Metoda testelor în psihologie

Introducere

Bazele teoretice ale psihodiagnosticului (S2)

2019-2020
  Psihometria, ca domeniu al psihologiei, este interesată de studiul
diferențelor individuale, măsurarea făcându-se prin urmare cu
ajutorul testelor.

 Măsurarea este o operație care constă în asocierea, după anumite

Psihometrie, reguli, a unor simboluri (de cele mai multe ori numerice), obiectelor,

măsurare, evenimentelor, sau indivizilor, pentru a evalua gradul în care acestea

prezintă anumite atribute
evaluare
 Evaluarea presupune prezența unor aspecte subiective. Putem defini
evaluarea ca fiind o operație care constă în a face o judecată de
valoare, sau a acorda o valoare unui obiect sau unei persoane,
comparând obiectul, l sau persoana cu un criteriu dat.
 METODE CLINICE
 Observația, convorbirea, metoda biografică.
 Scop - cunoașterea cât mai amănunțită a persoanei, şi explicația
evoluției sale.
 Orientarea predominantă - calitativă.
 Precizie și obiectivitate - metodele clinice prezintă un grad de
obiectivitate şi precizie mai mic, deoarece sunt lipsite de criterii precise
Metode de de interpretare, această depinzând de subiectivitatea celui care face
analiza.
cunoaștere a
persoanei METODE PSIHOMETRICE SAU EXPERIMENTALE
 Experimentul, testul şi chestionarul
 Scop - stabilirea rangului persoanei, poziția sa în raport cu o
populație normală
 Interpretarea predominant cantitativă.
 Precizie și obiectivitate - sunt mult mai exacte, specificându-se
de fiecare dată limitele de eroare.
  Cattell (1890) – probă destinată cunoașterii diferențelor dintre
indivizi.

Testul  Cronbach - procedeu sistematizat de măsură a comportamentului

unor persoane şi de descriere a acestuia cu ajutorul unor scări
psihologic numerice sau a unui sistem de categorii

 Rey - un mijloc de a diferenția indivizii în funcție de un etalon

  Anastasi (1976) - măsurarea standardizată şi obiectivă a unei
modalități de comportament.
 Holban (1978) - instrument al metodei experimentale, organizat
sub forma unei probe standardizate din punct de vedere al
Testul conținutului, al condițiilor de aplicare şi al modalităților de apreciere
a rezultatelor, instrument ce este folosit în stabilirea unei anumite
psihologic variabile.

 Cosmovici (1996) - o probă standardizată, vizând determinarea cât

mai exactă a gradului de dezvoltare a unei însușiri psihice sau
fizice.
Itemul – element al unui test, constituind o
situație particulară și jucând rolul unui stimul la
care subiectul nu poate da decât un răspuns
din două sau mai multe răspunsuri teoretice
prevăzute de test.
 PROBĂ STANDARDIZATĂ
 Consemn (explicarea sarcinilor de efectuat)
 Corectarea și cotarea răspunsurilor
 Interpretarea rezultatului

Testul MICRO-SITUAȚIE ANALOGĂ REALITĂȚII

psihologic  Simulare a unor caracteristici bine definite
 Micro-situație reprodusă trebuie să fie cât mai apropiată
de situația reală din care a fost extrasă
 Mucchielli (1969), consideră că un simulator este "un
dispozitiv care reproduce, dup reguli şi garanţii bine
precizate un ansamblu de condiţii reale ale existenţei”.
  Extrage dintr-o situație concretă, reală un eșantion de condiții sau
factori, considerați semnificativi pentru un anumit tip de
Testul comportament, ignorând aspectele neesențiale.

psihologic
Conduita ca relație

R = f(P,S)
  Relații funcționale – utilizate pentru studiul funcțiilor psihice,
unde aceeaşi persoană reacţionează diferit la variabile
cantitative şi calitative ale situaţiei.

Conduita ca
relație
  Relaţii structurale, folosite pentru studiul structurii psihice,
unde se studiază relaţiile dintre răspunsurile obţinute de
subiecţi pornind de la situaţii diferite.

Conduita ca
relație
  Relaţii diferenţiale, folosite pentru studierea diferenţelor dintre
indivizi, unde luăm în consideraţie reacţiile unor persoane diferite
la o singură situaţie standardizată.

Conduita ca
relație
 TESTUL PSIHOLOGIC
 Test obiectiv
 Precizie ridicată
 Distincție esențial-neesențial

Teste vs
chestionare CHESTIONAR
 Teste subiective
 Precizie scăzută
 Răspunsuri dezirabile
 Introspecție (retrospecție)
 PARADIGMA TEORETICĂ
 reprezentanţii şcolii experimentaliste, care descompun
personalitatea în părţi componente, apelează la teste
"sectoriale" folosind analiza factorială şi metode metrice precise
 psihologii clinicieni, încearcă să cuprindă ansamblul personalităţii

Clasificarea cu ajutorul testelor holistice, folosind sau nu indicatori numerici.

testelor în
psihologie ASPECTUL PSIHOLOGIC INVESTIGAT
 teste intelectuale, care vizează cunoaşterea proceselor
cognitive (percepţie, memorie, capacitate de analiză şi sinteză
etc.)

 teste de personalitate, care vizează aspectul afectiv-atitudinal.

 GRADUL DE CUANTIFICARE ȘI
STANDARDIZARE
 Teste psihometrice (evaluarea se produce numeric și prin
norme)
 Nepsihometrice

Clasificarea
testelor în UTILIZAREA FORMEI VERBALE DE
psihologie EXPRIMARE ÎN PRODUCEREA
RĂSPUNSULUI
 Teste verbale - depind de nivelul de cultură al subietcului
 Teste nonverbale
 NUMĂRUL DE DIMENSIUNI PSIHOLOGICE
SURPRINSE
 Teste unidimensionale
 Teste multidimensionale

Clasificarea
testelor în GRADUL DE STRUCTURARE A
psihologie CONFIGURAȚIEI REACȚIILOR
 Teste înalt structurate
 Teste slab structurate – stimularea nu este dată sub
forma unei solicitări ce presupune o formă de răspuns
dihotomică sau polihotomică
 MODUL DE PREZENTARE
 testele orale, răspunsul subiectului se dă sub formă verbală,
 teste scrise (numite creion - hârtie),
 teste instrumentale, la care se utilizează un suport concret
(material sau un aparat),
Clasificarea  teste informatizate, aplicate cu ajutorul computerului.
testelor în
psihologie MODUL DE APLICARE
 Individuale
 Colective
 TIMPUL ALOCAT PENTRU RĂSPUNS
 Timp liber
 Timp limitat

Clasificarea
testelor în
SCOPUL URMĂRIT
psihologie
 Teste de eficienţă
 Teste de personalitate
  teste de inteligenţă şi dezvoltare mintală, care măsoară aptitudinea
cognitivă generală şi nivelul atins în dezvoltarea caracteristicilor
intelectuale;
 teste de aptitudini şi capacităţi, care au fost elaborate pentru
măsurarea aptitudinilor de grup şi specifice;
 teste de personalitate, care măsoară însuşiri de temperament şi
caracter, acestea fiind împărţite în două categorii:
 teste obiective de personalitate, care-şi propun obţinerea unor date
Clasificarea cuantificabile, cât mai puţin influenţate de interpretările subiective şi
evitarea tendinţei de faţadă a subiecţilor în momentul elaborării
testelor în răspunsului, deoarece aceştia nu conştientizează aspectele personalităţii
vizate de test;
psihologie  tehnici proiective, care valorizează mecanismul de proiecţie în
cunoaşterea psihologică a persoanei, trecând peste vigilenţa conştiinţei
în încercarea de a studia inconştientul;
 teste de cunoştinţe sau docimologice, care măsoară nivelul
cunoştinţelor acumulate de subiecţi şi servesc ca modalitate de
examinare şi notare.
  Havârneanu, C. (2000). Cunoașterea psihologică a persoanei.
Iași: Editura Polirom
 Mitrofan, N. (2009). Testarea psihologică. Aspecte teoretice și
Resurse practice. Iași: Editura Polirom.

bibliografice  Stan, A. (2002). Testul psihologic – evoluţie, construcţie,

aplicaţie. Iași: Editura Polirom.