Trenul cel cu nepoţei De atâta cald
de Emilia Plugaru
Un trenuţ pe şine zboară,
E Vacanţă Mare-n ţară.
Trenu-i plin cu nepoţei
Care pleacă la bunei.
Uite-un moş cu mustăcioară,
De o oră stă în gară,
Îşi aşteaptă nepoţelul.
Iată-l, vine, mititelul!
Moşul din desagă scoate
Turte dulci, cireşe coapte.
– Hai, mănâncă, copilaş,
O fi greu pe la oraş.
Trenul pleacă mai departe,
Tuc, tuc, tuc, spre alte sate.
Trenule, tu nici nu ştii
Câte griji şi bucurii,
Aduci azi la toţi buneii,
Ce-şi aşteaptă nepoţeii.
Autor: Aurora Luchian
De atâta cald, prin lanuri,
Macii s-au imbujorat.
Prepelița-si face planuri
Ca să meargă la scăldat.
Cu voce baritonală
Stând cu burta pe pământ,
Greierașul spuse-n fală:
- Ziua-s leneș, noaptea cant!
Uite, pana cand si norul
A plecat sa faca dus!
I-a zarit cioara piciorul
Dezgolit, sub soare, sus!
Ca si regii in domnie,
Pe saltele din mohor,
Stau in blanda armonie
Popandaul c-un fecior.
Lanul aurit fosneste.
Vantul intra, usurel,
Caci soarele il topeste,
Cauta umbra si el!
Atipise si visase
Ca, tinand Vara de mana,
In secret se cununase
Si-au plecat pentru o luna!
Ploaie de vară Zi de vară
de Emilia Plugaru de George Topârceanu
Picături de ploaie caldă Linişte. Căldură. Soare.

Sălciile plângătoare
Picură pe trotuare,
Stau în aer, dormitând.
Un copil al nu ştiu cui,
Un viţel în râu s-adapă
Fericit aleargă, sare.
Şi-o femeie, lângă apă,

Spală rufele, cântând.

De la bloc îl vede tatăl

Şi îi strigă, supărat:
Şi din vale abia vine
– Ce aştepţi, afară plouă,
Murmur slab, ca de albine,
Vin-acasă, imediat!
Somnoros şi uniform:

Râul, strălucind în soare,

Dar deodată-şi aminteşte
Ceartă sălciile, care
Că şi el, când era mic,
Toată ziulica dorm.
Alerga desculţ prin ploaie:

– Bine, mai rămâi un pic…

Sub o salcie bătrână

Şi cu-o carte groasă-n mână

Care-mi ţine de urât,

M-am culcat în fân pe spate, –

Somnul lin, pe nechemate,

A venit numaidecât.
Vine vara Marea
de Emilia Plugaru
de Emilia Plugaru
Vine vara, vine vara
Marea e nespus de mare,
Cu cireşe coapte, dulci, Cerul larg în ea se scaldă,

Ploi albastre, flori şi fluturi Ce copil nu ar vrea oare,

Şi fâneţe albe-n lunci. Mare-albastră să o vadă?

Marea e nespus de mare,

Vine vara, vine vara!
De parcă nu are maluri,
Hai la munte, hai la mare!
Soarele din ea răsare,
La bunici hai, la cireşe!
Luna noaptea doarme-n valuri.
Vine vara cu mult soare!

Colo-n mare, în adâncuri,

Stelele îşi spală raza,

Printre scoici, printre corali,

Zeul mării-şi spală faţa.

Ce frumoasă este marea,

De-o priveşti în fapt de seară,

Peste ape – o văpaie –

Soarele apune iară.

Marea, ca o mamă bună,

Râuri şi izvoare multe,

Lângă sânul ei le-adună,

Marea vine de la munte.

VARA-I ICI, IARNA-I DEPARTE VARĂ, VARĂ, BUN VENIT!

Plină de delicateţe, – Vară, vară, bun venit!

Zâna vară s-a ivit Spune, ce ne-ai pregătit?
Şi de-atâta frumuseţe, – Aduc flori şi voie bună
Chiar şi vântu-a amuţit. Câtă-n soare şi în lună!

Ochii ei sunt cer albastru Cireşe v-aduc în dar

Şi au străluciri de astru. In luna lui cireşar
Gura parcă e cireaşă. Şi un soare arzător
Flori de maci sunt pe cămaşă. Chiar în luna lui cuptor.

Privind-o cu încântare, Răcoare numai în noapte,

Soarele luci mai tare Legume şi fructe coapte
Aruncând din cer dogoare, Aduc când în calendar
Ofilind iarbă şi floare. Este luna lui gustar.

De căldură, peste tot Apoi, mă grăbesc să plec

Fructele în pomi s-au copt Pân-la anul când iar trec
Iar pe câmp grâu şi secară Să readuc cu încântare
Se strânge din zori în seară. La copii vacanţa mare!

Sub o tufă ce-l umbreşte,

Greieraşul leneveşte
Şi indiferent şopteşte
Intorcându-se pe spate:
– Vara-i ici, iarna-i departe!
VACANŢA MARE
Vine vara pe cărare
Şi cu ea vacanţa mare.
Toţi copiii strigă: uraaa,
Să înceapă aventura!
Marea valuri îşi agită
Ca şi cum ar fi vrăjită
Şi-l vedem pe Nemo parcă
Ifruntând furtuni pe-o barcă.
L-om urma, să fie clar,
Pe-un vapor imaginar
Unde Dick Sand pe noi toţi
Ne va face mateloţi.
De la mare, sus la munte
Vom urca pe piscuri multe.
Nu vom fi simpli turişti:
Ne fom face alpinişti!
Sfarmă-Piatră, Robin Hood
Ne vor însoţi în gând
Şi la braţ cu fantezia,
Vom încinge veselia.
Vacanta mare
Autor: Aurora Luchian
Se zvoneste ca azi vine
Cineva iubit. Dar cine?
Striga Radu, voios tare:
-Azi vine vacanta mare!
Iata ca a poposit,
Pe toti ne-a inveselit,
De-acum joc si veselie
Libertate, bucurie.
De va doriti apa, soare,
Veti putea merge la mare.
Racoarea o adorati?
Sus pe munte sa urcati.
Dac-aveti bunici la tara,
Mult rasfat va inconjoara.
De bunici esti ocrotit
Si scaldatu-i gratuit.
Vacanta, te-am asteptat,
Ai venit si-i minunat.
Ziua-i lunga, cu mult soare,
Te iubim, vacanta mare!
Draga vara, tine minte!

Autor: Aurora Luchian

Vara lunga si fierbinte,

Ca-n cuptorul cu placinte,
S-a jucat cu vantul cald
Si, din zburd si mare drag,
L-a trimis pe nori de frisca,
Nicio frunza nu mai misca!
Desculta, calca pe iarba,
Presarand cu mana calda
Flori, mireasma pe campii,
Ciucuri acrisori in vii
Si imparte ca o mama
Cirese mustind de zeama!
Rau-i lent, abia respira,
Un broscoi canta din lira.
Greierasii zac de cald.
Pe sub rochia cu fald
A ciupercii protectoare
Stau gramada la racoare.

Printre vagauni, dosite,

Vulpitele istovite
De atata alergat,
Asezand pe pat curat
Puful strans de la o rata,
Dorm duse pan' dimineata!

Draga vara, tine minte,

Cat ai fi tu de fierbinte,
Iti iubim purtarile,
Darile si florile,
Cerul bland, fluturi, culoare,
Caci aduci vacanta mare!