator,independenta inseamna ca nimeni nu
poate sa dea dispozitii,sa faca sugestii sau sa impuna judecatorului cum sa solutioneze un litigiu.
Atit aprecierea starii de fapt, cit si modul de aplicare a legii in concret sunt si trebuie sa ramina
expresia convingerii intime a judecatorului pe care trebuie sa si-o formeze fara nici un fel de
ingerinta exterioara.
Procurorul la fel se bazeaza pe acest principiu.Independenta fiind garantia justitiei
echitabile,impartiale si efective,care protejeaza interesul public si privat in societate. Procurorul
trebuie sa fie autonom in luarra deciziilor,pn ca sa asigure respectarea principiilor separarii
puterilor in stat,legalitatii,independentei institutionale si responsabilitatii.
Independenta atit la procuror,cit si la judecator- nu trebuie sa faca parte din partide politice si
trebuie sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor si viziunilor politice.
Independenta avocatului- fara influenta derivata din propriile sale interese sau datorita
influentelor din partea tertelor persoane.
Independenta- de a nu executa indicatiile policienilor,ale functionarilor de stat si ale
reprezentantilor institutiilor de drept,daca sunt contrare legislatiei.
2.2.Deosebiţi integritatea de independenţa ca calitati idispensabile statutului de
funcționar public. 5.p
Independenţa- Apartenenţa politică a funcţionarului public nu trebuie să influenţeze
comportamentul şi deciziile acestuia, precum şi politicile, deciziile şi acţiunile
autorităţilor publice.
În exercitarea funcţiei publice, funcţionarului public îi este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice
b) să folosească resursele administrative pentru susţinerea concurenţilor electorali;
d) să facă propagandă în favoarea oricărui partid;
e) să creeze sau să contribuie la crearea unor subdiviziuni ale partidelor politice în
cadrul autorităţilor publice.

Integritatea-comportament onest,necoruptional
(1) Funcţionarului public îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii,
favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, destinate personal acestuia sau familiei sale.
(2) Interdicţia specificată nu se aplică în privinţa cadourilor simbolice, celor oferite
din politeţe sau primite cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi a căror valoare nu
depăşeşte limitele stabilite de Guvern.
(3) Cadourile a căror valoare depăşeşte limitele stabilite se transmit în gestiunea
autorităţii publice respective şi se înscriu într-un registru special, ţinut de fiecare
autoritate publică, informaţia din acesta fiind publică. (4) Modul de evaluare,
evidenţă, păstrare, utilizare şi răscumpărare a cadourilor este reglementat de Guvern.
(5) Dacă funcţionarului public i se propune un cadou, serviciu, favor, invitaţie sau
orice alt avantaj necuvenit, el trebuie să ia măsurile necesare pentru a-şi asigura
protecţia:
a) să refuze avantajul necuvenit; acesta nu trebuie acceptat pentru a fi folosit ca
probă;
b) să se asigure cu martori, inclusiv dintre colegii de serviciu;
c) să înscrie detaliat aceste acţiuni într-un registru special;
d) să raporteze imediat această tentativă autorităţilor competente;
e) să-şi desfăşoare activitatea corespunzător, în special cea pentru care i s-a oferit
avantajul necuvenit.
Obligaţiile funcţionarului public cu funcţie de conducere
(1) Funcţionarul public cu funcţie de conducere are obligaţia să promoveze normele
de conduită şi să asigure respectarea acestora de către funcţionarii publici din
subordine.
(2) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarul
public are obligaţia:
d) să întreprindă acţiunile necesare pentru prevenirea corupţiei în rîndul
funcţionarilor publici din subordine, precum şi să poarte răspundere pentru eşecurile
survenite ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a acţiunilor în cauză.
e) să asigure aplicarea măsurilor de protecţie stabilite de lege pentru funcţionarul
public care informează cu bună-credinţă despre comiterea actelor de corupţie şi a
celor conexe corupţiei, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea
regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea
obligaţiilor legale privind conflictul de interese.
2.3.Soluţionaţi speţa.7.p
Sergiu Orhei, fiind functionar public, care este si masterand la o institutie de
invatamint superior, a utilizat calculatorul si imprimanta in vederea multiplcarii
lucrarilor anuale pe care trebuia sa le prezinte atit pentru sine cit si pentru colegii
sai. Acelasi functionar public, in timpul orelor de program, s-a ocupat de elaborarea
si redactarea lucrarilor anuale. Ce prevederi legale si deontologice a incalcat Sergiu
Orhei?

Conform codului de conduita a funcţionarului public \


Funcţionarul public este obligat să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinînd
autorităţii publice, numai în scopul desfăşurării activităţilor aferente funcţiei publice
deţinute. Deci,a fost incalcata norma privind utilizarea resurselor publice
Funcţionarului public îi este interzis să utilizeze bunurile autorităţii publice pentru a desfăşura
activităţi de cercetare sau alte activităţi neinterzise de lege în interes personal.
A fost incalcat pr. Profesionalismul,pn ca:
Funcţionarul public are obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu responsabilitate,
competenţă, eficienţă, promptitudine şi corectitudine, dar acesta , in timpul orelor de program, s-
a ocupat de elaborarea si redactarea lucrarilor anuale.
Funcţionarul public este responsabil pentru îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu faţă de
conducătorul său nemijlocit, faţă de conducătorul ierarhic superior şi faţă de autoritatea publică.

Test nr. 3

I.Cultura juridică în activitatea profesională a juristului


1.1.Determinaţi conceptul şi structura culturii juridice .3p.
Cultura juridică este o varietate a culturii generale, care constă în posedarea cunoştinţelor
juridice cu privire la realitatea juridică a societăţii şi în valorizarea dreptului. Lato sensu, cultura
juridică înglobează toate valorile juridice create şi acumulate în societate (de ex. legislaţie,
doctrină, tehnică juridică, practică juridică, etc.). Stricto sensu, cultura juridică este cultura
individuală ce înglobează cunoştinţe juridice temeinice şi aprecieri juridice adecvate, precum şi
comportament licit.
Cultura juridică- totalitatea cunostintelor si aptitudinilor formate pe baza principiilor
morale individuale si profesionale
În doctrină sânt evidenţiate elementele culturii juridice: dreptul, conştiinţă juridică,
legalitatea, ordinea legală, activitatea legală a subiecţilor de drept, raporturile juridice.
Cultura juridică poate fi examinată ca un sistem constituit din subsisteme, după cum
urmează:
 cultura conştiinţei juridice implică intuiţia juridică, ce permite de a distinge admisibilul
de inadmisibil, cunoştinţele, reprezentările şi convingerile juridice;
 cultura conduitei licite implică orientări juridice adecvate, un anumit nivel de activism
juridic, care-i permit individului să acumuleze şi să valorifice cunoştinţe şi deprinderi
juridice;
 cultura legiuitorului implică cultura legiferării;
 cultura justiţiabilului implică cultura actului de justiţie;
 cultura subiecţilor de aplicare a dreptului implică cultura activităţii de aplicare a
dreptului de către organele competente ale statului.
Conţinutul culturii juridice este format din:2
 comportamentul de fapt cu caracter juridic al personalităţii şi importanţa lui juridică;
 activitatea social-juridică;
 deprinderile spre comportamentul juridic (respectarea dreptului);
 atitudinea faţă de drept, alte fenomene juridice, conştientizarea importanţei sociale a
dreptului şi ordinii de drept, recunoaşterea unei atitudini respectuoase faţă de drepturile
altuia.

1.2.Analizaţi cultura juridică în activitatea profesională a juristului.5p.


Cultura profesional juridica constituie cultura juridica a juristilor.Presupune un sistem de
cunostinte professional juridice,deprinderi si indatoriri ce caracterizeaza nivelul dezvoltarii
juridice a persoanei realizat in procesul exercitarii functiilor de lucru in stricta conformitate cu
legea. Cultura juridica in activitatea profesionala a juristului include:
1.informarea juridica-cunoasterea legislatiei si a posibilitatilor stiintei juridice,cunoasterea
normelor de drept.Cel ce nu cunoaste legea nu poate so aplice,sa apere drepturile si libertatile
persoanei.
2.convingerea in necesitatea si folosul social al dreptului,adica a legilor si altor acte
normative.Juristul trebuie sa aiba o atitudine respectuoasa fata de drept
3.capacitatea de a folosi instrumentul juridic- un jurist trebuie sa respecte legea, sa isi
indeplineasca datoria profesionala, sa poata apkica orice tehnica novatoare.
La fel cultura juristului inclue responsabilitatea,calitatile etico-profesionale, cunostintele
generale etc.
1.3.Expuneţi-va asupra ideii cultura juridică ca valoare a deontologiei juridice.7.
Valoarea deontologiei juridice este parte componenta a culturii juridice

II.Principiile deontologiei profesionale


2.1.Identificati si caracterizati pricipalele principii caracteristice eticii profesionale a
juristului.3.p

2
Andrei Negru, Victor Zaharia, Teoria generală a dreptului şi statului în definiţii şi scheme, Chişinău, 2009,op.cit.
p.181.
Integritatii profesionale
Independentei
Impartialitatii
Loialitatii
Confidentialitatii
Legalitatii

2.2.Comparati principiile specifice eticii profesionale a avocatului cu cele ale


judecatorului, stabilind asemanări și deosebiri.5.p
AVOCAT
Independenta
(1) Exercitand profesia de avocat, fiecare este obligat sa intreprinda masuri corespunzatoare
pentru a asigura independenta si libertatea de exercitare a profesiei. Multitudinea indatoririlor
care ii revine avocatului impune din partea acestuia o independenta absoluta, libera de orice
influenta, chiar si de influenta derivata din propriile sale interese sau datorita influentelor din
partea tertelor persoane.
(2) Astfel, avocatul trebuie sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze de a nu
neglija etica sa profesionala.
2. Increderea si integritatea morala
(1) Relatiile dintre avocat si client sunt bazate pe onestitate, probitate, echitate, corectitudine,
sinceritate si confidentialitate.
(2) Responsabilitatea avocatului include in sine atat comportamentul acestuia in exercitarea
profesiei cat si in afara ei.
3. Confidentialitatea
Natura misiunii avocatului este prezumata de a fi depozitarul secretelor clientilor sai si al
comunicarilor confidentiale, fiind un drept si o datorie fundamentala a avocatului.
Obligatia de a pastra secretul profesional este absolut si nelimitat in timp.
Obiectul secretului profesional il constituie chestiunile cu care o persoana s-a adresat dupa
asistenta juridica, esenta consultatiilor oferite de avocat, procedeele de strategie si tactica a
apararii sau reprezentarii, datele privind persoana care s-a adresat dupa asistenta si alte
imprejurari care rezulta din activitatea profesionala a avocatului.
Obiectul confidentialitatii se extinde asupra tuturor activitatilor avocatului si asociatilor biroului.
Nici o presiune a unei autoritati publice sau de alta natura nu-l poate obliga pe avocat sa divulge
secretul profesional, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege sau pentru a intenta o actiune
ori pentru a asigura apararea in cadrul unui litigiu dintre avocat si client.
4. Incompatibilitati
Profesia de avocat in Republica Moldova este incompatibila cu:
a) oricare functie retribuita, cu exceptia functiilor legate de activitatea stiintifica si didactica,
precum si de activitatea in calitate de arbitru al judecatii arbitrale (arbitrajului);
b) activitatea de intreprinzator;
c) activitatea de notar.
5. Publicitatea personala
(1) Avocatului i se interzice sa faca publicitate, direct sau indirect, activitatii sale profesionale.
(2) Interdictia specificata nu se aplica in cazul cind in publicatiile informationale, in formularele
oficiale, pe plicuri, in cartile de vizita si pe Internet se contin date despre avocat.
(3) Oficiul avocatului nu poate fi amplasat in incinta cladirilor in care functioneaza organele de
ancheta, procuratura, instantele de judecata, instantele de judecata, precum si la domiciliul
acestuia.
1. Colegialitatea
(a) Colegialitatea impune ca relatiile bazate pe incredere, spre interesul clientului si pentru a
evita atat procesele inutile, cat si orice compartiment succesibil sa afecteze reputatia profesiei.
Colegialitatea nu poate fi in contradictie cu interesele avocatilor si interesele clientului.
(b) Avocatul este obligat sa manifeste fata de orice coleg avocat un comportament colegial si
loial.

JUDECATOR

 independenţa,
 imparţialitatea,
 integritatea,
 profesionalismul,
 corectitudinea,
 colegialitatea,
 confidenţialitatea şi transparenţa.

2.3. Soluţionaţi speţa.7.p


Judecătorul Cujbă şi soţia sa au divorţat în 1996. După aceasta, judecătorul îi trimitea fostei soţii
scrisori şi mesaje în care o numea cu nume urîte, o ameninţa că va intenta acţiuni în judecată
împotriva ei, a acuzat-o de furt. De cîte ori o vedea în public, făcea gesturi obscene în adresa ei.
Alteori, stătea cu maşina perioade îndelungate în faţa casei ei, o urmărea, iar în timpul şedinţelor
de judecată conduse de el făcea declaraţii despre relaţia sa cu fosta soţie, caracterizînd-o foarte
urît.

1. Constituie comportamentul extrajudiciar, de după divorţ, al Judecătorului Cujbă o


încălcare a valorilor etice? Dar al normelor de etică a judecătorului? Care norme anume?
2. Ce restricţii sunt impuse unui judecătorului în cadrul disputelor familiale?
3. Ce sancţiune i-aţi aplica judecătorului, dacă este cazul?

Test nr. 4

I.Valori etice fundamentale


1.1.Determinaţi valorile fundamentale şi valorile deontologiei juridice. 3p.
Valorile fundamentale sunt : binele , dreptatea , omenia , iubirea , aprecierea , dreptatea,
experienta de viata,sinceritatea,prietenia etc.
Acestea sunt valorile care stau la baza celorlalte valori si care stau la baza construirii omului .
Orice om are la baza aceste lucruri...
Valori deontologice: respect collegial, solidaritate,experienta profesionala, professionalism,
justitie si adevar
1.2.Analizaţi valorile juridice în sistemul de drept al Republicii Moldova. 5p.
Valorile juridice (dreptatea, justiţia, legalitatea, constituţionalitatea, independenţa, egalitatea în
drepturi, conştiinţa civică, drepturile, libertăţile şi îndatoririle cetăţeneşti etc.) reglementează
relaţia individului cu ordinea de drept, cu instituţiile juridice. Ele reflectă respectarea drepturilor
şi libertăţilor cetăţeneşti, drepturile şi libertăţile omului, precum şi obligaţiile individului într-un
stat de drept.
1.3.Argumentaţi necesitatea integrării valorilor etice în activitatea profesională
juridică.7p.

II.Reglementarea deontologică a activității judecătorești


2.1.Identificați și caracterizați conținutul principalelor reglementări deontologice a
profesiei de judecator.3p.
Codul de etică şi de conduită profesională al judecătorului reprezintă un set de principii şi
norme de conduită pentru judecători, pe care aceştia trebuie să le respecte în timpul
exercitării atribuţiilor de serviciu şi în afara acestora.

principiile de etică şi conduită profesională pentru judecători,care sunt:

 independenţa,
 imparţialitatea,
 integritatea,
 profesionalismul,
 corectitudinea,
 colegialitatea,

confidenţialitatea şi transparenţa. Judecătorul nu trebuie să facă comentarii publice, inclusiv


în mijloacele de informare în masă, pe marginea cauzelor aflate pe rol în instanţă pînă la intrarea
în vigoare a hotărîrilor adoptate. Judecătorul îşi poate exprima opinia prin declaraţii publice,
realizîndu-şi dreptul la replică, pentru a infirma oricare afirmaţie falsă sau defăimătoare, inclusiv
publicată în mijloacele de informare în masă, la adresa sa. În cazul cînd va face declaraţii
publice, se va conduce de criterii de rezonabilitate şi măsură. Iar în comunicarea dintre judecător
şi mass-media se va ţine cont de: prezumţia nevinovăţiei, viaţa şi demnitatea persoanei, libertatea
presei, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, eficienţa şi confidenţialitatea procesului
judiciar.
2.2.Comparați prevederile normelor interne cu prevederile normelor internaționale la
capitolul reglementării deontologice a activității judecatoresti, identificînd asemănări și
deosebiri. 5p
1) INDEPENDENŢA

Principiul: Independenţa justiţiei este premisa statului de drept şi o garanţie fundamentală a


procesului echitabil. În consecinţă, judecătorul va apăra şi va servi ca exemplu de independenţă a
justiţiei, atât sub aspect individual, cât şi sub aspect instituţional. Sunt trei condiţii minime pentru
independenţa justiţiei:
(a) Siguranţa funcţiei: de exemplu, mandatul judecătorului, indiferent că este pe viaţă, sau până
la vârsta pensionării, sau pe durată determinată, trebuie să fie protejat faţă de amestecul arbitrar
sau discreţionar al executivului sau a altei autorităţi competente în procedura de numire.
(b) Siguranţa financiară: de exemplu, dreptul la salariu şi cel la pensie sunt stabilite prin lege şi
nu pot fi subiect al unor intervenţii arbitrare din partea executivului într-o manieră care ar putea
afecta independenţa justiţiei. existenţa mai multor scheme de remunerare poate îndeplini la fel de
bine cerinţa siguranţei financiare, dacă se protejează esenţa acestei condiţii.
(c) Independenţa instituţională: Nicio forţă din exterior nu poate fi abilitată să se amestece în
chestiunile ce ţin direct şi imediat de atribuţiile de judecată, cum ar fi de exemplu repartizarea
judecătorilor, organizarea şedinţelor de judecată şi programarea dosarelor spre soluţionare. Deşi
trebuie să existe anumite relaţii instituţionale între puterea judecătorească şi executiv, aceste
relaţii nu trebuie să afecteze libertatea justi- ţiei de a soluţiona cazuri individuale şi de a garanta
respectarea legii şi a valorilor constituţionale
impartialitate
Curtea Europeană a explicat că există două aspecte ale cerinţei de imparţialitate. În primul rând,
instanţa trebuie să fie imparţială din punct de vedere subiectiv, adică niciun membru al instanţei
nu ar trebui să aibă prejudecăţi sau să fie părtinitor. Imparţialitatea personală trebuie prezumată,
cu excepţia cazului în care există dovezi ce indică contrariul. În al doilea rând, instanţa trebuie să
fie imparţială şi din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanţii suficiente pentru a
exclude orice îndoială legitimă în această privinţă.32 Potrivit acestui test, trebuie stabilit dacă,
indiferent de conduita personală a judecătorului, există fapte verificabile ce pot da naştere la
îndoieli cu privire la imparţialitatea sa. În această privinţă, chiar şi aparenţele sunt importante.
Ceea ce este în joc, e încrederea pe care instanţele dintr-o societate democratică trebuie să o
inspire populaţiei,
Integritatea
Judecătorul trebuie să se comporte întotdeauna, şi nu numai în exercitarea atribu- ţiilor de
serviciu, în mod onorabil şi demn de funcţia sa; să nu se facă vinovat de fraude, înşelăciune şi
falsuri; să fie bun şi virtuos în comportament şi în caracter.
ETICHETA
Judecătorul trebuie să ducă o viaţă exemplară şi în afara instanţei, cât şi în interiorul acesteia.
a. Judecătorul nu va participa la soluţionarea unei cauze în care un membru al familiei sale
reprezintă o parte la proces sau are vreo legătură oarecare cu procesul.
Egalitatea
Competenta si straduinta
Competenţa în îndeplinirea atribuţiilor judecătoreşti necesită cunoştinţe juridice, deprinderi
practice, aprofundare şi pregătire
Străduinţa (diligenţa) - examinarea în mod calm, luarea deciziilor în mod imparţial şi
îndeplinirea atribuţiilor cu celeritate sunt toate aspecte ale străduinţei judecătoreşti. Străduinţa
mai cuprinde şi eforturile de a aplica legea în mod imparţial şi dezinteresat şi de a preveni abuzul
de drept. Capacitatea de a da dovadă de străduinţă în îndeplinirea atribuţiilor judecătoreşti poate
depinde de volumul de lucru, de existenţa resurselor necesare

2.3. Soluţionaţi speţa.7p


Fiica judecătorului Moşan de la Curtea de Apel Cahul a fost exmatriculată de la
Universitatea Privată din Cahul pentru absenţe nemotivate. Examinînd un dosar în care
parte în litigiu era Universitatea Privată, judecătorul Moşan, prin diverse argumente, a
convins membrii completului de judecată de la Curtea de Apel Cahul să ia o hotărîre
împotriva Universităţii Private, astfel dorind să se răzbune pentru exmatricularea fiicei.
Judecătorii din complet nu cunoşteau despre faptul exmatriculării fiicei lui Moşan.
1. Comentaţi acţiunile judecătorului.
2. Ce principii deontologice a încălcat judecătorul.

Test nr. 5

I. Conceptul deontologiei juridice,


1.1.Determinaţi obiectul de studiu al deontologiei juridice şi determinaţi
metodele de studiere. 3p.

1.2.Stabiliţi scopul şi analizaţi sarcinile deontologiei juridice.5p


1.3.Argumentaţi necesitatea studierii disciplinei deontologiei juridice. 7p.

II. Principiile etico-profesionale ale avocatilor


2.1.Identificati si caracterizati principalele principii etico-profesionale ce caracterizeza
activitatea din domeniul avocaturii.3p.
2.2.Comparati principiile impuse spre respectare avocatilor cu principiile impuse spre
respectare executorilor judecătorești.5.p
Activitatea executorului judecătoresc este guvernată de principiile independenţei profesionale,
respectării legilor, probității, confidenţialității, eficacității şi perseverenţei în exercitarea
profesiei.
Principiul independenței profesionale obligă executorul judecătoresc să își îndeplinească
atribuțiile profesionale liber de orice influențe, să evite orice împrejurări și factori obiectivi sau
subiectivi, care ar prejudicia independenţa sa sau ar aduce atingere principiilor de etică
profesională.
Principiul respectării legilor obligă executorul judecătoresc să-și îndeplinească atribuțiile
în strictă conformitate cu prevederile legale.
Principiul probității și eficacității obligă executorul judecătoresc la îndeplinirea corectă şi
în timp util a atribuţiilor profesionale.
Principiul confidențialității obligă executorul judecătoresc să păstreze secretul profesional,
cu excepţia dispoziţiilor legale sau statutare contrare. Această obligaţie nu este limitată în timp.
Principiul perseverenței obligă executorul judecătoresc să dea dovadă de insistență și
tenacitate în îndeplinirea atribuțiilor sale, cît și în sporirea pregătirii sale profesionale.
2.3.Soluţionaţi speţa.7p

Judecătorul Beşleaga a prezidat în peste 32 de procese, dintre care 21 penale şi 11 civile. În


fiecare caz, una din părţi a fost reprezentată de un avocat, cu care înainte de a fi numit judecător,
Beşleaga a fost coproprietar al unui birou asociat de avocaţi şi continua să fie coproprietar al
clădirii în care se afla biroul. Judecătorul Beşleaga nu a informat părţile despre relaţiile
financiare cu acel avocat, si nici nu s-a autorecuzat în aceste procese.

1. Cum ar fi trebuit să procedeze judecătorul, cînd anume şi în ce mod?


2. Ce prevedere legală şi etică a fost încălcată de către judecătorul respectiv?
3. Urmează oare hotărîrile emise de judecător casate şi dosarele reexaminate de un alt
judecător?

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-6p.= 5;


5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA


APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 6
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______ grupa
________ Facultatea Drept _

Deontologia juridică: istorie şi actualitate.


1. Relataţi evoluţia deontologiei juridice în Republica Moldova. 3p.
2. Stabiliţi coraportul dintre etică-morală-deontologie-drept-lege.5p.
3. Argumentaţi importanţa deontologiei juridice în condiţiile statului de drept.7p.

Responsabilitatea juristului
2.1. Relatați despre responsabilitate din punct de vedere al eticii profesionale.3p.
2.2. Găsiți asemănări și deosebiri între responsabilitate și răspundere.5p
2.3. Soluţionaţi speţa.7p

Preşedintele judecătoriei Tulcea judecătorul Chistruga, fiind în relaţii amoroase cu grefiera sa


Svetlana Toma, a examinat cererea de divorţ a acesteia, acordîndu-i custodie asupra celor doi
copii ai săi şi obligîndu-l pe dl Toma să plătească pensie alimentară lunară. Judecătorul
Chistruga ştia că unul din copii acestora este de fapt copilul său biologic.

1. Comentaţi comporatmentul judecătorului Chistruga.


2. Ce prevedere legală şi etică a fost încălcată de către judecătorul respectiv?
3. Cum trebuie să procedeze Consiliul Superior al Magistraturii în acest caz?
4. Credeţi că urmează să fie anulată hotărîrea judiciară respectivă şi cauza transmisă spre
reexaminare?

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-6p.= 5;


5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA


APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 7
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______ grupa
________ Facultatea Drept _

I. „Etica”, „morală » „deontologie”, ,,deontologie juridică »-delimitări


conceptuale: istorie-contemporanietate

1.1.Definiţi conceptul de etica, morală, deontologie, deontologie juridică.3p.


1.2.Determinaţi şi analizaţi domeniile eticii juridice.5p.
1.3.Argumentaţi ideea: ,,are nevoie societatatea de etică juridică?. 7p.

II.Principiile deontologiei profesionale


2.1.Explicați noțiunea de integritate ca particularitate a calitatii profesionale. 3.p
2.2.Deosebiti integritatea de independenta ca calitati indispensabile statutului de
judecator.5.p
2.2.Soluţionaţi speţa.7.p
Procurorul unei Procuraturi din Chişinău a plecat în deplasare, cu şoferul procuraturei şi maşina
de serviciu, la nordul Moldovei. La întoarcere, s-a oprit în satul său de baştină din raionul
Drochia, unde şi-a vizitat părinţii timp de 3 ore. De acolo, si-a încărcat maşina cu produse
alimentare pentru propriile necesităţi şi s-a întors la Chişinău.

1. A încălcat oare procurorul vreo normă etică, comentați răspunsul.

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-6p.= 5;


5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________


UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 8
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______ grupa
________ Facultatea Drept _

I. Probleme generale ale deontologiei juridice


1.1. Identificaţi problemele etice şi deontologice ale profesiei juridice în Republica
Moldova. 3.p
1.2. Analizaţi problemele actuale etico-deontologice evidenţiate în activitatea
organelor de drept ale Republicii Moldova. 5p.
1.3. Expuneâi-vă asupra funcţionalităţii codurilor deontologice a profesiei juridice
din Republica Moldova.7.

II. Normele deontologice ale procurorului.


2.1.Determinaţi normele deontologice internaţionale şi naţionale (scrise şi nescrise) privind
deontologia şi etica procurorului.3p.
2.2.Analizaţi importanţa respectării standardelor deontologiei şi eticii procurorului în activitatea
de procuror.5p
2.3.Soluţionaţi speţa.7.p
Marin Sirbu, functionar public, participa la o emisiune televizata, avind ca tema de discutii
“Salarizarea functionarilor publici”. Fiind nemultumit atit de functia pe care o ocupa si de
activitatile pe care trebuie sa le desfasoare, cit si de salariul pe care-l are, acesta incepe sa-si
impartaseasca nemultumirile si frustrarile, plingindu-se de multi colegi care nu muncesc, dar
care sunt mai bine remunerati, intrucit acestia detin functii imprtante de conducere in diverse
partide politice. Ce norme deontologice a incalcat Marin Sirbu?

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-6p.= 5;


5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei ________________
Test nr. 9
Pentru examen la Deontologia juridică _ Anul _______ grupa
________ Facultatea Drept _

I. Conştiinţa şi cultura juridică


1.1. Determinaţi coraportul dintre cultura juridică şi conştiinţa juridică.3p.
1.2.Analizaţi ideea-,,formarea profesională continuă »-factor important al conştiinţei
juridice.5p.
1. 3. Expuneţi-vă asupra modului de formare a conştiinţei juridice în procesul
profesional.7p.

II.Etica şi deontologia avocatului


2.1.Identificaţi principiile de etică profesională a avocatului, numiţi standardele internaţionale şi
naţionale privind deontologia şi etica avocatului.3p.
2.2.Expunei-vă asupra structurii şi conţinutului codului deontologic al avocatului.5p.
2.3.Soluţionaţi speţa.7.p
Judecătoarea Olga Roibu a condamnat un inculpat la pedeapsă cu închisoare, iar apoi l-a
eliberat condiţionat de pedeapsă. Ulterior, după eliberarea acestuia, judecătoarea Roibu s-a
implicat într-o relaţie intimă cu el.

1. Caracterizaţi comportamentul dnei Roibu.


2. Credeţi că judecătoarea a încălcat careva principii ale deontologiei judiciare?
3. Credeţi că un astfel de comportament influenţează imaginea justiţiei în ochii
justiţiabililor? Cum anume?

Baremul:30 p. = 10; 29p.- 26p.= 9; 25p.-21p.= 8; 20p.-15p.= 7; 14p.-10p.= 6; 9p.-6p.= 5;


5p.-3p.= 4; 2p.=3; 1p.=2; 0p.=1.

„ ____ ” ____________ 2015____ Examinator _____________