Sunteți pe pagina 1din 56

1.Actionarea masinilor.Echipamente de forta .

Tipurile si
caracteristicile lor principale.
Masinile de construtii folosesc:
MAI – masini cu aerede interne
ME- masini electrice
MA – masini hidraulice
M - combinate
MH – comprimate
Dintre motoarele cu ardere interna cele mai folosite sunt
motoarele DIESEL si cu BENZINA.
Dintre MAI cel mai des se foloseste DIESEL, 1% revine
motoarelor ce benzina.
Avantajele motoarelor DIESEL:
- Mai econome
- Moment de torsiune inalt
- Rezistenta la suprasolicitari
- Nu au nevoie de un system suplimentar de energie.
Dezavantaje:
- Problem la pornire pet imp de iarna
- Produce zgomot si vibratie
- Sensibil la solicitari dinamice in gol
Avantajele motoarelor BENZINA:
- Dezavantajele DIESEL
Dezavantajele:
- Avantaje DIESEL
- Mai repede se strica (3-4 ori)
Avantajele motoarelor cu ardere interna:
- Sunt autonome
Dezavantajele:
- Poluiaza mediul
- Randament scazut (max 37%).
Motoarele Electrice: cu current alternative si continuu
Curent alternative Avantajele:
- O resursa de functionare nilimitata
- Moment de torsiune inalta pe toata limita de viteza
- Posibilitatea functionarii la temperature extreme -200
- Randament inalt (97%)
Dezavantajele:
- Imposibilitatea functionarii in mediul umed
- Imposibilitatea reglarii turatiilor
- Necesita un soc mecanic la pornire
Avantaje – curent continuu
- Pornire si reglare lina a turatiilor
- Au un moment de torsiune inalt
Dezavantaje:
- Termen de exploatare limitat
- Au nevoie de redresor pentru transformarea energiei
- Randament mai scazut
- Periculos pentru om
Avantajele motoarelor electrice:
- Posibiliatea functionarii la temperature estreme
- Randament si moment de torsiune inalt
- Practice ecologice
Dezavantajele:
- Pot functiona in apropierea retelelor electrie
- Sunt foarte periculoase pentru om
- Au greutate excesiva.

Masina- dispozitv menit sa transforme energia, forta, viteza…


cu scopul de a usura sau inlatura munca omului. Orice masina
este compusa din unu sau mai multe mecanisme. Mecanismul
este o totalitare de corpuri solide la care interactionarea duce la
transmiterea de energie, putere etc…
Fieecare masina de constructie este formata dupa o anumita
structura cu un numar stabil de componente:
-echipament de forta
-transmisie
-exponent de deplasare
-organ de lucru
-pupitru de comanda
-carcasa
Ca echipament de forta la masinile de construit se folosesc
motoarele cu ardere interna, electrice, hidraulice, combinate,
pneumatice.

MAI- benzina , aburi, reactive, diesel . ele sunt autonome,


puternice dar au randament scazut si polueaza mediul

ME – current alternativ, continuu . o resursa nemilitata de


functionare, moment de torsiune inalt de toata linia de viteza,
luctru la temperature extreme, randament inalt dare le nu
lucreaza in medii umede

2.Transmisiile masinilor.Clasificarea,destinatia,exemple de
transmisii.
Se numesc transmisii mecanismele destinate pn transmiterea
miscarilor sau rotatiilor.Factorii ce au determinat aparitia
transmisiile :
1.neconcordanta turatiilor izvoarelor de actionare,turatiilor
mecanismelor de executie,
2.transformarea miscarilor de rotatie in miscari
dute-vino,
3.schimbarea directiei de rotatie,
4.obtinerea diferitor moment de torsiune la rotatiile
motrice(arbori),
5.asigurarea unei securitati a muncii in unele cazuri specific.
Clasificarea transmisiilor.
Deosebim transmisii:
1. Mecanice-transmisii prin frecare,prin angrenare(prin roti
cu dinti,prin melc si prin lanturi)
2. Electrice
3. Hidraulice
4. Pneumatic
5. Combinate

transmisii prin frecare.


Se efectueaza cu ajutorul tavalucilor sau a rolelor.Aceste
transmisii au avantaje calitative,cum sunt forma simpla a
corpurilor de rulare si uniformitatea miscarii.Au insa si
dezavantaje privind actionarea asupra arborelor si lagarelor cu
incarcari mari,necesitatea folosirii unor dispositive speciale de
apasat rolele si exista pericolul distrugerii si a uzurii rapide a
suprafetelor de lucru.
3.Clasificarea masinilor de constructii in functie de diferite
criterii.
Masini de constr in ansamblu lor sunt divizate in o sfera de clase conform unor indicatori si anume:

 Tipul sau felul lucrarilor executate


 Dupa tipul echipamentului de deplasare
 Dupa tipul izvoarelor de actionare
 Dupa tipul sistemului de dirijare
 Dupa tipul caracterului functionarii si regimului de lucru
 Dupa gradul de universalitat
La rindul lor fiecare clasa se divizeaza in subclase sau subtipuri:

 Dupa tipul lucrarilor executate


1. Masini de transport
2. Masini de ridicat
3. Masini pn lucrari de terasament
4. Masini pn concasare,sortarea si spalarea materialelor de constructive
5. Masini pn efectuarea lucrarilor de forare
6. Masini pn prepararea si transportarea mortarelor si a betoanelor
7. Masini pn introducerea in pamint a pilonilor
8. Masini si instalatii pn fabricarea si confectionarea articolelor din beton armat
9. Instrumente mecanizate sau pn manopera

 Dupa tipul,felul echipamentelor de deplasare:


1. Cu sistem de deplasare pe senile
2. Cu sistem de deplasare pneumatic
3. Cu system de deplasare pe cale ferata
4. Cu sistem de deplasare pasitor
 Dupa tipul izvoarelor de actionare:
1. Motor cu ardere interna
2. Motor electric
3. Izvor de actionare combinat
 Dupa tipul sistemului de dirijare:
1. Cu dirijare mecanica,manuala
2. Mecanico-hidraulic
3. System electric de dirijare
4. System pneumatic
5. Hidraulice
6. System combinat de dirijare
 Dupa tipul caracterului de functionare si regimului de lucru:
1. Masini cu functionare ciclica(periodica)
2. Cu functionare continua(au o productivitate foarte mare)
4.Reductoare.Destinatia,tipurile.Prezentati schema unui
redactor.
Reductoarele servesc la majorarea momentului de torsiune care
vine de la motor, transmiterea lui organului de lucru al maşinii şi
reducerea vitezei de rotaţie a arborelui condus. Caracteristica de
bază a reductorului constă în raportul de transmitere u, care este
o valoare constantă pentru fiecare reductor aparte şi se
calculează prin formula:
𝑛𝑚 𝑀𝑐
U= 𝑛𝑐 =𝑀𝑚∗ƞ

unde: nm – frecvenţa de rotaţie a arborelui motorului;


nc – frecvenţa de rotaţie a arborelui condus
Mc – momentul de torsiune al arborelui condus;
Mm – momentul de torsiune al arborelui motorului;
ƞ – randamentul reductorului. Raportul de transmitere al
reductorului se poate calcula, folosind numărul de dinţi, prin
formula:
u=z2z4/z1z3
unde: z1, z2, z3, z4 – numărul de dinţi ai pinionului arborelui
conducător, ai roţii arborelui intermediar, ai pinionului arborelui
intermediar, roţii arborelui condus. În reductoare se folosesc în
general transmisii cu roţi dinţate, angrenaje cu melc, transmisii
prin lanţ
1-corpul
2-rulmenti
3-capac
4-arborele conducator
5,7-pinionul
6,8-roata
9-Dopul pt scurgerea uleiului
10-indicator de nivel al uleiului
5.Completele de masini pentru mecanizarea complexa a
proceselor tehnologice.

Mecanizarea unui proces de productie consta in inlocuirea muncii manuale cu mijloace tehnice
(masini, mecanisme, aparate, instrumente etc.) pentru executarea unor operatii principale sau
secundare, omului revenindu-i sarcinile de deservire, de reglare si de control al functionarii
masinilor.

Dupa gradul de extindere, mecanizarea poate fi:

– simpla (partiala), care cuprinde numai o parte din numarul total al operatiilor procesului de
productie;
– complexa (totala), care se refera la procesul de productie in ansamblu, toate operatiile
executandu-se cu ajutorul mecanismelor si al masinilor, montate in ordinea succesiunii de realizare
a procesului tehnologic..

Mecanizarea complexa se realizeaza prin introducerea liniilor mecanizate de asamblare, pe care se


executa deopotriva lucrarile propriu-zise de montaj, dar si cele pregatitoare, auxiliare sau de
incheiere.Nivelul cel mai inalt al mecanizarii il constituie automatizarea, in cadrul careia se
indeplinesc si functii de comanda, personalul de deservire avand atributia de a regla si supraveghea
functionarea aparaturii si a sistemului de comanda.Volumul de munca necesar efectuarii lucrarilor de
asamblare in sectiile specializate se compune din mai multe elemente, a caror pondere este
variabila in functie de felul si complexitatea produselor asamblate si catacterul seriei de fabricatie.
Aceste elemente sunt:

– operatiile de pregatire, cuprinzand totalitatea operatiilor care se executa asupra pieselor sau a
subansamblurilor componente, in vederea asigurarii unui montaj corect (operatii de ajustare, de
sortare, de indoire a tevilor, de curatire a pieselor etc.);

– operatiile auxiliare, care ajuta la buna desfasurare a lucrarilor de montaj propriu-zis, ca, de
exemplu, comanda si manevrarea instalatiilor de ridicat si transportat, incarcarea, descarcarea,
rotirea subansamblurilor si ansamblului, incalzirea sau racirea pieselor etc.;

– operatiile de montare a subansamblurilor;

– operatiile de montare a ansamblurilor;

– operatiile de incheiere, ca, de exemplu, vopsirea, verificarea, reglarea, ambalarea, pregatirea


ansamblului pentru transport etc.

6.Productivitatea masinilor:constructive,tehnica si de
exploatare.Dati definitii si prezentati formule de calcul.
Productivitatea unui utilaj este egală cu cantitatea de lucrări
(Q)pe care o poate executa în unitatea de timp.Cantitatea
de lucrări se poate exprima în funcţie de operaţia executată,
în bucăţi, m, m2,m3,t etc. Unitatea de timp poate fi ora,
schimbul de lucru, ziua,luna sau anul. In general productivitatea
orară va fi mai mare decit cea pe intervale de timp mai mari
deoarece pot interveni diferite întreruperi în
lucru.Productivitatea maşinilor folosite în construcţii trebuie
cunoscută pentru a putea calcula numărul de utilaje (necesarul)
pentru o anumită lucrare şi costul legat defolosirea acestora.

Productivitatea de exploatare (Pe) numită uneori şi productivitate practică sau


normă de producţie orară, ţine seama de interacţiunea maşină-material-om-
organizarea lucrului. Ea se poate determina cu o relaţie de tipul:

Pe=Pt·C [m3/h] (10)

Unde: C-coeficient general care ţine seama de: gradul de umplere al cupei (Kn
, dacă utilajul are cupă), afânarea materialului (Ka), pierderea de material din cupă
(Kp), variaţia ciclului (Kc), starea tehnică a maşinii (Kst), calificarea mecanicului
(Km), organizarea fluxului tehnologic (Kf)şi de unitatea timpului de lucru (Kt).

C= Kn·Ka Kp Kc Kst KmKf Kt (11)

C<1 şi Pe<Pt (12)

Totuşi unii dintre coeficienţii menţionaţi mai sus pot avea şi valori
supraunitare, în funcţie de natura materialului (Ka>1), ciclul de lucru (Kc>1), etc.. S-
ar putea discuta atunci de durata reală a unui ciclu de lucru (Tc):

Tc= tc·Kc şi Kc>1 (13)

Unde: tc-durata teoretică (ideală) a ciclului

În cazul unor valori supraunitare ale unor coeficienţi componenţi ai lui C


expresia acestuia ar putea fi scrisă cu valorile supraunitare la numitor.

K n  K st  K f  K t
C= (14)
Ka  Kc
7.Ascensoare de santier.Clasificarea.Principiul de
functionare.
Clasificarea ascensoarelor pentru şantiere de construcţii
1.2.1 După felul sarcinii:
a) pentru persoane şi materiale;
b) pentru materiale.
2 După felul platformei port-sarcină:
a) cu platformă simplă;
b) cu platformă prevăzută cu braţ, cupă sau alte dispozitive
autodescărcătoare;
c) cu cabină.
3 După amplasarea platformei port-sarcină faţă de glisiere:
a) cu platformă port-sarcină care se deplasează între două sau
mai multe glisiere;
b) cu platformă port-sarcină care se deplasează în consolă faţă
de glisiere.
4 După modul de deplasare a platformei port-sarcină:
a) cu deplasare numai în lungul glisierelor;
b) cu deplasare în lungul glisierelor, executând şi o mişcare de
rotaţie în plan vertical (cu
cupă autodescărcătoare);
c) cu deplasare în lungul glisierelor, executând şi o mişcare de
rotaţie în plan orizontal.
5 După felul puţului:
a) cu puţ ancorat la sol;
b) cu puţ ancorat la o clădire sau instalaţie;
c) cu puţ în interiorul unui coş de fum aflat în construcţie;
d) cu catarg cu un montant;
e) cu catarg cu doi sau mai mulţi montanţi.
6 După felul glisierelor:
a) cu glisiere rigide din profile de oţel laminat;
b) cu glisiere rigide din lemn ecarisat;
c) cu glisiere elastice din cabluri de oţel

După felul mecanismului de antrenare a platformei port-sarcină:


a) cu troliu (cu tambur sau cu roată de fricţiune);
b) cu angrenaj pinion-cremalieră;
c) cu acţionare hidraulică.
8 După locul de amplasare a mecanismului de antrenare a
platformei port-sarcină:
a) cu troliu amplasat jos în afara puţului;
b) cu troliu amplasat sus deasupra puţului;
c) cu mecanismul de antrenare amplasat pe platforma port-
sarcină.
9 După modul de transport al ascensorului:
a) transportabil cu cărucior propriu de transport;
b) transportabil în stare demontată fără cărucior propriu de
transport.
10 După felul comenzii:
a) cu comandă de pe platforma port-sarcină;
b) cu comandă de pe platforma port-sarcină şi din staţii;
c) cu comandă din staţii;
d) cu comandă din camera troliului.
Sarcina nominală este sarcina maximă, exprimată în kg sau t,
pentru care poate fi utilizat
ascensorul în condiţii de securitate.
În cazul transportului de persoane, sarcina medie pentru o
persoană se va considera de 75kg. Sarcina nominală se alege din
gama sarcinilor nominale, conform standardelor în vigoare.
Viteza nominală este viteza de deplasare a platformei port-
sarcină, exprimată în m/s.
Domeniu de aplicare
Prezenta prescripţie tehnică se aplică ascensoarelor cu acţionare
mecanică (electrică sau hidraulică) pentru şantiere de construcţii
Instalaţiile care nu fac obiectul prezentei prescripţii tehnice sunt
menţionate în anexa Y.

8.Lifturi.Clasificare.Schema cinematica si principiul de


functionare a liftului pt persoane.
Lifturi hidraulice, principii de funcționare.
Principiul de funcționare a unui lift hidraulic este incredibil de
simplu – este doar o cabină atașată la un sistem de ridicare.
Desigur, lifturile moderne de pasageri și de marfă sunt mult mai
elaborate. Ele au nevoie de sisteme mecanice avansate pentru a
gestiona greutatea substanțială a cabinei ascensorului și
încărcătura sa. În plus, ele au nevoie de mecanisme de siguranță
și control, pentru ca totul să funcționeze fără probleme în
momentul în care pasagerii le folosesc.
Cele mai des utilizate modele de ascensoare sunt:
-lifturile hidraulice cu tracține directă
-lifturile hidraulice cu acționare indirectă.
Ascensoarele hidraulice folosesc un piston-hidraulic acționat din
interior de un fluid. Se poate vedea acest lucru în schița de mai
jos.

Cilindrul este conectat la un sistem de pompare cu lichid (de


obicei, sistemele hidraulice ultilizează ulei rezistent la presiuni
înalte, dar poate lucra și în alte fluide incompresibile). Sistemul
hidraulic are trei părți:
 Un rezervor (rezervorul de lichid)
 O pompă, propulsată de un motor electric.
 O supapă între cilindru și rezervor.
Pompa duce lichidul într-o conductă care împinge cilindrul pe
verticală. Când supapa se deschide fluidul se va întoarce în
rezervor (centralină). În momentul în care robinetul este închis,
lichidul sub presiune nu are unde să meargă decât în cilindru.
Astfel, fluidul colectat în cilindru împinge pistonul în sus
ridicând cabina ascensorului.
Pentru ca liftul să coboare, sistemul de control trimite un semnal
la supapă. Când sistemul electric deschide supapa, lichidul care
este colectat în cilindru poate curge în rezervorul de lichid.
Greutatea mașinii și a încărcăturii împinge în jos pistonul care
conduce fluidul în rezervor. Mașina coboară treptat. Pentru a
opri cabina la un etaj inferior, sistemul de control închide din
nou supapa.
Acest sistem este incredibil de simplu și extrem de eficient, dar
are unele dezavantaje. În articolul următor vă vom prezenta
principalele avantaje și dezavantaje ale utilizării lifturilor
hidraulice.
9.Trolii.Tipurile.Schema cinematica si principiul de
functionare a troliului electric reversibil.
Trolii de santier sunt utilizate la montarea elementelor de constructie si a utilajului la deplasarea
incarcaturilor mari pe santier precum si in calitate de mecanisme ale macaralelor,ascensoarelor si altoe
masini de constrcutii. Trolii de clasifica dupa destinatie: trolii de ridicare(pn ridicarea incarcaturilor) si de
tractiune(pn deplasarea orizintala a incarcaturilor);
dupa modul de actionare:
-trolii cu actionare mecanica
-trolii cu actionare manuala;

dupa nr tamburilor:
-cu unu tambur
-doua tambure
-fara tambure(cu roata de cablu conducatoare,cu pirghie).

10.Palane manuale si electrice .Principiul de functionare si


domeniul de utilizare.
Palanele sunt destinate pn ridicarea si deplasarea sarcinii in
directie orizontala. Palanele manual se suspenda de grizinle de
tavan,organul de tractiune este lantul de sarcina cu placi sau
lantul calibrat,care cuprinde roata de lant,fixate rigid pe arborele
rotii melc a reductorului cu melc. Funcţionarea mecanismului de
ridicare şi coborâre a sarcinii. În momentul pornirii motorului
electric 1 arborele lui transmite un moment de torsiune
cuplajului 2 şi de la el reductorului 4. Reductorul măreşte acest
moment şi-l transmite tamburului 5. Tamburul se roteşte şi
înfăşoară în jurul său cablul 6, de care este atârnat cu ajutorul
suspensiei 7 cârligul 8. Astfel se efectuează ridicarea sarcinii
suspendate de cârlig. Odată cu pornirea motorului electric se
efectuează slăbirea frânei 3.

Palanul manual cu şurub melc

1-lanţ sudat
2- rola
3-lantul imbracat de sarcina cu placi
4-roata de lant
5-arborele melc
6-roata-melc
7-roata de lant
8-clichetul
9-doua discuri de frictiune
10-discul de sprijin
11-roata de clichet
12-rondela
13-cirligul
14-placi
Funcţionarea palanului
Ridicarea sarcinii. Când rotim melcul în sensul acelor de
ceasornic (dacă privim la el din partea roţii de lanţ 4), roata de
clichet 11 este strânsă din ambele părţi de discurile 9, 10 şi 12,
fiindcă melcul se deplasează în dreapta sub acţiunea forţei axiale
Fa, care apare în angrenajul elicoidal (angrenajul melc-roată
melcată). De aceea melcul şi roata clichet se rotesc împreună, iar
clichetul sare peste dinţii roţii de clichet (fig.2.3, secţiunea A-
A). Mişcarea de la melc se transmite roţii-melc, care la rândul ei
roteşte roata de lanţ 7. Roata de lanţ 7 trage lanţul 3 şi ca rezultat
se efectuează ridicarea sarcinii.
Palanul electric mobil
Palanul electric – este un troleu electric compact suspendat, care
in afara de mecanismul de ridicare cu suspensie cu cirlig are un
mecanism de deplasare independent cu motor aparte. Ele se
deplaseaza pe cai monosine dirijate cu ajutorul panoului de
butoane, suspendate pe un cablu flexibil.

1-corpul
2-tamburul
3-rotorul
4-reductorul
5-statorul
6-mecanismul cu perii
7-frina
Reprezintă un dispozitiv de ridicare şi transportare utilizat la
ridicarea verticală şi deplasarea în direcţia orizontală a
greutăţilor suspendate de cârlig. Mecanismul de ridicare şi
coborâre a sarcinii palanului electric mobil conţine corpul 1,
tamburul 2 şi motorul electric (rotorul 3, statorul 5) încorporat în
tambur.
Schema palanului electric
Statorul 5 este presat în tamburul 2, care serveşte de asemenea
în calitate de corp pentru motorul electric. Alimentarea
statorului cu energie electrică se efectuează cu ajutorul
mecanismului cu perii 6 care conţine trei inele de contact.
Momentul de torsiune de la rotorul 3 se transmite la reductorul 4
cu două trepte cu angrenaj cilindric, roata condusă a căruia este
ajustată la arborele tubular cuplat rigid cu tamburul. Mişcarea de
la reductor se transmite tamburului, care rotindu-se înfăşoară pe
sine cablul de ridicat. Oprirea şi reţinerea sarcinii se efectuează
cu ajutorul frânei 7 cu doi saboţi, conectată paralel cu motorul
electric. Blocarea frânei se efectuează cu ajutorul arcului, iar
deschiderea ei cu ajutorul electromagnetului (principiul de
funcţionare a frânei este descris în p.2.1). Palanul electric mobil
este dotat cu o suspensie (fig.2.5), care conţine scripetele 1,
acoperit cu armatura 2 şi cârligul 5 cu un singur corn. Scripetele
se roteşte pe lagărele cu bile 3, iar cârligul se întoarce în jurul
axei verticale, sprijinindu-se pe lagărul axial cu bile 4

11.Malaxoare pentru mortar.Tipurile,principia de


functionare.Determinarea productivitatii.
In constructia de statii de beton atat fixe cat si mobile un
element esential pentru functionare optima a statiei de betoane
este malaxorul.
Modul in care malaxorul de beton cu care este dotata statia
determina in mod direct calitatea betonului produs, capacitatea
practica a statiei cat si necesarul de interventii pentru
intretinerea statiei.
Deosebim 3 tipuri de malaxoare pentru mixarea de beton care
pot fi montate pe statiile de beton mobile:
-statiile de beton fixe,
-statii de prefabricate beton
In productia de statii de beton si mixere pentru beton dispunem
de trei tipuri principale:
-Malaxor cu dublu ax orizontal,
-malaxor planetar
-malaxoare cu ax vertical.
Datorita caracteristicilor specifice fiecarui model, cele mai
folosite malaxoare pentru statii sunt malaxoarele planetare si
malaxoarele cu ax vertical pentru malaxarea betonului folosit la
produse semifabricate, iar pe cele cu dublu ax orizontal pentru
betonul folosit pe santier.
Malaxor pe ax vertical

Pentru productia de beton de volum mediu sau pentru elemente prefabricate din beton,
malaxorul cu ax vertical este indicat sa fie folosit pentru calitatea inalta a omogenizarii
cat si malaxarea mixta pe care o ofera.

Malaxorul cu ax vertical este solutia ideala pentru malaxare mixta, configuratia cuvei si bratele de malaxare
permitand obtinerea unui randament excelent în cazul amestecurilor pentru prefabricate gri sau colorate.
Malaxorul cu ax vertical permite curatarea usoara si in acelasi timp malaxarea fortata a amestecului,
deplaseaza in mod constant masa din interiorul cuvei dinspre centrul acesteia spre exterior, de sus in jos si
inapoi, realizand omogenitatea necesara atat pentru betoane de santier de calitate cat si elemente
prefabricate din beton.
Malaxor planetar
Elementele prefabricate din beton, cu o fata sau cu doua fete, au cerinte speciale pentru
calitatea betonului lichid care este folosit la productia lor, fapt pentru care malaxoarele
de beton utilizate in statiile de prefabricate beton trebuie sa indeplineasca cateva conditii
speciale.

Malaxorul planetar este malaxorul ideal pentru elemente prefabricate de beton de calitate maxima, in special
semi-uscate si colorate, ca de exemplu: pavele, dale, blocuri, betoane decorative, etc. Sistemul de
malaxare, cu planetara incorporata, asigura o amestecare usoara si uniforma a betonului, indispensabila
pentru fabricarea pieselor prefabricate cu adaos de colorant. Dispunerea rotoarelor si a paletelor de
malaxare pentru malaxoarele planetare permite golirea curata si rapida si inceperea unui nou cliclu de
productie. Modul de proiectare si configuratia malaxorului face posibila curatarea usoara, esentiala pentru
amestecurile colorate. Malaxorul planetar este foarte usor de intretinut prin caracteristica constructiva a
corpului reductor principal care este sustinut de un sasiu cu suruburi. Capacitatile de productie pentru
malaxoarele planetare pe care le instalam pe statiile de prefabricate produse de compania noastra se
incadreaza intre 11 si 66m3. Datorita structurii sistemului rotativ al malaxorului planetar , toate spatiile
cuvei, fara exceptie, sunt strabatute de palete si de elementele periferice, eliminandu-se astfel posibilele
zone moarte si obtinandu-se omogenizarea superioara a amestecurilor.

Malaxor cu dublu ax orizontal

Malaxorul cu dublu ax orizontal este cel mai performant malaxor pe3 care il producem
avand si cea mai mare capacitate de malaxare ( pana la 6m3 ). Acest tip de malaxor cu
dublu ax orizontal este cel mai indicat pentru montare pentru statiile de beton de mare
capacitate pentru lucrari, constructii, baraje, etc.

Malaxarea betonului se realizeaza prin intermediul a doua axuri orizontale care se rotesc in sens contrar
unul fata de celalalt, ducand la amestecarea fortata între palete, ceea ce confera betonului final o calitate
deosebita si rezistenta maxima oferind un maxim de omogenizare betonului. Mixarea cu malaxorul cu dublu
ax orizontal permite obtinerea unei rezistente sporite, cu aceeasi cantitate de ciment fata de alte tipuri de
malaxare ( planetara sau cu ax vertical ).In anumite cazuri de statii de beton prin folosirea acesturi tip de
malaxor, se poate face o economie de 20% la cantitatea de ciment folosita.
Axurile orizontale ale malaxorului sunt dotate cu brate de amestecare al caror numar variaza in functie de
dimensiunea malaxorului. Timpul de malaxare este redus si optimizat prin forma elicoidala a bratelor de pe
axurile malaxorului, prin rotatia in sens contrar una fata de cealalta care confera masei de mixat o miscare
circulara si o omogenizare superioara.
Sistemul de pozitionare orizontala a axelor malaxorului reduc considerabil uzura captuselii cuvei
malaxorului, prin exercitarea unei frecari reduse a betonului de pereti spre deosebire de malaxoare
planetare sau malaxoarele cu ax vertical.
12.Pompe de mortar.Tipurile.Principiile de
functionare.Determinarea productivitatii pompei de piston.
Complexitatea constructivă a pompelor de beton cu braț montate
pe camion este determinată de parametrii funcționali ceruți de
transportul betonului; debitul de pompare, presiunea, distanța de
transport pe orizontală și pe verticală a betonului, de structura m
ixturii betonului transportat, cât și de asigurarea
unui traseu complex de transport al betonului în cazul
apariției unor obstacole pe șantier, care necesită oanumită
configurație a poziționării tronsoanelor de braț.

Structura brațului articulat este o unitate pliabilă, detașabilă care


se poate monta și la vîrful unui turn pentru lucru la punct fix pe
șantier.
Paralel cu structura brațului este montată o coloană de transport
a betonului alcătuită dințevi și din racorduri, care se termină cu
un furtun care este manipulat de operator la turnarea betonului
încofrage pe șantier
Pompabilitatea betonului este asigurată în conducte, de curgerea
tamponului format, care esteseparat de pereții conductei de un
strat de lubrifiant constând din pastă de ciment. Apa din pasta de
cimenteste legată hidraulic de spațiile dintre particule de rocă
care se găsesc în dopul de beton format

13.Dispozitive pentru aplicare mortarului pe pereti.Tipurile


principi
Tencuiala mecanizata se aplica cu presiune mare pe suport
vertical sau orizontal cu ajutorul utilajelor de tencuit. Mortarul
este aplicat pe pereti sau tavane cu ajutorul unor furtunuri ce au
la capat un sprit reglabil in functie de tipul de mortar folosit.
Aplicand tencuiala mecanizat se obtin lucrari de calitate, fara
fisuri si cu finisaje exceptionale. Aplicarea tencuielilor
mecanizat se poate utiliza in tencuierea oricarei cladiri,
reducandu-se astfel risipa de materiale, timpul de executie a
lucrarii, precum si obtinerea de finisaje de calitate. Ca si
eficienta, utilajul este perfect adaptat sarcinilor ample de munca,
fiind capabil sa realizeze suprafate de 10 ori mai decat in cazul
aplicarii manuale, in plus uniformitatea stratului aplicat mecanic
este mult mai omogena, aspectul suprafetei prelucrate fiind mult
mai unitar. Avantajele utilizarii acestei proceduri mecanizate
sunt: timpul scurt de executie, lucrarea este de calitate, pierderea
de material este minima in comparatie cu tencuiala
clasica(manuala). Un alt avantaj consta in faptul ca masina este
diesel, astfel santierul poate sa nu fie conectat la electricitate.ul
de functionare.

14.Masini pentru netezirea mortarului si driscuirea


lui.Tipurile si principiile de functionare

15.Instalatii de torcretare.Destinatia si principia de


functionare.
În prezent în România se utilizează două tipuri de aparate pentru realizarea torcretului
prin procedeul amestecării uscate:
- aparat cu tambur şi cilindri dozatori;
- aparat cu disc orizontal prevăzut cu alveole.
Schema de principiu a instalaţiei de torcretare prin procedeul amestecării uscate
se prezintă în fig. 1.
Pentru procedeul amestecării umede se utilizează o instalaţie de torcretare
similară pompei pneumatice pentru transportul betonului (pompa tip Lancy).
3.1.1. Aparat cu tambur şi cilindri dozatori
Aparatul (foto 1) este prevăzut cu un tambur (gen butoiaş revolver) vertical, rotitor,
în care sunt practicate 14 orificii sub formă de cilindru, având fiecare un volum de 800
cm3.

Fig. 1 Principiul de alcătuire şi funcţionare al instalaţiei pentru torcretare


(procedeul amestecării uscate)

Foto 1. Aparat de torcretat cu tambur şi cilindri dozatori

Un sistem de conducte asigura umplerea cilindrilor cu amestecul uscat de


agregate şi ciment. Cu ajutorul aerului comprimat se goleşte succesiv fiecare cilindru spre
furtunul de evacuare (refulare) la capătul căruia se află duza în care se realizează
amestecul umed compus din ciment + agregat + apă. Aerul comprimat proiectează cu
presiune amestecul din duză.
Debitul de beton torcretat este de 3 m3/h, la o presiune a aerului comprimat de (4
- 5) x 105 Pa. Necesarul de aer comprimat este de 10 m3/minut.
Dezavantajul principal al acestei instalaţii este acela că, datorită porţiilor
mari de amestec uscat (800 cm3) proiectarea jetului se face cu pulsaţii. Betonul
torcretat nu este omogen ca structură şi nici uniform ca dimensiune (grosime)
datorită presiunii variabile de împroşcare. Suprafaţa stratului torcretat nu rezultă
uniformă şi plană. Etanşarea tamburului rotitor trebuie realizată atât la partea
superioara cât şi la partea inferioara cu plăci metalice perfect plane şi netede şi cu
garnituri din cauciuc.
Datorită frecărilor, garniturile se uzează prematur necesitând o înlocuire la
intervale mici de timpi de asemenea etanşarea nu este perfectă, instalaţia având pierderi
de aer comprimat şi de praf + ciment (rezultat al compoziţiei uscate).

16.Masini pentru lucrari de zugravit si vopsit.Schema


cinematica a agregatului de chituire,principiul de
functionare.
17.Aparate de vopsire.Principiul de functionare
Pistoalele de vopsit cu aer presurizat sunt modele standard recomandate pentru vopsirea obiectelor,
a mobilei sau a caroseriei de masina prin metoda aerograf. Aerul este comprimat intern, obtinandu-
se un efect de atomizor, care disipeaza lichidul in vapori foarte fini, ce sunt ulterior proiectati pe
suprafata ce trebuie vopsita. Jetul obtinut este puternic si relativ subtire, ceea ce inseamna ca e mai
util in sarcini de finisare sau de realizare a detaliilor, pe suprafete restranse si moderate ca
dimensiune.

Pistoalele HVLP folosesc tot aer comprimat, dar puterea de pulverizare se axeaza pe volumul de
aer, si nu pe presiune, drept pentru care lucreaza extrem de incet. Aceste aparate de vopsit si
zugravit sunt mai utile in decorarea obiectelor direct in incaperi, ideale in finisaje si reparatii,
deoarece asigura o excelenta precizie de directionare a vaporilor si sanse minime de suprapunere a
mai multe straturi la o singura pulverizare.

Pentru proiecte de anvergura si acoperire rapida de pereti intregi si suprafete extinse se recomanda
un aparat de zugravit fara aer. Acesta utilizeaza direct presiunea vopselei din rezervor pentru a o
directiona pe suport, deci similar cu cele cu compresie de aer, numai ca fara aer propriu-zis. Ca sa
poata efectua aceasta sarcina, majoritatea sunt alimentate cu energie electrica, pe baza de motoare
pe gaz sau cu ajutorul unui motor hidraulic. Debitul de material pulverizat este mare, insa nu poate fi
controlat, iar in acest scop se folosesc diverse limitatoare si capete interschimbabile care dau forma
sau micsoreaza jetul de vopsea. Pentru uz casnic recomandam un aparat de vopsit electric, care
lucreaza deopotriva ecologic si economic. Totusi, cand il cumperi, ia in calcul ca va trebui sa vina
insotit de multiple accesorii sau e indicat sa le cumperi tu separat, astfel cheltuind si niste fonduri in
plus.

18.Masini de slefuit chitul si de lustruit.Principiul lor de


functionare.

In operatiile de tamplarie de lemn sau tamplaria lemnului stratificat se folosesc o mare diversitate de
masini si utilaje. Aceste agregate pentru prelucrarea lemnului sunt categorisite in functie de modalitatea
de prelucrare a acestuia. Regasim utilaje pentru tamplarie, scule pentru prelucrarea lemnului, unelte si
accesorii pentru acestea. O masina de prelucrat lemn de calitate are un pret si o garantie
corespunzatoare, diferite de un utilaj pentru tamplarie mai slab calitativ.
Majoritatea utilajelor folosite in tamplarie realizeaza diferite operatiuni de prelucrare a lemnului prin taiere,
aschiere, slefuire, sculptare. Marele avantaj al acestora fata de a lucrul manual este prezenta motorului
electric ce scade semnificativ timpul de lucru al utilizatorului, ducand la o eficienta sporita si rentabilitate
economica. Cu ajutorul acestor operatiuni putem prelucra piesele din lemn exact la formele si marimea
planificate.
Prezente in orice atelier care prelucreaza lemnul aceste utilaje se pot utiliza manual de catre operator sau
prin intermediul calculatorului. In mici ateliere le vom intalni pe cele operate manual iar cand prelucram la
un volum mai mare sau este nevoie de precizie foarte mare la debitare le vom utiliza pe cele controlate
de computer.
Avantaje
Prin utilizarea utilajelor pentru prelucrarea lemnului in tamplarie se evita nivelul mare de zgomot si
vibratia resimtita in timpul operarii manuale. De asemenea finisarile sunt mai bune rezultand o calitate
sporita a produsului final. Mesterii pot folosi aceste masini si realiza piese cu simt artistic, diminuandu-se
semnificativ timpii de lucru. Sunt des intalnite in ateliere care modeleaza, taie, sculpteaza, fasoneaza,
gauresc materialul lemnos.
Pentru toate aceste diferite operatii sunt folosite utilaje specifice fiecareia. Ele trebuie alese cat mai bine
pentru nevoile corecte si nivelul de cunostinte tehnice ale utilizatorilor:
- astfel vom folosi un fierastrau (circular sau cu masa) cand trebuie debitat cu mare finete sau intr-un
unghi foarte ascutit, ele pot fi inclinate permitand o adaptabilitate in prelucrari variate si foarte utile oferind
acuratete cand se prelucreaza lungimi mai mari. Este de baza in orice locatie unde se folosesc utilaje
pentru prelucrat lemn, in mod special de dimensiuni mai mari si se pot realiza debitari unghiulare, drepte
sau la rotund.
- pentru finisari si mai fine se recomanda o masina de frezat cu ajutorul careia vom obtine rezultate mult
mai precise. Piesa prelucrata este fixata cu un manson ce permite utilizatorului debitarea exacta a
acesteia.
- o masina de gaurit pentru lemn va fi folosita pentru mai multe functii, nu doar pentru cea principala de
gaurire. Aceste gauri pot fi date si intr-un unghi diferit, permitand flexibilitate in operarea piesei.
- fierastraul mecanic debiteaza lemnul la diverse dimensiuni realizandu-se in acest mod tot felul de
produse de la jucarii la piese decorative, elemente artistice de sculptura.
- cand spatiul nu este foarte permisiv in atelier se poate utiliza un fierastrau banda, care este foarte
compact si manevrabil.
Majoritatea utilajelor pentru prelucrarea lemnului cresc productivitatea, scad eventualele pierderi, permit
obtinerea de debitari precise precum si fasonarea rapida a lemnului. Aceste utilaje ne vor ajuta in meserie
si vor scurta timpii de lucru, permitand obtinerea de lucrari de calitate in orice domeniu: fabricarea
mobilei, realizarea de jucarii, prelucrare cherestea.
Compania noastra va pune la dispozitie utilaje lemn fabricate de firma Bernardo (Austria), la un pret
competitiv si calitate recunoscuta.

19.Masini manual pentru debitarea lemnului


.Tipurile,principiile de functionare.
Ferăstraiele panglică de debitat sunt utilaje care asigură
transformarea buştenilor în cherestea prin tăiere succesivă
(individuală, deschisă, prin mai multe treceri), piesă cu piesă,
sporind posibilităţile de valorificare în piese de cherestea a
zonelor de calitate ale secţiunii transversale a buştenilor.
Utilizarea ferăstraielor panglică la debitare prezintă, comparativ
cu gaterele, avantaje ca: 12 reducerea consumului de manoperă
pentru sortarea şi manipularea buştenilor în depozit,
 ei păstrându-se în stoc nesortat (cel mult separaţi pe specii),
implicit reducerea la jumătate suprafeţei depozitului;
posibilitatea mecanizării operaţiilor din depozitul de buşteni;
 reducerea pierderilor de material lemnos în rumeguş cu circa
20%, (grosimii mai mici la tăieturi);
utilizarea mai raţională a materialului lemnos, grosimea pieselor
de cherestea fixându-se în funcţie de calitatea lemnului
(vizibilă în interiorul buşteanului) şi de comenzile existente;
eliminarea sistemului de prismuire pentru buştenii supragroşi;
montarea şi demontarea pânzei tăietoare într-un timp foarte scurt
(circa 5-15 min); gradul ridicat de automatizare al
ansamblului ferăstrău panglică-cărucior şi de mecanizare al
activităţii din hala de debitare (automatizarea unor operaţii).
Dezavantajele debitarii
Dintre dezavantajele debitării cu ajutorul ferăstraielor panglică,
se menţionează: capacitate de tăiere mai scăzută, la buştenii de
diametre mici, datorită curselor de recul; întreţinerea mai
pretenţioasă a pânzelor tăietoare (folosirea unui personal
calificat şi retribuit ca atare); pregătirea mult mai atentă a
buştenilor în depozit (îndepărtarea noroiului, impurităţilor,
incluziunilor metalice etc.), pânzele deteriorându-se foarte uşor,
cojirea devine obligatorie; operatorul care conduce ferăstrăul
are o calificare superioară gateristului, posedând şi cunoştinţe
despre calitatea şi dimensiunile pieselor de cherestea din
comenzi, gradul de realizare al comenzilor etc.
20.Masini pentru rindeluirea pardoselei si slifuirea
ei.Principiu de functionare
Monodiscul sau masina de slefuit se folosesc dupa frezare
pentru diminuarea rugozitatii.
Principiul de functionare a masinilor monodisc sau a masinilor
de slefuit, se bazeaza pe actiunea unui motor care pune in
miscare unul sau mai multe discuri. La randul lor discurile
actioneaza asupra suprafetei si prin frecarea indeparteaza stratul
superficial al betonului sau a suprafetei. Ca accesorii, discurile
pot fi foarte diferite. Astfel intalnim discuri pentru abraziune
profunda, cu pastile diamantate diferite in functie de duritatea
betonului, discuri de finisare cu diverse granulatii, discuri de
buciardare etc. Masinile functioneaza legate la un aspirator care
creaza vacuum aspirand praful, evitandu-se in acest fel
contaminarea ambientului.
Masinile de slefuit se folosesc la pregatirea si reconditionarea
suprafetelor din beton sau a suprafetelor pe baza de ciment
inainte de efectuarea unor operatiuni de aplicare a unor straturi
sau finisaje.
Pregatirea suportului prin slefuire se aplica pe diferite suprafete,
orizontale sau cu panta mica, cum ar fi: pardoseli din beton fara
strat de uzura, pardoseli din beton sau sape de egalizare grosiere
care au pe suprafata urme de lapte de ciment sau cu suprafata
murdara.
Viteza de deplasare a masinii de slefuit si utilizarea diferitelor
tipuri de accesorii pe suport au ca si consecinta indepartarea
unui strat cu grosime mai mica sau mai mare din suport.
In timpul lucrului viteza de inaintare a masinii este controlata
manual de catre operator.
Masinile sunt alimentate cu motoare care pot fi monofazice sau
trifazice.
Gama de masini de slefuit cuprinde modele foarte diverse, cu
greutati diferite.
Slefuirea suportului are ca rezultat indepartarea stratului
superficial, deschiderea porilor, cresterea aderentei urmatoarelor
straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica.

Exemple de lucrari la care se preteaza masinile de slefuit pentru


pregatirea corecta a suportului:
- suporturi mai slabe unde nu se poate intervenii prin sablare;
- suporturi pe care s-au executat operatiuni de frezare, pentru a
reduce rugozitatea;
- turnarea de sape autonivelante pe pardoseli cu absorbtie redusa
la apa sau cu urme de lapte de ciment;
- aplicarea pardoselilor sintetice pe baza de rasini epoxidice sau
poliuretanice;
- executarea vopsitoriilor la pardoseli industriale;
- slefuirea suprafetei sapelor autonivelante in vederea aplicarii
altor straturi sau materiale etc;
- slefuirea suprafetei pardoselilor din rasina sintetica in vederea
aplicarii unui strat de reimprospatare etc;
- slefuirea suprafetei pe care s-a aplicat rasina epoxidica cu rol
de bariera de vapori in vederea aplicarii adezivullui fara apa
utilizat pentru montajul de parchet, etc.

21.Masini pentru slifuirea si lustruirea parchetului


Monodiscul sau masina de slefuit se folosesc dupa frezare
pentru diminuarea rugozitatii.

Principiul de functionare a masinilor monodisc sau a masinilor


de slefuit, se bazeaza pe actiunea unui motor care pune in
miscare unul sau mai multe discuri. La randul lor discurile
actioneaza asupra suprafetei si prin frecarea indeparteaza stratul
superficial al betonului sau a suprafetei. Ca accesorii, discurile
pot fi foarte diferite. Astfel intalnim discuri pentru abraziune
profunda, cu pastile diamantate diferite in functie de duritatea
betonului, discuri de finisare cu diverse granulatii, discuri de
buciardare etc. Masinile functioneaza legate la un aspirator care
creaza vacuum aspirand praful, evitandu-se in acest fel
contaminarea ambientului.
Masinile de slefuit se folosesc la pregatirea si reconditionarea
suprafetelor din beton sau a suprafetelor pe baza de ciment
inainte de efectuarea unor operatiuni de aplicare a unor straturi
sau finisaje.
Pregatirea suportului prin slefuire se aplica pe diferite suprafete,
orizontale sau cu panta mica, cum ar fi: pardoseli din beton fara
strat de uzura, pardoseli din beton sau sape de egalizare grosiere
care au pe suprafata urme de lapte de ciment sau cu suprafata
murdara.
Viteza de deplasare a masinii de slefuit si utilizarea diferitelor
tipuri de accesorii pe suport au ca si consecinta indepartarea
unui strat cu grosime mai mica sau mai mare din suport.
In timpul lucrului viteza de inaintare a masinii este controlata
manual de catre operator.
Masinile sunt alimentate cu motoare care pot fi monofazice sau
trifazice.
Gama de masini de slefuit cuprinde modele foarte diverse, cu
greutati diferite.
Slefuirea suportului are ca rezultat indepartarea stratului
superficial, deschiderea porilor, cresterea aderentei urmatoarelor
straturi sau tipuri de finisaje care se vor aplica.

Exemple de lucrari la care se preteaza masinile de slefuit pentru


pregatirea corecta a suportului:
- suporturi mai slabe unde nu se poate intervenii prin sablare;
- suporturi pe care s-au executat operatiuni de frezare, pentru a
reduce rugozitatea;
- turnarea de sape autonivelante pe pardoseli cu absorbtie redusa
la apa sau cu urme de lapte de ciment;
- aplicarea pardoselilor sintetice pe baza de rasini epoxidice sau
poliuretanice;
- executarea vopsitoriilor la pardoseli industriale;
- slefuirea suprafetei sapelor autonivelante in vederea aplicarii
altor straturi sau materiale etc;
- slefuirea suprafetei pardoselilor din rasina sintetica in vederea
aplicarii unui strat de reimprospatare etc;
- slefuirea suprafetei pe care s-a aplicat rasina epoxidica cu rol
de bariera de vapori in vederea aplicarii adezivullui fara apa
utilizat pentru montajul de parchet, etc.

22.Masini pentru turnarea betonului la amenajarea


pardoselei.Principiul de functionare.
In organizarea transportului betonului cu autobetoniere se pot evidentia doua sisteme (in functie
de capacitatea de transport).
1.- cu autobetoniere de 5,0 mc – in acest caz este rational ca descarcarea betonului sa se
faca la mai multe puncte de lucru.
2.- cu autobetoniera de 3,2 mc – in acest caz este rational ca descarcarea sa se faca integral
la un singur punct de lucru.

23.Grinzi vibrante si masini de lustruit pardoselele de


beton.Principiul de functionare.
Grinda vibranta se aplicata pe suprafețe de beton pentru a le sigila, nivelarea și compactarea în scara de constructii
industriale si civile.

Șapă - un echipament simplu și fiabil, care constă dintr-un cadru metalic pe care este montat un mecanism de
vibrare. În funcție de modul în care vă deplasați aparatul sapa pe suprafață de beton.Datorita grinzilor vibrante si
masinilor de lustruit obtinem suprefete perfect netede.

Greutate redusa, face posibilă desfășurarea unei activități de un singur operator;

productivitate ridicată;

cadru simplu in schimbare;


De înaltă calitate, sigilii amestecuri de beton, indiferent de duritatea lor. Principiul șapelor de beton este destul de
simplu - mecanismul prin intermediul vibrațiilor afectează soluția concretă, astfel încât amestecul de beton este
nivelat, iar apoi se stabilește la nivelul cerut. Vibrațiile apar datorită funcționării mecanismului vibrator. Acesta este
utilizat în construcții civile și industriale, precum și în realizarea unor lucrări, garnituri de tunel.

Mașini de frezat sunt proiectate pentru frezare (indepartarea) a excesului de beton de la suprafață, în plus față de
consolidare a sexelor.

Clasificare:

conform modificărilor:

-benzină

-electric (380V)

Masina de frezat este proiectata nu numai pentru tratamentul betonului, dar, de asemenea, pentru îndepărtarea de
asfalt, trotuare vechi.

Aparatul este alcatuit:

un corp de lucru; un tambur cu lamele (stele din metal cu carbură) soldered. Tamburul este format din patru sau mai
multe axe, care sunt îmbrăcate în grătare decalate, alternativ cu lamele. Tambur, care este montat pe axul central al
mașinii, există o suprafață de frezat (beton vygryzanie). Cilindrul este un consumabil și ușor să se schimbe, dacă
este necesar. Reglarea tamburului în timpul funcționării permite să schimbați grosimea de măcinare. Masina de
frezat este proiectat nu numai pentru tratamentul betonului, dar, de asemenea, pentru îndepărtarea de asfalt, trotuare
vechi

Măcinarea și acoperiri produc mașini de rectificat osnatsennymi organe de lucru ale instrumentului de
diamant. Instrumente de diamante diferă de tradiționale prin aceea că materialul abraziv în ele este o pulbere de
diamant, granule care sunt fixate cu ajutorul ^ liant corespunzător. Organul de lucru al mașinilor de prelucrare de
beton folosite diamante de rectificat. Diamond cerc este alcătuit dintr-un corp și fortificat-l stratul de diamant de lucru,
care este un conglomerat de granule de pulbere de diamant și ligamente, iar în unele cazuri, și un material de
umplutură.

24.Masini manuale cu destinatie generala.Masini de


gaurit.Schema cinematica si principiul de functionare.
Operatiile care se executa cu ajutorul masinilor de gaurit sunt:
gaurirea, largirea, adancirea, alezarea si filetarea.
La realizarea gaurilor, in afara de conditiile tehnice impuse
( precizia dimensiunii, pozitia relativa, netezime, forma
geometrica), trebuie avute in vedere si obtinerea unei
productivitati cat mai ridicate si al unui pret de cost cat mai
redus. Realizarea acestor conditii depind de:
- alegerea potrivita a operatiilor necesare prelucrarii gaurii;
- alegerea corespunzatoare a sculelor si a dispozitivelor;
- calitatea si buna functionare a taisurilor sculei;
- starea masinii - unelte;
- organizarea locului de lucru.

Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de burghiere,largire,


adancire, alezare, lamare, zencuire si filetare. Aceste masini
constituie circa 20% din totalitatea masinilor-unelte aschietoare
din dotarea industriei constructoare de masini.
Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de avans, de
translatie in lungul axei sculei, sunt executate de arborele
principal.
Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor
de gaurit o constituie diametrul maxim al gaurii, exprimat in
milimetri, care se poate executa in plin cu un burghiu elicoidal,
cu un regim optim de aschiere, intr-un semifabricat din otel cu
rezistenta la rupere de 60.70 daN/mm2.
Masinile de gaurit, sub aspect dimensional si ca atare al
posibilitatilor de exploatare, se mai caracterizeaza : cursa
maxima a arborelui principal, dimensiunile mesei, distanta intre
arborele principal si montantul sau coloana masinii si inaltimea
arborelui principal fata de baza sau masa masinii.
La masinile de gaurit prin burghiere, piesa de prelucrat este fixa,
iar arborele principal cu burghiul executa miscarea principala de
rotatie si miscarea secundara de avans, rectilinie.
Partile componente principale ale diferitelor masini de gaurit
mecanice fixe sunt :
arborele principal,
masa pentru fixarea piesei de prelucrat coloana sau batiul,
cutia de avansuri
cutia de viteze.
Pentru a face sa corespunda axa sculei cu axa gaurii ce trebuie
executata in piesa de prelucrat, exista mai multe posibilitati. In
cazul pieselor mici, se deplaseaza cu dispozitivul in care sunt
prinse pe masa masinii pana cand cele doua axe corespund.
Cand piesele care trebuie gaurite sunt de dimensiuni medii si
sunt fixate de masa masinii, aceasta se poate deplasa in plan
orizontal. Exista masini de gaurit la arborele principal vertical se
poate deplasa in plan orizontal, pentru a se putea realiza
prelucrarea in locul dorit.
La exploatarea masinilor de gaurit, in conditiile asigurarii
preciziei impuse si a rezistentei sculei si piesei, trebuie astfel
reglata masina incat sa se asigure o incarcare energetica cat mai
mare.

ll. 2. CLASIFICAREA MASINILOR DE GAURIT


 Dupa modul de actionare, masinile de gaurit prin burghiere se clasifica in :

 masini de gaurit manuale

 masini de gaurit mecanice

 Din punct de vedere constructiv si al domeniului de utilizare, se disting urmatoarele tipuri de masini:

 masini de gaurit de masa (de banc)

 masini de gaurit cu montant

 masini de gaurit cu coloana

 masini de gaurit radiale


 masini de gaurit multiax

 masini de gaurit cu cap revolver

 masini de gaurit in coordonate

 masini de gaurit specializate (pentru gauri mici, de centruit, pentru gauri adanci)

 masini de gaurit orizontale

 masini de gaurit verticale

Partile componente ale masinilor de gaurit radiale sunt:


1. placa de baza

2. coloana verticala

3. masa masinii

4. bratul rotitor

5. caruciorul

6. arborele principal

7. motorul electric

8. surubul

9. motorul electric

Masinile de gaurit radiale sunt construite dintr-o placa de baza, pe care se monteaza masa masinii sau piesa
de prelucrat, coloana verticala, bratul rotitor, pe care se deplaseaza caruciorul, in interiorul caruia se gasesc cutia de
viteze si cutia de avansuri, arborele principal, in care se fixeaza sculele aschietoare.

Miscarea de rotatie n a sculei se obtine de la motorul electric -7- prin cutia de viteze din carucior iar miscarea
de avans se obtine de la acelasi motor prin cutia de avansuri.

Pentru a aduce scula in dreptul gaurii de executat trebuie efectuate urmatoarele miscari: deplasarea pe
verticala l a bratului pentru a ajunge la inaltimea corespunzatoare piesei de prelucrat, prin rotirea ll a bratului impreuna
cu coloana pentru a ajunge in dreptul pozitiei de prelucrat si deplasarea lll a caruciorului de-a lungul bratului.

Bratul se deplaseaza pe verticala cu surubul, antrenat de motorul electric -9-. Caruciorul se deplaseaza de-a
lungul ghidajelor bratului manual, cu un mecanism roata dintata-cremaliera. Bratul impreuna cu coloana se rotesc de
obicei manual iar la unele masini cu un mecanism surub-roata melcata, antrenata de un motor electric.

Miscarea principala de aschiere, care este rotatia arborelui principal l, se obtine de la motorul , M1 prin lantul cinematic
1-2 cutia de viteze CV-3-4-l. Diferite turatii necesare in procesul de prelucrare se obtin cu ajutorul cutiei de viteze CV.
Miscarea de avans s1 se obtine de la acelasi motor M1 printr-o ramificare, prin lantul cinematic 5-6 cutia de avansuri CA-
7-8-mecanismul pinion-cremaliera z1-z2. Pentru deplasarea caruciorului pe traversa se actioneaza de la roata de mana
R asupra mecanismului pinion-cremaliera z3-z4. Coborarea si ridicarea traversei s2 se executa cu ajutorul motorului M2 ,
prin

lantul cinematic 9-10-11-mecanismul surubului p. Bratul se poate roti pe coloana manual, dupa blocarea acestuia.

25.Perforatoare si spargatoare de beton.


Ciocane și spărgătoare de demolare Ciocane de mână Instrumente de impact pentru fisurarea sau rupere în sus nu
este materiale foarte robuste: asfalt, structuri de beton, cărămidă aparentă, roci sedimentare. spărgătoare AIR

Betonolom - un instrument puternic pentru distrugerea materialelor de înaltă rezistență medie și cum ar fi un beton
sau beton armat, zidărie solidă și piatră naturală.
Fig. 310. Betonolom și P-4607 1 - mânerul; 2 - tijă; 3 - Valve; 4 - sticlă; 5 - difuzor; 6 - tobă de eșapament; 7- baril; 8
- bateristul; 9 - un arc; 10-Boxen

26.Masini pentru indesarea solului.Batatoare manual.


Mașini de etanșare grunta.Trambovka electrice. Lucrările tuturor mașinilor de compactare asociate cu aplicarea pe
suprafața a sarcinilor ciclice stratul de sol.Acesta din urmă se referă la procesele succesive de încărcare și
descărcare a solului. De principiul acțiunii pe teren distinge mașină statică (rulare) și dinamice (vibrații și compactare)
de acțiune (fig. 8.34). Metodele aplicate, de asemenea, combinate de sigilare: vibroukatku, vibrotrambovanie și
asociere cu rulare

Maiul manual electrice IE-4505A (TU 22-5833-84) este folosit pentru a sigila solul coeziv rutier și inginerie hidraulică
la podsypok sol dispozitiv sub podele de clădiri, rambleiere șanțuri, lucrari si reparatii de utilități subterane, umplerea
unor spații goale fundații, precum și la planificarea și alte lucrări.
Dispozitiv de compactare (fig. 9). Desigilării IE-4505A este alcătuit dintr-o carcasă, electrice, ventilator, mecanism
cu manivelă, șoc pruyasinnogo pantof mecanism ingrasare, controlul armelor încărcate cu arcuri, comutator de
pachete, cablu cu 4 fire.

RIS. 9. maiul electric IE 4505A-1 - un capac al cutiei de viteze; 2 - reductor; 3 - comutator de pachete; 4 - comutatorul
de declanșare; 5 - mânerul; 6 - linie de curent de alimentare; 7 - motorul electric cu un ventilator; 8 - arbore cotit; 9 -
arborele cotit; 10 - Deba-lance; 11 - o tijă de conectare; 12 - cursor; 13 - locuințe;14 - butoi; 15, 22, 24 - șoc; 16 - un
arc; 17 - top foișor; 18 - tijă; 19 - pantof baril; 20 - dorn inferior; 21 - arc Belleville; 23 – pantof

Principiul maiul. La rotirea motorului este rotit de către arborele cotit prin intermediul unei biele care antrenează
mișcarea rectilinie alternativă a cursorului și tija. Atunci când se deplasează tija urmată în sus de către o tijă dorn
inferior și comprimă arcul, iar pantoful este, de asemenea, în sus mutat. După depășirea punctului tijei mort superior
cotit se deplasează în jos, rezultând în mișcare înainte și tija glisantă, ca rezultat, tija mandrină superioară se
deplasează în jos presează funcționare frâne cu arc mișcarea încălțămintei, și apoi odată cu creșterea vitezei
direcționează în jos. Pantof, lovind sol, sigilii, excluzând proiectul ulterior. Apoi ciclul se repetă. Burat nu este
destinat utilizării în zone periculoase, în zonele cu mediu chimic activ, metale și izolarea de distrugere, sub impactul
de picături și spray-uri, precum și în zone deschise, în timpul unei căderi de zăpadă și ploaie.

27.Masini manuale de insurubat ,de filetat,de


finisat.Principiul de functionare
vraschatenogo acțiuni Mașini (șurubelnițe), mașini electrice de filetat.
mașini de finisare pneumatice mașini manuale de acțiuni rotative sunt acționate de motoare de aer, care
funcționează sub influența aerului comprimat furnizat de minecile instalare kompressonoy. Se aplică mai multe tipuri
de motoare de aer: cu piston, rotative, cu turbină și de viteze.

Învârti manual pneumatic pentru montarea și demontarea conexiunilor filetate. Pe un design de acestea pot fi directe
și unghiulare (fig. 308). Structura de chei pneumatice includ un motor rotativ de aer, mecanism de șoc-puls,
dispozitiv de mers înapoi, starterul și locuințe, cele mai multe dintre ele cu condiția amortizor de sunet. Producerea
de șapte modele de chei cu percuție pneumatice.

28.Exploatarea tehnica a masinilor.Descrieti ce lucrari se


efectuiaza in procesul exploatarii tehnice a masinilor.
Maşinile de construcţii, mijloacele de transport, utilajul de producţie, dispozitivele şi echipamentul de
muncă, maşinile şi uneltele de mînă trebuie să corespundă standardelor şi normelor de securitate a
muncii, să aibă certificat de corespundere cu cerinţele de securitate a muncii în limba de stat

Starea tehnică şi utilajul autotransportului de toate tipurile, aflate în exploatare, trebuie să corespundă
regulilor de securitate a muncii în transportul auto ГОСТ 12.3.033. Mijloacele de transport trebuie
supuse reviziei tehnice în conformitate cu regulile de efectuare a reviziei tehnice de stat de către Poliţia
Rutieră

Mijloacele de mecanizare noi, arendate sau după reparaţia capitală, se admit spre exploatare doar după
revizia tehnică şi verificarea de către persoana responsabilă

Сerinţe de securitate la exploatarea maşinilor mobile şi a mijloacelor de transport

La amplasarea maşinilor mobile pe sectoarele de producţie conducătorul lucrărilor trebuie să determine


zona de lucru a acestora, astfel, ca să se asigure o vizibilitate bună a zonei de muncă şi a locurilor de
lucru din cabina maşinistului. În cazul vizibilităţii insuficiente a zonelor de muncă de către mecanic,
acestuia i se va repartiza în ajutor o persoană-semnalizator. Semnificaţia semnalelor folosite în procesul
de lucru trebuie adusă la cunoştinţa întregului personal ce lucrează cu maşina respectivă. Zonele
periculoase trebuie marcate cu semne de securitate şi inscripţii avertizoare.Toate persoanele asociate
cu funcționarea maşinii, trebuie să fie familiarizațe cu valoarea de semnale în cursul activității sale
Zonele periculoase trebuie să fie marcate cu semne de avertizare şi marcaje de siguranță, în
conformitate cu [9].
Deplasarea, instalarea şi funcţionarea maşinii (utilajelor) în apropierea excavaţiilor (gropi de fundaţie,
şanţuri etc.) cu pereţii nesprijiniţi se admite doar în afara limitelor prismei de surpare la o distanţă,
stabilită de documentaţia de proiect

Сerinţe de securitate la exploatarea maşinilor staţionare

Amplasarea maşinilor staţionare pe sectoarele de producţie trebuie efectuată conform proiectului, care
trebuie să prevadă lăţimea minimă a trecerilor în hale

- pentru trecerile magistrale - 1,5 m

- pentru trecerile dintre utilaje - 1,2 m

- pentru trecerile dintre pereţi şi utilaj - 1,0 m;

- pentru trecerile destinate deservirii şi reparaţiei - 0,7 m.

Părţile în mişcare ale maşinilor staţionare, care sunt surse de pericol, trebuie să fie dotate cu îngrădituri
metalice continue sau sub formă de plase.

29.Tehnica securitatii muncii si protectiei mediului


incojurator in procesul functionarii masinilor.

Un important factor de risc care apare în mediul fizic ambiant îl constituie noxele chimice, reprezentate
de substanţele nocive care se degajă în atmosfera locurilor de muncă: gaze, vapori, aerosoli, pulberi.
Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: intoxicaţiile, arsurile chimice şi exploziile. Se
deosebesc următoarele categorii de agenţi chimici nocivi:

- substanţe toxice – sunt acelea care pătrund în organism (prin inhalare, prin piele sau prin ingerare), îi
afectează funcţiunile şi provoacă intoxicaţiile;

- substanţe caustice – sunt cele care în contact cu organismul provoacă arsuri (clorul, oxidul de azot,
arsenul, potasiul, acidul percloric). Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele mai periculoase ale
căilor respiratorii şi ale tubului digestiv;

- substanţe inflamabile – sunt cele cu pericol de incendiu, dacă întâlnesc condiţii prielnice;

- substanţe explozive – sunt cele la care în urma unor reacţii chimice foarte rapide, întrun timp scurt
rezultă produşi noi cu degajare de căldură.

Numeroase substanţe în contact cu aerul pot provoca amestecuri explozive (benzina, toluenul, acetona,
acidul etilic, acidul acetic, pulberea de cărbune, pulberile metalice de zinc, aluminiu, magneziu).
Prevenirea se caracterizează în cazul noxelor prin: 

măsuri tehnice:

- mecanizarea şi ermetizarea proceselor tehnologice;

- înlocuirea substanţelor toxice cu altele mai puţin toxice sau chiar netoxice;
- înlocuirea unor metode cu altele nepericuloase (de exemplu sablajul cu nisip se înlocuieşte prin
curăţare cu alice sau curăţare hidraulică);

- înlocuirea unor procedee uscate cu procedee umede;

- ventilarea generală, parţială, locală sau combinată;

- echipamente de protecţie şi de lucru adecvate etc.

Pulberile industrale.

Praful industrial apare în cursul desfăşurării unor procese de lucru, datorită diferitelor utilaje sau
instalaţii (polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.). Pulberile acţionează asupra organismului pe cale
mecanică sau chimică. Cele care constituie noxe chimice au fost prezentate anterior. Acţiunea mecanică
a prafului industrial asupra organismului se manifestă sub formă de iritări ale pielii, ale ochilor şi ale
căilor respiratorii. Iritaţiile căilor respiratorii se por datora următoarele pulberi:

- azbest (azbestoza);

- cărbune (antracoza);

- siderit (sideroza);

- ciment (silicatoza);

- siliciu (silicoza – cea mai răspândită).

Prin normele de igienă sunt stabilite limite privind concentraţia pulberilor în atmosfera zonei de lucru.
Una dintre măsurile de reducere a prafului industrial este ermetizarea locului unde se produc pulberi.
Acesta este un sistem de protecţie care acoperă perfect locurile periculoase, nepermiţând ieşirea în
afară a agenţilor vătămători. O altă măsură este ventilaţia corespunzătoare cu aspiratoare speciale.
d.Zgomotul şi trepidaţiile.

Zgomotul este un factor nociv, frecvent întâlnit într-o serie de activităţi industriale, cum sunt pilirea şi
tăierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul compresoarelor, încercarea motoarelor etc. Este o
acţiune dăunătoare asupra întregului organism, dar în special asupra sistemului nervos. Lucrătorii supuşi
la zgomot continuu devin somnolenţi, neatenţi, nervoşi, au dureri de cap şi poftă de mâncare redusă.
Din cauza unor stimulenţi continui şi neregulaţi cauzaţi de zgomot, urechea pierde treptat funcţiunea
normală şi în câţiva ani se instalează aşa numita surditate profesională.

Trepidaţiile sunt mişcări vibratorii produse de la maşinile aflate în funcţiune. Acţiunea lor îndelungată şi
de o anumită intensitate, provoacă aşa numita boală a vibraţiilor. Boala începe cu oboseală, dureri la
nivelul umerilor, slăbire, somn agitat. Se instalează apoi dureri la degete şi articulaţii, dureri care se
accentuează mai ales noaptea

30.Inspectia ascensoarelor .Incercarea statica si dinamica.


Se va verifica existenta urmatoarelor documente:
• cartea ascensorului-partea tehnică, care va conţine:
- datele de identificare ale ascensorului;
- caracteristicile de bază ale ascensorului;
- caracteristicile cablurilor ş i/sau lanţurilor;
- caracteristicile componentelor de securitate;
- desenul tip de ansamblu;
- schemele electrice (schemele electrice pot fi limitate la
circuitele necesare
pentru evidenţierea componentelor de securitate; dacă este
necesar, se va
introduce o legendă care să explice simbolurile utilizate);
- schemele hidraulice;
• manualul de instrucţiuni al ascensorului;
• manualul de instrucţiuni al componentelor de securitate;
• registrul în care se notează reparaţiile şi, după caz, verificările
periodice;
• declaraţiile de conformitate EC sau CS ale
ascensorului şi componentelor de
securitate, eliberate de montatorul ascensorului şi, respectiv, de
producătorul componentelor
de securitate;
• copia standardului utilizat de către montator, în cazul în care
este un standard de
firmă propriu;
• copie de pe certificatul de inspecţie finală întocmit de către
montator sau organismul
notificat ales de montator conform prevederilor din Hotărârea
Guvernului nr. 439/2003, anexa
nr. 8

Inspectia ascensoarelor consta in:


- există documentaţia tehnică de însoţire menţionată la pct.
5.2.1;
- există marcajele de conformitate CS sau CE aplicate;
- elementele de identificare şi caracteristicile de funcţionare ale
ascensorului sunt conforme
celor menţionate în documentaţia tehnică de însoţire;
- este asigurată mentenanţa de către un întreţinător autorizat de
IT ISCIR;
- personalul de manevrare este instruit (după caz);
- sunt prevăzute: placă cu date despre fabricaţie (placa de
timbru), placă cu sarcina maximă
admisă, inscripţionări de avertizare/securitate, instrucţiuni de
utilizare/salvare a pasagerilor;
acestea trebuie să corespundă cu ascensorul prezentat pentru
verificări.

Verificarea şi încercarea statică a elementelor suspensiei şi a


sistemelor de fixare
Se va verifica conformitatea caracteristicilor elementelor
suspensiei şi ale sistemelor de fixare
cu cele indicate în documentaţia tehnică de însoţire şi, de
asemenea, se va verifica dacă au
apărut deformaţii în timpul sau după efectuarea încercării.
Încercarea statică are drept scop, printre altele:
 verificarea alunecării cablurilor de tracţiune în canalele roţii de
fricţiune;
 verificarea rezistenţei troliului;
 verificarea rezistenţei jugului cabinei şi a suspensiei aferente;
 verificarea frânei.
Încercarea statică se efectuează cu cabina situată la staţia cea
mai de jos, timp de 10 minute,
încărcată cu:
a) 150% din sarcina nominală, la ascensoarele cu tambur şi la
ascensoarele pentru mărfuri
exclusiv cu roată de fricţiune;
b) 200% din sarcina nominală, la toate tipurile de ascensoare cu
roată de fricţiune cu care
circulă persoane (pasageri).
La ascensoarele hidraulice încărcate cu 150% din sarcina
nominală, având distribuitorul
electrohidraulic pe poziţia "zero" şi cabina situată în poziţia
limită superioară, nu trebuie să se
înregistreze o coborâre a cabinei mai mare de 100 mm, în timp
de 10 minute, datorită
neetanşeităţilor circuitului hidraulic.
În timpul încercării statice este interzis accesul persoanelor în
cabină. Sarcina de încercare va
fi constituită numai din greutăţi tarate, care vor fi puse la
dispoziţie de către întreţinător sau
proprietar/deţinător

Încercarea dinamică are drept scop, printre altele:


- verificarea funcţionării troliului;
- verificarea funcţionării motorului de acţionare
-verificarea funcţionării frânei;
- verificarea funcţionării elementelor de comandă;
- verificarea funcţionării dispozitivelor de oprire a cabinei în
staţii;
- verificarea funcţionării dispozitivelor de zăvorâre mecanică şi
electrică a uşilor de palier (de acces la puţ);
- verificarea funcţionării contactelor de securitate;
- verificarea funcţionării sistemelor de semnalizare optică şi
acustică.
Încercarea dinamică se efectuează prin deplasări repetate ale
cabinei încărcate o dată cu
sarcina nominală şi apoi cu 110% din sarcina nominală, în
regimul de funcţionare prevăzut de
producător.
În timpul încercării dinamice este interzis accesul persoanelor în
cabină. Sarcina de încercare va fi constituită numai din greutăţi
tarate, care vor fi puse la dispoziţie de către întreţinător sau
proprietar/deţinător.
În timpul încercării dinamice se va verifica funcţionarea
corespunzătoare a limitatorului de viteză şi a paracăzătorului. În
timpul acestei verificări, sarcina de încercare va fi constituită
numai din greutaţi.La ascensoarele cu roată de fricţiune şi cu
viteza cabinei până la 1 m/s inclusiv, verificarea
funcţionării paracăzătorului se va face prin acţionarea
limitatorului de viteză, trecând cablul de acţionare al acestuia
pe canalul de probă, mărind astfel turaţia (numărul de
rotaţii) limitatorului de viteză. Dacă lipseşte canalul de probă, se
va lua în considerare garanţia producătorului limitatorului de
viteză, numai dacă sigiliul pus de acesta este intact şi viteza
nominală de pe placa de timbru a limitatorului de viteză
corespunde cu cea a cabinei ascensorului. În acest caz,
verficarea funcţionării paracăzătorului se va face prin blocarea
mecanică a limitatorului de viteză, respectiv a cablului acestuia
La ascensoarele cu viteza nominală a cabinei mai mare de 1 m/s,
verificarea funcţionării paracăzătorului se va face fie prin
mutarea cablului limitatorului de viteză pe canalul de probă fie
prin mărirea vitezei cabinei cu mijloace electrice, în
cazul în care există această posibilitate.
Verificarea funcţionării paracăzătorului se va face cu cabina sau
contragreutatea, după caz, în apropierea celei mai de jos staţii