Curs nr.

Schizofrenia

DEFINITIE: grup de tulburări mintale cu debut la adolescent sau adult tânăr caracterizat printr-
un polimorfism de tipul:

 Disociaţiei mintale

 Discordanţei afective

 Dezorganizării comportamentale

 Ruptură (schizein-scizare) intre toate sferelor psihismului (cogniţie-

afectivitate-comportament).

Clinica

A. DEBUTUL:

 insidios (50-70%)

 *pseudonevrotic;

 *comportamental.

 subacut

 acut: ( 30-50%)

 *bufee delirante, halucinatorii

 * excitatii maniacale (atipice)

 * episoade depresive (atipice)

 * stari confuzo-onirice

 supraacut

 medico-legal.

B. PERIOADA DE STARE:
1. TULBURARI DE GANDIRE

1. scindarea si tulburarea asociatiilor (dezlanare, insiruire neconsecventa de

intampari).

2. Gandirea – disociaţie ideativă, dirijata de aliteratie, analogie, asociatii prin

asonanta, interpretari simbolice. Cuvantul folosit inafara contextului; hiatusuri,
vagul.

3. barajul; furtul gandirii; gandirea fortata; repetitii monotone (semn al

goliciunii si impreciziei ideilor). Bleuler - gandire autista ( dereista).

4. Tulburarile de continut ale gandirii: delirul primar (paranoid, cosmogonic,

gelozie, inventie, hipocondriac).

2. TULBURĂRILE LIMBAJULUI

1. oral

1. neologisme,

2. verbigeratie

3. ecolalie

4. mutism

2. scris

3. desenul

3. TULBURARILE AFECTIVITATII: (Kraepelin - “Dementa afectiva”).

1. Pierderea capacitatii de a avea trairi emotionale;

2. Discordanta intre afectivitate si gandire (exemplu al scindarii personalitatii) .

3. Lipsa sentimentelor inlatura constrangerile sociale - acte antisociale; nu permite

contactul afectiv cu medicul curant;

4. Afectivitatea paradoxala, inversiunea afectiva, ambivalenta si aplatizarea

afectiva (paratimii).
4. TULBURARILE DE VOINTA SI ACTIVITATE:

1. Tocirea vointei; scaderea interesului pentru ambianta; lipsa de initiativa;

2. Relatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte - autism;

3. Modificari cantitative ale activitatii (stupoarea/excitatia catatonica, bradikinezia,

akatisia ), modificari calitative (postura catatonica, flexibilitatea ceroasa,
sindromul ecopatic, stereotipii, paramimii, perseverare).

4. Comportamentul social : pierderea abilitatilor sociale, empatice, inadecvare

sociala.

5. MODIFICAREA SENSULUI EU-LUI

- pierderea sau estomparea conturului propriului Eu

-indoiala, perplexitate, nesiguranta; ex: sentimentul de unitate al pacientului se poate

extinde la intregul univers; vointa si energia ii sunt extrase de o lume dinafara.

- Pierderea stimei fata de propria persoana;

-Inabilitatea de a separa Eu-l de ambianta.

-Depersonalizare; Derealizare.

6. TULBURARI DE PERCEPTIE:

– Halucinatii

• auditive, adevarate sau pseudohalucinatii, imperative;

• rareori - vizuale, tactile, olfactive, gustative, somatice.

– Iluzii

• deja-vu,

• jamais-vu;

• perceperea distorsionata a timpului.

7. CONŞTIINŢA
 – Depersonalizare/derealizare

– Stări crepusculare

– Stare delirantă

– Absenţa conştiinţei bolii

8. ATENŢIA

– Hipoprosexia conduce la dezorganizarea gândirii

9. FUNCTII PSIHICE NEMODIFICATE

– Memoria

– Orientarea auto şi allo psihică

– Inteligenta

10. INDEPARTAREA DE REALITATE A SCHIZOFRENILOR :

– Sunt ciudati, bizari, absenti sau nu au empatie pentru oameni care se simt
separati de ei.

– Detasarea de realitate - caracteristica universala a schizofreniei; cauzata de

tulburarile afective si volitive ducand la “autismul sarac”( Minkovski: o usa
inchisa in spatele careia nu se afla nimic).

– Psihoza mareste interesul pentru problemele spirituale, filozofice, alte probleme

fundamentale umane ( ca si cum prin psihoză ar cauta un nou sistem de valori).

– aptitudinile (literar-artistice- creative).

11. PERSONALITATE

– Premorbidă – tip schizoid, schizotipal, borderline

– Disoluţia Eu/Non-Eu

12. Ritm nictemeral

– Insomnii de trezire/ adormire/ bulversare

 13. Atitudine- diferită: ostilă, suspicioasă, bizară, ambivalentă, negativistă, solilocvică,
disimulativă, detaşată, stereotipă, etc.

Simptome Pozitive

 Halucinatii- experimentarea percepţiilor false fără obiect;

 Idei delirante-dezvoltarea unui sistem paralogic de credinţe false;

 Disociaţie ideativă- dezorganizarea gândirii şi implicit a limbajului, bizar, de neînţeles,

fără sens, etc.;

 Comportament motor neobişnuit- rigiditate catatonică şi/sau flexibilitate ceroasă (ex);

 Cogniţii aberante- dezorganizarea gândirii, gândire vagă sau bizară;

 Alterarea simţului Eului- pacienţii experimentează episoade fenomenologice de neînţeles

sau bizare, ex: perioade de depersonalizare sau derealizare

Simptome Negative

 Motivaţia-lipsa motivaţiei şi apatia, avoliţia, anergie

– Retard psihomotor ca în catatonie

 Amputarea afectelor-lipsa sau golirea de sentimente cu un nivel scăzut al experimentării

şi exprimării emoţiilor.

 Anhedonia-lipsa capacităţii sau imposibilitatea de a experimenta plăcerea ,

ASOCIALITATE.

 Avoliţia-imposibilitatea de a lua decizii, deseori fiind ambivalenţi şi aparent fără puterea

dorinţei şi a voinţei.

 Izolare (introversie) socială-lipsa dorinţei de a se afla între oameni sau de a comunica cu

aceştia în maniera in care se consideră normal sau în maniera in care o făceau anterior
îmbolnăvirii.
  Sărăcirea gândirii-pacienţii evită să discute cu alţii deseori nerticulând nici un cuvânt
(mutism). Pur şi simplu nu au nimic de spus. Deseori gândurile lor sunt “blocate” astfel
încât ideile sunt intrerupte aparent fără sens.; alogia

Formele clinice ale schizofreniei

 Tipuri clasice:

– Catatonică

– Dezorganizată

– Paranoidă

– Nediferenţiată

– Reziduală

 Simplă

 Tardivă

 Grefată

 TULBURAREA SCHIZOAFECTIVĂ

– Tip maniacal/ bipolar

– Tip depresiv

– Tip mixt

DIAGNOSTICUL POZITIV

 A. Tulburarile de gandire (disociatia)

 B. Tulburarile de vointa si activitate

 C. Delirul primar

 D. Tulburarea de afectivitate

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
 TULBURARILE DELIRANTE:

– delirurile sunt sistematizate; nu au caracter bizar;

– nivelul de functionare al persoanei nu este afectat.

 TULBURARILE SCHIZOFRENIFORME:

– durata simptomatologiei cel putin o luna, dar mai putin de sase

luni.

– evolutia = favorabila

 TULBURARILE DE PERSONALITATE:

– simptomele sunt prezente pe tot parcursul vietii.

 RETARD MINTAL

Tratamentul schizofreniei

 PRINCIPII:

– Iniţierea tratamentului - in spital (stabilirea dozei eficiente; controlul efectelor

secundare; complianta).

– Precocitatea tratamentului - eficienta crescuta!

– Tratamentul va fi individualizat (particularitati individuale, tip de neuroleptic,

toleranta, doza, durata, asocieri medicamentoase).

– Tratamentul de cursă lungă, suficient pentru obţinerea remisiunii şi prevenirea

reşutelor (uneori toată viaţa).

relatia terapeutică cu medicul

 Planificarea unei strategii eficiente si coerente terapeutice presupune:

1. Colaborarea medicului cu pacientul si familia;

2. Adecvarea demersului la particularitatile persoanei si la momentul bolii;

3. Luarea in calcul a posibilelor reactii adverse, incidente;

 4. Cointeresarea pacientului in planificarea terapeutica.

ETAPELE TERAPIEI FARMACOLOGICE

 ETAPA DE INITIERE

 TERAPIA DE STABILIZARE

 TERAPIA DE INTRETINERE SI DE PROFILAXIE A RECIDIVELOR

I. Terapia de initiere
 Se refera la debutul maladiei sau la recadere;
 AP clasice/AP’;
 Dezideratele de prima intentie:
- Stapanirea acuzelor floride;
- Rezolvarea agresivitatii cu cele mai mici doze posibile;

Este preferata MONOTERAPIA, eventual ajutata de BZD injectabile.

II. Terapia de stabilizare

– Cele mai mici doze eficiente

– 6 luni

– Integrare socio-profesională

– Preintampina reizbucnirea unui puseu psihotic;

– Simptome negative (apatie, anhedonie, abulie) si Depresia postschizofrenică

Se pot administra hipnotice si anxiolitice pentru insomnii si anxietate.

 Psihoterapii

– Nu in faza acută floridă

– Psihoterapie suportivă, flexibilizare

– Consiliere de familie- HEE

– Psihoterapie de grup
 – Training Social skilles

• Instrucţiuni direcţionate

• Modelarea prin rol

• Feed- back

• “Reinforcement” social

– Terapie vocaţională

– Artterapie, meloterapie, dansterapie, gestalt terapie, etc

 socioterapia

– Ergoterapia

– Dezvoltarea abilităţilor sociale şi de comunicare

– Reabilitare profesională

– Ateliere protejate

– Apartamente terapeutice

– Staţionare de zi şi de noapte

– Reabilitare profesională

– Instituţii comunitare

 TULBURARILE DELIRANTE PERSISTENTE

 DELIRURI CRONICE SISTEMATIZATE

TULBURAREA DELIRANTĂ PERSISTENTĂ

Paranoia

– 1. Delirurile = sunt nonbizare, sistematizate. Durata lor - cel putin o luna.

 – 2. Delirurile apar in lipsa altor simptome care caracterizeaza schizofrenia
(comportament bizar, aplatizare afectiva, disociatie).

– Exceptie: prezenta halucinatiilor tactile, olfactive, legate de tema deliranta.

TRASATURI CLINICE:

– Descriere generala = Tinuta adecvata, bine imbracati, nu par desprinsi de activitatea

zilnica. Uneori par ostili, suspiciosi, excentrici. Arata absolut normali, cu exceptia
prezentei sistemului delirant marcat.

– Afectivitatea = concordanta cu delirul.

– Tulburari de perceptie = lipsesc prin definitie (se accepta posibilitatea

halucinatiilor tactile, olfactive, congruente cu delirul).

– Gandirea - tulburare de continut - delirul: sistematizat, temele frecvente sunt: de

persecutie, gelozie, erotoman, grandoare. Lipsesc celelalte tulburari caracteristice
schizofreniei.

– Orientarea, memoria atentia, judecata nu sunt afectate. Constiinta bolii

absenta!

– Comportament: delirant; tentative de suicid, homicid.

TIPURI:

– 1. EROTOMAN-Erotomania; Psihoza pasionala; Este Iluzia deliranta de a fi

iubit. Delirele de interpretare - rol esential. Eforturile de a contacta persoana -
numeroase, regula. Conflicte cu legea.

– 2. GRANDIOS - Megalomania.

– 3. DE GELOZIE (Paranoia conjugala; sindromul Othello). Mai frecvent la

barbati. La alcoolici. Comportament delirant. Agresivitate.

– 4. PERSECUTOR Cel mai frecvent. Cverulenti, revendicativi, procesomani.

– 5. SOMATIC (Psihoza monosimptomatica hipocondriaca): infectii,

dismorfofobii, miros urat al corpului ( gura, vagin,etc).