PENDULAȚIILE, REGIMURILE TRANZITORII

ȘI DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ
A PARAMETRILOR MAŞINII SINCRONE
 PROIECT DE DIPLOMĂ
Pendulațiile, regimurile tranzitorii și determinarea experimentală
a parametrilor maşinii sincrone

CUPRINSUL LUCRĂRII

CAPITOLUL 1 - MAŞINA SINCRONĂ. CHESTIUNI GENERALE / 4

1.1. Introducere / 4
1.2. Tipurile constructive ale maşinii sincrone / 4
1.2.1. Rotorul cu polii aparenţi / 6
1.2.2. Rotorul cu poli înecaţi / 8
1.3. Principiul de funcţionare al maşinii sincrone şi domeniile
de aplicare ale acesteia / 9
1.4. Teoria tehnică a maşinii cu poli aparenţi / 10
1.5. Puterea şi cuplul electromagnetic la maşina sincronă / 14
1.6. Funcţionarea în regim de motor a maşinii sincrone / 20
1.6.1. Ecuaţiile motorului sincron de funcţionare / 22

CAPITOLUL 2 - PENDULAŢIILE MAŞINII SINCRONE / 25

2.1. Natura pendulaţiilor maşinii sincrone / 25

2.2. Modelul mecanic al oscilaţiilor libere / 26
2.3. Încărcarea bruscă în sarcină a maşinii sincrone / 28
2.4. Rolul înfăşurării de amortizare / 29
2.5. Ecuaţia cuplurilor / 30

CAPITOLUL 3 - REGIMURILE TRANZITORII

ALE MAŞINILOR SINCRONE / 32

3.1. Noțiuni generale / 32

3.2. Regimul tranzitoriu de scurtcircuit trifazat brusc
şi permanent al generatorului sincron / 32

2
 PROIECT DE DIPLOMĂ
Pendulațiile, regimurile tranzitorii și determinarea experimentală
a parametrilor maşinii sincrone

3.2.1. Scurtcircuitul trifazat brusc în prima

poziţie caracteristică ( 0  0 ) / 34

3.2.2. Scurtcircuitul brusc trifazat în

a doua poziţie caracteristică (  0   om ) / 40
3.3. Reactanţele supratranzitorii şi tranzitorii / 42

CAPITOLUL 4 - DETERMINAREA EXPERIMENTALĂ A

PARAMETRILOR MAŞINII SINCRONE / 45

4.1. Valoarea nesaturată a reactanţei sincrone longitudinale / 45

4.2. Determinarea reactanţelor X d şi X q prin metoda alunecării / 47
4.3. Determinarea reacţiei de scăpări X  / 48
4.4. Determinarea reactanţelor longitudinale
şi transversale supratranzitorii / 49
4.5. Determinarea rezistenţei şi reactanţei homopolare / 50
4.6. Încercările experimentale ale maşinii sincrone / 51

CAPITOLUL 5 – CONCLUZII / 64

BIBLIOGRAFIE / 67

3
 PROIECT DE DIPLOMĂ
Pendulațiile, regimurile tranzitorii și determinarea experimentală
a parametrilor maşinii sincrone

CAPITOLUL 1

MAŞINA SINCRONĂ. CHESTIUNI GENERALE

Maşina sincronă este o maşină de c.a. destinată pentru a funcţiona cu viteză

constantă, așa-numita viteză de sincronism care se definește în funcţie de frecvenţa
reţelei de alimentare „f ” şi în funcţie de numărul perechilor de poli „p” ai maşinii
prin relaţia următoare:
60  f
n [ rot / min] (1.1)
p

1.2. Tipurile constructive ale maşinii sincrone

Masina sincrona are doua variante constructive. Prima este normala, unde rotorul este
folosit ca si inductor iar statorul ca indus, iar cea de-a doua constructie este inversa, in
cazul careia indusul este rotorul iar inductorul este statorul

Tipurile constructive ale rotorului maşinii sincrone sunt:

– cu poli înecaţi (ca în fig. 1.1.-a);
– cu poli aparenţi (ca în fig.1.1.-b).

a) b)
Fig. 1.1. Tipuri constructive ale rotorului maşinii sincrone

Viteza de rotaţie dorite a maşinii dictează alegerea unuia sau a celuilalt tip
constructiv.

4
 PROIECT DE DIPLOMĂ
Pendulațiile, regimurile tranzitorii și determinarea experimentală
a parametrilor maşinii sincrone

1.3. Principiul de funcţionare al maşinii sincrone

şi domeniile de aplicare ale acesteia

Pentru generatorul sincron având inductorul interior, în construcţie normală,

cu ajutorul unui motor primar de antrenare se imprimă rotorului o mişcare de
rotaţie. Datorită acestei rotații, polii inductorului trec succesiv și alternând ca
polaritate prin faţa spirelor bobinajului statoric, bobinaj care este fix. Astfel, spirele
indusului vor fi străbătute de către un flux alternativ, variabil în timp. Conform legii
lui Faraday, în bobinajele indusului se vor induce t.e.m. alternative și va apărea un
câmp magnetic învârtitor.
Pentru regimul de motor, principiul de funcţionare poate fi explicitat astfel:
când se conectează bobinajul indusului unui generator sincron trifazat cu o maşină
identică, în statorul acesteia va apărea un câmp magnetic învârtitor. În acest câmp
învârtitor se găsesc polii inductori alimentați de la o sursă exterioară în curent
continuu. Se cunoaște faptul că o bobină care se poate roti liber prin intermediul
lagărelor și rulmenților într-un câmp magnetic şi care se alimentează de la o sursă
din exterior se va poziţiona astfel încât să îmbrăţişeze un maxim de flux magnetic.
Maşina sincronă are o răspândire mare printre maşinile electrice. Folosită ca
și generator sincron de curent alternativ trifazat (mai poartă numele de alternator)
la frecvenţă de 50 Hz.

1.5. Puterea şi cuplul electromagnetic la maşina sincronă

puterea şi cuplul electromagnetic posedă câte două componente, dintre care

una este principală şi una este secundară.
- O componentă principală (sau fundamentală) va depinde de fluxul de
excitaţie al mașinii;

5
 PROIECT DE DIPLOMĂ
Pendulațiile, regimurile tranzitorii și determinarea experimentală
a parametrilor maşinii sincrone

- O componentă secundară care variază proporţional cu pătratul tensiunii de

alimentare a mașinii; această componentă este doar pentru cazul maşinii având poli
aparenţi.

(1.33)

1.6. Funcţionarea în regim de motor a maşinii sincrone

Ca şi orice altă maşină electrică şi maşina sincronă este reversibilă, adică o

aceeaşi unitate poate să funcţioneze atât în regim de generator, cât şi în regim de
motor, în funcţie de modul de alimentare (cu energie mecanică sau cu energie
electrică).
În orice maşină electrică de tip trifazat, cuplul electromagnetic este produs ca
urmare a interacţiunii dintre armătura indusului care posedă înfăşurări prin care ia
naștere un curent electric şi fluxul magnetic inductor care străbate această armătură.
Motorul sincron nu are cuplu de pornire, însă, dacă printr-un procedeu
oarecare el este antrenat până la viteza sa de sincronism, atunci acesta poate să
dezvolte cuplu activ.

CAPITOLUL 2

PENDULAŢIILE MAŞINII SINCRONE

2.1. Natura pendulaţiilor maşinii sincrone

La generatoarele sincrone care funcţionează în paralel, antrenate de maşini cu

piston de orice fel (maşini cu abur, motoare cu ardere internă), sau la motoarele
sincrone încărcate prin intermediul unor maşini având cuplu rezistent neuniform
(pompe cu piston), apar fenomene speciale, deoarece cuplul exercitat de maşina

6
 PROIECT DE DIPLOMĂ
Pendulațiile, regimurile tranzitorii și determinarea experimentală
a parametrilor maşinii sincrone

primară, sau de maşina antrenată, nu este constant în timp, ci variază periodic după o
lege oarecare, cu o perioadă determinată, în jurul unei valori medii diferite de zero. În
mod evident, acest lucru nu se întâmplă dacă generatorul este antrenat de o turbină.
Pendulările maşinii sincrone datorate neuniformităţii cuplului de antrenare
(ne referim de a cum înainte numai la generatoare) se numesc oscilaţii forţate.
2.2. Modelul mecanic al oscilaţiilor libere

Presupunem un generator sincron funcţionând în paralel cu o reţea liniştită, de

putere infinită. Dacă vom mări cuplul la arborele motorului primar, generatorul va
dezvolta un cuplu electromagnetic mai mare, adică va creşte proporţional unghiul .
Trecerea de la un anumit cuplu M 1 (respectiv de la o sarcină corespunzătoare
unghiului 1) la un alt cuplu M2 (respectiv 2) nu se face însă în mod continuu şi
liniştit. Fenomenele ce se produc pot fi lămurite cu ajutorul modelului mecanic din
fig. 2.1. Aici R1 este punctul conductor, în care este concentrată masa mr a tuturor
părţilor în rotaţie. S este punctul condus, legat elastic de punctul conducător R1 cu
ajutorul unui resort – şi se învârte cu o viteză unghiulară riguros constantă.

2n s
s  (2.3)
60

Fig. 2.1. – Diagrama de fazori a motorului sincron

Puterea sincronizantă face posibilă păstrarea sincronismului când intervin

variaţii în valoarea cuplului motorului primar, sau când sarcina unui generator creşte

7
 PROIECT DE DIPLOMĂ
Pendulațiile, regimurile tranzitorii și determinarea experimentală
a parametrilor maşinii sincrone

brusc. Tot ea este aceea care permite intrarea în sincronism la cuplarea unui
generator care se aduce foarte aproape de viteza de sincronism.

2.4. Rolul înfăşurării de amortizare

În amortizarea oscilaţiilor un rol foarte important este jucat de către

înfăşurările de amortizare.
De aceea, în circuitul de amortizare se induce o tensiune electromotoare ,care
produce în circuitul de amortizare curenţi care intră în acţiune reciprocă cu fluxul
,producând cupluri de amortizare la arborele generatorului (curenţii se opun cauzei
care i-a produs, conform principiului enunţat de Lentz).

2.5. Ecuaţia cuplurilor

În regimul oscilaţiilor pendulare, libere şi forţate intervin următoarele cupluri:

a) Cuplul electromagnetic mediu Mm, care este rezistent pentru arborele
generatorului sincron şi se consideră, în mod convenţional, pozitiv.
b) Cuplul de mers în gol M0, necesar acoperirii pierderilor de mers în gol (tot
pozitiv).
c) Cuplul sincronizant (elastic) Ms, corespunzător puterii sincronizante P s,
care se opune ieşirii din sincronism:

(2.6)

d) Cuplul dinamic (de acceleraţie);

e) Cuplul de amortizare, prin curenţi induşi în barele de amortizare;
f) Cuplul motor activ.

8
 PROIECT DE DIPLOMĂ
Pendulațiile, regimurile tranzitorii și determinarea experimentală
a parametrilor maşinii sincrone

CAPITOLUL 3

REGIMURILE TRANZITORII ALE MAŞINILOR SINCRONE

3.2. Regimul tranzitoriu de scurtcircuit trifazat brusc

şi permanent al generatorului sincron

Acest regim face parte din categoria fenomenelor tranzitorii produse într-o
maşină electrică din cauza variaţiei energiei câmpurilor sale magnetice.
Studiul se face pentru o singură fază, concluziile fiind valabile şi pentru
celelalte faze, în cazul scurtcircuitului trifazat simetric.

3.2.1. Scurtcircuitul trifazat brusc în prima poziţie caracteristică ( 0  0 )

În momentul scurtcircuitului fluxul inductor util, care străbate bobina

echivalentă a fazei AX fiind nul înseamnă că axa polilor coincide cu planul bobinei.

b) curent stabil de scurtcircuit a) curentul de scurtcircuit brusc

Componentele circuitului de scurtcircuit brusc

9
 PROIECT DE DIPLOMĂ
Pendulațiile, regimurile tranzitorii și determinarea experimentală
a parametrilor maşinii sincrone

Cele trei regimuri importante ale scurtcircuitului trifazat:

– regimul supratranzitoriu;
– regimul tranzitoriu;
– regimul permanent de scurtcircuit.

3.2.2. Scurtcircuitul brusc trifazat în a doua poziţie caracteristică (  0   om )

Scurtcircuitul apare în momentul când fluxul inductor prin spirele fazei A-X
atinge valoarea maximă, ceea ce înseamnă că axa polilor este perpendiculară pe
planul bobinei .
3.3. Reactanţele supratranzitorii şi tranzitorii
La scurtcircuitul brusc t.e.m. produsă de fluxul principal este constantă, deci
saltul curentului se explică prin variaţia reactanţelor generatorului sincron.
În primul moment al scurtcircuitului, fluxul de reacţie al indusului parcurge
în serie trei reluctanţe:
– reluctanţa statorului şi a întrefierului
– reluctanţa fluxului de scăpări al înfăşurării de amortizare
– reluctanţa fluxului de scăpări al înfăşurării de excitaţie

10