Cadrul legislativ

Hotărârea de Guvern nr. 870/2013 privind Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor

(SNDG) 2014-2020 numesc deșeurile din industria alimentară ca fiind deșeuri nepericuloase,
private.
Această categorie include fluxuri de deşeuri nepericuloase, cum ar fi materialele de
ambalare industriale, deşeurile din procesarea alimentelor, subprodusele animale ce nu sunt potenţial
dăunătoare animalelor, publicului sau mediului, deşeurile de la ferme etc., care sunt similare, ca
natură, dar responsabilitatea gestiunii lor îi revine producătorilor, conform strategiei Responsabilităţii
Extinse a Producătorului (REP).
Deşeurile care pot fi tratate biologic (compostate) sunt în principal deşeuri din pieţe şi
complexe alimentare;
Scopul compostării este :
- respectarea legislaţiei în domeniul reciclării-revalorificării;
- reducerea fluxurilor de deşeuri spre depozitare și obţinerea unui material valorificabil,
în funcţie de caracteristici, în agricultură sau lucrări de îmbunătăţiri funciare (ameliorarea
solului).
Tratamentul biologic foloseşte microorganisme vii pentru a descompune deşeurile
organice fie în apă, CO2şi materii anorganice simple sau în materii organice mai simple, cum ar
fi aldehidele şi acizii.
Principalele metode de tratare biologică folosite în UE sunt tratarea aerobă (compostarea) şi
tratarea anaerobă.
Produsele ce rezultă sunt compostul, ce se foloseşte în agricultură sau peisagistică, iar, în plus,
în cazul digestiei anaerobe, biogazul care poate fi folosit la producţia de energie.
În cazul în care, deșeurile din industria extractivă a uleiului de nucă sunt considerate
periculoase pentru mediu se poate aplica metoda incinerării.
Obiectivul incinerării deşeurilor este de a trata deşeurile astfel încât să le reducă volumul şi
periculozitatea şi, în acelaşi timp, să capteze (şi să concentreze) sau să distrugă substanţele potenţial
periculoase care sunt sau pot fi eliberate în timpul incinerării. Procesele de incinerare pot oferi, de
asemenea, mijloace de a permite recuperarea energiei, a conţinutului mineral şi/sau chimic din
deşeuri. Pe scurt, incinerarea deşeurilor reprezintă oxidarea materialelor combustibile conţinute în
 deşeuri.
Deşeurile, în general, sunt materiale eterogene, formate din substanţe organice, minerale,
metale şi apă. În timpul incinerării, se creează gaze de ardere ce conţin majoritatea energiei
disponibile sub formă de căldură.