ANUL II. - No. Pretul unni exemplar 20 ; peste munti 25 VINERI 30 IANUARIE 1904.

ANUNCIURI
In pe an . . . . 10 Se primesc la administratia
pe 6 lunI . . . 5 Calea Victoriel, 51
In an . . 12 la principalil de publicitate
pe 6 . 6 din

REDACTIA ADMINISTRATIA
Bucuresd, Calea 51 Calea Victorid,
Etajul - Casa Törk APARE RE-CARE Etajul I, - Casa

2. -LCostume tailleur. in pag.

TIPAR GRATUIT de
forme estetice
Ce sprintene
vre-o transformare senzationala. Ele
par, culorile a voi
se
smoc foarte elegant.
A
femeile apar prirnele raze de afecteze vaga a Alta : o de verde
FIE-CARE soare prirnele zile marl. E un gen totul gratios. cdptusit de
cer senin, ispititor, ! E mai ales gros cusut, toate Doua frumoase, de o
De sigur gentilele noastre citi- culorile. Cu acest care e de lemn, absolut necunoscuta, verde roz, se
CRONICA toare nu vor afla mirare se nuantele cele mal variate, cioc in cioc pe care
de paie cele fine. este aproape acoperitä de a-

cald
De
AdevArate zile de vara,
stralucitor avem
abia la
soare
tara.
menea nu se
-
?
toate astea ni-
repudieze
un
alterneaza cu un
tura e de
Un rusat
drept. Garni-
ciresie um-
ripele
numa prin alegerea fe-
culorilor aceste pot
nuarie, e mai admitem blana mult ca se cu alb in se remarcate. Ele prind foarte
vom avea o intoarcere a femel bolerourI, rnansoane, borurile ridicate prin din bine Ar putea de fetru, de
frigulul. Femeile paltoanele, etole. panglica. de catifea, de bine precum
mantilele chiar grele de paie dar pentru trandafiri e dedesubtul de avantajul de a usoare.
la plimbare ImbrAcate mal moment in atelierele rnodistelor carI pe par, la spate. acum, ne oprim
transforrnind sträzile din centrul ora- din vreme pun hi lucrare alta forma, Trianon, e o de aci ca
adevarate maginatia nascocitoare de modele negru, foarte fin, asezat ajur ne apropiem mult de ano-
toare. disparut hainele de soldind modelele de iarnä un de orez alb, cusut timpul primaverel.
pentru a ochiul trecAtorulul mare rabat, precursor al mod special, care efecte de moar. * *
se de farmec privind ceea alt anotimp. Mare alb, dedesubt, mare la
ce multá : o Ultimele modele nu ne aduc negru deasupra, ale se vom spune pe se pare
 2

tendinta de a se ridica etc... primul din scrisoare se scriú

tailleur caracterul
clusiv spre a se
putin cam ex-
mult
sus
ce
jos, conform de respect
CARTI POTALE
Aga, vedeta jos de tot, intre eititoril eititoarele
de mätase in toaletá : tafte sferturi din rindul intii
albe,
mol fasonate, fularuri, liberty, ben- in pagina a doua, e un sernn de mare res- IUBIREA DE BARI3AT
galine, de toate genurile. pect, persoane sus puse cont de Unel din Caracal
Aceste stofe se mal usor pe care '1 iube care,
scriind arnicilor inferiorilor d-v el te AY vrea ca noi
nu cer ca postavul putell permite dispensati chiar siguranta
te scoatem din el
pentru confectiuuea toaletelor fácute dar, de la primul rind, nimic ! NoY departe, d-ta e4tY aproape de
achsä. vocativ amabil, ca de :
Sufletul femeeY are mii de prin ponte In
bArbatului care o eqt1 frigurile
Garnitura va : ruse, pliurl, buio- etc... gostei, putinfa a te de adevArul iubitului,
de asemenea. In scrisorile nu lag! ne va imposibil. Intro negreqit,
Vedeta trebue compue din cuvintul tree scene de dragoste care, se
Corsajele cu vor Domnule, Doamnä, urmat duioqia sentimentelor voastre. In ocMY
nate cu berte, drapate. Se titlul principal persoanel te adresezi. adorat, de pAtrunde profunzimea ele citi
ce
vor amesteca fondurile uni Scriind rudelor, amicilor, oglinda eo zicAtoare, dragoste,
fasonate, nuantele. la titlul de rudenie, de prietenie un en are un rol preponderent. nu putem
concesiunea dinaintelul tandru afectuos Scumpul ne rotim jurul supozifii, ceea-ce, sigur, te-ar
iubitul prietene, etc. Ochii d-tale pot face minunY iubitului,
a am- cind.te sim(Y moment, el va pri-
Primul nu trebue te va alunge din frica,
spate. aproape tot ce repetarea dar, de la al iubirea
putem indica drept linie doilea, se cuvine titlurile onorifice ale Arno
D-na Olga acelora poUtetea voeste ca le
vorbegti in a persoand.
Se zice ast-ful : Majestalea Exactitatea corespondentei nu e
etc , o de ordine, ci de bon ton.
vocativ. din o
cu o situatie soare un nu recurgeti la scuze
nici-odatá numele, ci, zadarnice, ci, ma! bine, márturisiti-vd sincer
vintul Domnule, titula- cuviincios gregala.
tura ; de ex. : Dornnule deputat, Domnule Pentru claritatea aveti grije ca
direc- alineate distincte diferitele pe
toare, etc. le
Nu in mod prescurtat ono- Modul de a termina o scrisoare e de cea
in cifre numerele pe cari mai mare prin el se
le interiorul scrisoarel, afará nu- sentimentele celui care se manifest&
mai o de de sa respect, sail afectiune pentru persoana
de ordine. te adresezi
Regulele de politete date pentru conversa- A§a, una din formulele cele mai respectuoase
tie se mai multá rigoare la e cea care se intrebuinteazá scrisorile adre-
de oare-ce acel care are destul sate suveranilor
timp reflecteze la ce pune pe Sire, d-v.
'Din motiv nu se iartá greselile de supus servitor
plecat
gramatica.
trebue tot-d'a-una
In treacät, spunem sá
foarte nu nici
aci pusi in rind, chiar scriso-
acest de instructiv : Verba rile pur simplu respectuoase.
scrisul
suprima de cit in
volant, manent (vorbele
rämine).
rile prea familiare.
De cite ori nu ne-a cauzat o scrisoare o
Vom continua in numárul viitor acest
de din pricina fraze care
a fost pe care n'ar tre- subiect, vorbind de formule de
buit s'o scrim ! buintat precum de alte ches -
tiuni la corespondentá.
Costum pentru dimineatA. - Acest costum exercip, cel mai bun e
se poate face dintr'un pichet colorat, o copie, indreptarile nece- High-Life
coton-perlé in coloarea pichetuluI. sare, s'o transcrif pe curat.
DOR DE pentru de onoare, din
importante, e bine voal de garnisitä cu 4 de galoane
o copie de pe ele ; in aceasta albe. Foi cu jurnatate pe fond de gri.
pentru eo peste care nu se trece. Coisaj cutat la talie ; centura-corselet ; la
multe rinduri de galoane. for-
Trebue la toate scrisorile pe verde iasomie, cu
Da-re-ar vie mind bufant la jos. volane de
erbet de le primesti, cari sint puse josul celui de al doilea bufant.
in mod intentia contrara. Mull dorita
Pisezi, cu tot, portocale
piulitä de peste ele o oca Nu e cuviincios ca scrim pe o ace-
de bine. In ameste- easi scrisoare persoane pe care pustié, figurilor din pag. I
o nu o putem De nu
o de la foc merg la izvor
de de comision pentru o alta persoanä.
Ca tristul dor,
1) Costum tailleur, de drap lenaj
printr'un tulpan, pul la foc. gravi respectuosi cu superioril vostri ; fantezie. Jupa e tighelate
glumeti prietenii vostri, apuc codrul verde pe se bande de drap, incrustate
coaja subtire de pe de asupra a por- nimeni nu m'ar vede
tocale o in ce ;
a ; politicos! de dame, a fi de velur terminate un ciucure ; bolero
Cu ele vá tot-d'a-una de De ghiocei din ornat reveruri brodate
dea clocote iarást, apoT cu
tingirea pe un ce se ca formulele : Am onoarea ; a'-nzi per- depasanti de drap alb, galon brodat
mite ; etc., un bárbat nu trebue nici-odatá viorea aurii ; de o
pentru ori-care zearna de la un cu mea,
sfert de tingirea ; ca tratat la fel. umär, de velur ; bufante
foarte putin de dv., nu Prin parementurl brodate márginite galon ;
ce tine degetul o la
S'aud glas de
frecat. e absolut necesar folosul scopului pen- sub-mined de galon ; guler aplicat
tru care fäcut scrisoarea. printre stejari de de velur,
Loco Pauline De grieru$ ca
Aci, ca pretutindent, trebue te uit! pe fantezie. pasmanterie,
ca nu te de cit se schimbe 'n veselie toare pe dinaintea boleroului
BUNA PURTARE IN SOCIETATE ahora. A mea pustie.... de feutru, velur impodobit bro-
isorile de anul prilejul Lt. Constans Petrovici Material : drap 5 m. ; velur 2 m. 25;

Corespondenta särbMori trebue la timp. mätase 12 m.

cele-l'alte scrisori nu trebue 2) Costum trotteur, de lenaj
A cored, cu claritate, nu
priveste nimic buna purtare in societate ; e cu
totusi, e de mare utilitate dad, tighelate la o de tighe-
corespondentä, oare-carf cul de ac Corsajul e de ornat
N'o negresit, de stil episto- baghete tighelate ; velur
o experientä usor tigheluri, precum reverurile
lar. E indispensabil de a spune
cu ortografie, de bufante jos, poanieuri
bue te
corect, fárá sá prea prea scurt, Infigeti un ac dop al aplicat de bobite.
apol tonul ce convine gen de sticle. de pasmanterie, la la
scrisoare, sfirsit de uzagiile Apoi un ac de percal, de negru.
primite, pentru material, ca moral, inteun care de velur,
pentru ca pentru educatie. de o parte de alta märginite de cu
Materialul trebue corespunza pqzitiu- o greutate egan. (In Material : drap lenaj, 5 cu
nea aceluia precum stilul tre- cind cele de bite, m. 50.
bue subiectului ce greutáti diferite, faci varieze des-
Nu suveranilor de pe chizhtura lamelor acul
foarte mare (asa zisa hirtie ministeriald) gamálie pe virful unul deget (bine
marginea din stinga a fixat dop cele
e pierdut, nu l'a auzit. .
ocupe mare alb, aproape infipte pe te
(de-alungul). Dimensiunile se gun!, deplasind pe dibuite * *
conform cu pozitiunea rangul. acul ce a- injuriile pe birie-facerile pe
Hirtia e consideratá ca familiarä. sigurat de aceasta, II pe
Hirtia de copiilor acului in dopul * *
tinerelor : simplicitatea e pretutindeni spre dopul cu nu dispare ci prin
de bun gust. bricegele, o puneti Ce vezi nu mai are atractie.
in doli, te ser- o se Ba * *
vesti de o cu märginile ma! mult tare de cit aduce veste-
Data e mai convenabit sá o la sfir- va izbuti, oare- jeste totul.
situl scrisoarei. timp, acesta o * *
Nu e cuviincios pe o chiar, experienta e in pe toate
complect acul ochilor nu le span !
Vedeta,
 Floarea Magica, Buzn, nu- o femee aceasta arare
pontru femeea menagerä. ori, ba poate nu se va
ea are n'are tirnp
Sint multe o stea de bine numal cind
menagiul ; altele putin culte motivul este de important.
chiar de nu cunose menagiul, pre deci, de aid párerea mea, ceea
cum unele cari cred este ceva ce priveste traiul cele aü
necuviincios sä ne menagiul. Asta o contrarie.
depinde de educatie. Femeea ori in In ce priveste inbirea bärbatulul
ce caz inculti, care este gospodinä nevasta sa, cred este indiferent ce educatie
face pe sotul ei fericit de cit una prea are aceasta.
care nu cunoaste menagiul. Femeea gos- cari nu avut o
pe sotul ei fericitfaptul ducatie intelectualg nu
casa este in ordine toate sint pre- cunoasterea menagiulul, toate
gätite la tinind socoteald de toate, astea, fost mat iubite ca altele s'ar fi
impedia pe servitor de a risipi ceva priceput la menaj la lucrurile mat
mult, furtul. presus de toate, economiile perioare.
pe le face usureazä o parte din belelele Craiova
sotulul.
Ast-fel, sotul se simte fericit sa e Loco, se pärerileex-
de lume ca un model de puse No. trecut, d-sa Matinée. -E fácut din nansuk garnist
pe o femee care poate nu cu dantele entredeurf.
Am asteptat
noaste menagiul voeste a tine pentru a vedea cum este judecati inter-
stie face economie unde nu este nevoe, chestiunea de d-soara Alsim
e acolo este nevoe de prea prin dv. Studiile dezvoltate pentru sexul tare.
servitort, acestia fac ce le place, se fac In ceea ce priveste alegerea femeet, per- Bine, nu dacä o femee
peste de aceea se ivesc dese sonal totul pentru o femee noaste literatura, muzica, etc., totusi
conflicte i in ceva mai trist, o nu in principalul menagiul.
divortul, se foarte des. cazul acesta ar fi un tip cum Dar, de vedeti simt atras
De aceea femeea care este gospodinä este cáprul, d-na M. V. Brunetti, mult practice, nu
floarea familiel, etc. Una cultura in a- negligez partea spiritulul. Din contra.
copiilor pace, multumire fericire. devdratul sens al cuvintului, nu Orele mele libere destinate cultiva
Buzad fi santineld a ferestrel, mintea folositoare.
etc., iar nu ar nemerit a se da o pirerea mea e cea pe care am ex-
D-soara S. T. din doreW sus.
pentru plimbare, de postav lavande. se Asätorese o inculturá mee barbat mal cult, toate
ar fi un bine pentru el a sta intr'un con- Craiova
ornate, la cu galoane. Partea de jos cu egalá.
volane intinse märginite cu rulour1. Corsaj a- tact de o femee cultd,
D. N. P. opiniazi :

justat la spate, formeazä bolero Garnilurl de

permit da de el, egoizmul lui, voind impune supre-
jos drepte
partea intelectualet, care s'ar pricepe va cäuta a se cultiva el. femee intelectuald e superioard
de galon. de fetru verde catifea,
in ale Cum aceste ca- dar conchid, a mai descri ce s'ar menagere, in societate. de
ornatä cu 2 pene. Material : postav 6 metri ; catifea neputind fi intrupate in una aceeasi petrece cind un bärbat cult ar lua o femee bärbatulul pe care 1-ar face
2 metri ; mätase p. 12 metri.
de cit foarte rar, prefer femeea in- cit se poate de menajerä, dar... fericit o femee care pri-
telectuald celel menagere, aceasta a descris-o destul de bine d-na C. D. de ale menagiulut, dar
mult de educatia, cultura pozitia Pentru un cult trebue, se impune etc.
a sotulul. chiar o femee chiar dacä nu me- Distralia menagiului trebue
GOLUL RECE vázut cazuri in care femeea nagiul, va face tot posibilul va in-
fie
de o distractie
de o a se váta practic teoretic e aproape im-
Dorul de noapte, Femeea care nu citeste, nu se
a citi
a a bun posibil nu nevoia reclami, de menagiul, rimine
aduse, unirea le-a fost imposibilä, deci ajuns la iar pentru un putin cult e bine a
Chipul frurnos de partea spirituald, ceea ce e un mare
Tot i in- alege o femee mai mult menagerä. N. P. Sterie
Cu cari se persoane a Loco Julieta
educatie, culturä nu din Caracal pledeazi pentru femeea
pleandu-te spre mine, a D. Radu, Craiova, spune ci, chestiunea
Deci, ideea mea, ca o preferintel :

Dula cuvinte de iubire fie fericitä, depinde de egalitatea nu in E de preferat o femee o inte-
din mult dor... toate, In parte, a ambelor persoane gusturi dupä firea lectualä. Acea femee poate discute fel de
se unesc. simti foarte nenorocit o femee fel de nu spune e un mare
drag, tale care nu alt-ceva de cit menajul. E nea-
mea frunte lipit, Drágäsan S. T. päcat singura chestie pe care n'o pri-
prat necesar ca o femee de-ale cepe este menagiul. Este de ertat, cine
'ntr'o dulce särutare easel, dar aceasta nu ajunge.
Drept räpit... D. Trificalos, Craiova, discutá asupra diferitor poate si de ?
de femel. Craiova I. Radu o femee o
Eram beat de fericire, Floricelele de pe malul bine inteles, mult mai inteligentä,
Fie-care are avantagiile dezavantagiile Dorohoig,
de cit una care menagiul, va
'n priveam, cred ci:
sale. Ast-fel, pe cind o femee intelectuald te putea invete aceasta Pe
iubirea
poate distra ore prin reproducerea veu- o femee care va avea o cul- femee care nu de ale me-
Tot mult te piese muzicale, printr'o conversatie
o de
tur va eunoaste va va zadar se ocupe
'n de iubire se poate de intelectualä, o femee care putea face pe sotul fericit, de aceea lucrurile mai niel va
satur al
dor, nu de cit menagiul nu poti avea aceste va avea o intelectualä mare nu duce o conversatie despre ast-
Te-am cuprins cu drag brate va menagiulp. de Cunosc multe
Sä soptesc de-al amor. alte unde se vede superio- Floricelele de pe malul Jijiei nu idee de menagiú
ritatea, relativ la traiul linistit al familil, e acum e o le vezi cum ingrijese de
Dar coprins-am al cunoscátoare de menaj. : fe- D. Craiova, ne spune : casa ce se aft. peste tot.
Golul rece al me pat, meea va adese-orl cearta Ceea-ce nu se poate nu se doamna
visasem, bárbatul pentru niste foarte neinsemnate Prefer o femee care cunoaste bine mena- easel.
din vis m'am defteptat. motive invocate mult pentru se giul. pentru o femee nu e Repet deci prefer o fernee o
Casyus tiseste ne ce face, cautá Din frumos folositor de menagiulul.
intelectuali, de cit una care cunoaste me-
nagiul.
ANCHETA MODEI NOUA" din
D. Hod.-Tr., din :
De punem cititoarelor noastre o
intrebare care, credem, le va interesa mult : Prefer femeea menagerä. Cultura e pentru
Femeile se ocupe menagiul
Póte iubi o femee de multe ? lucrul manual vor ajunge
. fericit pe sotul bine inteles nu
La : Care femee va face vr'un alt ar impiedica fericirea
pe fericit : aceea care are o
intelectualä mare, dar nu cunoafte menagiul, p
Hod.-Tr.
invers.?" am primit cite-va räspunsurt.
despre
D-soara Florica Loco,.e pentru o
menagerg, care aibáoare-care cul- 00
Cu dragostea se glumeste.
o femee care va cunoaste menagiul * *
va face pe fericit, e bine ca Necazurile de dragoste viata.
o se poate, sä o
* *
dar pe aceasta fie menagerd, Adesea gelozia este cea mat
numal atunci vor putea sä intr'o ar- a dragostel.
nu va putea reproseze nimic
*
bärbatul De n'am intrat viata
eonjugald, ca dar se vede zilnic pe la Femeea care iubeste e capabild de toate
diferite cásnicii. 0 devotamentele.
Loco Florica Chiritoi *
Cine n'a de pe urma dragostel, a-
D-soara Jeanetta, e cela n'a

E de preferat o femee care cunoaste me- JO Departe de aproape de

nagiul, dar care Cu
toate astea, pentru ca o femee fericit * *
pi un cred nu este In dragoste totul vine la vreme aceluia care
; ea trebue : modestä stie si astepte.
iubitoare fami-
! Micile conduc la cele
(Ast-fel pe ferneea ideal Cupidon
Craiova Jeanette
Model relief pentru Tisehläufer"
 MODA

1) gi moan. plaint
;
dr mu alb de de

2)
ri
de - 5)
albe aurd
bal,
de
de claind mkase 6
6)
;
de

de alb
13

A
DOUA SURORI De la Se
la
; de a
'I
1

- ea
pace

mai
la de
tined
de
pat, make
mare. ?

Pe
fi,
?

a ea de
De le La de gi El. prag. De a- la o
mama, ca mai mare, o de de mare.
la o pe se mal bine de el gi mina 'I
de infra ea. exem- drum, park se
care inima. alla De 'I - M'am - Nu
ap
de
- Vela in
Mal
panda re - !
ne
pe - m'am
n'a
de

de
mal mull ?
chiar. Se
o
de de
rind

calm al mare.
- me 'I
Vela era
le Vela
In
;
bun.
manale. la aria,
?
bine
in cap.
La
in mor.
cil dar de te
rum nu la
ea, n'ar mal ne. Cind
gardian de db ea mare
tutela mama fete de mai mare, la El
ea manta.
bine,
el, era de obrajil e.
dar,
de gen. a la Vela era el
ridk de
Ce N'am a
de alta.
mai en ea de
- am sá
-
:

tapir
Ea
a la
care
era mica
parte. In
de le la o
-0 'mi
In
de
I Ce
tu
clod - Da mine Val, de al In
s'a ap Irina I A.

era
ca
In alla
la In ea in
maculate a
de libertate.
de la - palma
de
N. A.
ia de 2.10
blond, la alba ea lame A- Vela na primi
gi de mipa dental de de- la
In mama at dea de
 MODA NOUA

durere simtia necesitatea

d'a o mai mirturisind'o altora.
Nu gäsise viata o care s'o
iubeascá, un care sä verse o la-
pentru dinsa. de
de rude
tate care o ca pe o Durerea
el nu fusese de dulce al mamel,
fata pururea nu fusese
de dulce al aceleia
Fusese de iubire
mintea de iluzil. cari
o crescuserá de timpuri a o face
omoare iluziile una cite una.
ajunse la oare-care era
deja aceea iubire
nu lume, iluziile niste vi-
nebune ce le omul ziva
visele ce le noaptea
somn.
Se mira adesea de cele ce citea pdn uncle Dantelä aruncat
unde se vorbea de amor, de fericire.
Toate aceste i se ei, nascociri
ale unor suflete prea optimiste. Pe
vedea iubire, pe fericire din De fie-care vArsa cite o ca propusesem fac tot po-
devenise nu rea, dar putin neincre- fi frazele niste semne sibilul o Intilnese Are
nimic ei de exclamatie. asta ceva de....
de rämdsese La de tot : Emil intrerupse :
goal& -- e este N'o mai vedea !...
Acum dol ploioasá, o a- sinuciderea 9 Pentru ce
pucasem spre posomorit, un gind Intrebarea aceasta o fácu S'a sinucis.
duc, zece Nu ce un fel de voluptate, ce se citea in ochi, - ?
fac. La teatru se juca in seara aceea In cit de fata se ca prin S'a aruncat de la al treilea a
pentru a trei-zecea o feerie pdcátoasá, minune, lacrimile din vocea fost la spital mult Peste
d'un teatru de fi pre- deveni mai vioae, mai cite-va ore a incetat din
- E facut postav grenat i
A inceput rizá ; se schimbase
drap. o cu ferat mai din initiativa mea de
rnuta;i-1 pe carton
oarte trebuincios iot
avea
frumos.
un Port-umbrela cit provocat de actori.
Pe strade nu se vedea
ca de un uragan spre locuin-
un :
virsire, se inveselise. Aerul acesta nepásátor

ce
fácu consider drept o
exprimase d'a se sinucide
dorinta -
- De unde ?
spun ziarele de azi.
zicind vorbele acestea din buzu-
tele Nu se mai
un birjar
de ploaie
de colo
In manta de cauciuc
strälucind de departe la
-
intreb cam In
cum ai de
:

te sinucizi ?
- Am sär de la etajul al treilea, dar
narul pardesiului din urmá al
ziarului Nuvelistul, unde la rubrica
se rindurl :
mina felinarelor. In fizionomia orasului se citea am sár ast-fel nu mai scap pe la orele 10, o anume
Focul 'n uritul Un asemenea timp va lume prin apropiere. Vrea L... s'a aruncat de la etajul al treilea jos.
Dogorind odae, potrivit peru cine ar fi vrut sá curmeze sä se de moartea mea, se Nenorocita izbindu-se de pietrele
vorbeascä de ea. Am vanitatea asta. trotuarului a fost ridicatá dinteun lac de singe
'ntr'un pat putred de strae.
zilele ; sint sigur
nunte la un
n'ar fi re-
plan fioros pe un ast-fel de -- Nu va moarte,
tácere
absolutá...
vorbeascd
la spitalul Coltea unde medicii,
cit se spune, de vin-
timp.
toarce, vremea din seara toate ziarele decare.
Cu sufletul intocrnai ca
fusul, aceea, mergeam opream din discute mortii mele. má Nu se cauzele care pe
spun de in coace and. Niel o viata mea nu fusesem fetele tinere multe : särmana ! L... o ;iziune de extrema».
pe lipsit de vointá ca Nu puteam de ea, o asemenea ! ce citi aceste Emil scoase
decid de la trebuia fac. In fine, moartea mea, va scoate alt ziar care e§ise mai de in care
buna din multe piepturi suspine, din ochi se spunea la ultimele Lilla
Invelefte focu 'n odaia mea cea rece singura-
; in nu 'mi o distractie. din multe suflete regrete. pune din la
se un mi§care. Va veni procurorul,
fac la dreapta la un colt de
era väzut, care am
La prea deeätorii. Se vor face cercetäri, se ce inmormintares'a !... am
o de un alb
simfonic se strecurá pe mine privindu-má drept vor intreba persoane ar fi avut auzit ce s'a vorbit despre moartea
strae rod. in ochi o privire ca a persoane mine. peste cite-va ore se va a fost la loca§ul
tot cunoscute. in toatá tara o a murit in o ordinard, care a plimbaeo repede
prin pod. Am stat In Ea care se uita mere cea mai frumoasá a ei. va regreta pe stradele cele mai dosnice ce conducea
a stat ea M'am apropiat de lumea moartea fiinte care in mai direct din ora§. Niel o floare pe
C. St. n'a inspirat iubire niel ochil celor ce
dinsa
Ea
la
m'a
n'am putueo recunoaste.
repede de fa- - dupá zile, uitare, a-
auzit
ca
o

un regret.
adevarul n'am
miliantatea rude cuvintele
un mai mult artistic de cit natural, - Nu va avea o imormin- Lumea de nu s'a
zis ; tare de presionat de putin de moartea fete
- Nu ? Cortegiul va trece prin stradele principale ale mite necunoscute. ar sta lu-
- Ba, da... D-ta orasului. Va lumea priveasca ; trotua- mea pentru eine moare !... A
puteam tocmal bine rele, stradele, ferestrele, balcoanele vor s'a !.. putea jur Lilla
träsurile feteT, am de tot cite-va tesate de curio§i toti vor zice : särmana, n'a existat de mi se
cuvinte neintelese. de ea moará la o asemenea virstá !... pare pieirea asta din lume pentru tot-d'a-una.
Ea scoase din : Oh ! dac'asi avea pe sfert din Särmana Lilla, cit de a fost ea de
- M'ai uitat de iute... Ori m'am simpatia iubirea ce avea jur cea din urmá a ! ar tiut
schinibat de mult de nu mai cunosti. n'asi muri. Viata e ca o care moartea ei nu va produce cea
Nu pe Li? cit de amará ar schimbare inimile cunoscutilor
Aceste litere ce amintese mult un ce ea se Niel omul nu ar fi tácerea
nume de chinez, era o mingliere, era dimi- se de ; mai indiferenta a urmat sale, sigur
nutivul dus la extrem al Lilla, are in tot-d'a-una oare-cari rezerve. ar fi preferit viata in fine, putin pen-
care obicinuiam pe aceastá Cuvintele mi le spuse un tru de a se tot intreba :

I-am apucat mina am strigat : foarte pronuntat. Párea spune niste glume ; - Ce este viala asta ?...
- Lilla ! párea vrea sperie numal, D. Teleor
Ea la rindu-i foarte miscatä de a- m'a fäcut da niel
ceastá intilnire Vedeam un care reesea mare, colo-
N'am putut zäresc sub genele din pot zice, din euvintele ei, vedeam vani-
pricina intunericulul, dar nu tatea d'a preocupa lumea cIte-va momente
lacrimile ochi se persoana ei, d'a face pe sä se inte- extra-ordinari
reseze de faptele ei, s'o s'o regrete. Se din Sos, departamentul Lot
Corsaj de Plastron Am mers la ea acasá. Locuia la etagiul al Vedeam setea d'a consideratä, Garonne, pentru
montat de inconjurat de p treilea al case A aprins Dar ziceam toate astea nu nuarie, Little Tamse, atle-
facute din volane incre;ite desinzind cu virf a inceput spuie. de cit niste dorinte tul fárá brate, de 80 centimetri,
fao. Luminindu-se odaia am putut s'o privesc lungi de zile de durere d-ra Maria Laconture, care
mai bine. care vor atit cit va ce le-a la Sos.
ant. Avea fire izvodit. Logodnica de asemenea brate
SINUCISA de pär alb. figura ei exprima o * * are niste picioare scurte de tot (abia 20
multumire care se comunica imediat. in unna ce de centimetri). Statura ei 90
lumea asta care printr'o Ai crezut incretiturile fetel cele de d-sora Lilla Z..., dimineatd, centimetri.
sire o nu pot in pe lingá nas sculptate in o mar- cine-va bate la Maria Laconture are o fizionomie des-
juru-le zimbete de simpatie, priviri de de bine La n'am rspiins, sá tul de o perfect&
de admiratie, ceea e mai trist, cite o de profunde, lucru ce te fácea nu poate pe creditorul
nici priviri de in ea totul era exprima mai afurisit, vre-un prieten eu o trage- Ca Little picioarele
Din unor asemenea fiinte fácea parte convingerea despre soarta ce avea In- die in 6 acte care má roage ascult articulatiunf.
Lilla Z... dure despre destinul nenorocitilor. scrierea a'mi da voe sä tusesc, D-soara Laconture e
Fará a aceastá nu putea niste cari tinea de abonament, vre-o Ea coase, face
trecutá printre cele frumoase. Avea ceva in rul le-a aruncat prin cea cerere de fine lucrurile casnice picioarele.
chipul care te gonea departe, avea ceva in mai mare neingrijire. stie ce neoportunä. Little Tamse 25 Maria La-
vorbä care te niste din curn pentru a doua in use, 18
repede vorba Vorba era a aruncat toate pe o masá tac la fine, nu ; Ce splendid&
plictisitoare, era rece relativ asprä, depártatd, se rostogoleasca pe auzind vizitatorului intelesei
foarte vii, selipitori cercetätori. Corpul jos o a voi s'o mai ridice. n'am a face o persoaná Bucuriile
ei o mobilitate persoa- Se ea dezgustul suprem de ori-ce. d eschisel. nu
nelor nervoase. Mi-a povestit toate' nenorocirile ce suferise Era Emil, mal bun prieten al feineile o
Vorbind lesne de nu o vázusem. povestit Prima ce zise fuse : vedeste
Vedeal tot ce se
indatá ce
inghesuit
Avea
el multe, care ar
forma material pentru un roman intreg.
descrise pe ar -- Da, am vorbitpe Z...
dinsa chiar acum o
din Filadelfia a
:

Weatheriil
 MODA 7

TIPARUL MODE! NOUI" Myosotis, Braila.-Nu ne amintim ce

ne-ati pus; se poate
mit scrisoarea d-voastre,
nu pri-
noi raspundem ab-
Cuvintul
ABEL A
:

PANTALON solut la intrebarile ce ni se cel mult

de o deci, re-
intrebarea d-voastre. C
Gorgona, d-voastre se
vor publica la rind. persoane :
elev de la Belle-arte, Loco.-E frumos Doamnele : Marcela Figaro Eug. N. V.
trimis vom reproduce Elena D. Iliescu Marie I.
numärul de viitor. ritmogriful s'a Trimiteti-ni'l din tescu Loco, Topoleanu Loco, Marioara V. Brunetti
un tipar de pan- D-soarei de Strasbourg, Loco. - Se va Constanta, Elena Petre Florescu Craiova, A netta
publica la rind I. Marinescu Elena Locot.
talon foarte D-lui I. G. Des. Mec., Loco.-Regretain de ticeni, Hermine N. Loco, Violette
Pentru confectiona, de Ne e irnposibil a Pulcheria Fania Ca-
publica Moda institutoare la (Turcia), Lutica
nevoe de m. ar ele de frumoase juste. De ce nu ne tri- din Madam d'Hortense Craiova,
ltime de mai bine scorte, Cartilor T.-Mägurele.
o din pag. ? modul cum se Domnisoarele Marguerita-Riry Loco. Olga
o observa aveti un potrivit pentru a negri Florica
dubld. Cele cres- Am primit Vor figura in mescu Riry M. Loco, Bout-en-
viitor. train Elena Barlogeanu Giurgiu,,
din aratá dunga, iar No. 2, clinul, D-soarei Emilia V. tri- Fleur d'avril Loco, Dora din Sylvica
vest la de Ca garniturá o vom publica la rubrica Sfaturi Loco, din tri-
pentru te dulci Giulitei din Titu, Marietta
pune o broderie o o broderie D-lui Dr. S., Lugos. - Cu am Blonda de azur Loco, Elena Potrea
pentru o trou-trou. face-o. Dar nu ne permite Ne Myosotis ochi negri J'aime les
ed. yeux noirs .. Loco, Lealea nu
avea ast-fel un pantalon din cele mat Violette, T.-Severin.---Da, primim din Elvira
moderne. cere, numai fie bune. ne trimeteti Loco, Admiratoarea Traian Demetrescu Loco,
cugetari. Ecaterina Antoniu T.Mágurele,
Rose N. S. Loco. - Vom Nini Ciresica von Bustenisbad
stocul nostru de jocuri de vom pe ale buchet tuberose Loco, Un de
dv., le vom publica la mare 2 negri Rheinveilchen Loco,
D-soarei Nathalie Loco. - Vom pune in- Lucica Burchi gara Nelli
tr'un viitor intrebarea d-voastre. pe d-na Pia Valetti Titu, Afrodita Becator Caracal,
D-lui N. P. la cele de pe calea Loco, Lili
Rice, uneia din point-lace ce ne in No. 7, la rubrica Anghelescu Cimpiria, Violette de Parme
Carti din pag. IL Loco, Marie Constantini-
cele din oras, ivoire, garnisita branse de D-lui Trifkalos, Craiova.-CititI dat dis doreste schimb un student Olghetta
d. John Rice acesta f Nathalie Ora. Papaclopol din complimente
cuse obiceiul de nevasta o manta o rose din Caracal.-Vi. ráspundem la ru- Constantinidis La mignonne Fan -
noaptea la piano o de räpitoare. brica din pag. la prima ches- chette Loco pe Elise Berthe
tiune. In curind la a doua. pe care le regulat Moda
Actul al patrulea : foi de muselin Elena I. Grigorescu, Ciupa --Sarada d-soara de din Duduta
«Pentru ca femeia nu-i rozá, garnisite liberty o vom publica la rind. Versurile trimise le-am ochil L'infatigable danseuse Loco,
Loco,
pianofil dadea din de atlas roz publica placere ar fi ceva corigiate. In Une malheureuse Loco, din Buzä tri-
formidabile mare, pe verde profuziune de mite din Roman, Un de
lapte. Loco cunostinta d-lui I. G.,
le D-ra Titi Ghiorghiu : actul I : Madmáiselle Pauline, Loco. - Nu, sint Ana George B. pe Fifita din Murfatlar,
«Sentinta cru- atlas chiar publicam un Diana din Sauvagine din admi-
zime chineza" tot ce s'a pomenit alb ; actul al doilea *Sfat pentru trirnis de dv. nu- ratoare a lui Eminescu Loco,
acum materie de divort». vert-nil, garnisita vela ce ne-o promiteti va fi face Alsim Loco, Elena Solovieff Loco, Sofia
albe. Actul al drag C. H. T.-Jiu, Stella Aurelia Loco trimet dulci
la ; din Elvira, Griusor.-Sosit Marcela Figaro Husi din partea
pentru in : punsul d-voastre. Va figura No. viitor. natel sale Elisa, ochil a
Ziarele americane ;actui al patrulea : rochie gris, Floarea de sub brun ocMi ca mura, Ella-Isa Pascani,
ferate din Pesylvania a ordonat negre, boa gri . nurnerele 1, 3. 4, 5 6 ne-a fost imposibil Elisabeta Boureanu gara colectio-
nu tolereze tras se vor trage de postale ilustrate Loco, La blonde
D-na Amelia actul I : rochie
:
loteria pentru clädirea bisericei Buna Vestire" Dinorah Loco, Coquelicot Loco, Floricelele de pe
de adio de oare-ce prin aceasta maro ; din s'a arninat die», malul Jijiel Ninon Loco, citi-
se In Augsburg (Ger- pone negre. Actul II : manta a se preciza data viitoarel toare Focsani, Un buchet de gara
mania) s'a un pas departe. gros-vert, D-lui Cassyus, R.-Sarat 7--Nu putem remunera Craiova, Pauline Loco,
Un actor amanta pofta ce ni se trimit, avem destule Lizica Linica
Actul al bleu-marin de
:
cheltueli. apoi. am remunera pe colabo- Fälticeni, Mimi din Pitesti, Marioara Tincu Craiova,
asteptare cl. III, postav, garnisita negre. de afar* ce ne-am face personalul de Victoria Nibisch Focsani, Clémence
fata publicului. D-na Lucia Costescu : actul I : rochie ? a ne trimite de malul Bistritel
Pasagerii precum ail roz, actul al patrulea : spre publicare, o pretentie, accep- Neti Pilescu Loco, Mari Vidrighin Loco,
aceasta de un atentat la bunele mora- Alt-fel, regret. nu. fetite de cele mai
rochie gri garnituri negru. No. viitor. prietene, Palanga, Cele Loco,
actor a fost con- D-ra Moor, mauve ;
damnat la
a
zile inchisoare.
intrat vigoare, de con-
d-ra Liniver,
costume
D-soarei Sofica din
D-soarei Floarea
foarte mult ca viitor
Se
-
publica.
rugam
Mere mai
G. din
Caroline $leghel
Margareta
Miosotis, Rose
pe P.
dulce

damnatul a recurs, dar a neglijat negre de actul nu rindurile de indesate. Nu Ghiocelul de Aurelia I Popovici
se la termen. ideie ce greutate avem descifräm manu- (Banat), Ochil Bruneter, Aurora Dimine-
II frac. d-voastre. Floare Albastra" n'ar putea fi pe
Cum petit Mark Twain nevasta de D-lui Radu. Craiova.-Versurile d-v. fru- Muntii Carpall", Cecile
istoriseste cum cite - fac elegantelor Mai ne ei Amelie o
?, Rose Heller din Bucuresti dulce
?

lebrul umorist Mark Twain petit ne- noastre. D-lui Craiova.-Va dati-ne nu- pe d-nä Rose S. Segal din Botosani, Rose
vasta. Select mele adresa d-voastre. ebeca Heller din
zi la D-lui Ilodoronk-Tronk, - 1) Vi se va Malvine Wainingher din P.'-Neamt.
la Posta Medicului". 2) Nu, de oare-ce Domril: Alexis pe d-soara Alsim
de o :
la 15 se poate fie pentru ce a dat din
- D-le Laugdon, ob- sufle un vint de 3) : George V. dorste cine este o ?
servat extraordinar mine un necessaire", ori o palmierä, o jardinierä, Loco, Conte de Loco, de la
fiica d-tale ? un album pentru fotografil, un Poiana care tine local lui Butoias, Radu M. Mihai-
gut, etc. In sfirsit, in magazin de I. banulescu trimite complimente
- Nu, cam surprins Laugdon.
- bine recomand
o ne
galanterie
de cit putem noi
ales
aci.
multe
Cimpina,
Spaier din
G. Gheller
Loco,

tinär Bu-
N. Michäilescu
pe
44
ba chiar ne-am logodit. zoian, excelent pictor, viorist J. (nu
incredell in senzatiile amorului, totul
Laugdon, care era un putred de JOCURI RECREATIVE Loco, M. Ramniceanu Loco, Artileristul tri-
bogat, dete bucuros mete surorilor B., Un cl. III gimna-
(numele de familie al ARADA ziul Gr. Ghica Dorohoid, Mihail felicita
care era foarte drag din cauza de ziva onomasticä pe Tánase
de d-soara Aurelia Mayer, Tecucia Loco, Leon Spaier absenta und
spirituluI lux, pereche se Prima parte sint la serata din 23 Un student la
din voiajul de o surprinse a doua, de Belle-arte care suferindulai M. Buicliu voce
palat aranjat. La acest limpede cea mai sänätate, L. H. G.
Mark -Twain cu mine invocati. infocat valsator din Piatra N. actuálmente Bu-
cuvint slat transmite M. din Piatra,
toarea scrisoare : Cel ce subjug. S. H, din L. L.
ID-ta foarte de treabk dar Invers cititi Bicaz, N. Apostolescu complimente
de d-ta. in Italia Marie Loco.
trece bucuros te ARITMOGRIF
gázduesc noapte, mod totul de d-soara Aurora Craiova Prerniul a fost de d-ra Rhein-
gratuit. Sper nu abuza de 8 5 5 7 15 Ardeal
veilchen care e rugatá ne indice adresa
gratitudinea 9 4 15 3 spre trimite
17 2 3 18 und dezlegatoare ABAT-JOUR ROS ARANCIAT
Roehitá pentru bal de -- De 20 7 3 9 4 orientala
Teatru-Arte plisatä, antredeuri de
printr'un volan brodat. de
11 12
13 18
9
2 14
19
2
9
4
13
13 12
14
7

6
Profet
Celebru pictor
7 Genial poet
FORMA DE MAC
oferit de d-ra Elena Petrea, Tecuci, una
jurul urnerilor
Succesul 1 8 2 8 2 Munti dintre gentilele noastre cititoare.
National
citite de sus jos nu-
Teatrul a repurtat, mele und crestine. Jocurile de la No. 2 ail fost dezlegate de
POSTA REDA d-na Fania institutoare la Uskueb (Tur-
marele al stagiune! 1903-904. Nu se publica printre de cia), d-soara Ninon Loco.
Comedia 4 acte Oh, D-lui N. S. Z., Loco.- Versurile d-voastre sint
cit numele cari ne vor tri-
écoles) de Capus, mite dezlegarea cuponul
dragute, dar nu publicat. acestui se aflä pe pagina 7.
splendid& distinsul mai departe nici indoialä, izbuti a face Cupon la Anul al
nostru confrate, d. Emil D. versuri fruinoase. Nuvele continuare nu Model spre a parti-
la a cucerit publicul suc- ci numal Notá. - DezlegátoriK jocurilor No. 4 cipa la ce se pentru des-
(Anul II) vor (anul
cesul crescind, reprezentatie re- Floricelelor de pe Dorohoia.- car vor trimite dezlegärile din No. ghicitorilor.
De multumiri pentru abonamentele
de acesta (No. 5 Anul II) vor No 7
E o comedie care veselia ni le procurati. (Anul II). Cu modul acesta rágaz dez-
a su- D-Soarei Olgheta Papadopol, 1) S'ar 8 zile ne
putea, dar produceti mai gärile jocurilor.
bine de persoana a doua ca ne de
BAUER
Toaletele asemenea cuponul. 2) Aritmogriful nu s'a
11 avem va la rind. jocurilor din No. 3 II)
Moda face o .

D-soara Zizi Egry, Loco. - Sarada d-voastre ritmogriful :

stralucitele toalete s'ar putea publica ar Versifi- DE LA CULTATEA DE DIN VIENA
: cati-o trimiteti-ne-o din C I
D-na Ciucurescu, o in D-soarei Anastasia N. Costescu, A LTE bolnave
dril, chic, o vor -publica toate la
Fanchette I , Loco. -
N AMIC
POLE
in actul I. ; nu slut publicabile. E I, ENA STRADA No. 15
In actul al doilea face sen- Mai ce nu ne trimeteti ? : Mircea.
 MODA NOUA

FURNISATE
A. S. R. INCIPESEI MARIA
NUMAI LA
C-ia de scris YOST"
VIOTORIEI, 71

Marele DE LAPTE

Magazin cu mobile S in composilie i prel

2- bani
similar.
Depo general FARMACIA Elisabeta, 43
eastt din La trimitere In 1.20
Catalogul gratuit franco

FILIP LAZAR HOVELLS HMR RESTORER

Hind a se muta, din cauza local, din Calea Victo- LONDON
rie No. 43, h vinde

MARELE primitiva,
albite culourea
derea p6rului. Nu vopseste pérul, ci avind efecte asupra
de a albi ; deo-
STOCK de MOBILE sebit de aceasta se
frictionându-se pärul
-n scurt timp culoarea
pielea capului.
a fost
curat, ca ori-ce
porto. La nemultumire se restitue costul. De vinzare in
de
ul lei 5.50. Pentru provincie se a-
compus din : de la drogueriile Zamfirescu, Academiei 8 ; Stoenescu, Academiei ; Tetzu, Aca-
demiel 4 Economu, 4. Comenaile din provincie sunt rugate a se a-
Scanne, Oglinzi, dresa la Drogueria I. Academiei 8.

permanentd Cel bun de a

de
putea vindeca
MOBILE $1 APIS Persoanele doritoare se adreseze la
Succes garantat
revistel
Cu cele mai reduse
In vedere a speram
cät onor. Public, se va folosi de ocasiune.

- De asemenea Magasinul primeste

N. de tapiserie
se angajeazd cu aranjamente complecte. LEGATORIA DE CART!
DIMITRIE AL REGALE
BUCURESCI. - STRADA SARINDAR, No. 7
NOUL MAGASIN Pentru a se printr'o bine adresa
LA BUCURESC1. STR.
TRICOLOR"
No. 34.
MERCERIE, DIN BUCURESCI STRADA FRANCLIN No. 2
On. 15741

Brodate Desemnate de theneul Român)

GALANTERIE PURGATIV IDEAL
FURNITURI DE CROITORIE Nu aci poate a Veritabil po capacul adresa :
ELASTICURI, DANTELE bans cu de la
VALANSIENE, CANAVALE DOCTUR D. BAYER PHARMAC1EN
la pe pi case, nu
SPECIALITATI DE LÂNURI DE BRODAT aci adevdrat E CEL MAI PURGATIV
BUMBACUR1 IN TOATE CULORILE chilipir, casse,
ATA DE FILAT CROSETAT virane, = Nu produce =
- cu eftine -
Nu
genfie
la

ce
avantagiul
de vindut, a-
A obtinut succese mari
Maternitatea, Regina Elisabeta, de
Spitalele:

rendat de din
pe deplin servit Do Drogueril.- 25 purgative Lei 1.60
mod cu accelerat: a-
dispune de
Bátáturi ast-fel de

Nu le mat la ANTICOR,
negi? Ori-ce

gentie
RATIS! GRATIS

in sus, nu prin
plasa foarte
a-
de la 10.000
CERETI
contra negilor. este garantat. La se restitue
conul ipoted de chiar case
De vinzare la drogueril farmacil.- Cralova dro
primul rang cu avanta-
gueria Iliescu ; Galatz drogueria Theodor ; drogueria SINGURA DE DIN
Koffler farmacia Dr. Konya ; Baea droguerla gioase ; pretentie de
rescu : La Gust; La Intim Club ; comision din partea
Lascaridis ; farmaria Iteanu. Comen- EXEMPLARUL 20
din provincie, de cost, plus 65 b. parto, a se
Zamfirescu, strada No. 8. Ramburs nu De la de ziare, la dcbite de
adresa la
se expediaz5. de putin 3 flacoane adaos de 20 porto. de dat tutun din peste
E de minunat ,,ANTICOR, rog teca doblazi de la fie-care patroane premii
un flacon.-I. M. Oituz, T.-Ocna. 2200
25.000, 30.000 45.000, 50.000, absolut gratuite.
70.000, 100.000, ,
ABONAMENTE :
400.000 8011.000
p bine adresa
Pe un an 10
RENUMITUL CUNOSCUTUL 5
3
N. D.
SMAN
SISTEM A LA PARIS
Proprietar
STRADA
director al
No. 2 BUCURESCI
REDACTIA ADMINISTRATIA
(Casa Töröh)
tot felul de precum BUCURESCI
Celloedin, Albumin, de etc.
In PIANINA CERETI
stare
Asigurind pe onor. vor pe deplin de
Cu.stimä, L WEISMAN, 3
Vis-a-vis de Palatul
eonvenabil, In Berzel
7. de la 6 p. m.
- Tipografia SPERANTA", Strada Biserica No. 4 (Vis-à-vis de Baia