UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN MOLDOVA

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Catedra: Alimentări cu Căldură şi Gaze,Ventilaţie

MEMORIU EXPLICATIV
la proiectul de curs

Disciplina : "Instalaţii de ventilare"

Tema: "Proiectarea sistemului de ventilare al

unei casea de cultură".

A verificat:
lector asistent
Guţu V.

A elaborat:
st.gr.ACGV- 161FR
Eșanu Ecaterina

0
 CHIŞINĂU-2020

1. Introducere

Condiţiile actuale de viaţă ale omului presupun mijloace eficiente artificiale pentru
ameliorarea mediului aerian. În acest scop este folosită tehnica de ventilare. Factorii,
acţiunea dăunătoare ale cărora sunt combătute, sânt: excesul de căldură, excesul vaporilor
de apă – umiditatea, gazele şi vaporii substanţelor chimice cu proprietăţi toxice sau iritante,
praful, substanţele radioactive, etc.

Se examinează fiecare sursă de nocivităţi şi se calculează debitul orar de aer ce trebuie

introdus sau evacuat din încăpere.

1
 2.1 Date iniţiale

Varianta 12:

1. Planul clădirii: Casă de cultură

2. Localitatea: Herson
3. Alimentarea cu căldură: Centralizată
4. Parametrii agentului termic: şi
5. Orientarea faţadei principale: Sud
6. Indicii termotehnici ai îngrădiriilor de construcţii:

a) pentru pereţi exteriori: ;

b) pentru tavan: ;
c) inerţia termică: ;
7. Încăperea pentru care se face calculul degajărilor nocive este: nr. 108
8. Caracteristica încăperii de calcul:
a) sală pentru spectatori,
b) numărul de persoane: 80

2.1.0 Date iniţiale adăugătoare

Concentraţia de CO2 în aerul exterior este în oraşele mici-0.8 g/m 2, în oraşele mari-1.0
g/m2. Valorile admisibile ale concentraţiei CO 2 în aerul interior pentru camerele de copii şi
spitale-1.4 g/m2, încăperi cu aflare permanentă a oamenilor-2.5 g/m 2, magazine, teatre,
cluburi- 4.0 g/m2.

2.1.1 Caracteristica climatului localităţii

Datele climaterice se determină după anexa 7[4]. Parametrii de calcul exteriori ai aerului
(parametrii A şi B pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare) se stabilesc în corespondenţă
cu punctul 2.14.1.

Notă: Luăm datele din SNIP 2.04.05-91*

2
Valorile parametrilor de calcul se înscriu în tabelul 2.1:

Parametrii de calcul ai aerului exterior

Tabelul 2.1

Parametrii A Parametrii B

Concentraţia de CO2,g/m3
Presiunea barometrică, Pa

Latitudinea
Perioada
de calcul t,°C I,kJ/ d,g/k ,% t,°C I,kJ/ d,g/k ,%
a anului kg g kg g

Vara 29 57,8 11 38,

Tranziţie 8 22,5 5,5 80 1010 48 1
Iarna - - - - -19 -17,3 1,5 97

2.1.2 Caracteristica microclimatului încăperilor

Condiţiile meteorologice din zona de deservire conform regulamentului normativ SNiP

corespunzător [4]. Temperatura admisibilă, umiditatea relativă şi viteza de mişcare a aerului
se stabilesc din anexa 1 [4] şi tabelele 1.1 şi 1.2 [4]. Zona de lucru în clădirile de uz social
este de 2 m de la pardoseală, iar în încăperile unde oamenii stau aşezaţi: săli de teatru, şcoli,
restaurante etc. – de 1,5 m de la pardoseală. Valorile parametrilor interiori si înscriu în
tabelul 2.2.
Notă:Luăm datele din SNIP 2.04.05-91*

Parametrii de calcul ai aerului interior

Tabelul 2.2

3
 Concentraţia de CO2,g/m3
Perioada
de calcul a t,°C ,% I,kJ/ d,g/k V,m/s
anului kg g

Vara 32 65 56 16 0,5 4
Tranziţie 20 65 46,5 10,2 0,2 4
Iarna 20 65 46,5 10,2 0,2 4

2.2 Calculul debitului de substanţe nocive

Excesul de căldură

În multe încăperi din clădirile publice (edificii) substanţa nocivă determinantă este
excesul de căldură. La calcularea instalaţiilor de ventilare în astfel de încăperi este necesar
de alcătuit bilanţul termic, adică să se determine debitul şi consumul de căldură.
Q   Qdeg  Q pierd
- vara Q  0
- iarna Q  0
Q deg  Q0  Qil .el .  Qutilaj  ...
Q pierd  Q peret  Qtav  Qinil .  ...

a) Degajări de căldură de către oameni:

Q0t  qot �
nbar  qot �
n fem �
0.85
Q0p  qop �
nbar  qop �
n fem �
0.85

unde Q0t , Q0p - respectiv căldura totală şi perceptibilă.

Aceste valori se calculează pentru efectuarea lucrului uşor şi pentru toate 3 perioade ale
anului:
- pentru vară :

·35 0,85+145 35 0,75

35 0,85+64

- pentru iarna şi perioada de tranziţie:

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

4
 ·35 0,85+145 35 0,75

b) Degajările de umiditate de către oameni:

W0  W �
n kg/h
- pentru vară:
W0  70 g / h
W0  70 � 1  70 �
40 � 0.85  63.70 g / h
60 �

- pentru iarnă şi perioada de tranziţie:

W0  40 g / h
W0  40 � 1  40 �
40 � 0.85  3640 g / h
60 �

c) Degajări de CO2 de către oameni:

M 0CO  mco  n0 , kg / h
2
2

Se calculează pentru toate perioadele anului împreună:

mco2  23g / h

M 0CO2  23 � 1  23 �
40 � 0.85  2093 g / h
60 �

d) Degajările de căldură de la iluminatul electric:

Qil  E  F  qil  il , W

unde E - gradul de iluminare E=300;

F - suprafaţa încăperii, m2 F=140.4m2;
qil =0.056- căldura specifică în W/m2 degajată de la 1 lux de iluminare;
 il =0.55 cota parte a energiei termice degajate în încăpere.

- Qil  300 �
140.4 � 0.55  1297.29W
0.056 �

e) Aportul de căldură din exterior:

Qr .s.  Qrf.s.  Qrtav

. s . ,W

unde: Qrf. s . - aportul de căldură prin elementele vitrate:

5
 b�
Qrf.s.  ( q ' F  q '' F ) � 1.16 W
dacă Asf  90  q ' '  0 , iar dacă Asf  90  q '  0 .

q '  (qdif  qdir ) �

k1 �
k2
q ' '  qdif  k1  k 2 ,
Pentru, ora 11-12, când avem maxim aporturi de căldură se calculează azimutul solar Asf :

Asf  As  A f ( 99  90 ) 9
W
unde. q '  (342  79) � 0.95  224.86
0.9 �
m2
. qdir 331; qdif 84; k10.9;k20.95;
W
q '  (331  84) � 0.95  211.18
0.9 �
m2
W
q ''  0
m2
Qrf.s.  (211.18 �
38.4)  4703.40 W
Qrtav
.s. - aporturi de căldură prin planşeu de pod.

. s .  ( q0  b  Aq )  F , W
Qrtav

Deoarece camera de calcul se afla la primul nivel Qrtav.s. va fi:

. s .  (1.77  0.5 �
Qrtav 140.4  7283.95W
100.22) �

Aporturile totale de căldură de la radiaţia solară vor fi :

Qrtot.s.  7283.95  4703.40  11987.35W

f) Pierderi de căldură prin îngrădiri de protecţie în perioada de tranziţie se calculează în

formă de tabelul 2.3:

Calculul pierderilor de căldură

Tabelul 2.3
Destinaţia
Semnul
Nr.încă încăperii şi Orient Suprafaţa Coefici Adaus Q
perii temperatur
convenţio
area
a �b
F, m 2 k t t
i e entul n 1+ � b 0 , W Qinf �Q p
nal
a
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1769.04

3618.49

15 Sala de PE NW (7.8*3.5)- 23.7 0.5 12 12 1.05 149.31

lectura 3.6

6
 PE SE 7.8*3.5 27.3 0.5 12 12 1.05 171.99
FD NW 2*1.8 3.6 0.43 12 1.05 19.5
FD1 NE 3.4*1.8 6.12 0.43 12 12 1.05 33.15
FD2 NE 3.4*1.8 6.12 0.43 12 12 1.05 33.15
FD3 0.43 12 1.05 33.15
NE 3.4*1.8 6.12
PD - 7.8*18 140.4 0.8 12 1 943.4
8
TV - 7.8*18 140.4 0.30 12 1 454.8
9
UD SE 1*2 2 0.43 12 1.05 10.83

Suma pierderilor de căldură va fi:

Q t
p  Q0  Qinf

unde: Qinf -pierderile de căldură pentru încălzirea aerului infiltrat

Toate pierderile şi degajările de căldură calculate până acum se înscriu în tabelul 2.4.

Degajări şi pierderi de căldură

Tabelul 2.4
Pierderi
Degajări de căldură, W Exces de căldură
căldură
Perioada de calcul

Prin îngrădiri de
Denum.încăp.

Perceptibil Total
De la oameni Sumare
Volumul

protecţie
Prin îngrădiri de

De la iluminatul

Totale

În W/m3

În W/m3
protecţie

electric

În W

În W
Perceptibilă

Perceptibilă
Totală

Totală

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
9214.29

11853.29

11853.29
9214.29
1297.29
10556

18.75

24.12
7917

Iarna
-

-
-
Sală de lectura

11853.29
491.4

9214.29

3863.29

3863.29
1297.29
10556

10.88

16.28
5351

7990
7917

Tranzit
-
11987.35

9760.29

9760.29
5119.29

5119.29
1297.29

10.41

19.86
3822

8463

Vara

7
 Calculul debitelor de aer în ventilarea generală şi pentru caracterizarea încăperii din
punct de vedere a degajărilor de noxe se efectuează în formă de tabel (tabelul 2.5).

Noxe degajate în încăpere

Tabelul 2.5
Nr.încăperii

Denumirea

Perioada de calcul

Degajări de umiditate
Excesul de căldură Degajări de
Volumul,m3

gaze şi vapori
nocivi

Alte gaze şi vapori nocivi

Perceptibilă Latentă Totală

Degajări de CO2
În W În În W În W/m3
W/m3
1122
Sală de lectura

18.75 2639 11853.2 3.64 2093

Iarna 9214.29 9 -

10.88 2639 7990 3.64 2093

Tranziţie 5351 -
15
10.41 4641 9760.29 6.37 2093
Vara 5119.29 -

2.3 Alegerea schemei de introducere şi de evacuare a aerului

8
 Schema de introducere şi de evacuare a aerului din încăpere este de tipul „sus-sus”,care se
utilizează în cele mai multe încăperi din clădiri publice.

Ga Gr

Q W M

Figura 2.1
Schema cu o singură gură de refulare şi una de aspiraţie a aerului („sus-sus”)

Pentru construirea procesele de tratare a aerului în diagrama I-d, se calculează parametrii

aerului exterior, interior şi refulat în următoarea cosecutivitate:
- pentru perioada rece a anului:

PE (texB  16�
C ; I exB  14kJ / kg )
PI (ti  20�
C ; Ii  44.6kJ / kg )
tr  ti  (2 �3)  20  3  17�
C
ta  ti  ( H  h) gradt , �
C
ta  20  (3.5  1.5) �
0.3  20.6 0C
Q p 9214.29
gradt  f ( ); gradt   18.75; gradt  0.0
V 491.4
Qit 3.6 �
3.6 � 11853.29
ei    11723.03 kJ
W 3.64 kg

- pentru perioada de tranziţie:

PE (texB  8�
C ; I B  22.5kJ / kg )
PI (ti  20�
C ; Ii  44.6kJ / kg )
tr  tex  1  8  1  9�
C
ta  ti  ( H  h) gradt , �
C
Q p 5351
gradt  f ( ); gradt   10.88; gradt  0.0
V 491.4
ta  20  (3.5  1.5) �0  20�C
Qit 3.6 �
3.6 � 7990
e tr    7902.19 kJ
W 3.64 kg

9
 - pentru perioada de vară

tin  29o C;
tr  texA  26�
C
ta  ti  ( H  h) gradt , �
C
Q p 5119.29
gradt  f ( ); gradt   10.41; gradt  0.5
V 491.4
ta  29  (3.5  1.5) �0.5  30�C
Qt 3.6 �
3.6 � 9760.29
e 
v
  5516.01 kJ
W 6.37 kg

2.4 Determinarea debitului de aer pentru instalaţia de ventilare

Debitul de aer pentru ventilarea generală a încăperilor se determină din rezolvarea

sistemului de 2 ecuaţii – ecuaţia bilanţului de nocivităţi(căldură, umiditate, gaze şi vapori
nocivi) şi ecuaţia bilanţului de aer al acestora.
În caz general la existenţa în încăpere a instalaţiilor de refulare şi aspiraţie, ecuaţia
bilanţului aerian este:
n m

G
i 1
ri   Gaj  0
j 1

unde: Gri şi G - debitul de aer al instalaţiilor de ventilare prin refulare şi aspiraţie,

aj

reciproc, kg / h .
Ecuaţia bilanţului de noxe pentru aceleaşi instalaţii în dependenţă de felul substanţei
nocive degajate are formulele:

a) la degajări de căldură (totală)

n m
Qt   Gri  I ri   Gaj  I aj  0
i 1 j 1

La degajarea numai căldurii perceptibile formula de mai sus se aduce la forma:

n m
Q p   cm  Gri  t ri   cm  Gaj  t aj  0
i 1 j 1

unde: Qt şi - este excesul de căldură totală şi perceptibilă, kJ / h, (1W

Q p  3.6kJ / h) ;
I ri şi I - entalpia aerului refulat şi aspirat concomitent, kJ / kg ;
aj

cm - capacitatea specifică termică masică a aerului, kJ / kg C ;

t , t - temperatura aerului refulat şi aspirat, C
ri aj

b) la degajări de umiditate:
n
d ri m d
W   Gri    Gaj  aj  0
i 1 1000 j 1 1000
unde W - degajarea de umiditate din încăpere, kg / h ;
d ri , d aj - conţinutul de umiditate a aerului refulat şi aspirat, g / kg

10
 c) la degajări de substanţe nocive (gaze, etc):
n
cri m caj
M n   Gri    Gaj  0
i 1  ri j 1  aj
unde: Mn - debitul de noxe degajate în încăpere, kg / h ;
cri , caj - concentraţia substanţelor nocive în aerul refulat şi aspirat;
 ri ,  aj - densitatea aerului refulat şi aspirat, kg / m 3 .

Toate aceste ecuaţii se scriu pentru 3 perioade ale anului şi se calculează debitul de aer
refulat şi aspirat:

a) pentru perioada de iarnă:

1) după căldura totală:

Qt 3.6 �
3.6 � 11853.29
Ga  Gr    10667.96kg / h
Ia  Ir 24  20
2) după căldura perceptibilă:
Q p
3.6 � 3.6 �
9214.29
Ga  Gr    11057.148, kg / h
(t a  t r )
c� 1� (20  17)
3) după umiditate:
W 3.64
Ga  Gr    6066.6, kg / h
( da  dr ) �
10 3
( 1.5  0.9 ) �
103
4) după gaze:
M 2093
Ga  Gr    1661.11, kg / h
ca cr 2.5 1
 
a r 1.20 1.21

b) pentru perioada de tranziţie:

1) după căldura totală:

Qt 3.6 �
3.6 � 7990
Ga  Gr    1598, kg / h
Ia  Ir 42  24
2) după căldura perceptibilă:
Q p
3.6 � 3.6 �
19263.6
Ga  Gr    6421.2, kg / h
(ta  tr )
c� 1� (25  22)
3) după umiditate:
W 3.64
Ga  Gr    1210, kg / h
( da  dr ) �
10 3
( 8.8  5.5) �
103
4) după gaze:
M 2093
Ga  Gr    1505.75, kg / h
ca cr 2.5 1
 
a r 1.12 1.18
11
 c) pentru perioada de vară:

1) după căldura totală:

Qt 3.6 �
3.6 � 9760.29
Ga  Gr    3513.704, kg / h
Ia  Ir 74  64

2) după căldura perceptibilă:

Q p
3.6 � 3.6 �
5119.29
Ga  Gr    4607.36kg / h
(ta  tr )
c� 1� (31  27)
3) după umiditate:
W 6.37
Ga  Gr    3.185, kg / h
( da  dr ) �
10 3
( 17  15) �
103
4) după gaze:
M 2093
Ga  Gr    1597.7, kg / h
ca cr 2.5 1
 
 a r 1.16 1.18
Dacă în perioada de vară se admite deschiderea ferestrelor atunci debitul de
calcul(refulare, aspiraţie) se alege ca fiind cel mai mare din perioadele de tranziţie şi de
iarnă.
În urma acestui calcul se alege debitul de calcul Ga  Gr  11057.148, kg / h .

Alegerea schimbului de aer pentru calcul

În cazul degajării în încăpere a substanţelor nocive, căldurii şi umidităţii ca debit de calcul

al aerului refulat la proiectarea instalaţiilor de ventilare se adoptă cel mai mare rezultat din
calculele ce se efectuează pentru fiecare nocivitate în parte. Schimbul de aer, calculat
pentru o încăpere după excesul de căldură perceptibilă sau totală şi de umiditate, trebuie să
fie egal.

Diferenţa dintre rezultatele calculelor se explică prin neprecizitatea determinării entalpiei

şi conţinutului de umiditate din diagrama I-d.
Schimbul de aer pentru calculul în unităţi volumetrice se determină din următoarele
metode de organizare a schimbului de aer :
1. Dacă schimbul de aer al încăperii în perioada de vară se efectuează prin golurile
deschise (ferestre), atunci ca schimb de aer pentru calcul se stabileşte mărimea mai mare a
schimbului de aer din perioada de iarnă şi tranziţie.
12
 2. Dacă în perioada de vară nu-i posibilă efectuarea aerisirii prin goluri (încăperea sau
clădirea sunt amplasate în zone impurificate), atunci schimbul de aer pentru calcul este egal
cu mărimea mai mare a schimbului de aer din cele trei perioade ale anului.
Determinarea parametrilor aerului se efectuează cu ajutorul diagramei I-d.

Valorile de calcul ale schimbului de aer din încăpere şi parametrii aerului refulat,
aspirat şi ai aerului din zona de deservire se înscriu în tabelul 2.6.

Determinarea debitului de aer prin numărul orar de schimburi de aer

În proiectul de curs pentru majoritatea încăperilor este necesar de a determina debitul de

aer cu folosirea numărului orar de aer.
Debitul de aer al încăperii în acest caz se determină în m3/h cu formula:

Lî=kî∙Vî

unde: kî- numărul orar de schimburi de aer al încăperii, l/h sau schimburi/oră
vî- volumul încăperii,m3

Valorile kî pentru diverse încăperi sunt indicate în capitolele corespunzătoare ale literaturii
de specialitate /6/şi SNIP.

Schimbul de aer calculat prin numărul orar de schimb de aer trebuie menţinut de
instalaţia de ventilare. Dacă numărul de schimburi de aer normativ prin refulare şi
aspiraţie pentru unele încăperi nu coincid, atunci debitul de aer necesar pentru bilanţul
total se introduce în încăperile vecine sau coridoare. În acest caz este necesar de a
determina debitul total de aer refulat şi aspirat al încăperilor, care se introduce într-un
coridor comun. Diferenţa dintre debitul sumar de aer refulat şi aspirat-„dezechilibrarea”,
trebuie de introdus (la excese de aspiraţie) sau evacuat (la exces de refulare ) din ecluza
comună.

Rezultatele calculelor debitului de aer se înscriu în tabelul 2.6:

13
 Parametrii aerului refulat şi valorile de calcul ale schimbului de aer
Tabelul 2.6
Volumul, m3
Denumirea

Zona de deservire a încăperii (I) Zona superioară (A) Aerul refulat în încăpere (R)
Perioada ce calcul

Debitul de Debitul de
Parametrii aerului Parametrii aerului aer aspirat Parametrii aerului aer
din zonă

În m3/h

În kg/h

În m3/h

În kg/h
d,g/kg

I,kJ/kg

d,g/kg

d,g/kg
,kg/m3

,kg/m3

,kg/m3
t,°C

t,°C

t,°C
I,kJ/kg

I,kJ/kg
,%

,%

,%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
1122

9214.29

11057.148

9214.29

11057.148
Sala comerciala

1.5 65 1.20 24 1.5

Iarna 20 24 20 65 1,20 17 20 0.9 65 1,21

8.5 65 1.20 24 8.5

Tranziţie 20 24 20 65 1,20 9 24 5.7 65 1,25

16.3 65 1.16 70 17
Vara 29 70 30 65 1.16 26 64 14.8 65 1,18

14
2.5 Calculul debitului de aer şi dimensiunile gurilor şi canalelor de aer ale
instalaţiei de ventilare generală

Formula de calcul:
L  n V
L
F ,
3600  V
unde: V – viteza recomandată:
ventilarea naturală - V=1m/s;
ventilarea mecanică - V=3m/s.
F- secţiunea gurii sau canalului, m2
L- debitul de aer prin secţiunea gurilor sau canalelor de aer, m2/h

Pentru repartizarea aerului se folosesc grătare cu profil din aluminiu de tipul VNM .
Grătarele se amplasează pe canalele de aer sau coşuri la distanţa de 200-500 mm de la
plafon.
Canalele de aer amplasate în încăperi neîncălzite şi în pod se izolează termic.
Canalele prin care se transportă aer cu umiditate relativă pînă la 60% pot fi amplasate
lîngă pereţi exteriori, lăsînd un strat de aer între perete şi canal sau folosind alte
soluţii, care să prevină condensarea vaporilor de apă din aer.
Pentru păstrarea interiorului încăperii, canalele de aer trebuie să fie alăturate la coloane,
grinzi. Uneori ele trebuie amplasate în plafon fals.

15
 V,m3Volumul încăperii
Suprafaţa A, m2
Nr. Încăper.
Numărul de Debitul de Secţiunea de Tipul gurii de aer Secţiunea de calcul
schimburi de aer de calcul calcul a sau dimensiunile a canalelor
Denumirea aer k, 1/h L, m3/h gurilor de aer lor

Aspiraţie

Aspiraţie

Aspiraţie
Refulare

Refulare

Refulare

Refulare

Aspiraţie

Refulare

Aspiraţie
1 Vestibul 34.8 121. 2 - 243.6 - 0.02 - 200x200 - 200x400 -
8
2 Avanzal 26 91 2 - 182 - 0.01 - 200x100 - 200x400 -
3 Camera 8.2 28.7 1.5 2 43.05 57.4 0.003 0.005 200x75 200x75 200x400 -
de
eliberare
a cartilor
4 Camera 23.3 81.5 - 1 - 81.5 - 0.007 - 200x75 - 100x100
de 5 5
pastrare
5 Incapere 9.2 32.2 - 0.5 - 16.1 - 0.001 - 200x75 - 100x100
p/u pers
deserviciu
6 Camera 13.7 47.9 - 0.5 - 23.9 - 0.002 - 200x75 - 100x100
p/u 5 7
personal
7 Incapere 10.2 35.7 - 0.5 - 17.8 - 0.001 - 200x75 - 100x100
p/u pers 5
deserviciu
8 Biroul 10.2 35.7 - 1.5 - 53.5 - 0.004 - 200x75 - 100x100
directorul 5
ui
9 Camera 10.2 35.7 18 3 642.6 107. 0.05 0.009 200x525 200x75 200x250 100x100
de 1
audienta
10 Cabinet 15.8 55.3 2 1.5 110.6 82.9 0.01 0.007 200x100 200x75 100x100 -
metodic 5
11 Viceu 9.8 34.3 - 200 - 68.6 - 0.63 - 400x220 - 100x100
0
12 Hol 18.6 65.1 2 - 130.2 - 0.01 - 200x120 - 100x100 -
13 Camera 6.3 22.0 - 2 - 44.1 - 0.004 - 200x75 - 200x600
de 5
eliberare
a cartilor
14 Camera 32.8 114. - 0.5 - 57.4 - 0.005 - 200x75 - 200x600
p/u 8
personal
15 Sala de 146. 512. 3 2.5 9214. 1842 0.85 0.17 320x525 220x525 400x800 -
lectura 4 4 29 .8 (4)

16
 (tabelul 2.7)

După calculul dat se calculează debalansul care constă în diferenţa dintre aerul refulat
şi aspirat . Acest lucru se face pentru a se respecta ecuaţia:
Gr  Ga
Debalansul se face pe etaje aparte:
�L  1621m3 / h �
�
�� L  �Lref  �Lasp  863.13m / h
ref 3
Etaj I :
�L asp  757.87 m / h �
3

�Lref  9344m / h �
3
�
�� L  �Lref  �Lasp  7400m / h
3
Etaj II:
�Lasp  1944m / h �
3

Conform debalansului avem aspiraţie în coridor şi săli de recreaţie la etajul I şi II

2.5.1 Stabilirea numărului de instalaţii de ventilare prin refulare şi

aspiraţie şi a locului de amplasare a agregatelor de introducere şi de
evacuare a aerului

În proiectul dat este prevăzut un sistem de ventilare prin refulare generală cu

amplasarea utilajului (ventilator, baterie de încălzire, filtru) într-o cameră special
amenajată la etajul I (cameră de ventilare 47) refularea fiind mecanică. Se mai lege un
sistem de aspiraţie forţată, pentru a egala debitul de aer aspirat cu cel refulat(în urma
debalansului), cu amplasarea conductelor şi grilelor de aspiraţie în coridor şi săli de
citire, iar a ventilatorului – pe acoperiş din cauza lipsei etajului tehnic. Se proiectează o
instalaţie de ventilare prin aspiraţie forţată aparte pentru WC şi iarăşi cu amplasarea
ventilatorului pe acoperiş. Se prevede canalele verticale ale acestui sistem să fie separate
pentru fiecare etaj aparte.

2.5.2 Calculul aerodinamic al canalelor de aer

17
 Calculul aerodinamic al canalelor de aer se efectuează cu scopul dimensionării secţiunii
transversale a tronsoanelor reţelei de ventilare.
Înainte de a efectua calculele aerodinamice ale canalelor de aer este necesar de a desena
schema axonometrică a instalaţiilor pe care se evidenţiază piesele speciale (coturi, teuri,
difuzoare, confuzoare etc.), prizele şi distribuitoarele de aer. La calculare schema se
împarte în tronsoane. Tronsonul de calcul se caracterizează prin debit de aer constant. Se
stabileşte traseul de calcul care reprezintă un şir de tronsoane unite în serie de la priza de
aer până la cea mai îndepărtată gură de aer a instalaţie de refulare sau la cea mai
îndepărtată gură (priză) de aspiraţie a aerului până la gura de evacuare a aerului în exterior
pentru instalaţiile de aspiraţie.
La existenţa a două sau mai multe circuite egale după lungime, ca traseu de calcul se ia
cel mai încărcat (cu debit cel mai mare).

Calculele aerodinamice constau din 2 etape:

1) dimensionarea tronsoanelor traseului de calcul;
2) racordarea canalelor secundare.

1) Calculul de dimensionare se face în felul următor:

- stabilirea pe bază de viteza aleasă dimensiunile(diametru sau dimensiunile a x b)
fiecărui tronson. În cazul ventilării mecanice se admite ca viteza pe magistrală să
nu fie mai mare de 8 m/s şi pe ramificaţii nu mai mare de 5 m/s.

L
F nec  , f ( F nec ) se alege a x b, dech. şi F real
3600 V
- se determină viteza reală:

L
V real 
3600  F real
- se determină pierderile de presiune liniară:

L b
Pf  R ��
R  f (d ec ,V )
- se determină pierderile de presiune locale

Ploc  Z     Pdin , Pdin  f (V )

- se determină pierderile de presiune totale pe magistrală:
n
Pmag  �( R ��
L b  Z)
i 1

- se determină pierderile de presiune în sistemul de ventilare:

n
Psist  �( R ��
L b  Z )  Putil ( filtru , baterie.de.incalzire)
i 1

18
 2) Acordarea canalelor secundare constă în aceea ca pierderile de presiune în toate
conductele care se ramifică din acelaşi punct să fie egale sau să nu difere de
magistrală cu mai mult de 15%:

Pram  Pmag
100%  15%
Pmag

2.5.2.1 Calculul aerodinamic al sistemului de ventilare prin refulare R1

Calculul se efectuează în formă de tabel (tabelul 2.8).

Calculul aerodinamic
(tabelul 2.8)
l, V, R, Rlβ+
Nr L, m3/h axb, m F, m2 dech β Rlβ Σξ Pdin Z
m m/s Pa/m Z
1 130.2 100x100 1.91 0.01 100 0.36 0.03 1 0.05 3 0.055 0.16 0.21
2 2433.77 250x800 1.6 0.2 380.95 3.38 0.59 1 0.9 2 6.66 13.32 14.22
3 4737.34 400x800 1.4 0.32 533.33 4.11 0.49 1 0.6 2 10.3 20.6 21.2
4 9344.48 600x1000 9.7 0.6 750 4.32 0.3 1 2.91 3.7 11.3 41.81 44.72
5 1221.85 200x400 2.6 0.08 266.6 4.24 1.2 1 3.12 1.8 10.8 19.44 22.56
6 1178.8 200x400 1.6 0.08 266.6 4.09 1.15 1 1.84 1.8 9.79 17.62 19.46
7 996.8 200x400 4.5 0.08 266.6 3.46 0.82 1 3.6 3 7.07 21.21 24.81
8 753.2 200x250 2.6 0.05 222.2 4.18 1.2 1 3.12 4.2 10.8 45.36 48.48
9 110.6 100x100 3.5 0.01 100 3.07 1.6 1 5.6 3 5.88 17.64 23.24

Notă:   se calculează conform tabelului 2.9

Coeficienţii rezistenţei locale

Tabelul 2.9

Nr. Nr. Valoarea

Tro rez Denumirea coeficientului de Remarcă
nso iste rezistenţei rezistenţă locală
n nţe
i
1 1 grilă VNM-2 1.8 Tabelul 12.36[2]
1 cot 1.2

2 1 1 grilă VNM-2 1.8 Tabelul 12.38[2]

difuzor 0.2
19
 3 1 1 grilă VNM-2 1.8 Tabelul 12.38[2]
difuzor 0.2

4 1 difuzor 0.2 Tabelul 12.38[2]

Teu 2.3
cot 1.2
5 1 1 grilă VNM-2 1.8 Tabelul 12.36[2]

6 1 1 grilă VNM-2 1.8 Tabelul 12.41[2]

7 1 1 grilă VNM-2 1.8 Tabelul 12.38[2]

cot 1.2
8 1 1 grilă VNM-2 1.8 Tabelul 12.38[2]
teu 2.3

confuzor 0.1
9 1 1 grilă VNM-2 1.8 Tabelul 12.38[2]
cot 1.2

2.5.2.2 Calculul aerodinamic al sistemului de ventilare prin aspiratie

A1

Calculul se efectuează în formă de tabel (tabelul 2.10).

Calculul aerodinamic
(tabelul 2.10)
L, l, 2 V, R,
Nr axb, m F, m dech β Rlβ Σξ Pdin Z Rlβ+Z
m3/h m m/s Pa/m
1 921.4 200x300 1.6 0.06 120 240 1.2 1 1.92 1.8 10.8 19.44 21.36
2 1842.8 200x600 6.5 0.12 133 300 1.2 1 7.8 3 10.8 32.4 40.2
3 1900.2 200x600 1.3 0.12 171 300 1.31 1 1.7 1.8 11.8 21.24 22.94
4 1944.3 200x600 9.8 0.12 188 300 1.37 1 13.42 3 12.4 37.2 50.62

Notă:   se calculează conform tabelului 2.11

Coeficienţii rezistenţei locale

Tabelul 2.11

Nr. Nr. Valoarea

Tro rez Denumirea coeficientului de Remarcă
nso iste rezistenţei rezistenţă locală
n nţe
i
1 1 grilă VNM-1 1.8 Tabelul 12.36[2]
1

20
 2 1 1 grilă VNM-1 1.8 Tabelul 12.38[2]
Cot 1.2

3 1 1 grilă VNM-1 1.8 Tabelul 12.38[2]

4 1 1 grilă VNM-1 1.8 Tabelul 12.38[2]

cot 1.2

2.6 Alegerea utilajului de ventilare centralei de refulare

1. Priza de aer proaspăt:

a) Aria secţiunii vii a grilelor pentru priza de aer proaspăt se alege în dependenţă de
viteza recomandată prin formula:
L 10556.3
F   0.73m 2
3600 �
V 3600 � 4
unde:
v=2-6m/s – viteza recomandată.
L= suma debitelor de aer m3/h
Din tabelul 1.1/1/ alegem tipul grilei ПВР 4,904-30, aria sectiunii vii ( F0r  0.133m 2 ),
dimensiunile a×b=200×800mm

b) Numărul de grile:
0.73
n  5.48  5 grile
0.133
c) Pierderea de presiune în grilă:
z gril?  1.2 �
5  6 Pa
�v 2 1.2 �42
Pgril?  z gril? �
Pd    9.6 Pa
2 2

Pgril?  6 �
9.6  57.6 Pa
2. Calculul şi alegerea filtrelor:

a) Aria necesară se determină cu formula:

Lsist 10566.3
Ffiltr    1.50m 2
qf 7000

unde:

21
 qf - sarcina specifică de filtrare a filtrului. Pentru q  7000m3 / h �
m 2 din tabelul 6.1/1/,
alegem tipul filtrului - ФЯВБ (plasă preforată de vinil)- cu aria secţiunii de lucru
F=0,22 m2.

b) Determinăm numărul de filtre:

Ff 1.50
n   6.81  7 filtre
F 0.22

c) Determinăm pierderile de presiune în filtru.

Pf  2 �
Pf .i �
n  2� 7  840 Pa
60 �
3. Calculul şi alegerea bateriei de încălzire:

Date iniţiale:
Lsist  10566.3m3 / h
T1  95o C , T2  700 C
tint  160 C , ties  170 C

a) Cantitatea de căldură necesară pentru încălzire.

Q  0.278 � c (ties  tint )W

G ��
G  L�   10566.3 � 1.2  12679.56
Q  0.278 �
12679.56 � 1� (17  ( 16))  116322W

b) Considerăm viteza gravimetrică de mişcare a aerului: V=6 kg/m2s

ea se adopta de la 4...12 kg/m2s

Calculăm secţiunea liberă de trecere aerului:

G 12679.56
f aer    0.58m 2
V
3600 � 3600 �
6

d) Din /1/ alegem bateria de încălzire de tipul KBC10Б -П -У3, cu aria reala
F=0.581 m 2

Din anexă culegem informaţia despre această baterie de încălzire:

Aria secţiunii libere pentru aer este : f aer  0.581m 2

Aria secţiunii libere pentru fluid : f fluid  0.00087m
2

Viteza gravimetrică reală de mişcare a aerului va fi :

G 12679.56
V    6kg / m 2 �
s
3600 �
F 3600 �0.581

22
d) Calculăm viteza de trecere a agentului termic în ţevile bateriilor de încălzire:

Q 116322
Gag .    1110.47kg / h
(T1  T2 ) �
4.19 � 1 4.19(95  70) �
1
Gag . 1110.47 m
wap    0.35
3600 � �f fluid 3600 �1000 �0.00087 s

e) Coeficientul global de schimb de căldură:

f (Wapa , V  r ) ‫װ‬�
k 82.5W / m 2 C

f) Aria suprafeţei necesară de încălzire se calculează cu formula:

Q 116322
Fn    77.35m2
k (Tm  tm ) 36.99(82.5  (16  17))

g) Numărul de baterii necesar pentru instalaţie , ştiind că aria suprafeţei de încălzire a

unei baterii este de 80.3m2:
77.35
nbî   2.75 �3bat baterie încălzire.
28.11
h) Determinăm pierderile de presiune în bateria de încălzire:

P  Pbî. �
m  25 �
3  75 Pa

Pb.î - pierderi de sarcină a unei baterii de încălzire în funcţie de viteza masică a aerului
din /1/,
m - nr de baterii de încălzire.

4.Alegerea ventilatorului:

Ventilatoarele se aleg funcţie de pierderile de sarcină în sistem (

Psist  ( R  l  b  Z ) mag  Pfiltr  Pbat  Pgrila )
şi funcţie de debitul din sistem ( Lsist ).

1) Alegerea ventilatorului de aer pentru sistemul de ventilare prin refulare R1:

Ps  57.6  840  75  218.9  1191.5Pa

Lsist  10566.3m3 / h
Ventilator centrifugal T4-70 No 6,3
Nr rot=930rot/min
Motor electric Tipul A02-31-6
Puterea 1.5 kW
Randamentul=0.6
Masa= 191
2) Alegerea ventilatorului de aer pentru sistemul de ventilare prin aspiraţie A1:

23
 Pmag =1944.3 Pa
Lsistem= 8986,3 m3/h.

Din tabelul 11.9 /1/ alegem ventilatorul de tipul KT3-90Nr 4.

Puterea motorului de 2,2 kW.
Tipul motorului electric АИР100 L6
Nr de rotaţii 915 rot/min
Randamentul=0.6

Bibliografie

1. Îndrumar metodic nr 77 „Echipamentul instalaţiilor de ventilare”

2. Îndrumar metodic nr 73 „Alegerea şi dimensionarea elementelor componente ale
instalaţiilor de ventilare ”
3. Îndrumar metodic nr 60 „Instalaţii de ventilare în edificii publice ”
4. SNiP 2.04.05-91*
5. SNiP 2.01.01-82
6. Справочник Проектировщика „Вентиляциа и кондиционирование воздуха” /2/

24