Sunteți pe pagina 1din 43

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Master: Politici și management în educație; anul II

Student: Șușu Petre

Tema: Management de program educaţional pentru promovare a talentelor şi creativităţii

Programul educațional ”Floria Capsali 1 ”

Programul educațional ”Floria Capsali” vizează excelența în educație la nivelul învățământului primar,
din perspectiva valorificării inteligenței corporal-kinestezice a elevilor în zona de exprimare artistică a artelor
scenice.
Introducere
”Pentru o viață sănătoasă faceți mișcare cel puțin 30 de minute în fiecare zi” este anunțul care-mi
”strică” aproape zilnic momentele de relaxare din fața televizorului. Mă întreb, ce fel de mișcare trebuie
făcută? Oare mișcarea degetelor pe tastele calculatorului contează ? Și cum să fie, neîntrerupt 30 de minute
sau adunate, toate perioadele de mișcare, să însumeze 30 de minute?...
În fiecare dimineață îmi pregătesc copilul și îl duc la școală. Cu mașina. Azi are ”Educație fizică” și... ce
bine ... o sa facă mișcare. Măcar el. Dar, aflu la amiază că, fiind cam frig afară , doamna învățătoare ”... a zis
că mai bine să facem tot Matematică”. ... Pe geamul ușii de la intrarea principală a școlii cineva lipește un
afiș. Încerc să îl citesc, dar nu văd ce scrie deoarece alte 10-12 persoane doresc același lucru și sunt mai
aproape de geam. E scris cam mărunt si foarte colorat. Băiatul meu mă întreabă dacă îi dau voie să alerge prin
curtea școlii până citesc eu afișul. Îi dau voie, pentru că mai sunt și alți copii. Reușesc să mă apropii de afiș și
citesc: ” World Dance Academy - coregraf și instructor Igy - face înscrieri pentru lecții de dans:... toate
vârstele..., toate stilurile... prețul este .... program flexibil... înscrieri la sediul din strada....”. ”Ăștia sunt ăia
care au avut spectacol de Crăciun la Palas; îs buni, i-am văzut ... o dau și eu pe Crina, măcar să mai facă
mișcare, că e plină de energie... și dansează prin casă toată ziua... le imită pe alea de la televizor... ” îi spune o
mămică alteia, notându-și pe telefonul mobil datele de contacte ale clubului ”World Dance Academy”.
Până în vara anului trecut, timp de aproape doi ani, Casa de Cultură a Studenților din Iași (instituția la
care lucrez) a fost locul de pregătire, realizare și susținere a spectacolelor Operei Naționale Române din Iași.
Am avut astfel ocazia să vizionez aproape toate spectacolele Operei și să asist la numeroase repetiții ale
corpului de balet. Dincolo de plăcerea provocată de actul artistic am simțit și un sentiment de amărăciune
văzând că, aproape de fiecare dată, pentru roluri mai dificile, erau aduși balerini de la Opera Națională
Română din București sau Cluj. Așadar, pentru a putea susține spectacole de anvergură, corpul de balet ieșean
trebuia ”întărit” din exterior. Discutând acest aspect cu un profesor de coregrafie de la Colegiul Național de
Artă ”Octav Băncilă” din Iași, locul de unde provin cei mai mulți dintre balerinii noștri, am aflat, printre
1 Floria CAPSALI (n. 1900, Bitolia, Macedonia - d. 29 iunie 1982, Bucureşti) - balerină şi maestră de balet
Floria Capsali a urmat primele clase la Bitolia, iar în 1913 s-a stabilit la Bucureşti. Aici a continuat studiile întâi la Şcoala Centrală, după care la
Academia de teatru şi apoi la Conservator.
După ce a absolvit Conservatorul din Bucureşti a plecat la Paris, unde a petrecut 9 ani, studiind baletul cu Enrico Checchetti şi apoi cu Nicolas
Legat. În paralel, a studiat istoria artei la Sorbona.
După revenirea în România a susţinut o serie de recitaluri în coregrafii proprii, ca: “Papillon“ de Robert Schumann “Mefisto - vals“ de Franz Liszt şi
a montat scene coregrafice în spectacolul de teatru “Visul unei nopţi de vară“.
În 1927, Floria Capsali a colaborat cu Dimitrie Gusti, la culegerea de material folcloric, cunoscând astfel dansul popular românesc autentic.
Curând după aceea, a deschis o Şcoală particulară de dans, unde s-au format marii balerini români.
Din 1938, Floria Capsali a fost maestră de balet la Opera Naţională Bucureşti, a reorganizat trupa, mărind numărul soliştilor şi formând un grup
de asistenţi pe care i-a coordonat direct.
În anul 1939 Floria Capsali pune în scenă primul balet românesc intitulat Nuntă în Carpați, pe un libret propriu și muzică scrisă de Paul
Constantinescu, în care se evocă obiceiuri de nuntă și vechi dansuri populare din lumea satelor de munte din Moldova.
Floria Capsali a fost o perioadă şi directorul Operei Române, după care a activat la Rapsodia Română.
A organizat Liceul de Coregrafie din Bucureşti, unde s-au format şi continuă să se formeze, generaţii întregi de dansatori. În 1998, printr-un ordin
al ministrului Educaţiei, Andrei Marga, Liceul de Coregrafie din Bucureşti şi-a schimbat denumirea în Liceul de Coregrafie „Floria Capsali“.
altele că, o clasă de a V-a de la profilul Coregrafie se formează cu greu, în jurul a doar 2-3 elevi care au
calități certe pentru o viitoare profesie de balerin, ceilalți copii fiind doar de ”completare”. Mai mult decât
atât, după terminarea liceului, marea majoritate a absolvenților de coregrafie se orientează spre cu totul alte
domenii de activitate (școlară sau profesională) care nu au nici o legătură cu acest domeniu artistic.
Mă întorc cu gândul la instituția unde lucrez. Aici, la Casa de Cultură a Studenților se organizează multe
spectacole cu tineri și pentru tineri, marea majoritate dintre ele având ca temă diversele forme coregrafice
(dans, pantomimă, teatru-dans etc.). Am avut ocazia să văd sute de elevi de liceu și studenți de la diverse școli
și facultăți ieșene ( și nu numai ) care, mânați doar din pasiune, însă dovedind un talent deosebit, au reuşit, în
cadrul unor activități de timp liber, să realizeze creații remarcabile, unele dintre ele apropiindu-se de nivelul
profesionist al reprezentației scenice. De unde vin acești tineri ? Ce resorturi se activează în ei pentru a-i
determina să se implice, cu asemenea rezultate în așa muncă dificilă? Și de ce la o aşa vârstă târzie ? Căci "a
te apuca" de dans la 17 - 18 ani sau mai mult, e deja mult prea târziu. Discut frecvent cu ei și aflu că, unii au
fost de mici la anumite cluburi, formații, ansambluri, însă cei mai mulți s-au apropiat de arta coregrafică doar
din curiozitate, prin liceu sau chiar în primii ani de facultate, la îndemnul unor prieteni sau din dorința de a
socializa cu alți tineri de vârsta lor. Și, repet, vorbesc aici de mult, foarte mult talent pe care acești tineri îl
demonstrează. Ori, ținând seama de faptul că talentul nu se dezvoltă de la sine, ci în condiții educaționale
speciale2, m-am întrebat care sunt condițiile de care au beneficiat acești tineri și unde ? Poate în cluburile de
genul celor la care am făcut referire mai sus ? Mă îndoiesc ! Am vizitat multe dintre acestea, le cunosc
scopurile exclusiv comerciale care le justifică existența (de multe ori efemeră) și, de aceea, cel mult le pot
recunoaște un merit în zona menținerii ideii de existență a unui mediu organizat pentru desfășurarea unor
activități de timp liber. În niciun caz, astfel de cluburi nu pot fi considerate locuri de dezvoltare a talentelor
(poate, repet poate, cu o singură excepție3). Mai degrabă acestea pot fi considerate loc de exprimare a unor
mari talente irosite.
Am alăturat instituției școlare ideea necesităţii educației pentru mișcare (idee benefică cel puţin pentru
sănătatea oamenilor însă, promovată de multe ori în maniere "nefericite" ) din trei motive principale:
1) Pentru că în trinomul educațional familie - școală - comunitate general, școala este principalul factor
de educație. Privind acum, târziu, talentul acelor tineri, din perspectiva tipului de inteligență corporal-
kinestezică4, ținând seama de faptul că potențialul intelectual al unei ființe umane are legătură cu sistemul
ereditar5, ne putem gândi la modalități care să permită cel puțin identificarea și promovarea, încă din perioada
ciclului primar de învățământ, a acestui talent pe care mulți copii din Iași îl dețin, dar atât de puțini reușesc să
îl exprime ca să nu mai vorbim despre cât de puţini reuşesc să îl valorifice.
2) Pentru că funcțiile școlii6 s-au diversificat și au devenit tot mai importante la toate nivelurile
(individual, instituțional, comunitar, societal și internațional). Aceste funcții, definite pe domenii ce cuprind

Carmen Crețu, Curriculum diferențiat și personalizat, 1998, pag. 14.

Clubul de Dans Sportiv Nikons, care în perioada 2000 - 2003 a dat o pereche de campioni naționali și mai multe perechi finaliste
la acest nivel competițional.
tot mai multe variabile, au generat în relația elev - școală - familie - comunitate o rețea de tip piramidal7 care
definește unghiurile și perspectivele sub care educabilul este sprijinit (acesta fiind elementul central al
conceptului) dar care, totodată, reflectă și o anumită vulnerabilitate a instituției școlare în fața intereselor
stakeholderilor; acest aspect poate fi relevant inclusiv din perspectiva strategiilor pe care școala și le poate
stabilii în promovarea talentelor.
3) Pentru că mediul școlar a devenit spațiul în care mulți agenți economici, care prestează diverse
activități de timp liber, își delimitează grupuri țintă asupra cărora își fixează scopuri care tind să le substituie
pe cele educaționale; a fost mai sus exemplificat un anumit tip de talent (corporal-kinestezic) pe care mulți
copii din Iași îl dețin şi care, de multe ori, este valorificat dor de mediul economic fără ca școala să aibă niciun
fel de cunoştinţă sau implicare.

În această introducere am încercat să prezint cadrul general al unei situații problematice existente la
nivelul Municipiului Iași care se face simțită în diverse moduri la nivelul comunității. Aceasta situație
problematică include cel puțin următoarele categorii de probleme care au ca subiect principal inteligența
corporal-kinestezică a tinerilor:
a) Categorii de probleme legate de sănătatea fizică a tinerilor.
b) Categorii de probleme legate de maniera de implicare a familiilor în creșterea și educarea copiilor.

Conform Teoriei inteligențelor multiple elaborată de Howard Gardner, sunt delimitate: inteligența lingvistică, inteligența logico-
matematică, inteligența muzicală, inteligența corporal-kinestezică, inteligența spațială, inteligența interpersonală și inteligența
intrapersonală. Autorul încă nu este convins că pot fi considerate ca inteligențe cea naturalistă și cea spirituală

H. Gardner Inteligențe multiple. Noi orizonturi - Traducere de N. Damaschin, 2010, pag 253

Educațională, culturală, socio-umană, tehnico-economică și politică, Cheng, Y.C. (2001), citat de Ş. Iosifescu în Calitatea educaţiei
– concept, principii, metodologii, Bucureşti, 2007

Crețu Carmen, Curriculum diferențiat și personalizat, Iași, 1998, pag. 130


c) Categorii de probleme legate de buna funcționare a unor instituții ( școlare, sportive, culturale) din
perspectiva resurselor umane necesare.
d) Categorii de probleme legate de educație și pregătirea pentru carieră a copiilor și tinerilor.
e) Categorii de probleme legate de activități economice desfășurate în mediul cultural-artistic, sportiv și
de petrecere a timpului liber.
Aceste tipuri de probleme, care au o strânsă legătură între ele, formează o metaproblemă. Un element
comun al tuturor acestor categorii de probleme îl constituie prezența în conținutul acestora, în manieră directă
sau indirectă a factorului educațional formal și non-formal. În aceste condiții, ținându-se seama și de funcțiile
pe care școala le are în rețeaua piramidală elev - școală - familie - comunitate poate fi luată în calcul o
problema fundamentală de ordin educațional.
Prin intermediul elementelor de conținut, problema fundamentală trebuie să facă referire la toate
categoriile metaproblemei. Din acest motiv, o formulare acceptabilă a acesteia poate fi următoarea: în
Municipiul Iași nu există condiții pentru educația artistică a tinerilor care dovedesc talent corporal-
kinestezic, corespunzătoare dimensiunii grupului educabililor, interesului și potențialului existent. Astfel
formulată, problema fundamentală recomandă, pentru rezolvare/ameliorare, abordarea unei viziuni globale
care să fie exprimată tot în domeniul educațional ( definit de trinomul educațional școală - familie -
comunitate). Apar astfel trei opțiuni principale:
1) O viziune care să abordeze problema fundamentală având ca element central școala;
2) O viziune care să abordeze problema fundamentală având ca element central familia;
3) O viziune care să abordeze problema fundamentală având ca element central comunitatea;
Cu alte cuvinte,
- problema fundamentală poate fi abordată din perspectiva instituției școlare care să propună demersuri
educaționale sprijinite de familie și comunitate;
- problema fundamentală poate fi abordată din perspectiva familiei care să propună demersuri
educaționale sprijinite de școală și comunitate;
- problema fundamentală poate fi abordată din perspectiva agenților comunitari care să propună
demersuri sprijinite de școală și familie.
Chiar dacă într-o măsură mai mare sau mai mică toate cele trei variante sunt posibile, consider că
viziunea cea mai adecvată în acest context este cea care privește școala ca element central, cel puțin din
următoarele motive:
1) Această abordare permite formulări ale problemei specifice pe rigori și criterii acceptate atât de
familie cât și de comunitate;
2) Viziunea stabilită din perspectiva instituției școlare asigură demersului ulterior coerență și
adresabilitate către un grup mare de stakeholderi;
3) Efectele pozitive ale unei astfel de viziuni pot fi multiplicate mai ușor și generalizate la anumite
niveluri.
În consecință rezolvarea/ameliorarea problemei fundamentale menționate mai sus se va realiza prin
intermediul instituției școlare.
Instituția școlară este gestionara procesului de educație formal și, prin CDȘ ori parteneriate diverse, a
unui consistent segment de educație non-formală. Raportată la tipul de educație aplicat elevilor, problema
fundamentală se poate edifica sub forma unei probleme specifice cu următoarea formulare: În școlile
Municipiului Iași nu se desfășoară activități de învățare formale și nonformale prin intermediul cărora, copiii
care dovedesc un înalt nivel de inteligență corporal-kinestezică, să fie identificați, sprijiniți sub aspect
educațional și promovați ca valori cu potențial artistic ridicat.
Pentru diminuarea efectelor acestei probleme specifice se va iniția și implementa Programul educațional
”Floria Capsali”.

I. VIZIUNEA PROGRAMULUI
Prin Programul educațional ”Floria Capsali” ,într-un număr de 10 școli generale din Municipiul Iași, la
nivelul clasei a III-a, se vor organiza activități de dans tradițional, formale - pe parcursul orelor de Educație
Fizică și non-formale - prin discipline opționale în cadrul CDȘ.
Argumentarea viziunii8
Cercetări9 diverse realizate la Institutul de Etnografie și Folclor ”C. Brăiloiu” București demonstrează
că dansul tradițional (numit și folclor coregrafic) reprezintă un complex de informație, artă interpretativă și
mișcare corporală structurat pe categorii corespunzătoare vârstei, genului și etapelor vieții, care poate fi
utilizat în demersuri menite a satisface nevoile de comunicare interumană și a celor legate de cunoașterea
tradiției și moștenirii culturale (Informația - I). O modalitate eficace de a valorifica în actul educațional aceste
calități certe demonstrate de dansul tradițional (calificativul - Q) o constituie folosirea lui ca instrument de
identificare, sprijinire și promovare a elevilor de ciclu primar care dovedesc un înalt nivel de inteligență
corporal-kinestezică predispusă actului artistic (Afirmația - C).
Rezultatele studiile unor cercetători10 din cadrul Institutului de Etnografie și Folclor ”C-tin Brăiloiu” din
București recunosc folclorului coregrafic românesc calitatea de componentă distinctă a folclorului ( alături de
folclorul muzical și folclorul literar ) ceea ce face trimitere directă la legătura acestuia cu aspecte care țin de
ereditate. Alte studii realizate de către specialiști11 ai Centrul Național al Creației Populare București și care au

Voi încerca o argumentare pornind de la autoritate. Structura argumentării va cuprinde informația (I), afirmația (C), justificarea
afirmației (W), sprijinul justificării (B) și calificativul (Q). Pentru a indica o anumită direcție în care argumentarea poate fi
dinamizată voi prezenta și un posibil contraargument (R).

Ovidiu Drîmba - Eseu asupra dansului popular românesc, București, 1982, Anca Giurchescu & Sunni Bloland - Romanian
Traditional Dance, București 1992.

10

Constantin Brăiloiu, Bela Bartok, Ion Mușlea, Ovidiu Densușianu, Ovidiu Bârlea, Andrei Bucșan, Emanuela Balaci, Emilia Comișel,
Ileana Szenik, Anca Giurchescu ș.a

11

Gheorghe Popescu - Județ, Gheorghe Baciu, Sever Tita, Theodor Vasilescu


avut ca element central cinetica dansului tradițional, au demonstrat faptul că, practicat în cadru educațional,
dansul tradițional susține îndeplinirea obiectivelor disciplinei Educație Fizică ( un exemplu concret în acest
sens îl constituie faptul că, la Facultatea de Educație fizică și Sport se predă disciplina opțională Dans
popular). Cele două aspecte definitorii - legătura directă cu ereditatea și sprijinirea îndeplinirii obiectivelor
Educației Fizice - justifică utilizarea dansul tradițional ca suport de valorizare a inteligenței corporal-
kinestezice a elevilor de ciclu primar (Justificarea - W ). În plus, nu trebuie neglijat nici faptul că, prin
particularitățile sale tipologice și morfologice care au o puternică legătură cu specificul local, regional și
zonal, dansul tradițional practicat în mediul școlar întărește relația familie - școală - comunitate. Devine
relevant şi pentru acest context ceea ce Howard Gardner spunea referindu-se la contextualizarea inteligenței:
”... Chiar dacă potențialul intelectual al ființei umane este cuprins în genomul său, modul și gradul în care se
va manifesta vor depinde de cultura specifică în care se naște individul și experiențele pe care le trăiește în
acea cultură”12.(Sprijinul justificării - B).
Sigur că există și alte forme de dans prin care se poate identifica, dezvolta și promova talentul corporal-
kinestezic al elevilor de clase primare, precum: dansul modern (cu diverse stiluri), dansul sportiv, teatrul-dans
etc. Este foarte probabil ca acestea să fie mai atractive atât pentru copii cât și pentru părinți sau pentru diverși
reprezentanți ai comunității. Există și justificări în acest sens: promovare mai intensă pe diverse canale de
comunicare, o anumită libertate și lejeritate în abordare, flexibilitatea stilurilor, atractivitatea mesajelor
transmise prin mișcări, un accentuat caracter de modernitate etc. (Contraargumentul - R). Acest
contraargument poate slăbi în bună măsură puterea calificativului acordat necesității ca dansul popular să fie
utilizat ca instrument de lucru în abordarea inteligențelor corporal-kinestezice în școala primară. Mai mult
decât atât, chiar un viitor traseu educațional al elevului cu un acest tip de inteligență poate include aceste
forme da dans, dacă luăm în seamă, spre exemplu, faptul că în școlile de balet se studiază dansul contemporan
care are o relație mult mai directă cu stilurile de dans amintite mai sus (calificativul - Q1). Cu toate acestea,
dansul tradițional are particularități unice ca îl recomandă înaintea altor tipuri coregrafice. Aceste
particularități vor fi prezentate la capitolul Inițializare.
Se poate afirma faptul că viziunea acestui program este în consonanță cu viziunile celor 10 instituții
școlare vizate pentru a-l implementa, întrucât, la nivelul acestora, cadrele didactice organizează în mod
constant activități extracurriculare de dans popular. Aceste activități se desfășoară în cadrul școlii13, sunt
cuprinse în CDȘ și sunt coordonate de personal didactic pasionat de acest gen de activitate artistică.

II. INIŢIALIZAREA

12

Howard Gardner, Inteligențe multiple. Noi orizonturi, 2006 ; Editura Sigma, București 2006, pag.253

13

În anul 2009 prin proiectul ”Dansul tradițional în școlile județului Iași” finanțat de AFCN, am realizat un pachet informațional (sub
forma broșură+CD audio+ două DVD-uri video) destinat cadrelor didactice care desfășoară activități de dans popular cu elevii.
Pachetul informațional a fost multiplicat și distribuit, cu titlu gratuit, în peste 200 de școli din Municipiul și județul Iași, feedback-ul
utilizatorilor fiind unul extrem de favorabil.
II.1 Faza de conceptualizare a programului
Excelența intelectuală este definită ca fenomen multideterminat de factori interni, cognitivi și
nonintelectivi și de factori multipli14
Inteligența corporal-kinestezică este capacitatea unui individ de a rezolva probleme, de a crea și dezvolta
produse cu ajutorul mișcării.
Particularitățile dansului tradițional care îl recomandă ca instrument de identificare, sprijinire și
promovare a elevilor de ciclul primar care dovedesc un înalt nivel de inteligență corporal-kinestezică
predispusă actului artistic sunt:
1) Dansul tradițional oferă informații despre alte forme de artă tradițională (muzică, meșteșuguri, teatru-
folcloric), despre obiceiuri și tradiții populare, despre moduri de organizare socială a comunităților
tradiționale, despre graiul popular etc. Acest fapt permite abordarea lui în activități educaționale cu tematică
diversă dar cu obiective operaționale congruente în susținerea inteligenței corporal-kinestezice a elevilor;
2) Fiind forma de artă tradițională cea mai practicată, sub aspectul structurii cinetice dansul tradițional
are componente care se adresează diferitelor categorii de vârstă ( folclorul coregrafic conține dansuri specifice
copiilor sau tinerilor, adulților ori bătrânilor) și sunt specifice sexelor (dansuri feciorești, dansuri de fete sau
dansuri mixte ). Diferențele între aceste categorii tipologice sunt multiple însă, din perspectiva argumentației,
două aspecte sunt deosebit de importante și anume:
a) Structura categoriilor de mișcări; dansurile populare oferă mișcări grupate pe diverse niveluri de
dificultate în raport cu vârsta practicantului, fapt care constituie un avantaj în stabilirea modalităților de
abordare pe parcursul lecție de dans.
b) Funcția dansului; două dintre funcțiile de bază ale dansul tradițional - funcția de relație și respectiv
funcția de exibiție - pot fi considerate suporturi ale un continuum de mișcare situat între limita comunicării
paraverbale statice și limita interpretărilor individuale cu grad înalt de dificultate.
3) Dansul tradițional cuprinde toate categoriile de mișcări pe care corpul uman le poate executa și, spre
deosebire de celelalte forme de dans, fundamentul ritmic pe care acesta evoluează descrie un registru extrem
de variat (de la formulele ritmice binare la cele sincopate, asimetrice sau sincopat-hemiolice).
4) Dansul tradițional a constituit baza pe care s-au dezvoltat toate celelalte forme de dans : balet clasic și
contemporan, dans modern, dans sportiv și teatru dans.
Grupul țintă al Programului educațional ”Floria Capsali” îl constituie elevii din clasele a III-a superior
dotați15 din perspectiva inteligenței corporal-kinestezice predispusă actului artistic, care învață într-un număr
de 10 școli generale din Municipiul Iași.

14

Carmen Crețu, Curriculum diferențiat și personalizat, 1998, pag. 19.

15

După J.M. Dunlap, 1975, citat de Carmen Crețu, Curriculum diferențiat și personalizat, 1998, pag., frecvența elevilor superior
dotați la nivelul în populației școlare este de 1 la 40 - 160. În ceea ce privește talentul corporal-kinestezic voi considera această
frecvență ca fiind de 1 la 50-60 de elevi, bazându-mă în acest sens pe de observațiile personale realizare pe parcursul unei
activități de peste 25 de ani în arta coregrafică și de peste 20 de ani în lucrul cu copii și tineri talentați în acest domeniu.
Dimensiunea acestui grup țintă este de aproximativ 900 de elevi. Justificarea dimensiunii acestui grup
țintă pornește de la intenția programului de a se adresa unui număr de cel puțin 18-20 de elevi superior dotați
cu acest tip de inteligență.
Motivația pentru care programul se adresează acestui grup țintă se bazează pe următoarele două aspecte:
1. În primul rând, din perspectiva inteligenței corporal-kinestezice, vârsta de 10 ani (corespunzătoare
elevului de clasa a III-a) este una care permite manifestări concrete ale talentului și creativității. Așa cum
spunea H. Gardner, la vârsta de 10 ani copilul începe să ”stăpânească regulile domeniului” : ”Chiar dacă
activitatea creativă încă nu se manifestă, condițiile pentru o viață creativă (sau non-creativă) pot deja să-și
facă apariția”16. Mai mult, la această vârstă ”...în măsura în care elevii care aleg (sau sunt aleși) să lucreze
într-un anumit domeniu, ei încearcă să acumuleze experiență cât mai rapid posibil”17. Raportat la dans,
indiferent de tipul sau stilul său, acesta presupune dincolo de talent, însușirea unor reguli stricte de pregătire
fizică (pentru dezvoltarea abilităților de mișcare), reguli de pregătire psihică (pentru inserarea în conţinutul
actului artistic a momentele de efort fizic și psihic care însoțesc desfășurarea dansului), reguli de
comportament etc. Copilul de 10 ani poate să îndeplinească toate aceste cerințe, iar acolo unde este talent,
vârstă îi permită să devină vizibil.
2. În al doilea rând, durata programului, care se dorește a fi de doi ani, dă posibilitatea elevului ca la
finalizarea acestuia să poată urma, dacă dorește, un profil educațional vocațional în domeniul coregrafic; așa
cum am menționat și mai înainte, clasele de balet ale Colegiului ”O. Băncilă” se formează începând cu clasa a
V-a de gimnaziu.
Organizarea procesului de învățământ în cadrul Programului ”Floria Capsali” este pe clase și lecții.
Procesul de învățământ din cadrul Programului se va desfășura pe cinci etape:
Etapa I - semestrului I, clasa a III-a: La program vor participa toți elevii de la clasa a III-a; lecția de dans
tradițional se va desfășura săptămânal, în cadrul uneia dintre cele două ore de Educație Fizică. Lecția va fi
coordonată de un profesor de educație fizică (care în prealabil va fi format în domeniul predării folclorului
coregrafic la elevii dotaţi sub aspectul inteligenţei corporal-kinestezice). Pe parcursul acestei etape vor fi
identificați elevii cu înalt nivel de inteligență corporal-kinestezică predispuși realizării actului artistic. Această
etapă se va finaliza cu o evaluare în urma căreia vor fi selectați acești elevi. Etapa se va încheia cu constituirea
unei clase alcătuite din elevii selectați (pe care o vom denumi în continuare ”Clasa Si”; S- selectat, i - inițial).
Etapa a II-a - semestrul II, clasa a III-a: La program va participa clasa de elevi selectată în etapa I.
Lecțiile de dans tradițional se vor desfășura după cum urmează:
II.1 În cadrul câte unei ore de educație fizică, conform orarului săptămânal al fiecărei clase a III-a; în
cadrul acestei ore elevii selectați în Clasa Si vor fi separați de restul clasei și vor parcurge un traseu curricular
alternativ sub coordonarea unui formator - profesor de dans. Se va lucra astfel pe grupuri mici de elevi.
II.2 Ca activități extracurriculare, cu o frecvență de două ore pe săptămână, la care va participa toată
Clasa Si. sub coordonarea unui formator - profesor de dans.

16

Howard Gardner, Inteligențe multiple. Noi orizonturi, 2006 ; Editura Sigma, București 2006, pag.58

17

Idem
Etapa a doua se va încheia cu o evaluare în urma căreia se va realiza selecția finală și se va constitui
Clasa S cu care se va desfășura etapele III, IV și V ale programului.
Etapa a III-a - Școala de vară ”Floria Capsali” cu durată de o lună, la care vor participa elevii Clasei S.
Etapa a IV-a - semestrul I, clasa a IV: elevii Clasei S, vor desfășura lecții de dans tradițional săptămânal
după următorul program:
IV.1 În cadrul câte unei ore de educație fizică, conform orarului săptămânal al fiecărei clase a IV-a,
parcurgând un traseu curricular alternativ sub coordonarea unui formator - profesor de dans. Se urmărește
lucrul pe grupuri mici de elevi.
II.2 Ca activități extracurriculare, cu o frecvență de trei ore pe săptămână, la care va participa toată
Clasa S. sub coordonarea unui formator - profesor de dans.
Etapa a IV- ase va finaliza cu o evaluare în urma căreia, în funcție de rezultate şi abilităţi, elevii Clasei S
vor fi grupați pe trei grupe : grupa orientată spre balet clasic (Grupa Sb), grupa orientată spre dans
contemporan (Grupa Sc) și grupa orientată spre dans de caracter (Grupa Sk).
Etapa a V-a - semestrul II, clasa a IV; lecțiile de dans se vor desfășura după un program zilnic (cinci ore
pe săptămână) în cadrul unor activități extracurriculare. Lecțiile din zilele de Luni, Miercuri, și Vineri ( trei
lecții) vor fi de dans tradițional, se vor desfășura cu întreg colectivul clasei S și vor fi coordonate de un
formator - profesor de dans, iar lecțiile de Marţi şi Joi se va desfășura separat, pe cele trei grupe, și vor fi
coordonate de profesori de specialitate de la Colegiul ”O. Băncilă” Iași. În aceste lecţii se vor aborda
conţinuturi care vor face trecerea de elementele de virtuozitate ale dansului tradiţional la fundamente genurile
coregrafice care definesc "specialitatea" spre care este orientată fiecare grupă.
Etapa a V-a se va finaliza cu un examen de absolvire al programului.
O analiză SWOT realizată în mediului școlar ieșean corespunzător învățământului primar de nivelul
clasei a III-a, din perspectiva elevilor superior dotați sub aspectul inteligenței corporal -kinestezice, este
prezentată în tabelul de mai jos:
Puncte tari Puncte slabe
1. În municipiul Iași funcționează peste 40 de școli 1. În domeniul dansului, școlile ieșene se limitează
care organizează învățământ primar, în care învață în a iniția și derula doar activități și proiecte
peste 2500 de elevi în clasa a III-a, ceea ce face ca educaționale care să faciliteze implicarea unui
programul să aibă adresabilitate. număr cât mai mare de elevi; aspectul numeric
2. În majoritatea școlilor generale ieșene se constituie principalul element vizat și recomandat
desfășoară activități extracurriculare de dans spre evaluare în aceste acțiuni extracurriculere,
tradițional, ceea ce determină un anumit nivel de vizat atât la nivelul instituției școlare cât și la
predispoziție a școlilor în a se implica în acest nivelul ISJ.
acțiuni din acest domeniu. 2. Parteneriatele pe care școlile generale ieșene le
3. Prin precizări inclusiv la nivelul PDI, cele mai încheie cu terți pentru derularea activităților
multe dintre școli cu învățământ primar din Iași, extracurriculare de dans, au un caracter mai mult
consideră cunoașterea tradițiilor folclorice și organizatoric, aspectul calității actului educațional
moștenirii culturale ca fiind o nevoie educațională desfășurat aici fiind tratat de cele mai multe ori cu
importantă și își propun obiective în sensul superficialitate. Aceste parteneriate au de multe ori
satisfacerii acesteia prin procesul de învățământ. un caracter formal, cu intenție exclusivă de
4. Rezultatele proiectului AFCN ”Dansul popular îmbunătățire a aspectului cantitativ al unui
în școlile județului Iași” au determinat, printre indicator stabilit de ARACIP18 (este vorba de
18

Este vorba de Indicatorul de performanță Existența parteneriatelor cu reprezentanții comunității, specific


altele, creșterea numărului de cadre didactice din Indicatorul de performanţă Existenţa
învățământul primar ieșean care desfășoară parteneriatelor cu reprezentanţii comunităţii)
activități extracurriculare de folclor coregrafic 3. Școlile cu învățământ primar din Iași nu au
precum și numărul de elevi implicați în acest gen dotările necesare susținerii unor activități de înaltă
de activități. De precizat că cea mai importantă performanță în domeniul dansului tradițional: săli
creștere (peste 40%, din analizarea feedback-ului de dans amenajate cu bară și oglinzi, garderobe de
obținut după diseminarea rezultatelor) s-a remarcat costume tradiționale, recuzită de spectacole etc.
la nivelul elevilor claselor a II-a și a III-a.
Oportunități Amenințări
1. Există un interes demonstrat al ISJ Iași și CCD 1. Agenții economici care furnizează servicii de
Iași pentru a sprijini acțiuni și proiecte care au ca petrecere a timpului liber, de tipul cluburilor de
temă dansul tradițional (ISJ sprijină desfășurarea dans, își fixează insistent grupuri țintă pe nivele
mai multor festivaluri folclorice pentru elevi iar de vârstă din ce în ce mai coborâte, ajungând până
CCD derulează un curs de formare al cadrelor la copiii din învățământul primar sau chiar
didactice pentru inițierea în activități de dans preșcolar. Aceste entități sunt primele care
tradițional) descoperă elevii cu talent corporal-kinestezic și,
2. În Iași funcționează Colegiul de Artă ”Octav din raționamente exclusiv financiare, îi implică în
Băncilă” în cadrul căruia elevii dotați cu talent diverse activități comerciale, deloc benefice
corporal-kinestezic pot urma un traseu educațional procesului educațional (spectacole la ore și în
în domeniul coregrafic. locații nepotrivite, turnee și festivaluri de lungă
3. La nivelul UAIC Iași funcționează Facultatea de durată, competiții organizate după criterii
Educație Fizică și Sport, în cadrul căreia, studenții corespunzătoare vârstei adulte etc.).
anului doi parcurg disciplina opțională ”Dans 2. Întrucât folclorul coregrafic a dispărut aproape
folcloric”, ceea ce face posibilă încheierea unor în totalitate ca formă de manifestare liberă,
parteneriate între școlile ce vor fi incluse în revitalizarea și păstrarea acestei forme de artă
program și această instituție de învățământ tradițională se poate realiza doar prin implicarea
superior. școlii și a elevilor de vârstă mică. Însă, abordarea
corectă a întregului spectru al repertoriului
coregrafic tradițional (care include diverse niveluri
de dificultate tehnică și interpretativă, unele cu
cote greu de atins) necesită pe deoparte pedagogi
cu temeinice cunoștințe și abilități în domeniu, iar
pe de altă parte elevi care dovedesc talent și
chemare către actul artistic. Ori, abordarea
simplistă a genului folcloric dans tradițional care
se realizează astăzi în școala ieșeană, produce atât
o risipire a talentelor din acest domeniu (copiii
superior dotați nu vor fi niciodată atrași de o
activitate de calitate îndoielnică) precum și o
distorsionare a informației care se transmite
elevilor care va avea ca efect sigur o alterare și mai
accentuată a puținului care ne-a mai rămas din
această formă de artă tradițională.
Pentru comunitatea locală a Municipiului Iași Programului educațional ”Floria Capsali” își va dovedi
utilitatea în următoarele direcții:
1) Identificând la nivelul școlii generale copii cu nivel ridicat al inteligenței corporal-kinestezice, baza
de selecție a resursei umane pentru profilul coregrafic al Colegiului Național ”Octav Băncilă” (care începe cu
clasa a V-a de gimnaziu) va crește atât sub aspect numeric cât și calitativ. Se vor asigura astfel premisele unor
parcursuri educaționale valoroase ale viitorilor balerini ai Operei Române din Iași.

Domeniului: B. - EFICACITATEA EDUCAŢIONALĂ, Criteriul: a) conţinutul programelor de studii, Subdomeniul 1: Oferta


educaţională, având ca descriptori specifici: 1.2.1.1 Existenţa şi funcţionalitatea unor parteneriate cu reprezentanţi ai
comunităţii și 1.2.1.2 Existenţa dovezilor privind funcţionalitatea parteneriatelor. Sursa www.edu.ro
2) Informațiile diversificate despre dansul tradițional pe care copii talentați le vor primii în școala
generală vor putea constitui fundamentul unor viitoare creații artistice prin care se poate valorifica, sub
diverse forme artistice, specificul local și regional al folclorului coregrafic din Zona Iași ( de altfel o zonă
apreciată de folcloriști ca fiind una reprezentativă pentru arealului folclorului românesc)
3) Va crește interesul pentru activitățile educaționale de calitate pe teme de dans tradițional ceea ce va
determina o revigorare a acestui gen artistic la nivelul de vârstă al copiilor și tinerilor. Menționez că, mai mult
decât în alte zone de tradiție din țară, în zona Iași s-a petrecut, în ultimii ani, un recul al activităților cu
caracter folcloric ( îndeosebi muzical-coregrafic), făcându-se aparent involuntar loc unor genuri pseudo-
culturale care s-au extins îngrijorător de mult și care au afectat aproape toate nivelurile sociale și
educaționale (un exemplu în acest sens îl constituie discuțiile pro și contra pentru introducerea ”genului”
muzical de tip manea ca obiect de studiu în învățământul superior muzical !)
II.2 Faza de expertizare a programului
Expertizare și avizarea Programului educațional ”Floria Capsali” se va realiza de către două comisii care
vor avea activitate independentă. Pentru a putea demara, programul trebuie să primească aviz favorabil de la
ambele comisii.
Comisia nr. 1, va fi formată din 7 persoane care activează în domeniul educațional și va avea
următoarea structură:
1. Un profesor pentru învățământul primar, desemnat de către școlile implicate în program.
2. Un consilier/psihopedagog specializat în problematica aptitudinilor înalte la copii.
3. Un profesor-coregraf din cadrul Colegiului de Artă ”Octav Băncilă” Iași.
4. Un profesor de Educație Fizică recomandat de Facultatea de Educație Fizică și Sport Iași și desemnat
de către ISJ Iași.
5. Un reprezentant al Asociației RO-Talent Iași.
6. Un formator pentru cade didactice din cadrul CCD Iași.
7. Un inspector școlar pentru învățământul primar desemnat de ISJ Iași.

Comisia nr. 2 va fi formată din 5 persoane desfășoară activități în domeniul folclorului și va avea
următoarea structură :
1. Un cercetător din cadrul Departamentului de Etnografie și Folclor al Institutului de Filologie Română
”A. Philippide”.
2. Un reprezentant al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași
(C.J.C.P.C.T. Iași).
3. Un etno-coreolog din cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei Iași
4. Doi coregrafi cu specializarea dans tradițional.
Potențialii susținători ai Programului ”Floria Capsali” sunt după cum urmează:
a) Din perspectiva asigurării cu resurse:
a) 1. Potențiali susținători cu resurse umane de specialitate:
- în primul rând instituțiile/organizațiile menționate mai sus: ISJ Iași, CCD Iași, Colegiul de Artă ”O.
Băncilă” Iași, Asociația RO-Talent Iași, Facultatea de Educație Fizică și Sport Iași, Institutul de Filologie
Română ”A. Philippide” Iași, Muzeul Etnografic al Moldovei Iași, C.N.C.P.C.T. Iași,
- Palatul Copiilor Iași, cu resursă umană specializată (instrumentiști) pentru realizarea suportului
muzical pe care se vor desfășura lecțiile de dans tradițional,
- Casa de Cultură a Studenților Iași, prin intermediul Ansamblului Folcloric ”Doina Carpaților”, cu
resursă umană specializată în activități de culegere, selectare, structurare a materialului coregrafic care va fi
utilizat pe perioada derulării Programului.
a) 2. Potențiali susținători cu resurse materiale:
- cele 10 instituții școlare care vor fi implicate în program - vor participa cu spații și logistică
- Colegiul de Artă ”O, Băncilă” Iași, Palatul Copiilor Iași, Casa de Cultură a Studenților Iași, Ateneul
Tătărași - vor participa cu spații (săli de dans, săli de spectacole, garderobă și recuzită pentru scenă), dotări
tehnice (sisteme de lumini și sonorizare pentru scenă, studio pentru înregistrări, alte dotări tehnice).
a) 3. Potențiali susținători cu resurse financiare:
- Primăria Municipiului Iași - prin programul anual de finanțare a activităților culturale din cadrul
comunității locale,
- Consiliul Județean Iași - prin programe de finanțarea a unor acțiuni culturale și educaționale,
- Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) prin programul de finanțare a proiectelor culturale -
linia de finanțare Intervenție culturală și Educație culturală.
- Alți finanțatori publici sau privați (societăți comerciale sau persoane fizice, inclusiv membrii ai
familiilor elevilor implicați în program).
b) Din perspectiva mediatizării/promovării programului:
- posturile publice TVR Iași și Radio Iași
- alte instituții media cu care susținătorii programului au parteneriate permanente.
c) Consiliul părinților şi tutorilor legali - structură fără personalitate juridică, cu rol consultativ, care se
va alcătui prin implicarea reprezentanţilor familiilor tuturor elevilor din Cala S, consecinţă a acceptului care
va acordat implicării copilului în program. Consiliul părinților şi tutorilor legali va funcţiona în baza unui
regulament propriu ce va fi elaborat prin Program şi va avea valabilitate pe întreaga durată de desfăşurare a
acestuia.
Câteva citate din lucrarea intitulată Inteligenţe multiple. Noi orizonturi - autor Howard Gardner,
relevante pentru viziunea de ansamblu a Proiectului educaţional "Floria Capsali":
1. "La clase mici, educaţia artistică este relativ abundentă. Cel mai adesea, instrucţia artistică este
asigurată de învăţătorul clasei şi în general, se concentrează pe producţia artistică. Copiii pictează,
desenează, modelează în argilă, cântă, participă la coruri, uneori cântă la un instrument, dansează sau
spun poveşti. Când învăţătorii sunt dotaţi şi/sau inspiraţi, aceste producţii pot atinge un nivel ridicat, dar în
cea mai mare parte, producţiile artistice nu sunt notabile" (pag. 166).
2. "Copiii învaţă cel mai bine atunci când sunt implicaţi activ în materii, ei vor să aibă oportunitatea
de a lucra direct cu materiale şi mediile respective; în artă, aceste capacităţi şi înclinaţii se traduc aproape
întotdeauna prin a face ceva." (pag. 168).
3. " Curriculumul artistic trebuie prezentat de profesori sau alte persoane având o deplină cunoaştere
a modului de gândire într-un mediu artistic... În măsura în care profesorii nu posedă aceste aptitudini, ei ar
trebui înscrişi în regimuri de training care pot dezvolta aceste capacităţi cognitive." (pag. 168).
4. "Educaţia artistică e prea importantă pentru a fi lăsată în seama vreunui grup singur, chiar dacă
acel grup este denumit "educatori artistici". Educaţia artistică ar avea nevoie, mai degrabă, să fie o
întreprindere cooperativă care să implice artişti, profesori, administratori, cercetători şi elevi." (pag. 170).

II.3 Faza de climatizare a programului.


Componenţa grupului de iniţiativă care se va implica în propunerea şi derularea Programului
educaţional "Floria Capsali" este format din 5 persoane:
1. Şuşu Petre - profesor coregraf ( coordonatorul programului),
2. Violeta Popa - profesor pentru învăţământul primar, Iaşi
3. Ionescu Ion - Consilier psihopedagog la Şcoala "A", Iaşi
4. Adrian Ardeleanu - Director CJCPCT Iaşi
5. Carmen Târnoveanu - redactor Radio Iaşi
Sub diverse formule, relaţiile de colaborare dintre membrii grupului de iniţiativă s-au concretizat în
iniţierea şi derularea unor proiecte precum: Dansul tradiţional în şcolile judeţului Iaşi - 2009, Festivalul
folcloric pentru elevi din învăţământul primar - Muguri de cântec şi joc - 2012 (ediţia I-a), Festivalul folcloric
Din bătrâni, din oameni buni - ediţiile 2005 - 2012, coordonarea şi promovarea Ansamblului folcloric
"Opincuţa" al Şcolii "Elena Cuza " Iaşi, cercetare folclorică şi culegere de folclor în localităţi rurale din
judeţul Iaşi, asigurarea participării Ansamblului Folcloric "Doina Carpaţilor" al C.C.S. Iaşi la diverse
spectacole, festivaluri şi turnee în ţară şi străinătate etc.
Pentru a anticipa posibile atitudini nefavorabile programului, în această fază de climatizare a
proiectului, o atenţie deosebită se va acorda grupurilor/persoanelor menţionate în tabelul 1
Tabelul 1.
Grup/persoană Atitudine nefavorabilă programului Modalităţi de
prevenire/anticipare/
depăşire
Directorii şcolilor vizate Vor putea invoca: - discuţii cu directorii şcolii
pentru a fi implicate în - apariţia unor perturbări ale procesului de şi membrii CA
program învăţământ la nivel de şcoală, - determinarea elaborării de
- lipsa resurselor (umane, materiale şi către şcoala respectivă a
financiare), condiţiilor pentru acceptarea
- posibila apariţie a unor dezechilibre în participării în program şi
structura activităţilor extracurriculare ale negocierea acestora.
şcolii, - definirea, la nivelul
- tradiţia şcolii în centrarea procesului programului a avantajelor
educaţional pe alte tipuri de inteligenţe ale concrete de care vor
elevilor şi, corespunzător, în dezvoltarea beneficia şcolile implicate
altor tipuri de activităţi extracurriculare, în program, prezentarea
- faptul că de rezultatele implicării şcolii în acestora la nivelul
program vor beneficia alte instituţii şcolare conducerii şcolilor şi
(mai ales Colegiul de Artă "Octav Băncilă" asigurarea condiţiilor pentru
care va avea astfel asigurată baza de materializarea şi
selecţie a elevilor pentru profilul concretizarea acestor
coregrafic). avantaje
Învăţătorii claselor vizate Vor putea invoca: - prezentarea detaliată a
pentru a fi implicat în - apariţia unor perturbări ale programului programului, către acest
program de învăţământ la nivel de clasă, grup, cu accent pe:
- posibila scădere a interesului pentru argumentaţia programului,
celelalte discipline a elevilor vizaţi de rolul cadrelor didactice în
program, program, calitatea
- necunoaşterea domeniului folclorului persoanelor care vor
coregrafic şi neîncrederea în potenţialul coordona activităţile de dans
educaţional al dansului tradiţional, tradiţional pe parcursul
- tradiţia desfăşurării unor alte tipuri de derulării acestuia,
activităţi extracurriculare la clasă, rezultatele şi finalităţile
concretizată prin rezultatele obţinute urmărite prin program şi
măsurile care se iau pentru
asigurarea îndeplinirii lor,
- identificarea împreună cu
învăţătorii a acelor elemente
ale programului care pot
veni în susţinerea altor
activităţi extracurriculare pe
care aceştia le desfăşoară cu
întreaga clasă de elevi.
Cadrele didactice din şcolile Vor putea invoca: - obţinerea acceptului ISJ
care nu sunt incluse în - existenţa unor criterii greşite de selecţie a Iaşi şi a celorlalţi susţinători
program şcolilor în program, sau aplicarea greşită a ai programului asupra
acestora, criteriilor de selecţia a
- programul nu este relevant pentru şcolilor în program, precum
sprijinirea elevilor cu înalt nivel de şi a modalităţii de aplicare a
inteligenţă corporal-kinestezică acestora,
- lansarea programului se va
realiza cu ocazia
desfăşurării unui festival
folcloric pentru elevi,
promovându-se prin acţiuni
de impact argumentele care
au stat la baza iniţierii
programului, scopul,
obiectivele şi rezultatele
aşteptate,
- promovarea în mediul
educaţionale ieşean a
modalităţilor de
îmbunătăţire, continuare şi
extindere a programului
după finalizarea acestuia
Profesorii de Educaţie Vor putea invoca: - discutarea aspectelor care
Fizică - disfuncţionalităţi în parcurgerea ţin de structura lecţiilor de
programei şcolare la disciplina Educaţie dans tradiţional şi, dacă este
Fizică la clasele implicate în program şi - cazul, găsirea unor soluţii
posibilitatea neîndeplinirii obiectivelor suplimentare care să
operaţionale ale lecţiilor; garanteze îndeplinirea
- orientarea forţată a elevilor superior obiectivelor educaţiei fizice
dotaţi la nivelul inteligenţei corporal- în cadrul acestor lecţii,
kinestezice către domeniul artistic în - analizarea datelor
detrimentul domeniului sportiv referitoare la baza de
- necunoaşterea domeniului folclorului selecţie a elevilor Liceului
coregrafic şi neîncrederea în potenţialul cu program Sportiv Iaşi
educaţional, din perspectivă corporal- comparativ cu cea a
kinestezică, al dansului tradiţional Colegiul de Artă "O.
Băncilă";
- solicitarea unui punct de
vedere oficial al facultăţii de
Educaţie Fizică şi Sport cu
privire la utilitatea
programului din perspectiva
disciplinei educaţie fizică
Părinţii unor elevi talentaţi Vor putea invoca: - discuţi cu părinţii şi
- suprasolicitarea copiilor care vor fi informarea acestora cu
implicaţi în program; privire la scopurile şi
- dezinteres pentru un traseu educaţional al obiectivele programului
copilului care să se bazeze pe talentul
corporal-kinestezic al acestuia sau pe
orientarea către domeniul artistic;
- dezinteres faţă de domeniul folcloric şi
implicit faţă implicarea propriului copil în
activităţi de dans tradiţional
Posibilele obiecţii pe care reprezentanţii ISJ Iaşi şi CCD Iaşi le pot avea faţă de program vor fi discutate
şi soluţionate în momentul încheierii parteneriatelor cu aceste instituţii.

III. PLANIFICAREA PROGRAMULUI

Durata Programului educaţional "Floria Capsali" este de 24 luni, cu perioada de desfăşurare cuprinsă
între 01 Iulie 2013 - 30 Iunie 2015.
Obiectivul general al programului este de a descoperi, la nivelul învăţământului primar ieşean, elevi
superior dotaţi din perspectiva inteligenţei corporal-kinestezice şi de a-i orienta către Învăţământul integrat de
artă - Coregrafie.
Programul se va desfăşura pe trei părţi, fiecare dintre acestea având scop şi obiective operaţionale
distincte.
Partea I a Programului educaţional "Floria Capsali"
Perioadă de desfăşurare: 01 Iulie - 15 septembrie 2013
Scop: Crearea condiţiilor pentru implementarea programului
Obiective operaţionale pentru Partea I a programului:
Obiectivul I.1: Constituirea, în perioada 01 Iulie - 31 August 2013 a unui grup de 5 formatori care vor
desfăşura activităţi de dans tradiţional cu elevii talentaţi, pe întreaga derulare a programului
Obiectivul I.2: Definitivarea, în perioada 01 Iulie - 01 Septembrie, a curriculum-ului care va fi parcurs
de elevi în cadrul programului, corespunzător etapelor de desfăşurare a acestuia.
Obiectivul I.3: Asigurarea, în perioada 01 Iulie - 19 Septembrie, a resurselor materiale, necesare
demarării programului.
Fiecare dintre aceste obiective vor fi îndeplinite prin desfăşurarea anumitor categorii de activităţi
principale corespunzător tabelului 2. La rândul ei, fiecare categorie de activităţi principale se compune din mai
multe activităţi secundare.
Tabelul 2
Categorii de activităţi principale care se vor desfăşura pentru îndeplinirea
Obiectivului I.1
(Constituirea, în perioada 01 Iulie - 31 August 2013 a unui grup de 5 formatori care vor desfăşura
activităţi de dans tradiţional cu elevii talentaţi, pe întreaga derulare a programului)
Nr. Denumirea Perioadă de Resurse necesare Mod de implementare
categoriei de desfăşurare
activităţi
A.I.1. Selectarea 01 - 15 Iulie 2013 Materiale, umane Elaborarea criteriilor de
1 formatorilor selecţie, redactarea
anunţului, promovarea
concursului de selecţie,
înscrierea candidaţilor,
selectarea candidaţilor.
A.I.1. Formarea 15 Iulie - 30 Materiale, umane, Cursuri de formare,
2 formatorilor August 2013 financiare evaluare.
Consiliere psihologică a
formatorilor.
A.I.1. Evaluarea 31 August 2013 Materiale, umane Utilizarea instrumentelor
3 categoriei de de evaluare tip: fişă de
activităţi A.I.1.1 analiză a documentelor,
chestionar şi ghid de
interviu.
Categorii de activităţi principale care se vor desfăşura pentru îndeplinirea
Obiectivului I.2
(Definitivarea, în perioada 01 Iulie - 01 Septembrie, a curriculum-ului care va fi parcurs de elevi
în cadrul programului, corespunzător etapelor de desfăşurare a acestuia)
A.I.2. Constituirea 01 - 03 Iulie 2013 Materiale Întâlniri de lucru
1 echipei ca va
elabora
curriculum-ul
A.I.2. Selectarea 03 - 23 Iulie 2013 Umane, materiale, Întâlniri de lucru: analize,
2 conţinuturilor financiare studii, cercetări
ştiinţifice;
realizarea
transpoziţiei
didactice
A.I.2. Evaluarea 23 - 25 Iulie 2013 Umane, materiale Utilizarea instrumentelor
3 categoriei de de evaluare tip: fişă de
activităţi A.I.2.2 analiză a documentelor şi
chestionar
A.I.2. Elaborarea 25 Iulie - 29 Umane, materiale, Întâlniri de lucru,
4 curriculum-ului August 2013 financiare realizarea de materiale
specializat, a curriculare
curriculum-ului
suport şi a
curriculum-ului
diferenţiat
A.I.2. Evaluarea 30 August - 01 Umane, materiale Utilizarea instrumentelor
5 categoriei de Septembrie 2013 de evaluare tip: fişă de
activităţi A.I.2.4 analiză a documentelor şi
chestionar

Categorii de activităţi principale care se vor desfăşura pentru îndeplinirea


Obiectivului I.3
(Asigurarea, în perioada 01 Iulie - 19 Septembrie, a resurselor materiale, necesare demarării
programului)
A.I.3. Asigurarea 01 Iulie - 31 Materiale, umane, Încheierea de parteneriate,
1 spaţiilor pentru August 2013 financiare închirierea de spaţii,
desfăşurarea amenajarea spaţiilor
lecţiilor de dans
tradiţional
A.I.3. Asigurarea 15 Iulie - 30 Materiale, umane, Închirierea unor materiale
2 dotărilor necesare Septembrie 2013 financiare şi servicii, achiziţionarea
desfăşurării de materiale şi servicii
lecţiilor de dans
tradiţional
(costumaţie, recuzită,
dotări tehnice - sisteme
audio, video, lumini)
A.I.3. Realizarea 02 - 14 Septembrie Materiale, umane, Selectarea şi structurarea
3 suportului muzical 2013 financiare materialului muzical,
necesar înregistrări audio în studio,
desfăşurării prelucrarea datelor audio,
lecţiilor de dans elaborarea matriţelor
tradiţional materialelor audio,
multiplicarea materialului
audio
A.I.3. Evaluarea 19 Septembrie Materiale, umane, Utilizarea instrumentelor
4 categoriei de 2013 de evaluare tip: fişă de
activităţi I.3.3 analiză a documentelor
Partea a II-a a Programului educaţional "Floria Capsali"
Perioadă de desfăşurare: 20 Septembrie 2013 - 15 Iunie 2014.
Această parte a programului include desfăşurarea Etapei I şi Etapei II şi face referire la activitatea
Clasei Si.
Scop: Creşterea nivelului de interacţiune a elevilor de ciclu primar, superior dotaţi din perspectiva
inteligenţei corporal-kinestezice, care manifestă nevoi reale de educaţie artistică.
Obiective operaţionale pentru Partea a II-a a programului:
Obiectivul II.1 Identificarea a cel puţin 30 de elevi dotaţi cu talent corporal-kinestezice, care învaţă în
10 şcoli generale ieşene în perioada 20 Septembrie - 15 Decembrie 2013
Obiectivul II.2 Constituirea unei clase cu cel puţin 15 elevi superior dotaţi din perspectiva inteligenţei
corporal-kinestezice, până la data de 15 Iunie 2014
Tabelul 2 (continuare)
Categorii de activităţi principale care se vor desfăşura pentru îndeplinirea
Obiectivului II.1
(Identificarea a cel puţin 30 de elevi dotaţi cu talent corporal-kinestezice, care învaţă în 10 şcoli
generale ieşene în perioada 20 Septembrie - 15 Decembrie 2013)
Nr. Denumirea Perioadă de Resurse necesare Mod de implementare
categoriei de desfăşurare
activităţi
A.II.1. Parcurgerea 20 Septembrie - 10 Umane, materiale, Prin organizarea şi
1 lecţiilor de dans Decembrie 2013 financiare desfăşurarea diverselor
tradiţional tipuri de lecţii:comunicare
corespunzător de noi cunoştinţe, fixare şi
Etapei I a consolidare, recapitulare şi
programului (cu sistematizare, formare de
toate clasele a III-a deprinderi, lecţia de lucrări
implicate) practice.
Prin consilierea
psihopedagogică a elevilor
A.II.1. Evaluare 29 - 31 Octombrie Umane, materiale Lecţie de evaluare
2 intermediară a 2013 Consilierea
categoriei de psihopedagogică a elevilor
activităţi A.II.1.1
A.II.1. Evaluarea finală a 11 - 15 Decembrie Umane, materiale Lecţie de evaluare
3 categoriei de 2013 Consilierea
activităţi A.II.1.1 psihopedagogică a elevilor
A.II.1. Constituirea Clasei 16 Decembrie Umane, materiale, Selectare, acţiuni cu
4 Si 2013 - 20 Ianuarie financiare caracter organizatoric
2014
Categorii de activităţi principale care se vor desfăşura pentru îndeplinirea
Obiectivului II.2
(Constituirea unei clase cu cel puţin 15 elevi superior dotaţi din perspectiva inteligenţei corporal-
kinestezice, până la data de 15 Iunie 2014)
A.II.2. Parcurgerea 21 Ianuarie - 30 Umane, materiale, Prin organizarea şi
1 lecţiilor de dans Mai 2014 financiare desfăşurarea diverselor
tradiţional tipuri de lecţii:comunicare
corespunzător de noi cunoştinţe, fixare şi
Etapei a II-a a consolidare, recapitulare şi
programului (cu sistematizare, formare de
elevii clasei Si) deprinderi, lecţia de lucrări
practice
Prin consilierea
psihopedagogică a elevilor
A.II.2. Parcurgerea 21 Ianuarie 2014 - Umane, materiale, Activităţi de: improvizaţie
2 activităţilor 30 Mai 2014 financiare ritmică şi coregrafică,
extracurriculare montare coregrafică,
corespunzătoare elemente de bază ale
Etapei a II- a dansurilor minorităţilor
programului (cu etnice naţionale.
elevii clasei Si) Consiliere
psihopedagogică a elevilor
A.II.2. Evaluare 6 - 10 aprilie 2014 Umane, materiale, Lecţie de evaluare.
3 intermediară a Consilierea
categoriilor de psihopedagogică a elevilor
activităţi A.II.2.1
şi A.II.2.2
A.II.2. Evaluare finală a 1 - 10 Iunie 2014 Umane, materiale, Lecţie de evaluare.
4 categoriilor de Consilierea
activităţi A.II.2.1 psihopedagogică a elevilor
şi A.II.2.2
A.II.2. Constituirea Clasei 10 - 15 Iunie 2014 Umane, materiale, Selectare, acţiuni cu
5 S financiare caracter organizatoric
Partea a III-a a Programului educaţional "Floria Capsali"
Perioadă de desfăşurare: 16 Iunie 2014 - 30 Iunie 2015.
Această parte a programului include desfăşurarea Etapei III , Etapei IV şi Etapei V urmând a face
referire la activitatea Clasei S.
Scop: Creşterea nivelului aptitudinilor de exprimare artistică a elevilor superior dotaţi cu inteligenţă
corporal-kinestezică, aflaţi la începutul ciclului de dezvoltare.
Obiective operaţionale pentru Partea a III-a a programului:
Obiectivul III.1: Realizarea unui cadru organizat, cu durata de o lună, care să ofere elevilor Clasei S
acces la subiecte cu grad de dificultate sporit şi situaţii variate de învăţare în domeniul folclorului coregrafic,
în intervalul 16 Iunie - 31 Iulie 2014.
Obiectivul III.2: Identificarea celor mai înalte aptitudini pe care copiii Clasei S le au în raport cu
genurile coregrafice balet, dans contemporan şi dans de caracter şi conştientizarea lor în raport cu
potenţialul aptitudinal pe care îl posedă, în perioada 1 August - 31 Decembrie 2014
Obiectivul III.3: Consolidarea şi dezvoltarea aptitudinilor copiilor Clasei S în raport cu genurile
coregrafice balet, dans contemporan şi dans de caracter, în perioada 1 Ianuarie 2015 - 30 Iunie 2015.
Tabelul 2 (continuare)
Categorii de activităţi principale care se vor desfăşura pentru îndeplinirea
Obiectivului III.1
(Realizarea unui cadru organizat, cu durata de o lună, care să ofere elevilor Clasei S acces la subiecte cu
grad de dificultate sporit şi situaţii variate de învăţare în domeniul folclorului coregrafic, în intervalul 16
Iunie - 31 Iulie 2014)
Nr. Denumirea Perioadă de Resurse necesare Mod de implementare
categoriei de desfăşurare
activităţi
A.III.1. Asigurarea 16 - 30 Iunie 2014 Umane, Materiale, Negocierea şi încheierea unor
1 condiţiilor pentru financiare contracte cu diverşi furnizori de
desfăşurarea Şcolii servicii, asigurarea cu dotări şi
de vară "Floria logistică necesară, încheierea
Capsali" contractelor de colaborare cu
specialişti, în folclor coregrafic,
cu păstrători de folclor şi
persoane recunoscute de
Ministerul Culturii şi Cultelor
drept "tezaure umane vii"
A.III.1. Desfăşurarea 1 -30 Iulie 2014 Umane, materiale, Training-uri, lecţii de dans
2 Şcolii de vară financiare tradiţional, activităţi tip
"Floria Capsali" , spectacol, vizionări de
cu elevii Clasei S spectacole, culegeri de folclor,
activităţi de petrecere a timpului
liber
Consilierea psihopedagogică a
elevilor
A.III.1. Evaluarea 31 Iulie 2014 Umane, materiale, Utilizarea instrumentelor de
3 categoriei de evaluare tip: fişă de analiză a
activităţi A.III.1.2 documentelor, chestionar şi ghid
de interviu.
Consilierea psihopedagogică a
elevilor
Categorii de activităţi principale care se vor desfăşura pentru îndeplinirea
Obiectivului III.2
(Identificarea celor mai înalte aptitudini pe care copiii Clasei S le au în raport cu genurile coregrafice
balet, dans contemporan şi dans de caracter şi conştientizarea lor în raport cu potenţialul aptitudinal pe
care îl posedă, în perioada 1 August - 31 Decembrie 2014)
A.III.2. Evaluarea 1 August - 15 Umane, materiale, Utilizarea instrumentelor de
1 intermediară 1 a Septembrie 2014 financiare evaluare tip: fişă de analiză a
Programului documentelor, chestionar, ghid
educaţional "Floria de interviu.
Capsali". Efectuarea de analize, luarea
Reproiectarea unor decizii, acţiuni de
parţială 1. reproiectare a unor elemente de
ale curriculumului
A.III.2. Parcurgerea 15 Septembrie - Umane, materiale, Prin organizarea şi desfăşurarea
2 lecţiilor de dans 10 Decembrie financiare diverselor tipuri de
tradiţional 2014 lecţii:comunicare de noi
corespunzător cunoştinţe, fixare şi consolidare,
Etapei a IV- a recapitulare şi sistematizare,
programului (cu formare de deprinderi, lecţia de
elevii clasei S) lucrări practice.
Prin consilierea
psihopedagogică a elevilor
A.III.2. Parcurgerea 15 Septembrie - 10 Umane, materiale, Activităţi de: ansamblu dans,
3 activităţilor Decembrie 2014 financiare montare scenică, arta actorului,
extracurriculare ateliere de mişcare scenică şi
corespunzătoare teatru-dans.
Etapei a IV- a Consilierea psihopedagogică a
programului (cu elevilor
elevii clasei S)
A.III.2. Evaluare 29 - 31 Octombrie Umane, materiale, Lecţie de evaluare.
4 intermediară a 2014 Consilierea psihopedagogică a
categoriei de elevilor
activităţilor
A.III.2.2 şi
A.III.2.3
A.III.2. Evaluarea finală a 1 - 15 Decembrie Umane, materiale, Lecţie de evaluare.
5 categoriei de 2014 Consilierea psihopedagogică a
activităţi A.III.2.2 elevilor
şi A.III.2.3
A.III.2. Constituirea 15 - 31 Decembrie Umane, materiale, Selectare, acţiuni cu caracter
6 grupelor Clasei S 2014 financiare organizatoric
Categorii de activităţi principale care se vor desfăşura pentru îndeplinirea
Obiectivului III.3
(Consolidarea şi dezvoltarea aptitudinilor copiilor Clasei S în raport cu genurile coregrafice balet, dans
contemporan şi dans de caracter, în perioada 1 Ianuarie 2015 - 15 Iunie 2015)
A.III.3. Evaluarea 1 - 18 Ianuarie Umane, materiale, Utilizarea instrumentelor de
1 intermediară 2 a 2015 financiare evaluare tip: fişă de analiză a
Programului documentelor, chestionar, ghid
educaţional "Floria de interviu.
Capsali". Efectuarea de analize, luarea
Reproiectarea unor decizii, acţiuni de
parţială 2. reproiectare a unor elemente de
ale curriculumului
A.III.3. Parcurgerea 19 Ianuarie - 31 Umane, materiale, Prin organizarea şi desfăşurarea
2 lecţiilor de dans Mai 2015 financiare diverselor tipuri de
tradiţional din lecţii:comunicare de noi
cadrul activităţilor cunoştinţe, fixare şi consolidare,
extracurriculare recapitulare şi sistematizare,
corespunzător formare de deprinderi, lecţia de
Etapei a V a lucrări practice
programului (cu Se vor desfăşura activităţi de:
întreg colectivul modelare corporală,
clasei S şi separat improvizaţie scenică, ansamblu
pe grupe Sb, Sc şi dans, montare scenică, arta
Sk) actorului, ateliere de mişcare
scenică şi teatru-dans, balet,
dans contemporan, dans de
caracter.
Se va realiza consilierea
psihopedagogică a elevilor
A.III.3. Evaluare 2 - 7 Martie 2015 Umane, materiale, Lecţii de evaluare.
3 intermediară a financiare Consilierea psihopedagogică a
categoriei de elevilor
activităţi A.III.3.2
A.III.3. Evaluarea finală a 1 - 6 Iunie 2015 Umane, materiale, Lecţii de evaluare. Susţinerea
4 categoriei de financiare unui examen de absolvire e
activităţi A.III.3.2 Programului educaţional "Floria
Capsali".
Consilierea psihopedagogică a
elevilor.
Evaluarea finală a Programului educaţional "Floria Capsali" şi întocmirea Raportului final se va realiza
în perioada 7 - 30 Iunie 2015.
Diagrama Gantt a Programului educaţional "Floria Capsali"
Anul 2013
Activi- Iulie Septembrie Octombrie Nov.
tatea 01.07 03 15.07 23.07 25.07 29. 30.08 31.0 01.09 02.09 14.0 19.09 20.0 30.09 29. 31.10 - 10.12 1 15.12 1
.0 08 8 9 9 10 1. 6
7 1 .
2 1
2
A.I.1.1
A.I.1.2
A.I.1.3
A.I.2.1
A.I.2.2
A.I.2.3
A.I.2.4
A.I.2.5
A.I.3.1
A.I.3.2
A.I.3.3
A.I.3.4
A.II.1.1
A.II.1.2
A.II.1.3
A.II.1.4 20.01.2014

Anul 2014
Acti Ianu Feb. Mar. Apri Mai Iunie Iulie Aug. Sept Octombrie Nov. Decembrie
vi- arie lie .
tatea 20.01 21.01 - - 06.04 10.04 30.05 01.06 10.06 15.06 16.06 30.06 01. 30.07 31.07 01.08 15.09 29.10 31.10 - 01.12 10.12 15.12 31.12
07
A.II.1
.4
A.II.2
.1
A.II.2
.2
A.II.2
.3
A.II.2
.4
A.II.2
.5
A.III.
1.1
A.III.
1.2
A.III.
1.3
A.III.
2.1
A.III.
2.2
A.III.
2.3
A.III.
2.4
A.III.
2.5
A.III.
2.6

Anul 2015
Activi-tatea Ianuarie Februarie A Mai Iunie
01.06 18.06 19.06 - p 02.03 07.03 - 31.05 01.06 06.06 07.06 30.06
A.III.3.1
A.III.3.2
A.III.3.3
A.III.3.4
Evaluarea
finală şi
Raportarea
. Încheierea
programulu
i
IV APLICAREA PROGRAMULUI
IV.1 Pregătirea implementării programului
Identificarea elevilor cu talent corporal-kinestezic se va desfăşura în Partea a II-a a programului în
două secvenţe:
Secvenţa 1: Prin desfăşurarea Etapei I, cu parcurgerea categoriilor de activităţi principale A.II.1.1,
A.II.1.2, A.II.1.3, A.II.1.4 şi constituirea Clasei Si
Secvenţa 2: Prin desfăşurarea Etapei a II-a, cu parcurgerea categoriilor de activităţi principale A.II.2.1,
A.II.2.2, A.II.2.3, A.II.2.4, A.II.2.5 şi constituirea Clasei S.
Formarea formatorilor se va realiza în Partea I a programului prin parcurgerea categoriilor de activităţi
principale A.I.1.1, A.I.1.2 şi A.I.1.3.
Formatorii vor fi selectaţi dintr-un grup ţintă format din:
- profesori pentru învăţământul primar care dovedesc temeinice cunoştinţe teoretice şi practice în
domeniul folclorului coregrafic sau în altă formă de artă coregrafică (balet, dans contemporan, teatru-dans),
- profesori de sport dovedesc temeinice cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul folclorului
coregrafic sau în altă formă de artă coregrafică (balet, dans contemporan, teatru-dans),
- profesori-coregrafi specializarea dans tradiţional
- coregrafi specializarea dans tradiţional care au parcurs cel puţin modului I DPPD
Aceste precondiţii garantează faptul că formatorii au parcurs etapa de formare iniţială necesară
implicării în program.
Criteriile de selecţie a formatorilor vor viza următoarele19 caracteristici dezirabile ale educatorilor care
lucrează cu elevii supradotaţi:
1) Atitudinea în procesul de predare-evaluare; aceasta trebuie să asigure:
 Capacitatea de a dezvolta programe educaţionale flexibile, adaptate nevoilor individuale
 Crearea unei atmosfere calde, de siguranţă şi permisivitate
 Comunicarea către elevi a aprecierilor pe care le fac despre ei
 Capacitatea de a folosi strategii didactice variate;
 Respectarea imaginii de sine a elevilor şi favorizarea încrederii elevilor în ei înşişi
 Respectarea creativităţii şi imaginaţiei elevilor
 Stimularea proceselor mentale de nivele înalte
 Respectarea individualităţilor şi integrităţii personale.
2) Calităţile personale şi profesionale :
 Capacitatea de a orienta elevii şi de a nu face presiuni asupra lor
 Să fie mai mult democratic decât autoritar
 Să fie interesat mai mult de proces decât de produs
 Să fie mai mult inventiv decât conformist
 Să folosească, de preferat, procedee de rezolvare a problemelor decât recursul la concluzii de
autoritate ştiinţifică dar neargumentate suficient la clasă
 Să urmărească implicarea altora în descoperire şi investigaţie decât oferirea răspunsurilor
3) Predispoziţii personale:
 Înţelegător, tolerant, respectuos, încrezător şi mulţumit de sine
 Să aibă idealuri

19

Conform M. Lindsey, citat de Carmen Crețu în lucrarea Curriculum diferențiat și personalizat, 1998, pag. 135 - 136
 Să fie sensibil la problemele altora
 Are dotare intelectuală supramedie; manifestă un stil intelectual în conceptualitate, generalizare,
elaborare, iniţiere, organizare, imaginaţie
 Să fie flexibil şi deschis noului
 Să aibă interese intelectuale şi culturale
 Doreşte să înveţe, să-şi lărgească orizontul cunoaşterii; are nevoi înalte de realizare
 Este entuziast
 Este intuitiv şi receptiv
 Este orientat către excelenţă
 Are responsabilitatea comportamentului său şi îşi asumă consecinţele.
Criteriile de selecţie vor fi aplicate prin parcurgerea următoarelor etape de selecţie:
i) Susţinerea unei lecţii practice demonstrative,
ii) Completarea de către fiecare candidat a unui chestionar de evaluare,
iii) Participarea la un interviu,
Candidaţii selectaţi vor participa la un program intensiv de formare continuă, pe durata a 6 săptămâni,
cu program zilnic de 6 ore care se va desfăşura în cadrul categoriei de activităţi A.I.1.2. Programul de formare
va cuprinde:
a) Un modul de perfecţionare în psihopedagogia activităţilor corporale - se va desfăşura prin parteneriat
cu Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul
Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi
b) Un modul de metodica predării dansului tradiţional - se va desfăşura prin parteneriat cu Casa
Corpului Didactic Iaşi, Palatul Copiilor Iaşi şi Ansamblul Folcloric "Doina Carpaţilor" din cadrul Casei de
Cultură a Studenţilor Iaşi
c) Un stagiu de culegere şi cercetare de folclor tradiţional - se va desfăşura în parteneriat cu C.J.C.P.C.T.
Iaşi şi Muzeul etnografic al Moldovei Iaşi
c) Ateliere de lucru în domeniul: dansului tradiţional, teatru dans, modelare corporală - se vor desfăşura
în parteneriat cu Colegiul de Artă "O. Băncilă" Iaşi şi Universitatea de Arte "G. Enescu" Iaşi.
Popularizarea (promovarea) Programului educaţional "Floria Capsali" va începe în perioada
Festivalului "Muguri de cântec şi joc" - festival judeţean de folclor destinat elevilor din învăţământul primar
ieşean care se va derula în luna Aprilie 2013 la Şcoala "Elena Cuza" din Iaşi. Acest festival se află la cea de-a
doua ediţie.
Perioada de popularizare a programului se va desfăşura până la data de 19 Septembrie 2013 şi se va
suprapune pesta Partea I a acestuia.
În mod concret, popularizarea va consta în:
- promovarea proiectului prin intermediul unui număr de 5 emisiuni TV şi a unui număr de 10 emisiuni
de radio la posturile locale şi regionale;
- publicarea unui număr de 10 articole în presa ieşeană;
- realizarea unui pliant de promovare a programului şi distribuirea acestuia în toate şcolile generale ale
Municipiului Iaşi, până la data de 6 Mai 2013 ;
- realizarea unei întâlniri de informare cu privire la Programul educaţional "Floria Capsali", în data de
11 Mai 2013, la Casa Corpului Didactic Iaşi
- realizarea a trei conferinţe de presă după cum urmează:
 în datele de 26 iunie 2013, după finalizarea etapei de selectare a celor 10 şcoli care vor fi
înscrise în program;
 în data de 15 Iulie 2013, după finalizarea etapei de selectare a formatorilor din cadrul
programului;
 în data de 19 septembrie 2013, înaintea de începerea categoriei de activităţi principale A.II.1.1
(începerea lucrului efectiv cu elevii claselor a III-a din şcolile selectate).
Pliantul de promovare a programului va conţine următoarele categorii de informaţii:
- obiectivul general al programului, etape, scopuri şi obiective urmărite, categorii de activităţi care vor fi
desfăşurate prin program;
- condiţiile pe care o şcoală trebuie să se le îndeplinească pentru a se putea să se înscrie la selecţia
pentru accederea în cadrul programului;
- criteriile care se vor aplica în selectarea şcolilor;
- beneficiile pe care le va obţine o şcoală care va parcurge Programul educaţional "Floria Capsali";
- informaţii despre formatorii care vor activa în cadrul programului: grupul ţintă vizat pentru selectarea
formatorilor, condiţiile de înscriere la etapa de preselecţie, criteriile de preselecţie a formatorilor, formarea
continuă pentru accederea în program, beneficiile pe care le va aduce calitatea de formator în cadrul
programului;
- informaţii referitoare maniera de exprimare a tipului de inteligenţă corporal-kinestezică de către elevii
aflaţi la începutul ciclului de dezvoltare (clasa a III-a);
- alte informaţii despre program: comisiile de expertizare, parteneri, finanţatori etc.
Perioada de înscriere a şcolilor la selecţia pentru accederea în cadrul programului este 20 - 31 Mai
2013. Selectarea celor 10 şcoli se va realiza în perioada 1 - 25 Iunie 2013 prin aplicarea criteriilor elaborate în
acest sens. Selectarea va fi realizată de echipa de coordonare a programului în colaborare cu ISJ Iaşi.

IV.2 Desfăşurarea programului


Desfăşurarea Programului educaţional "Floria Capsali" se va realiza prin parcurgerea etapelor şi
categoriilor de activităţi principale precizate în tabelul 2.
Un rol deosebit de important în derularea Programului educaţional "Floria Capsali" îl vor avea
activităţile de consiliere prihopedagocică.
Consilierea pentru tineri talentaţi se centrează pe dezvoltarea şi armonizarea personalităţii copilului,
precum şi pe modalităţile de punere în valoare a performanţelor obţinute de acesta (Carmen Crețu,
Curriculum diferențiat și personalizat, 1998, pag. 135 - 136).
În cadrul programului consilierea psihopedagogică a elevilor se va realiza utilizând tehnica observaţiei
directe şi indirecte pe perioade lungi te timp. Se va urmării:
- modul de lucru al elevului
- stadiile de concentrare pe parcursul desfăşurării sarcinilor
Consilierea elevilor dotaţi se va realiza prin şedinţe de consiliere de grup şi consiliere individuală.
De asemenea, de consiliere psihopedagogică vor beneficia şi formatorii pe durata programului de
formare continuă, prin desfăşurarea unor şedinţe individuale.
Activităţile de consiliere din program se vor desfăşura prin implicarea consilierului membru al grupului
de iniţiativă a programului (echipa programului) şi cu implicarea consilierilor din cele 10 şcoli incluse în
program, după cum urmează (tabelul 3):
Tabelul 3.
Partea Categoria de activităţi principale care Tipul de Cine efectuează
programulu beneficiază de consiliere consiliere consilierea
i psihopedagogică
Partea I-a A.I.1.1 - Formarea formatorilor  individuală  Consilierul din
echipa programului
A.II.1.1 - Parcurgerea lecţiilor de dans  de grup  Consilierul din
Partea a II-a tradiţional corespunzător Etapei I a  individuală cadrul şcolii
programului (cu toate clasele a III-a
implicate)
A.II.1.2 - Evaluare intermediară a  de grup  Consilierul din
categoriei de activităţi A.II.1.1  individuală cadrul şcolii
 Consilierul din
echipa programului
A.II.1.3 - Evaluare finală a categoriei de  individuală  Consilierul din
activităţi A.II.1.1 cadrul şcolii
 Consilierul din
echipa programului
A.II.2.1 - Parcurgerea lecţiilor de dans  de grup  Consilierul din
tradiţional corespunzător Etapei a II-a a  individuală cadrul şcolii
programului (cu elevii clasei Si)
A.II.2.2 - Parcurgerea activităţilor  de grup  Consilierul din
extracurriculare corespunzătoare Etapei a  individuală cadrul şcolii
II- a programului (cu elevii clasei Si)
A.II.2.3 - Evaluare intermediară a  de grup  Consilierul din
categoriilor de activităţi A.II.2.1 şi A.II.2.2  individuală cadrul şcolii
 Consilierul din
echipa programului
A.II.2.4 - Evaluare finală a categoriilor  individuală  Consilierul din
de activităţi A.II.2.1 şi A.II.2.2 cadrul şcolii
 Consilierul din
echipa programului
A.III.1.2 - Desfăşurarea Şcolii de vară  de grup  Consilierul din
Partea a III- "Floria Capsali" cu elevii Clasei S  individuală echipa programului
a
A.III.1.3 - Evaluarea categoriei de  de grup  Consilierul din
activităţi A.III.1.2  individuală echipa programului

A.III.2.2 - Parcurgerea lecţiilor de dans  de grup  Consilierul din


tradiţional corespunzător Etapei a IV- a  individuală echipa programului
programului (cu elevii clasei S)
A.III.2.3 - Parcurgerea activităţilor  de grup  Consilierul din
extracurriculare corespunzătoare Etapei a  individuală echipa programului
IV- a programului (cu elevii clasei S)
A.III.2.4 - Evaluare intermediară a  de grup  Consilierul din
categoriei de activităţi A.III.2.3  individuală echipa programului

A.III.2.5 - Evaluare finală a categoriei de  individuală  Consilierul din


activităţi A.III.2.3 echipa programului
A.III.3.2 - Parcurgerea lecţiilor de dans  de grup  Consilierul din
tradiţional din cadrul activităţilor  individuală echipa programului
extracurriculare corespunzător Etapei a V
a programului (cu întreg colectivul clasei
S şi separat pe grupe Sb, Sc şi Sk)
A.III.3.3 - Evaluare intermediară a  de grup  Consilierul din
categoriei de activităţi A.III.3.2  individuală echipa programului

A.III.3.4 - Evaluare finală a categoriei de  individuală  Consilierul din


activităţi A.III.3.2 echipa programului

Fiecare lecţie şi fiecare activitate cu elevii în cadrul Programului educaţional "Floria Capsali" va
desfăşura în baza unui proiect didactic. Un exemplu de astfel de proiect este prezentat continuare şi face
referire la desfăşurarea unei lecţii de dans tradiţional din categoria de activităţi principale A.III.2.2:
Proiectul educaţional "Floria Capsali"

Partea a III - a
Etapa a IV-a
Categoria de activităţi principale: A.III.2.2 - Parcurgerea lecţiilor de dans tradiţional corespunzător Etapei a IV- a programului (cu elevii clasei S)

PROIECT DE LECŢIE

A: Date generale
Data de desfăşurare: Joi 01.10.2014
Locul de desfăşurare: Sala de dans a Ansamblului Folcloric "Doina Carpaţilor" - Casa de Cultură a Studenţilor Iaşi

Clasa: elevii Clasei S Activitate: Lecţie de dans tradiţional românesc specific zonei Iaşi

Subiectul lecţiei: Valorificarea scenică a dansurilor populare din zona Iaşi Formator: Popescu Ion - profesor coregraf
Consilier psihopedagog: Ionescu Ion - membru al echipei programului
Tipul lecţiei: Lecţie de dobândire de noi cunoştinţe

Obiectivul fundamental al lecţiei este ca elevii că realizeze un scurt moment coregrafic sub forma unei „suite , utilizând două dansuri populare cunoscute

Obiectivele operaţionale ale lecţiei: la finalul lecţiei elevii vor fi capabili să:
O.1 Descrie cel puţin două modalităţi de compoziţie a unui moment coregrafic de dans popular;
O.2 Descompună un dans popular în motive cinetice;
O.3 Identifice factorii de stil din structura unui dans popular moldovenesc.
O.3 Dimensioneze un moment coregrafic sub aspect temporal, pe secvenţe şi în ansamblu, pornind de la respectarea unor valori estetice propuse;
O.4 Să formuleze verbal şi să descrie cu claritate cel puţin un mesaj pe care îl poate conţine un moment coregrafic de dans popular românesc.
O.5 Să realizeze un moment coregrafic de dans popular românesc sub forma unei „Suite de dansuri”.
Metode didactice: Metode de comunicare orală (expunerea în variantă explicativă), algoritmizarea, modelarea, abordarea euristică, conversaţie.
Consilierea psihopedagogică a elevilor:
 Tehnica de consiliere: observaţie directă
 Tipul de consiliere: de grup

Mijloace didactice: vizuale (flipchart-ul, fotografii cu persoane dansând, fişe cu dansul scris în diverse sisteme de notare), vizuale ( aparatul video, televizorul,
casete video ), auditive (sistemul audio din sala de dans, CD audio).
B: desfăşurarea lecţiei
Evenimentele Activitatea formatorului Activitatea elevilor Metode Evalu Observaţii
lecţiei didactice are
1) Activităţi Verifică şi pregăteşte pentru utilizare aparatura şi Se pregătesc pentru Durata acestui eveniment al lecţiei este
introductive materialele necesare. începerea orei, îşi de 1 minut
aranjează
costumaţie/ţinuta de
dans, se aşează în
formaţie pe două linii
(linia 1 – fete, linia 2
– băieţi)
2) Etapa de Enumeră elementele etapei de „încălzire” în ordinea Recepţionează Expunerea Format 1 min.
„încălzire” desfăşurării acestora – algoritmul de lucru. conţinuturile, orul
Precizează faptul că toate elementele acestei etape conştientizează pune
se vor desfăşura „pe loc” cu păstrarea formaţiei de sarcinile de lucru întrebă 10 min.
lucru în două linii (linia 1 – fete, linia 2 – băieţi) ri
referito
are la
modul
cum se
va
desfăş
ura
etapa
de
încălzi
re
Comandă începerea etapei de încălzire (algoritmului Execută elementele Algoritmizarea Format 9 min
de lucru), conduce desfăşurarea etapei de încălzire de „încălzire” orul
şi execută împreună cu elevii elementele de conform algoritmului observ
încălzire, după următorul algoritm: stabilit. ă
1) Alergare: manier
 uşoară - 36 măsuri 2/4 , a în
 cu ridicarea genunchilor la 120 grade – 36 care
măsuri 2/4; elevii
 cu ridicarea călcâielor în spate la 120 grade interpr
– 36 măsuri 2/4; etează
2) Rotiri ale: mişcări
2.1) capului (în plan orizontal) le şi
 de la dreapta la stânga – 4 măsuri 6/8, elemen
 de la stânga la dreapta – 4 măsuri 6/8 tele
2.2) umerilor (în plan vertical): acestei
 simultan din înapoi către înainte – 4 măsuri etape
6/8
 simultan din înainte către înapoi – 4 măsuri
6/8
 alternativ din înapoi către înainte – 4 măsuri
6/8
 alternativ din înainte către înapoi – 4 măsuri
6/8
2.3) trunchiului (în plan orizontal):
 de la dreapta spre stânga – 4 măsuri 6/8
 de stânga spre dreapta – 4 măsuri 6/8
2.4) şoldului (în plan orizontal):
 de la dreapta spre stânga – 4 măsuri 6/8
 de stânga spre dreapta – 4 măsuri 6/8
2.5) genunchilor (în plan orizontal):
 simultan, simetric, din exterior în interior –
4 măsuri de 6/8
 simultan, simetric, din interior către exterior
– 4 măsuri 6/8
 simultan, de la dreapta spre stânga – 4
măsuri 6/8
 simultan, de la stânga spre dreapta – 4
măsuri de 6/8
2.6) tălpilor (stând într-un picior, piciorul activ fără
sprijin pe călcâi, vârful acestuia descrie un cerc în
plan vertical):
 de la dreapta spre stânga – 4 măsuri 6/8
 de la stânga spre dreapta – 4 măsuri 6/8
 elementul se reia cu piciorul schimbat
3) Extensii ale corpului spre spate urmate de
aplecări în faţă cu genunchii întinşi, cu repetiţie pe
doi timpi – 8 măsuri 4/4
4) Demi-plié– grand-plié în poziţiile picioarelor
1,2,3 şi 4 – 32 măsuri 6/8
5) Fandări laterale – 16 măsuri 2/4
6) Sărituri:
 pe ambele picioare – 4 măsuri 2/4
 pe piciorul drept – 4 măsuri 2/4
 pe piciorul stâng – 4 măsuri 2/4
 pe ambele picioare cu încrucişare – 4 măsuri
2/4
7) Exerciţii de relaxare (inspiraţie – expiraţie cu
ridicări-coborâri ale braţelor şi aplecarea corpului
către înainte) – 8 măsuri 4/4.
8) Categorii de motive cinetice specifice dansului
moldovenesc, întâlnite în dansuri învăţate:
8.1) motive de acomodare:
 plimbări cu structură ritmică

, – 8 măsuri 2/4
 paşi simpli pe loc cu structură ritmică:

- 32 măsuri 2/4
8.2) motive cu bătăi:
 pe sol, având structurile ritmice:

- 16 măsuri 2/4

- 16 măsuri 2/4

- 8 măsuri 8/8 (8 măsuri 2/4)


 motive cu învârtiri propriu-zise, având
structura ritmică

- 16 măsuri 2/4
3) Anunţarea „Astăzi la lecţia de dans popular vom învăţa să Ascultă, Expunerea, Format 12 min.
temei lecţiei; valorificăm scenic dansul popular moldovenesc, receptionează, reţin modelarea orul
Prezentarea unor realizând un scurt moment coregrafic prin utilizarea informaţiile pune
variante şi modele a două dansuri cunoscute din zona Iaşi”. întrebă
transmise şi sarcinile
coregrafice Prezintă modul cum se va desfăşura lecţia. ri
Prezintă variante de creaţii coregrafice prin care de lucru, întrebări pentru
dansurile populare pot fi valorificate scenic: profesorului şi a
- suite de dansuri populare; răspund la întrebări vedea
- momente artistice de obiceiuri tradiţionale care pe care acesta le pune dacă
includ dansuri populare; inform
- dansuri de creaţie cu specific popular; aţiile
- prelucrări (stilizări) ale dansurilor populare; au fost
- teatru-dans cu temă folclorică. înţeles
Prezintă pe scurt caracteristicile generale ale e şi
fiecărei variante de creaţie coregrafică. reţinut
Prezentările profesorului se realizează pe e
parcursul vizionării unor înregistrări video cu astfel
de creaţii coregrafice.
4) Prezentarea Propune elevilor utilizarea, în desfăşurarea lecţiei, Ascultă, Expunere Format 7 min.
materialului a două dansuri cunoscute de către elevi şi anume recepţionează, reţin orul
coregrafice în „Hora” de la Dumbrăviţa – Ruginoasa şi „Rusasca” informaţiile vizuali
baza căruia se va de la Bogonos – Leţcani; zează
transmise, execută
desfăşura lecţia Propune „Suita” ca variantă de creaţie coregrafică modul
ce urmează a fi realizată pe parcursul lecţiei prin cele două dansuri în care
utilizarea cele două dansuri. populare, dresează elevii
Interpretează cele două dansuri, împreună cu întrebări formatorului îndepli
elevii folosind suport muzical. şi răspund la întrebări nesc
Reia interpretarea celor două dansuri , fără suport puse de către acesta. sarcinil
muzical, de unul singur ( în faţa dansatorilor care de or le
data aceasta doar privesc), exemplificând lucru,
descompunerile acestora la nivel de motive pune
coregrafice. Aceste motive coregrafice sunt întrebă
prezentate mai jos: ri
pentru
La dansul „Rusasca” de la Bogonos: a
Motivul coregrafic nr. 1: vedea
dacă
inform
aţiile
au fost
înţeles
e şi
reţinut
e
Motivul coregrafic nr. 2

Motivul coregrafic nr. 3:


Motivul coregrafic nr. 4:

Motivul coregrafic nr. 5

Motivul coregrafic nr. 6

La dansul „Hora” de la Dumbrăviţa


Motivul coregrafic nr. 1:
Motivul coregrafic nr. 2:

Evidenţiază elementele de legătură dintre


motivele coregrafice şi aspectele stilistice care
definesc cele două dansuri.
5) Formularea Formatorul formulează întrebarea centrală sub Ascultă, Abordare Format 2 min.
problemei forma: „Cum pot fi folosite cele două dansuri într-o recepţionează, reţin euristică orul
centrale. creaţie coregrafică de forma „Suită de dansuri informaţiile pune
populare”, astfel încât: întrebă
transmise, pun
- să se respecte structura cinetică a dansurilor; ri
- să nu se modifice construcţia acestora întrebări formatorului pentru
(succesiunea motivelor cinetice şi a figurilor de şi răspund la întrebări a
dans, în varianta autentică a acestuia); puse de către acesta. vedea
- să se păstreze factorii de stil specifici celor două dacă
dansuri; inform
- secvenţa de suită să fie echilibrată sub aspect aţiile
temporal; au fost
- mesajul transmis de creaţia coregrafică să fie în înţeles
concordanţă cu funcţiile celor două dansuri.” e şi
reţinut
e

6) Căutarea Formatorul coordonează dialogul elevilor şi poartă Valorifică Abordare Format 6 min
soluţiei discuţii cu aceştia pentru găsirea soluţiei. elementele de euristică orul
Consilierul psihopedagogic poate interveni pe conţinutul structural vizuali
parcursul desfăşurării dialogului. (noţiuni, reguli, zează
modul
categorii, concepte
în care
generale) pe care le elevii
cunosc şi care se pot îndepli
aplica pentru găsirea nesc
soluţiei. sarcinil
or le
Urmează demersul lucru
metodologic care
conduce la găsirea
soluţiei

Poartă discuţii,
propun variante,
execută mişcări
specifice celor două
dansuri

Stabilesc mesajul
pe care îl va conţine
momentul coregrafi
(determinat de
funcţiile celor două
dansuri – funcţii de
relaţie).

7) Obţinerea Coordonează dialogul elevilor şi poartă discuţii cu Definitivează, sub Abordare Format 5 min.
rezultatelor aceştia pentru obţinerea rezultatelor. aspect cinetic forma euristică orul
finală a momentului vizuali
zează
coregrafic, .
modul
Dimensionează, în care
elevii
sub aspect temporal,
îndepli
momentul coregrafic. nesc
sarcinil
Interpretează or le
momentul coregrafic lucru
sub formă de „suită
de dansuri”, fără
suport muzical şi fără
desen coregrafic.

Stabilesc părţile
muzicale şi
succesiunea acestora
în suportul muzical al
momentului
coregrafic propus,

Propun variante de
desen coregrafic care
ar putea fi aplicate
pentru momentul
coregrafic realizat,
argumentând aceste
propuneri (fără
interpretarea acestor
propuneri)

8) Consiliere Consilierul psihopedagog iniţiază un dialog cu Formulează păreri Conversaţie Consili 5 min
elevii pe tema evoluţiei stărilor emoţionale ale personal, exprimă erul
acestora pe parcursul lecţiei şi a nivelului de puncte de vedere, fac comple
satisfacţie determinat de rezultatele obţinute ca tează o
propuneri pentru
urmare a desfăşurării acesteia fişă de
lecţiile viitoare observ
aţie
9) Încheierea Comandă încetarea discuţiilor şi a Ascultă, Conversaţie Format 2 min.
lecţiei exemplificărilor, solicită dansatorilor să se aşeze pe recepţionează, pun orul,
două linii (aceeaşi formaţie de la începutul lecţiei), întrebări şi poartă
enumeră aspectele pozitive şi pe cele negative interpretează discuţii
observate în desfăşurarea lecţiei, face aprecieri răspunsurile primite cu
generale cu privire la rezultatele obţinute de către de la formator. elevii,
elevi ( materializate prin propunerea de moment în
coregrafic sub formă de „Suită de dansuri cadrul
populare”), răspunde la eventuale întrebări şi anunţă cărora
încheierea lecţiei. enume

aspecte
le
pozitiv
e şi
negativ
e
observ
ate în
modul
în care
aceştia
şi-au
îndepli
nit
sarcinil
e de
lucru.
IV.3 Evaluarea programului
Evaluarea în cadrul Programului educaţional "Floria Capsali" se va realiza prin parcurgerea unor
activităţi principale distincte pentru fiecare parte şi etapă a acestuia, specificate în tabelul 2. Rezultatele
evaluărilor vor face referire la nivelul de îndeplinire a fiecăruia dintre obiectivele operaţionale şi implicit a
scopurilor fiecărei părţi a programului şi în final a obiectivului general al acestuia.
Referiri concrete la activităţile de evaluare, modalităţile prin care se desfăşoară evaluarea şi aspectele
generale urmărite pe parcursul evaluărilor sunt prezentate în Tabelul 4.
Tabelul 4
Partea Activităţi Data/ Modalităţi de Aspecte generale care se vor evalua
progra- principale de Perioadă de evaluare
mului evaluare desfăşurare
Partea I- A.I.1.3 - Evaluarea  Fişă de  Capacitatea de a dezvolta elevi
a categoriei de 31 August analiză a deprinderi fundamentale pentru
activităţi A.I.1.1 2013 documentelor studiu
 Chestionar  Capacitatea de a personaliza
 Ghid de predarea în acord cu nevoile
(A.I.1.1- Formarea
formatorilor)
interviu specifice ale elevului
 Capacitatea de a evalua formativ
performanţele elevului dotat
 Capacitatea de a redimensiona
mediul fizic şi psihologic al
învăţării pentru potenţarea
abilităţilor elevului supradotat
 Orientarea către conlucrare cu alte
persoane, consultare şi
perfecţionare profesională.
A.I.2.3 Evaluarea  Fişă de  Relevanţa conţinuturilor ştiinţifice
categoriei de 23 - 25 analiză a selectate, pentru categoria folclor
activităţi A.I.2.2 Iulie 2013 documentelor coregrafic
 Chestionar  Calitatea transpoziţiei didactice
(A.I.2.2 - Selectarea
conţinuturilor ştiinţifice; aplicată conţinuturilor ştiinţifice
realizarea transpoziţiei selectate
didactice)  Relevanţa conţinuturilor didactice
în raport cu vârsta corespunzătoare
începutului etapei de dezvoltare a
elevilor cu talent corporal-
kinestezic
 Relevanţa conţinuturilor didactice
pentru un posibil traseu educaţional
al elevilor cu talent corporal-
kinestezic, în învăţământul integrat
- Coregrafie,
A.I.2.5 Evaluarea  Fişă de  Organizarea diferenţiată a
categoriei de 30 August - analiză a conţinuturilor
activităţi A.I.2.4 01 documentelor  Coerenţa curriculum-ului
Septembrie  Chestionar  Relevanţa curriculumului pentru
(A.I.2.4 - Elaborarea
curriculum-ului 2013 identificarea şi dezvoltarea
specializat, a curriculum- calităţilor cu talent corporal-
ului suport şi a kinestezic
curriculum-ului
diferenţiat)
A.I.3.4 Evaluarea  Fişă de  Structura melodiilor
categoriei de 19 analiză a  Calitatea liniei melodice şi a
activităţi A.I.3.3 Septembrie materialelor şi acompaniamentului melodic
2013 documentelor  Calitatea tehnică a înregistrărilor
(A.I.3.3 Realizarea audio
suportului muzical
necesar desfăşurării
lecţiilor de dans
tradiţional)
A.II.1.2 Evaluare  Lecţie de  Calităţile de psihomotricitate
Partea a intermediară a 29 - 31 evaluare  Emotivitatea
II-a categoriei de Octombrie  Imaginaţia
activităţi A.II.1.1 2013  Capacitatea de efort fizic
 Capacitatea de efort intelectual
(AII.1.1 Parcurgerea
lecţiilor de dans
tradiţional corespunzător
Etapei I a programului -
cu toate clasele a III-a
implicate)
A.II.1.3 Evaluare  Lecţie de  Calităţile de psihomotricitate
finală a categoriei 11 - 15 evaluare  Emotivitatea
de activităţi A.II.1.1 Decembrie  Imaginaţia
2013  Capacitatea de efort fizic
(AII.1.1 Parcurgerea  Capacitatea de efort intelectual
lecţiilor de dans  Nivelul de cunoaştere în raport cu
tradiţional corespunzător
Etapei I a programului -
materialul coregrafic predat
cu toate clasele a III-a  Nivelul de competenţă în
implicate) exprimarea de tip corporal-
kinestezic
A.II.2.3 Evaluare  Lecţie de  Evoluţia calităţilor psihomotrice
intermediară a 6 - 10 evaluare  Emotivitatea
categoriilor de Aprilie  Imaginaţia
activităţi A.II.2.1 şi 2014  Capacitatea de efort fizic
A.II.2.2  Capacitatea de efort intelectual
 Nivelul de cunoaştere în raport cu
[ A.II.2.1 Parcurgerea
lecţiilor de dans materialul coregrafic predat
tradiţional corespunzător  Nivelul de competenţă în
Etapei a II-a a exprimarea de tip corporal-
programului (cu elevii kinestezic
clasei Si)
 Sensibilitatea artistică
A.II.2.2 Parcurgerea  Nivelul de implicare în sarcină şi
activităţilor rezistenţa în sarcină
extracurriculare
corespunzătoare Etapei a
II- a programului (cu
elevii clasei Si) ]

A.II.2.4 Evaluare  Lecţie de  Nivelul calităţilor psihomotrice


finală a categoriilor 1 - 10 Iunie evaluare  Starea de emotivitatea
de activităţi A.II.2.1 2014  Imaginaţia artistică
şi A.II.2.2  Capacitatea de efort fizic
[ A.II.2.1 Parcurgerea  Capacitatea de efort intelectual
lecţiilor de dans  Nivelul de cunoaştere în raport cu
tradiţional corespunzător materialul coregrafic predat
Etapei a II-a a  Nivelul de competenţă în
programului (cu elevii exprimarea de tip corporal-
clasei Si)
kinestezic
A.II.2.2 Parcurgerea  Sensibilitatea artistică
activităţilor  Nivelul de implicare în sarcină şi
extracurriculare
corespunzătoare Etapei a
rezistenţa în sarcină
II- a programului (cu
elevii clasei Si) ]
A.III.1.3 Evaluarea  Fişă de  Imaginaţia artistică
Partea a categoriei de 31 Iulie analiză a  Capacitatea de efort fizic
III-a activităţi A.III.1.2 2014 documentelor  Capacitatea de efort intelectual
 Chestionar  Capacitatea de comunicare
 Ghid de  Sensibilitatea artistică
(A.III.1.2 Desfăşurarea interviu  Nivelul de implicare în sarcină şi
Şcolii de vară "Floria rezistenţa în sarcină
Capsali" , cu elevii
Clasei S)
A.III.2.1 Evaluarea  Fişă de  Nivelul de îndeplinire a
intermediară 1 a 1 August - analiză a obiectivelor operaţionale
Programului 15 documentelor  Nivelul de implicare şi calitatea
educaţional "Floria Septembrie  Chestionar prestaţiei formatorilor
Capsali". 2014  Ghid de  Nivelul de implicare al partenerilor
Reproiectarea interviu în derularea programului
parţială 1. Efectuarea de  Relevanţa conţinuturilor didactice
analize, luarea din perspectiva rezultatelor
unor decizii, obţinute cu elevii în
acţiuni de
reproiectare a
unor elemente
de ale
curriculumulu
i
A.III.2.4. Evaluare  Lecţie de  Evoluţia stărilor emotive
intermediară a 29 - 31 evaluare  Nivelul de creativitate artistică
categoriei de Octombrie  Capacitatea de efort fizic
activităţilor A.III.2.2 2014  Capacitatea de efort intelectual
şi A.III.2.3  Nivelul de cunoaştere în raport cu
materialul coregrafic predat
[A.III.2.2 Parcurgerea  Nivelul de competenţă în
lecţiilor de dans exprimarea de tip corporal-
tradiţional corespunzător
Etapei a IV- a
kinestezic
programului (cu elevii  Sensibilitatea artistică
clasei S)  Nivelul de implicare în sarcină şi
A.III.2.3 Parcurgerea rezistenţa în sarcină
activităţilor  Calitatea comunicării în interiorul
extracurriculare colectivului clasei
corespunzătoare Etapei a
IV- a programului (cu
elevii clasei S) ]
A.III.2.5. Evaluare  Lecţie de  Nivelul de creativitate artistică
finală a categoriei 1 - 15 evaluare  Capacitatea de efort fizic
de activităţilor Decembrie  Capacitatea de efort intelectual
A.III.2.2 şi A.III.2.3 2014  Nivelul de cunoaştere în raport cu
materialul coregrafic predat
[A.III.2.2 Parcurgerea  Nivelul de competenţă în
lecţiilor de dans exprimarea de tip corporal-
tradiţional corespunzător
Etapei a IV- a
kinestezic
programului (cu elevii  Sensibilitatea artistică
clasei S)  Nivelul de implicare în sarcină şi
A.III.2.3 Parcurgerea rezistenţa în sarcină
activităţilor  Calitatea comunicării în interiorul
extracurriculare colectivului clasei
corespunzătoare Etapei a  Calitatea exprimării artistice
IV- a programului (cu
elevii clasei S) ]
A.III.3.1 Evaluarea  Fişă de  Nivelul de îndeplinire a
intermediară 2 a 1 - 18 analiză a obiectivelor operaţionale
Programului Ianuarie documentelor  Nivelul de implicare şi calitatea
educaţional "Floria 2015  Chestionar prestaţiei formatorilor
Capsali".  Ghid de  Nivelul de implicare al partenerilor
Reproiectarea interviu în derularea programului
parţială 2. Efectuarea de  Relevanţa conţinuturilor didactice
analize, luarea din perspectiva rezultatelor
unor decizii, obţinute cu elevii în
 Nivelul de satisfacţie al părinţilor
acţiuni de
 Nivelul satisfacţie a formatorilor şi
reproiectare a
unor elemente elevilor în raport cu dotările şi
de ale resursele disponibile în proiect
 Nivelul de satisfacţie al
curriculumulu
i formatorilor şi elevilor faţă de
componentele curriculum-ului.

A.III.3.3 Evaluare  Lecţie de  Nivelul de interes al elevilor faţă de


intermediară a 2 - 7 Martie evaluare domeniile coregrafice vizate prin
categoriei de 2015 grupele Sb, Sc şi Sk
activităţi A.III.3.2  Evoluţia stărilor emotive
 Nivelul de creativitate artistică
[ A.III.3.2 Parcurgerea
lecţiilor de dans  Capacitatea de efort fizic
tradiţional din cadrul  Capacitatea de efort intelectual
activităţilor  Nivelul de cunoaştere în raport cu
extracurriculare materialul coregrafic predat
corespunzător Etapei a V
 Nivelul de competenţă în
a programului (cu întreg
colectivul clasei S şi exprimarea de tip corporal-
separat pe grupe Sb, Sc kinestezic
şi Sk) ]  Sensibilitatea artistică
 Nivelul de implicare în sarcină şi
rezistenţa în sarcină
 Calitatea comunicării în interiorul
colectivului clasei
A.III.3.4 Evaluare  Lecţie de  Nivelul de creativitate artistică
finală a categoriei 1 - 6 Iunie evaluare  Nivelul de cunoaştere în raport cu
de activităţi A.III.3.2 2015 materialul coregrafic predat
 Nivelul de competenţă în
[ A.III.3.2 Parcurgerea
lecţiilor de dans exprimarea de tip corporal-
tradiţional din cadrul kinestezic
activităţilor  Sensibilitatea artistică
extracurriculare  Calitatea exprimării scenice
corespunzător Etapei a V
 Nivelul de implicare în sarcină şi
a programului (cu întreg
colectivul clasei S şi rezistenţa în sarcină
separat pe grupe Sb, Sc  Calitatea comunicării în interiorul
şi Sk) ] colectivului clasei
Evaluarea finală a  Raport de  Raport de evaluare al calităţii
Programului 7 - 30 Iunie evaluare actului educaţional
educaţional "Floria 2015  Raport de narativ - din perspectiva
Capsali". îndeplinirii, obiectivului general, al
Reproiectarea finală. scopurilor fiecărei părţi a
programului şi a obiectivelor
operaţionale, căi de îmbunătăţire a
programului, direcţii de dezvoltare
a programului în vederea
instituţionalizării acestuia
 Raport financiar
IV.4 Reproiectarea programului
Reproiectarea programului cuprinde două secvenţe:
a) Secvenţa reproiectărilor parţiale (pe componente) care se va desfăşura în ultima parte a următoarelor
categorii de activităţi de evaluare:
 A.III.2.1 (Evaluarea intermediară 1 a Programului educaţional "Floria Capsali". Reproiectarea
parţială 1 ), care se va desfăşura în perioada 1 August - 15 Septembrie 2014

 A.III.3.1 (Evaluarea intermediară 2 a Programului educaţional "Floria Capsali". Reproiectarea


parţială 2).

b) Secvenţa reproiectării finale care se va desfăşura în ultima parte a activităţii de evaluare finală, (în
ultima parte a intervalului 7 - 30 Iunie 2015).

Reproiectarea parţială se va aplica pe acele componente ale programului care au generat activităţi
specifice pentru care s-au atins niveluri mai mici de 90% din standardele de calitate stabilite prin program.

Standardele de calitate se vor stabili pentru fiecare activitate specifică în parte, adică pentru fiecare
componentă a categoriilor principale de activităţi şi vor fi corelate cu standardele educaţionale, indicatorii de
performanţă şi descriptorii stabiliţi de către A.R.A.C.I.P. l nivelul anului 2012.

Reproiectarea finală a programului se va realiza la nivelul obiectivelor operaţionale ale programului în


condiţiile în care:

- unul sau mai multe obiective operaţionale au fost îndeplinite în procent mai mic de 95 %

- în condiţiile în care, în urma evaluării finale a programului apar contraargumente (R) care micşorează
calificativul (Q) al argumentării acestuia sub o valoare de 95% din puterea determinată de justificarea (W).

V. INSTITUŢIONALIZAREA PROGRAMULUI

Un prim nivel de generalizare a Programului educaţional "Floria Capsali" constă în includerea în ediţia
următoare a programului a unui număr de 10 şcoli generale din Municipiul Iaşi la care se adaugă 5 şcoli
generale din localităţi urbane ale judeţului Iaşi ( două şcoli din Paşcani şi câte o şcoală din Târgu-Frumos,
Hârlău şi Podu-Iloaia) şi un număr de 20 de şcoli din tot atâtea localităţi rurale ieşene.

Programul educaţional "Floria Capsali" va fi implementat de către Asociaţia pentru Promovarea
Dansului Tradiţional în Şcoală, un ONG care se va înfiinţa, prin asocierea unor cadre didactice
pasionate de arta dansului tradiţional cu specialişti în folclor, în scopul declarat de susţinere a
programelor şi proiectelor educaţionale destinate elevilor care dovedesc talent corporal-kinestezic.

Bibliografie
1. Bârsănescu, Ştefan, Politica Culturii în România contemporană. Studiu de pedagogie, Editura
Polirom Iaşi, 2003
2. Bîrlea, Ovidiu, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1982
3. Creţu, Carmen, Curriculum diferenţiat şi personalizat. Ghid metodologic pentru învăţători,
profesori şi părinţii copiilor cu disponibilităţi aptitudinale înalte, Editura Polirom, Iaşi, 1998
4. Creţu, Carmen, Teoria Curriculum-ului şi conţinuturilor educaţiei - curs, Editura Universităţii "Al.
I. Cuza", Iaşi, 1999.
5. Dunn, N. William, Analiza politicilor publice. O introducere, Traducere de Nicolae Drăguşin,
Editura Polirom, Iaşi, 2010
6. Dejeu, Zamfir, Dansuri tradiţionale din Transilvania, Editura Clusium, 2000
7. Gardner, Howard, Inteligenţe multiplr. Noi orizonturi, Traducere de Nicolae Damaschin, Editura
Sigma, 2006, Bucureşti
8. Giurchescu, Anca şi Sunni Bloland, Romanian Traditional Dance, Editura Expres, Bucureşti, 1992
9. Iosifescu, Șerban și colaboratori, Manual de evaluare a calității educației, draft pentru pilotare, FSE-
POSDRU, 2012
10. Urseanu,Tilde şi colaboratori, Istoria baletului, Editura Muzicală, Bicureşti, 1967

Student Petre Şuşu