Organizarea+si+etica+profesiilor+juridice Culegere+de+acte+normative+-+pt+Curs PDF

Universitatea ,,Danubius” din Galați
Facultatea de Drept
ORGANIZAREA ȘI ETICA
PROFESIILOR JURIDICE
CULEGERE DE ACTE NORMATIVE
2018
Ediție îngrijită de
Lect. univ. dr. Angelica STAICU
CUPRINS
1. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE MAGISTRAT

Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea
demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei
Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
2. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE AVOCAT

Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
Statut din 2011 al PROFESIEI DE AVOCAT
3. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC

Legea 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic
Hotararea 4/2012 pentru modificarea Statutului profesiei de consilier juridic
4. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE NOTAR PUBLIC

Legea 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale
5. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIILOR DE EXECUTOR

JUDECĂTORESC ȘI MEDIATOR
Legea 188/2000 privind executorii judecătoreşti
Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator
1
Pag
1. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE MAGISTRAT
Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in

exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei1
Dată act: 19-apr-2003
Emitent: Parlamentul
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
(…)
TITLUL IV:Conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în
exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice
CAPITOLUL V:Reglementări privind magistraţii

Art. 101
Funcţia de judecător şi procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu
excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Art. 102
Magistraţilor le este interzis:
a)să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
b)să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi
civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau
financiare, companii naţionale, societăţi naţionale ori regii autonome;
c)să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Art. 103
(1)Magistraţii nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor politice.
(2)Magistraţii nu pot să facă parte din partide politice ori să desfăşoare activităţi cu caracter politic.
(3)Magistraţii au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la exprimarea sau
manifestarea convingerilor lor politice.
Art. 104
Magistraţilor le este interzisă orice manifestare contrară demnităţii funcţiei pe care o ocupă ori de
natură să afecteze imparţialitatea sau prestigiul acesteia.
Art. 105
(1)Magistraţilor le este interzis să participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau
procuror:
a)dacă sunt soţi sau rude până la gradul IV inclusiv între ei;
b)dacă ei, soţii sau rudele lor până la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauză.
1
https://sintact.ro/#/act/16840782/22?directHit=true&directHitQuery=legea%20161~2F2003
2
Pag
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi magistratului care participă, în calitate de judecător sau procuror,
la judecarea unei cauze în căile de atac, atunci când soţul sau ruda până la gradul IV inclusiv a
magistratului a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.
(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completează cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale
Codului de procedură penală referitoare la incompatibilităţi, abţinere şi recuzare.
Art. 106
(1)Judecătorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanţa unde a funcţionat, timp de 2 ani
de la încetarea calităţii de judecător.
(2)Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenţă juridică la organele de urmărire penală din
localitatea unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calităţii de procuror.
Art. 107
Magistraţii au obligaţia de a aduce de îndată la cunoştinţa preşedintelui instanţei sau, după caz, a
procurorului general în subordinea căruia funcţionează orice ingerinţă în actul de justiţie, de natură
politică sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.
Art. 108
(1)Încălcarea dispoziţiilor art. 101-105 şi 107 constituie abateri disciplinare şi se sancţionează, în
raport cu gravitatea abaterilor, cu:
a)suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni;
b)îndepărtarea din magistratură.
(2)Sancţiunile disciplinare se aplică de către Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii
stabilite în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
(3)Judecătorul sau procurorul sancţionat cu îndepărtarea din magistratură nu poate ocupa nici o
funcţie de specialitate juridică timp de 3 ani.
Art. 109
(1)Magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare
ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
(2)Magistraţii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte
normative, a unor documente interne sau internaţionale.
Art. 110
Dispoziţiile art. 101-104, 107 şi 109 se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii
Constituţionale.
CAPITOLUL VI:Dispoziţii comune

Art. 111
(1)Persoanele care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu vor
depune o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le
desfăşoară, cu excepţia celor legate de mandatul sau funcţia publică pe care o exercită.
(2)Funcţiile şi activităţile care se includ în declaraţia de interese sunt:
a)calitatea de asociat sau acţionar la societăţi comerciale, companii/societăţi naţionale, instituţii de
credit, grupuri de interes economic, precum şi membru în asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii
neguvernamentale;
3
Pag
b)funcţia de membru în organele de conducere, administrare şi control ale societăţilor comerciale,
regiilor autonome, companiilor/societăţilor naţionale, instituţiilor de credit, grupurilor de interes
economic, asociaţiilor sau fundaţiilor ori al altor organizaţii neguvernamentale;
c)calitatea de membru în cadrul asociaţiilor profesionale şi/sau sindicale;
d)calitatea de membru în organele de conducere, administrare şi control, retribuite sau neretribuite,
deţinute în cadrul partidelor politice, funcţia deţinută şi denumirea partidului politic.
(3)Persoanele prevăzute la alin. (1), care nu îndeplinesc alte funcţii sau nu desfăşoară alte activităţi
decât cele legate de mandatul sau funcţia pe care o exercită, depun o declaraţie în acest sens.
Art. 112
[textul Art. 112 din cartea I, titlul IV, capitolul VI a fost abrogat la 25-nov-2007 de Art. 60, alin. (1),
litera B. din capitolul VIII din Legea 144/2007]
Art. 113
[textul Art. 113 din cartea I, titlul IV, capitolul VI a fost abrogat la 25-nov-2007 de Art. 60, alin. (1),
litera B. din capitolul VIII din Legea 144/2007]
Art. 114
(1)Se interzice folosirea de către o persoană care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică
dintre cele prevăzute în prezentul titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legătură cu exerciţiul
demnităţii sau funcţiei sale.
(2)Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoţit de calitatea persoanei care exercită
demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu în orice formă de publicitate a unui
agent economic român sau străin, precum şi a vreunui produs comercial, naţional sau străin.
(3)Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publică, numele, vocea sau semnătura
persoanei care exercită demnităţile publice şi funcţiile publice prevăzute în prezentul titlu pentru orice
formă de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicităţii gratuite pentru
scopuri caritabile.
(4)Se interzice persoanelor care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică dintre cele
prevăzute în prezentul titlu folosirea sau exploatarea directă sau indirectă a informaţiilor care nu sunt
publice, obţinute în legătură cu exercitarea atribuţiilor, în scopul obţinerii de avantaje pentru ei sau
pentru alţii.
(…) 4
Pag
Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor -
Republicare2
Dată act: 28-iun-2004
TITLUL I:Dispoziţii generale
CAPITOLUL I:Noţiuni şi principii
Art. 1
Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de
procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a
drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Art. 2
(1)Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi.
(2)Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu
acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3)Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.
(4)Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa
judecătorilor.
Art. 3
(1)Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în
condiţiile legii.
(2)Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu
acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta
lege.
Art. 4
(1)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să
respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un
tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de
calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la
formarea profesională continuă.
(2)Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.
CAPITOLUL II:Incompatibilităţi şi interdicţii
Art. 5
(1)Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice
alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a
celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în
condiţiile legii.
(2)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în
cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a
justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de
interese a fost adus la cunoştinţă, în scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului
2
https://sintact.ro/#/act/16852243/46/legea-303-2004-privind-statutul-judecatorilor-si-procurorilor-
republicare
5
Pag
parchetului şi s-a considerat că existenţa conflictului de interese nu afectează îndeplinirea imparţială a
atribuţiilor de serviciu.
(3)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să
dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii până
la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de
investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi
se depun la dosarul profesional.
Art. 6
(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat
magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe
propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau
colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică.
(2)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1).
Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.
(3)Dispoziţiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca
poliţie politică se aplică în mod corespunzător.
Art. 7
(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi
personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători
operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere
potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori
sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(3)Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al
Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).
(4)Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător
sau procuror.
Art. 8
(1)Judecătorilor şi procurorilor le este interzis:
a)să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b)să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la
societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare
ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2)Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi
ca urmare a legii privind privatizarea în masă.
Art. 9
(1)Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare
sau să participe la activităţi cu caracter politic.
(2)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau
manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
Art. 10
(1)Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de
desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2)Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar
6
dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi
Pag
exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.
(3)Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în
cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse
sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este
îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a
parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia.
Art. 11
(1)Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de
specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu
caracter politic.
(2)Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor
de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.
(3)Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror
persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
TITLUL II:Cariera judecătorilor şi procurorilor
CAPITOLUL I:Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi
procurorilor
Art. 12
Admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competenţei
profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.
Art. 13
Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi
procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.
Art. 14
(1)Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi
egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.
(2)Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
a)are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b)este licenţiată în drept;
c)nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d)cunoaşte limba română;
e)este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală
se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului
medical se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 15
(1)Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al
Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a
concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a
Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
(2)Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat care se publică în trei
cotidiene centrale.
(3)Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se
stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare
pentru organizarea concursului.
7
(4)Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie de

Pag
posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.

(5)Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor
sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2)
se realizează de comisia de admitere.
(6)Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe
pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al
Magistraturii.
(7)Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la
afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia
comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (6) fiind aplicabile în mod
corespunzător.
(8)Verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere
medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei se realizează după afişarea rezultatelor definitive ale
concursului.
Art. 16
(1)Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.
(2)Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea
teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.
(3)Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de
cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru
funcţia de judecător sau procuror.
(4)În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală,
pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi personalul
auxiliar de specialitate.
(5)Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Consiliul Superior al
Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 17
(1)Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizaţii lunare
corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca
auditori.
(2)Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial
şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii stagiari,
la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia
angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a
asiguraţilor privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiază de
indemnizaţie şi în perioada vacanţelor.
(3)Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al
Consiliului Superior al Magistraturii.
(4)Auditorii de justiţie beneficiază de drepturile prevăzute de art. 79 alin. (4) şi (5), care se aplică în
mod corespunzător.
(5)Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de
absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau
procuror.
(6)Prevederile alin. (1)-(3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe baza
8
înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.

Pag
Art. 18
(1)Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau
Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.
(2)Constituie abateri disciplinare:
a)desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în
exercitarea atribuţiilor ce le revin;
b)atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului
Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării
stagiului;
c)absenţele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună.
(3)Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:
a)avertismentul;
b)diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c)diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o
lună;
d)exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.
(4)Avertismentul se aplică, în scris, de directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi poate fi
contestat la consiliul ştiinţific al institutului.
(5)Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. b), c) şi d) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului
Naţional al Magistraturii.
(6)Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanţa de contencios
administrativ şi fiscal competentă.
(7)În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să
restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.
(8)Procedura de constatare a abaterilor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin
Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 19
(1)După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin
un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea
cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
(2)Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, de
regulă, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al
Magistraturii.
(3)Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru
susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în
care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul
în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi
cheltuielile de şcolarizare.
Art. 20
(1)Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 6 ani
funcţia de judecător sau de procuror.
(2)În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte
de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat
să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa,
proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).
(3)În perioada dintre data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător
sau procuror stagiar, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au promovat examenul de
9
absolvire primesc indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de auditor de justiţie. Drepturile

Pag
salariale se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.
CAPITOLUL II:Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari

Art. 21
(1)Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al
Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui
an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
(11)Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul
Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o
persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate
prevăzut de art. 25, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
(2)Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi în funcţie numai la judecătorii sau, după caz,
la parchetele de pe lângă acestea.
(3)Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.
Art. 22
(1)Durata stagiului este de 1 an.
(2)În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub
coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz,
de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă.
(3)Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna
desfăşurare a stagiului.
Art. 23
(1)Judecătorii stagiari judecă:
a)acţiunile posesorii, cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi
rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite şi
luarea unor măsuri asigurătorii;
b)litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care
valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 milioane lei (10 mii lei RON);
c)plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor
contravenţionale;
d)ordonanţa de plată;
e)reabilitarea;
f)constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;
g)infracţiunile prevăzute de Codul penal pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia celor de la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin. (1), art.
223, 226, 227, precum şi art. 239-241.
(2)Procurorii stagiari au dreptul să efectueze şi să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui
procuror care se bucură de stabilitate, şi să pună concluzii în instanţă.
(3)Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.

Art. 24
10
(1)Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a
procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea
Pag
cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.

(2)În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde
avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă
aceasta.
Art. 25
(1)După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la
examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la
examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.
(2)Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage
pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situaţie, judecătorul sau
procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare
efectuate pentru formarea sa profesională.
(3)Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest
examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2
ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(4)După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din
nou stagiul, potrivit legii.
Art. 26
(1)Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează anual de
Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.
(11)La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii stagiari,
precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Public şi al
Ministerului Justiţiei.
(2)Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe
cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe
lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.
(3)Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte
necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al
procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la
publicarea datei examenului.
Art. 27
(1)Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor
sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi
formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor
sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de
la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi
prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii.
Art. 28
(1)Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi
orale.
11
(2)Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept,

instituţiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi
Pag
procurorilor. La susţinerea probelor orale participă cel puţin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art.
27.
(3)Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe şi întocmirea de acte judiciare, distincte
pentru judecători şi procurori, în funcţie de specificul activităţii acestora.
(4)[textul Art. 28, alin. (4) din titlul II, capitolul II a fost abrogat la 18-apr-2008 de Art. I, punctul 1.
din Legea 97/2008]
Art. 29
(1)Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se
afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului
Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul
Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile
de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia
comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod
corespunzător.
(3)Notarea la probele orale este definitivă.
(4)După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii
validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.
(5)Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în
cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament
privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.
Art. 30
(1)După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi
parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin
grija Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă
posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României,
Partea a III-a.
(3)Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se
propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta
propunerea este considerat demisie.
(4)La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care
funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în
magistratură.
(5)Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al
parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului
Superior al Magistraturii.
(6)În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin
50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei
minorităţi.
CAPITOLUL III:Numirea judecătorilor şi procurorilor
Art. 31
(1)Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele
României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
12
(2)Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.
(3)Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi
Pag
la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

(4)În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să
motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României.
(5)În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de
numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de
capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror
stagiar.
Art. 32
(1)Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de
lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naţionale privind
îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister.
(2)Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la
instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a
judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al
Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 33
(1)Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14
alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul
de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii
juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii
superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de
specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii
Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de
Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele
didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.
(2)Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul
Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante
de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.
(21)Dispoziţiile art. 15 alin. (8) se aplică în mod corespunzător.
(3)În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul
Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după
caz, de procuror a candidaţilor admişi.
(5)[textul Art. 33, alin. (5) din titlul II, capitolul III a fost abrogat la 01-iun-2008 de Art. I, punctul 4.
din Ordonanta urgenta 100/2007]
13

(10)[textul Art. 33, alin. (10) din titlul II, capitolul III a fost abrogat la 01-iun-2008 de Art. I, punctul
Pag
4. din Ordonanta urgenta 100/2007]

(101)[textul Art. 33, alin. (10^1) din titlul II, capitolul III a fost abrogat la 24-apr-2008 de Art. 1 din
Ordonanta urgenta 46/2008]
(11)Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi
la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
(12)În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să
motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României.
(13)După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate
să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al
Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
(14)Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot
promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.
(15)Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror
au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.
Art. 34
(1)Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: "Jur
să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi
îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la
divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a judecătorilor şi
procurorilor şi este facultativă.
(2)Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.
(3)Jurământul se depune în şedinţă solemnă, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a
procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.
(4)Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul
instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum şi de
cel care a depus jurământul.
(5)Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori
procurorului în altă funcţie.
CAPITOLUL IV:Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a judecătorilor şi
procurorilor
Art. 35
(1)Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi
14
imparţialităţii în exercitarea funcţiei.

(2)Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în
Pag
principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale

la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a
jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a
dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter
de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.
Art. 36
Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine
Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi
desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.
Art. 37
(1)Judecătorii şi procurorii participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională
continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară
sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
(2)Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională
continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv
pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul
Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ
superior din ţară sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.
(3)Consiliul Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii, programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor.
(4)Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama de
necesitatea specializării lor.
Art. 371
(1)Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorilor de justiţie, personalului de instruire prevăzut la art.
108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul
Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.
(2)Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin decizie a preşedintelui
Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(3)Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor, care participă la activităţile de formare profesională continuă
organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul instituţiilor unde îndeplinesc
funcţia de bază.
(4)Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiţie şi ale personalului de instruire al Institutului
Naţional al Magistraturii, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de
Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.
(5)Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor,
auditorii de justiţie, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile de formare
organizate de Institutul Naţional al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile
unde îndeplinesc funcţia de bază.
(6)Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii

care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Institutului Naţional al
Magistraturii.
15
Art. 38
(1)În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se
Pag
organizează periodic activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri,

seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica
acestora se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
(11)Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea,
masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel
sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel.
(12)Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (11) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei
şi libertăţilor cetăţeneşti, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
(13)Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin.

(1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel.
Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(14)Judecătorii, procurorii, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile prevăzute la
alin. (1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.
(2)Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de
apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activităţii de formare
profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din
circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.
Art. 39
(1)Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă judecătorii şi
procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea,
obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul
judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor
manageriale.
(2)Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie.
(3)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei sau, după caz,
conducătorul parchetului, secţiei sau direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi din 2 judecători sau procurori
desemnaţi de colegiul de conducere.
(4)Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetului Naţional Anticorupţie fac parte şi procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, procurorul general al
Parchetului Naţional Anticorupţie care răspund direct de performanţele acestor structuri.
(5)Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor sunt prevăzute în
anexa**) care face parte integrantă din prezenta lege.
(6)Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă
prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 40
(1)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului întocmit de
comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: "foarte bine",
"bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".
(2)Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia
16
corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3)În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului
Pag
instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4) orice
informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat
este obligatorie.
(4)Hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi irevocabile.
Art. 41
(1)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze pentru o
perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a două evaluări
consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale
organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(3)Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei
legi.
(4)Judecătorul sau procurorul care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul
"nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru
incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
Art. 42
(1)Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se
întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2)Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.
(3)Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor
existente în dosar.
CAPITOLUL V:Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducere
SECŢIUNEA 1:Promovarea la tribunale, curţi de apel şi la parchete
Art. 43
(1)Promovarea judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în
limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.
(2)Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori
este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(3)Comisia pentru promovarea judecătorilor este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi
prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii.
(4)Comisia pentru promovarea procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori
din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la
propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(5)Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează
concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică
pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în trei cotidiene centrale, cu cel puţin 60
de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
Art. 44
(1)Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii
şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi
17
disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:

Pag
a)5 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de
tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe
lângă tribunalul specializat;
b)6 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de
curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;
c)8 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2)[textul Art. 44, alin. (2) din titlul II, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 30-iul-2009 de Actul
din Decizia 785/2009]
(3)Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 45
Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în
vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Art. 46
(1)Concursul de promovare constă în probe scrise, cu caracter teoretic şi practic.
(2)Probele constau în:
a)în funcţie de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial,
drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional
privat;
b)jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale;
c)jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a
Comunităţilor Europene;
d)procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului.
(3)Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este
prevăzută în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a
judecătorilor şi procurorilor.
Art. 47
În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii
dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi.
SECŢIUNEA 2:Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor,
curţilor de apel şi parchetelor corespunzătoare
Art. 48
(1)Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate
şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima
evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime
prevăzute de lege.
(3)Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20
de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
(4)Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor
specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele
umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un
18
test psihologic.
(5)Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului
Pag
Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2
judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La
constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de
management.
(6)Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de
Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe
pagina de Internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior
al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data
desfăşurării acestuia.
(7)Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte
judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale.
Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(8)Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost
declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9)Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea
preşedintelui instanţei.
(10)Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii
înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează
sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(11)Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de
conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut
parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o
declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări
sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.
(12)Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor
Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a
colaborat cu acestea.
(13)Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă
permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al
Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile instanţelor judecătoreşti.
(14)Numirea în funcţii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de
la data la care acestea devin vacante.
Art. 49
(1)Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al
parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi
familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai acestora se face
numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al
Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare,
nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de
lege.
(3)Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20
de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.
19

(5)Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului
Pag
Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în
management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal,
procurorii care au urmat cursuri de management.
(6)Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de
Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe
pagina de Internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional
al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi la sediile
parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
(7)Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte
procurorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale.
(8)Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost
declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9)Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea
reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(10)Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea
conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.
(11)Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) şi (14) se aplică în mod corespunzător şi în cazul numirii
procurorilor în funcţiile de conducere.
(12)Evidenţa posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă permanent pe
paginile de Internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior
al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la
sediile parchetelor.
Art. 50
(1)Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:
a)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe
lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în funcţia de judecător sau procuror;
b)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi
preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de
pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de
pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 6 ani
în funcţia de judecător sau procuror;
c)pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general
al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe
lângă curtea de apel, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror.
(2)[textul Art. 50, alin. (2) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a fost abrogat la 27-iun-2014 de Actul
din Decizia 176/2014]
(3)Pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul şi procurorul trebuie să aibă dreptul să
funcţioneze la instanţa sau, după caz, parchetul la care urmează să fie numit în funcţia de conducere.
Art. 51
(1)La încetarea mandatului funcţiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile
prevăzute de art. 48, 49 şi 50, o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la
altă instanţă sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau
20
parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.

Pag
(2)Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al
Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru
următoarele motive:
a)în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de
conducere;
b)în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă,
comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;
c)în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.
(3)La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele
criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea
situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea
pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.
(4)La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal,
comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele
implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes
public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.
(5)La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor
prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul
justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii
obiective a cauzelor.
(6)La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de
organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză,
sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de
adaptare rapidă.
(7)Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al
Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru
motivele prevăzute la alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
SECŢIUNEA 3:Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie
Art. 52
(1)Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs
organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Consiliul Superior al
Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează
concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor prin curţile de apel, prin parchetele de pe
lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se publică pe
pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum
şi în 3 cotidiene centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
(3)Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
judecătorii şi procurorii care au cel puţin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de
apel, care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la
parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au
21
obţinut calificativul "foarte bine" la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar şi
au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani.
Pag
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) şi
constată că sintagma "nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar" este constituţională în măsura în
care dispune numai cu privire la abaterile disciplinare săvârşite după intrarea în vigoare a Legii nr.
303/2004.
(4)Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

(5)Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul articol.
Art. 521
(1)Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie cuprind precizarea secţiei pentru care se depune candidatura.
(2)Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în:
a)o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea
acestora;
b)un interviu susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;
c)o probă scrisă, cu caracter practic.
(3)Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la

propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(4)Comisiile de concurs sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cadre
didactice universitare de la facultăţi de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi
educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi formatori ai Institutului Naţional al
Magistraturii.
(5)Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nu pot avea apartenenţă politică la data formării
comisiilor.
(6)
[textul Art. 52^1, alin. (6) din titlul II, capitolul V, sectiunea 3 a fost abrogat la 12-dec-2012 de Art. I,
punctul 3. din Ordonanta urgenta 81/2012]
(7)Nu pot fi membri ai comisiilor prevăzute la alin. (3) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori
afini până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaţilor.
Art. 522
(1)În cadrul probei prevăzute la art. 521 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Consiliul
Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel sau, după caz, al parchetelor de
pe lângă curţile de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărâri
judecătoreşti sau, după caz, acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, din
ultimii 5 ani de activitate, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi.
(2)Orice persoană poate transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1),
întocmite de candidaţi, care pot fi analizate în cadrul probei având ca obiect evaluarea actelor
întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora.
(3)Cererile de înscriere la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la
cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs acte de natura
22
celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidaţi, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise.
(4)Actele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii,
Pag
cu respectarea dispoziţiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, pentru a fi supuse
dezbaterii publice pentru o perioadă de 7 zile de la publicare. Sesizările sau observaţiile primite din
partea opiniei publice pot fi avute în vedere la evaluare de către comisiile de concurs.
Art. 523
(1)Pentru candidaţii judecători, evaluarea prevăzută la art. 522 are ca obiect:
a)verificarea capacităţii de analiză şi sinteză;
b)verificarea coerenţei în exprimare;
c)verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii;
d)[textul Art. 52^3, alin. (1), litera D. din titlul II, capitolul V, sectiunea 3 a fost abrogat la 12-dec-
2012 de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 81/2012]
e)[textul Art. 52^3, alin. (1), litera E. din titlul II, capitolul V, sectiunea 3 a fost abrogat la 12-dec-
f)[textul Art. 52^3, alin. (1), litera F. din titlul II, capitolul V, sectiunea 3 a fost abrogat la 12-dec-
g)[textul Art. 52^3, alin. (1), litera G. din titlul II, capitolul V, sectiunea 3 a fost abrogat la 12-dec-
h)[textul Art. 52^3, alin. (1), litera H. din titlul II, capitolul V, sectiunea 3 a fost abrogat la 12-dec-
i)[textul Art. 52^3, alin. (1), litera I. din titlul II, capitolul V, sectiunea 3 a fost abrogat la 12-dec-2012
de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 81/2012]
j)verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul evaluării candidaţilor procurori
prevăzute la art. 522.
(3)În cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidaţilor explicaţii cu privire
la orice aspect supus evaluării.
Art. 524
(1)În cadrul probei interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte
referitoare la integritatea candidaţilor.
(2)La şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu
rol consultativ, şi un psiholog desemnat de plen, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul
evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.
(3)Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară sub
acest aspect, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza
acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a
modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea
magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.
Art. 525
(1)Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 521 alin. (2) este de 100 de puncte,
distribuite astfel:
a)40 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. a);
b)20 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. b);
c)40 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. c).
(2)Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 521 alin. (2) este următorul:
a)28 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. a);
23
b)14 puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. b);
c)28 de puncte pentru proba prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. c).
Pag
(3)Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.
Art. 526
(1)Proba scrisă prevăzută la art. 521 alin. (2) lit. c) constă în:
a)în funcţie de specializare, una dintre următoarele grupe de materii:
(i)drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat;
(ii)drept penal;
(iii)drept administrativ, drept financiar şi fiscal şi dreptul muncii;
b)jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene;
c)procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului ori procurorului.
(2)La elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută la alin. (1) se vor avea în vedere jurisprudenţa
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cea a Curţii Constituţionale.
Art. 527
(1)În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de
judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin
hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.
(2)Procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament
aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prezenta lege, prin hotărâre care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 53
(1)Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt
numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre
judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani.
(2)Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1)
decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(3)Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii
o singură dată.
(5)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi
pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la
data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.
(51)În cazul în care funcţiile de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori
de preşedinte de secţie devin vacante ca urmare a expirării mandatului, candidatura se depune cu cel
puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul
în care funcţia urmează a se vacanta.
(6)Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior
al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la
cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în
24
mod corespunzător.
Art. 54
Pag
(1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi
adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia,
procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele
României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre
procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de
3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3)Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin.
(1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
(4)Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către
Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea
adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în
mod corespunzător.
Art. 55
(1)Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticorupţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea
reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al
Parchetului Naţional Anticorupţie, după caz.
(2)Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea
conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie, unde urmează să fie numit procurorul.
(4)Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul
Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional
Anticorupţie, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
(5)Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale
ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional Anticorupţie.
Art. 56
La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 şi 55, judecătorii sau
procurorii revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă sau parchet unde au
dreptul să funcţioneze potrivit legii.
CAPITOLUL VI:Delegarea, detaşarea şi transferul
Art. 57
(1)În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din
cauza absenţei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze,
preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei
curţi de apel, poate delega judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată, cu acordul scris
al acestora.
(2)Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale şi tribunale specializate în circumscripţia altei
25
curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la

solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul
Pag
preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.

(3)Delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul
Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel.
(4)Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale
specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al
Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.
(5)Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la
această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la
propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(6)Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, cu
acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni.
(7)În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de
conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la
parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni.
(8)Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni.
(81)În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, în funcţiile
de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu
acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază
de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.
(9)Pe perioada delegării judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege
pentru funcţia în care sunt delegaţi. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia
în care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de
încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.
Art. 58
(1)Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris
al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al
Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în
orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la
instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.
*) Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Oana Andrea Schmidt-Hăineală în
Dosarul nr. 1.108/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi
fiscal, şi constată că soluţia legislativă care nu precizează condiţiile încetării detaşării judecătorilor
sau procurorilor este neconstituţională.
(2)Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singură dată, pentru o
durată de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3)În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror şi
beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte
drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat judecătorul sau procurorul sunt
26
inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.
Pag
(31)Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, detaşaţi în străinătate pentru acţiuni în
interesul serviciului, beneficiază de drepturi şi au obligaţiile stabilite prin normele speciale ale
instituţiei la care sunt detaşaţi.
(32)În lipsa normelor speciale prevăzute la alin. (31), personalul detaşat în străinătate beneficiază de
următoarele drepturi:
a)indemnizaţia de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent prevăzute de
lege pentru funcţia deţinută anterior detaşării;
b)decontarea costului transportului între locul de domiciliu şi locul detaşării, la începutul şi la sfârşitul
perioadei de detaşare, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă în ţară;
c)decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop,
prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului
Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie;
d)diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru deplasarea în străinătate a secretarilor de stat.

(33)Personalul detaşat în străinătate nu poate beneficia în ţară de aceleaşi drepturi acordate de
instituţia unde este detaşat.
(4)Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

(5)După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior.
Art. 59
Detaşarea nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau
procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Art. 60
Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt
parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Art. 61
(1)La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de
judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii,
cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.
(2)Pentru numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în faţa secţiei
pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca
judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul
judecătorilor care solicită numirea ca procuror.
(3)Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) decât motivat,
aducând la cunoştinţă Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
CAPITOLUL VII:Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător şi procuror
Art. 62
(1)Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
a)când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni;
a1)când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;
b)când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător.
27
c)când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d).

Pag
(11)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), dacă trimiterea în judecată a intervenit pentru o
infracţiune din culpă şi se apreciază că aceasta nu aduce atingere prestigiului profesiei, judecătorului
sau procurorului i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuţii până la soluţionarea
definitivă a cauzei.
(2)Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor şi interzicerea provizorie a exercitării

anumitor atribuţii de către aceştia se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii.
(3)În perioada suspendării din funcţie, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale.
Această perioadă nu constituie vechime în magistratură.
(4)În perioada suspendării din funcţie, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile
referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.
Art. 621
(1)Încheierea definitivă prin care s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu, rechizitoriul
prin care s-a dispus trimiterea în judecată sau ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea
penală cu privire la un judecător ori procuror se comunică în termen de 24 de ore Consiliului Superior
al Magistraturii.
(2)În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate într-o cauză penală faţă de un
magistrat, instanţa de executare comunică Consiliului Superior al Magistraturii copie de pe
dispozitivul hotărârii.
Art. 63
(1)Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii
instanţei ori parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din
funcţie.
(2)Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător ori procuror,
suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile
băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în
magistratură pentru această perioadă.
(3)Judecătorii şi procurorii pot fi menţinuţi în activitate în cazul în care s-a dispus renunţarea la
urmărirea penală sau dacă, printr-o hotărâre definitivă, s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei.
Menţinerea în activitate se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, dacă se apreciază că
infracţiunea săvârşită nu aduce atingere prestigiului profesiei.
Art. 64
(1)În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de
specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de
conducere, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de
specialitate, numită în condiţiile art. 14 alin. (2) lit. e).
(2)După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei
noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau
procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie
potrivit legii.
(3)În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale
de sănătate, potrivit legii.
28
Art. 65
(1)Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:
Pag
a)demisie;
b)pensionare, potrivit legii;
c)transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;
d)incapacitate profesională;
e)ca sancţiune disciplinară;
f)condamnarea şi amânarea aplicării pedepsei dispuse printr-o hotărâre definitivă;
f1)renunţarea la urmărirea penală şi renunţarea la aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotărâre
definitivă, dacă s-a apreciat că nu se impune menţinerea în funcţie;
g)încălcarea dispoziţiilor art. 7;

h)nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14);
i)neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).
(11)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. f), judecătorii şi procurorii pot fi menţinuţi în activitate
în cazul în care condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei a fost pronunţată pentru infracţiunea
prevăzută de art. 196 alin. (2)-(4) din Codul penal. Menţinerea în activitate se dispune de către
Consiliul Superior al Magistraturii, dacă se apreciază că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere
prestigiului profesiei.
(2)Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui

României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Trecerea în rezervă sau în retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii,
după eliberarea din funcţie de către Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer,
eliberarea din funcţie se face după trecerea în rezervă sau, după caz, în retragere.
(4)Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior
al Magistraturii.
(5)În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul
Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină
efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.
(6)Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul
profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor.
Art. 651
(1)[textul Art. 65^1, alin. (1) din titlul II, capitolul VII a fost abrogat la 10-apr-2009 de Art. 1 din
Legea 77/2009]
(2)În cazul în care, împotriva hotărârii de eliberare din funcţie a judecătorului sau procurorului se
exercită calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea irevocabilă a
cauzei de către instanţa competentă.
(3)Dispoziţiile art. 63 alin. (2) şi ale art. 64 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
CAPITOLUL VIII:Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Art. 66
(1)Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie se bucură de stabilitate.
(2)Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe
bază de concurs.
(3)Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de
judecător şi procuror.
29
(4)Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă

şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi
Pag
procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.

Art. 67
(1)Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2
ani în această funcţie.
(2)Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovaţi dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani
vechime în această funcţie. După o perioadă de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în gradul
II şi după alţi 5 ani în gradul I.
(3)Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fără concurs dintre judecătorii sau procurorii cu o
vechime în magistratură de cel puţin 4 ani. După o perioadă de 3 ani în această funcţie, magistraţii-
asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.
(4)Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, personal de
specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi dintre grefieri cu studii superioare juridice
de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani.
Art. 68
(1)Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:
a)coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 9
judecători, ca instanţă disciplinară.
(2)Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea
administrativă şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Art. 69
Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii:
a)participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 9 judecători;
b)repartizează magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată;
c)asigură ţinerea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor.
Art. 70
Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale secţiilor.
Art. 71
Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform
repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.
Art. 72
Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.
TITLUL III:Drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor
Art. 73
Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în
statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi
incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi
imparţialităţii acestora.
Art. 74
(1)Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport
cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte
30
criterii prevăzute de lege.

Pag
(2)Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în
cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege
specială.
(3)[textul Art. 74, alin. (3) din titlul III a fost abrogat la 30-iun-2006 de Art. I, punctul 3. din
(4)Judecătorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din
această calitate.
(5)Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de
Ministerul Apărării Naţionale, în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte
drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la
drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui
minister.
(6)Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac
potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 75
(1)Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii
împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu
privire la acestea.
(2)Judecătorii sau procurorii care consideră că independenţa şi imparţialitatea le sunt afectate în orice
mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al
Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.
Art. 76
Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale,
naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute
de art. 11 alin. (3).
Art. 77
(1)Judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de
protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile
sau bunurile lor.
(2)Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Art. 78
(1)Judecătorii şi procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor şi
procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile
le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
(2)Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu
avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 79
(1)Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.
(2)Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la
cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi
susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit
Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor.
31
(3)Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu

legislaţia în vigoare.
Pag
(4)În perioada concediului de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani, judecătorii sau procurorii
au dreptul la o indemnizaţie în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni
anterioare datei de la care se acordă acest concediu.
*) Se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului
prevederi din capitolul III (Norme Metodologice din 2005) la data 03-nov-2005 pentru Art. 79,
alin. (4) din titlul III
(5)Judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în
întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în
condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale.
*) Dispoziţiile art. I pct. 4 ("Alineatul (5) al articolului 79 se abrogă.") intră în vigoare la data intrării
în vigoare a legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi
alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.
(6)Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu

aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum şi cele
aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători,
procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.
(7)În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6)
şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
Art. 80
Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe
calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri
pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.
*) În anul 2014 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-
întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport prevăzute de :
- art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 81
(1)Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data
pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7
indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
(2)prevederi din Art. 1 (Norma din 2005) la data 12-apr-2005 pentru Art. 81, alin. (1) din titlul
III
prevederi din Art. 2 (Norma din 2005) la data 12-apr-2005 pentru Art. 81, alin. (1) din titlul III
(2)Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau
procuror şi se înregistrează, potrivit legii.
(3)Modul de calcul al vechimii continue în magistratură se stabileşte prin hotărâre a Consiliului
Superior al Magistraturii.
(4)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în activitate.
În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/soţia şi copiii care se află în întreţinerea acestuia la
data decesului.
32
(13)prevederi din Art. 3 (Norma din 2005) la data 12-apr-2005 pentru Art. 81 din titlul III
Pag
prevederi din Art. 4 (Norma din 2005) la data 12-apr-2005 pentru Art. 81 din titlul III
prevederi din anexa 1 (Norma din 2005) la data 12-apr-2005 pentru Art. 81 din titlul III
Art. 82
(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de
specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori
financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea
de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent
sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de
judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi
se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în
cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de
salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data
pensionării.
(2)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de

specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori
financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea
de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia
prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător,
procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în
funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii
de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul,
procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia
jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în
fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 82

alin. (2) sunt constituţionale în măsura în care noţiunea de "judecător" din cuprinsul acestora include
şi judecătorul Curţii Constituţionale.
(3)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi
judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul
pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte
din vechimea integrală în magistratură.
(4)Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul
33
pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.
(5)Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de
Pag
judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor,

precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia
jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani,
de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se
stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un
judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau
parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de
bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această
pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive
neimputabile.
(6)De prevederile alin. (1), (3) şi (4) pot beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi anterior
intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplinesc
condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de
serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o
are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei
sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de judecător sau procuror, şi sporurile,
în procent, avute la data eliberării din funcţie.
(7)Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii
şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.
(8)Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
prevederi din capitolul I (Norme Metodologice din 2005) la data 03-nov-2005 pentru Art. 82 din
titlul III
Art. 83
(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi
personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după
împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de
ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea
în activitate este necesar avizul anul al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de
serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor
respective.
prevederi din Art. 23 (Norma din 2005) la data 12-apr-2005 pentru Art. 83, alin. (2) din titlul
III
(3)Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs şi cu
avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă
acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării. În acest caz, numirea în funcţia de
magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător
sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
34
prevederi din Art. 25 (Norma din 2005) la data 12-apr-2005 pentru Art. 83, alin. (3) din titlul
III
Pag
Art. 831
(1)Judecătorii şi procurorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de
prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82
alin. (1) cu cel puţin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei în condiţiile
prezentului articol, cât şi pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele două pensii.
(2)Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.
(3)Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile
realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de
60 de ani.
(4)Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) şi (4).
Art. 832
(1)Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia-prevăzută la art.
81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori
s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată
infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, săvârşite înainte de eliberarea din
funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
(2)Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de
drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea
plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În
această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală beneficiază, în condiţiile
legii, de pensie din sistemul public.
(3)Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau
renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personalul de
specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, acesta este repus în situaţia anterioară şi i se
plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau,
după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după punerea în mişcare a
acţiunii penale.
(4)Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă,
se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al
Magistraturii va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile
prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii
pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de
acordare a pensiei de serviciu. Informarea Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde elementele
necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de
identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.
Art. 84
(1)Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani,
35
la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de
Pag
serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după
caz.
(2)Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la terminarea
studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu
aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după
caz, în condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele
prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi.
(3)În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a
pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult
de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia de încadrare brută
lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr.
19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 85
(1)Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută de
art. 82 alin. (2), art. 831 şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu
îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi
completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.
(2)Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art.
84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror
în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în
considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum
şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul
sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.
(3)Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea pensiei
de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei
se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau,
în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.
Art. 86
Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate
juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător,
procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de
justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar
inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii
superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada
în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat,
jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist
36
cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare
juridice sau care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al
Pag
Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia
ori în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului,
Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ.
Art. 87
(1)Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul
Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de
Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi
procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere,
evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile
prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.
(2)Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi

aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin.
(1).
Art. 88
(1)Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul
judiciar.
(2)Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, pentru judecători, şi la propunerea ministrului justiţiei, pentru procurori.
Art. 89
Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului
Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.
Art. 90
(1)Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită
demnitatea lor în profesie şi în societate.
(2)Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi
bună-credinţă.
Art. 91
(1)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze
cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional.
(2)Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv
după încetarea exercitării funcţiei.
Art. 92
(1)Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară
corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
(2)Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii, şi se asigură în mod gratuit.
Art. 93
Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege,
declaraţia de avere şi declaraţia de interese.
TITLUL IV:Răspunderea judecătorilor şi procurorilor
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 94
Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.
37
Art. 95
Pag
(1)Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi la domiciliu
sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi
percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a
dispus reţinerea sau percheziţia.
Art. 96
(1)Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2)Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi
procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(3)Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare
săvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.
(4)Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare
săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în
prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului
sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de
natură să determine o eroare judiciară.
(5)Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice
mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(6)Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva
statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
(7)După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea
prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau
procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de
prejudicii.
(8)Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este
de un an.
Art. 97
(1)Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii
instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor
sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de
către aceştia a unor abateri disciplinare.
(2)Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin
hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.
CAPITOLUL II:Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor
Art. 98
(1)Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi
pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.
(2)Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit
dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 99
Constituie abateri disciplinare:
a)manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite
în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;
b)încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi
38
procurorii;
Pag
c)atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al
instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori,
justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;
d)desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în
exercitarea atribuţiilor de serviciu;
e)refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile
din proces;
f)refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
g)nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în
conformitate cu legea;
h)nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea
cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;
i)nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din
cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate
de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;
j)nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi
a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor
de interes public, în condiţiile legii;
k)absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea
instanţei ori a parchetului;
l)imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;
m)nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în
conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter
administrativ prevăzute de lege sau regulamente;
n)folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau
intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale
sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat
pentru toţi cetăţenii;
o)nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
p)obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
q)participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau
sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;
r)lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile
legii;
s)utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale
procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze
prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;
ş)nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;
t)exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Art. 991
(1)Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept
material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
(2)Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav,
39
neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Pag
Art. 100
Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea
abaterilor, sunt:
a)avertismentul;
b)diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la 6 luni;
c)mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an la o altă instanţă sau la un alt parchet,
situate în circumscripţia altei curţi de apel ori în circumscripţia altui parchet de pe lângă o curte de
apel;
d)suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;
e)excluderea din magistratură.
Art. 101
Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii,
în condiţiile legii sale organice.
TITLUL V:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 102
(1)Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continuă activitatea până la data
expirării mandatului pentru care au fost numiţi.
(2)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost
numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi
pot ocupa o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de
magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea
în avocatură sau notariat, fără examen.
Art. 103
Judecătorii şi procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de bază la instituţii
de învăţământ superior juridic au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere
norma de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează ori să renunţe la calitatea de judecător sau
procuror.
Art. 104
(1)Judecătorii şi procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87
alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea
judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime.
(2)Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, în baza coeficienţilor de multiplicare
prevăzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru
magistraţii-asistenţi şefi gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.
Art. 105
(1)Judecătorii şi procurorii militari care îşi continuă activitatea la instanţele şi parchetele militare,
redistribuiţi pe funcţii inferioare, îşi păstrează drepturile salariale de care beneficiază la data
redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor şi
procurorilor militari.
(2)Transferul judecătorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se
face, în funcţie de opţiunea exprimată, la instanţele sau parchetele civile la care judecătorul ori
procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit gradului său profesional.
40
Art. 106
Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al
Pag
României, Partea I:
a)Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al
Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura
de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de
admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
b)Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;
c)Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, care
prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare şi
media minimă de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor
stagiari;
d)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură;
e)Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a
judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute;
f)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi
procurorilor;
g)Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a
judecătorilor şi procurorilor;
h)Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor;
i)Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor.
Art. 107
(1)Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a)dispoziţiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 şi art. 59-69 din Legea Curţii
Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8
februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
b)dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-1201 şi art. 121-1311 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din
30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 66 privind
vechimea în magistratură necesară pentru promovarea în funcţia de judecător sau procuror, care se
abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.
(3)Dispoziţiile art. 13 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se
abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.
-****-
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II-VIII din titlul XVII al Legii nr. 247/2005, care nu sunt
încorporate în textul republicat al Legii nr. 303/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii
proprii ale titlului XVII al Legii nr. 247/2005.
" - Art. II
(1)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi
procurorilor se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi şi intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2)Celelalte regulamente prevăzute la art. 106 se actualizează şi se aprobă în termen de 30 de zile de
la intrarea în vigoare a prezentei legi.
41
(3)În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărârea Guvernului
prevăzută la art. 77 alin. (3)***) din Legea nr. 303/2004.
Pag
- Art. III
La împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul
magistraţilor, cu modificările ulterioare, se abrogă.
- Art. IV
(1)Comisiile pentru primul concurs sau examen privind funcţiile de conducere de la instanţe şi
parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a
judecătorilor şi procurorilor va fi elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii, aprobat de Consiliul
Superior al Magistraturii şi afişat pe paginile de Internet ale Institutului Naţional al Magistraturii,
Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
Ministerului Justiţiei, precum şi la sediile instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în termen de 10 zile
de la numirea comisiilor.
(3)În 30 de zile de la publicarea regulamentului prevăzut la alin. (2) se organizează concurs sau
examen pentru numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe
lângă acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeaşi dată se organizează concurs sau examen pentru
ocuparea funcţiilor de conducere de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea. Dispoziţiile art. 48
alin. (7) şi ale art. 481 alin. (7)****) se aplică în mod corespunzător.
(4)Numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi
judecătorii, precum şi de la parchetele de pe lângă acestea, pentru care se aplică procedura prevăzută
la art. 48 alin. (9) şi art. 481 alin. (9)*****), se face în termen de 30 de zile de la numirea în funcţiile
de conducere a judecătorilor şi procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau
examenele prevăzute la alin. (3).
(5)Nerespectarea termenelor şi a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor
prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară.
- Art. V
(1)Judecătorii şi procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc condiţiile de
pensionare pentru limită de vârstă vor fi eliberaţi din funcţie la împlinirea unui termen de 3 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)Consiliul Superior al Magistraturii va lua măsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni de
la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor
prevăzute la alin. (1).
- Art. VI
Judecătorii şi procurorii care nu au renunţat la norma de bază la instituţii de învăţământ superior
juridic, potrivit art. 102******) din Legea nr. 303/2004, sunt obligaţi să-şi transfere norma de bază la
instanţa sau parchetul la care funcţionează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei
legi.
- Art. VII
(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat
magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate depun declaraţiile prevăzute la art. 6 alin.
(3)*******) sau, după caz, art. 61********) şi art. 62*********) din Legea nr. 303/2004, în termen
de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la art. 6 1
********) din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică declaraţiile
prevăzute la art. 62*********) din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
42
- Art. VIII
Dispoziţiile art. 82**********) din Legea nr. 303/2004 se aplică şi magistraţilor-asistenţi ai Curţii
Pag
Constituţionale şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut la

art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare."
*) Republicată în temeiul art. XII al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile
proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 303/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie
2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11
aprilie 2005.
**) Potrivit art. III al titlului XVII din Legea nr. 247/2005, la împlinirea termenului prevăzut la art. II
alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.
***) - Art. 77 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 78 alin. (3).
****) - Art. 481 alin. (7) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (7).
*****) - Art. 481 alin. (9) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (9).
******) - Art. 102 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 103.
*******) - Art. 6 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 5 alin. (3).
********) - Art. 61 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 6.
*********) - Art. 62 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 7.
**********) - Art. 82 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 83.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 826 din data de 13 septembrie 2005
*) Dispoziţiile privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile
de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în
comunicare, se aplică de la 1 iulie 2013.
43
Pag
2. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE AVOCAT
LEGEA 51/1995 PENTRU ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA
PROFESIEI DE AVOCAT*) - REPUBLICARE3
DATĂ ACT: 7-IUN-1995
EMITENT: PARLAMENTUL
(3)prevederi din Art. 3, alin. (4) din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru
Actul
prevederi din Art. 7 din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru Actul
prevederi din Art. 13 din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru Actul
_____
*)
Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 25/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr.
51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 51/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie
2011 şi ulterior a mai fost modificată şi completată prin:
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2011 privind abrogarea alin. (8) al art. 39 din Legea nr.
51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2011, aprobată prin Legea nr. 26/2013, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 7 martie 2013;
- Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, rectificată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 489 din 8 iulie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016.
Art. 1
(1)Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile
prezentei legi şi ale statutului profesiei.
prevederi din Art. 6 din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru Art. 1, alin. (1)
din capitolul I
(2)Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte,
barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.
(2)prevederi din Art. 3, alin. (2) din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru Art.
1, alin. (2) din capitolul I
3
44
https://sintact.ro/#/act/16786088
Pag
prevederi din Art. 3, alin. (3) din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru Art. 1,
alin. (2) din capitolul I
(3)Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de
înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatată şi din oficiu.
(3)prevederi din Art. 1 din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru Art. 1 din
capitolul I
prevederi din Art. 109 din capitolul III, secțiunea 2, subsecțiunea 1 (Statut din 2011) la data 19-
dec-2011 pentru Art. 1 din capitolul I
prevederi din Art. 4 din capitolul I (Statut din 2011) la data 20-aug-2012 pentru Art. 1 din
capitolul I
Art. 2
(1)În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi
codului deontologic.
prevederi din Art. 3, alin. (1) din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru Art. 2,
alin. (1) din capitolul I
(2)Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului.
dec-2011 pentru Art. 2, alin. (2) din capitolul I
(3)Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor
autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi
instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi
să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.
(4)Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.
(5)În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea
liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.
capitolul I
Art. 3
(1)Activitatea avocatului se realizează prin:
a)consultaţii şi cereri cu caracter juridic;
prevederi din capitolul III, secțiunea 1, subsecțiunea 1 (Statut din 2011) la data 19-dec-2011
pentru Art. 3, alin. (1), liniuța A din capitolul I
b)asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a
autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor
administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;
pentru Art. 3, alin. (1), liniuța B din capitolul I
c)redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate
spre autentificare;
pentru Art. 3, alin. (1), liniuța C din capitolul I
d)asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu
posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;
45
e)apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale

persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice
Pag
persoană română sau străină;

f)activităţi de mediere;
g)activităţi fiduciare desfăşurate în condiţiile Codului civil;
pentru Art. 3, alin. (1), liniuța G din capitolul I
h)stabilirea temporară a sediului pentru societăţi la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea
acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor
societăţilor astfel înregistrate;
pentru Art. 3, alin. (1), liniuța H din capitolul I
i)activităţile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asistenţă juridică;
j)activităţi de curatelă specială potrivit legii şi Statutului profesiei de avocat;
k)orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.
(2)Activităţile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.
(3)Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite conform alin. (1) lit. c) şi d), cu excluderea
actelor întocmite pentru asistare şi reprezentare, şi să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea
întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), avocatul
este obligat să înregistreze operaţiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocaţi potrivit
alin. (1) lit. c) şi d), conform procedurii prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a
registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R., sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi.
Art. 4
În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege.
Art. 5
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi
civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitată.
pentru Art. 5, alin. (1) din capitolul I
(2)În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi
avocaţi colaboratori.
(2)prevederi din capitolul III, secțiunea 5, subsecțiunea 2 (Statut din 2011) la data 19-dec-2011
(3)Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi
obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi
cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale.
(4)Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi tehnico-economice în vederea
exercitării profesiei şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu clienţii.
(5)Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi. În societatea
civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi salarizaţi. Societatea
46
civilă profesională şi avocaţii care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistenţă juridică persoanelor
cu interese contrare.
Pag
(6)Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu
răspundere limitată pot avea şi proprietate comună.
(7)Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care
face parte.
(8)Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.
(9)Formele de exercitare a profesiei pot fi înstrăinate prin acte între vii numai între avocaţi definitivi
şi aflaţi în exerciţiul profesiei sau pot fi lichidate la încetarea calităţii, cu respectarea regimului
investiţiilor reglementat prin prezenta lege.
(10)La constituirea formelor de exercitare a profesiei şi ulterior, avocaţii au dreptul să stabilească
patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condiţiile legii, cu procedura reglementată pentru
constituirea Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor, în condiţiile
stabilite de Consiliul U.N.B.R. prin Regulamentul de organizare şi funcţionare. Înscrierea efectuată în
registru are efecte de opozabilitate faţă de terţi, în condiţiile prevăzute de lege.
pentru Art. 5 din capitolul I
Art. 6
(1)Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate cu personalitate juridică, constituită
în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel puţin 2
avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei
alte forme de exercitare a profesiei.
(2)Dobândirea personalităţii juridice a societăţii profesionale cu răspundere limitată are loc la data
înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul
ei principal.
(3)Societatea profesională cu răspundere limitată este titulară a unui patrimoniu propriu.
(4)Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu
patrimoniul propriu. Asociaţii răspund personal numai în limita aportului social al fiecăruia.
(5)În situaţia în care societatea profesională cu răspundere limitată se constituie din avocaţi care fac
parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urmă pot să nu fie supuse lichidării, dacă
asociaţii convin astfel.
(6)Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dacă este cazul, îşi încetează activitatea
profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii
titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată. Pe perioada
în care forma de exercitare a profesiei îşi încetează activitatea din această cauză, în Tabloul avocaţilor
se menţionează corespunzător situaţia privind încetarea activităţii, în condiţiile prevăzute de Statutul
profesiei de avocat.
(7)În cazul prestaţiilor profesionale constând în asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete,
organe de cercetare penală sau alte autorităţi, societatea profesională cu răspundere limitată are
obligaţia de a menţiona în contractul încheiat cu clientul numele avocatului/avocaţilor ales/aleşi sau
acceptat/acceptaţi de client să asigure serviciul profesional, precum şi acordarea sau, după caz,
neacordarea dreptului de substituire.
(8)Societatea profesională cu răspundere limitată conduce contabilitatea în partidă simplă şi este
47
supusă regimului transparenţei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat,
pentru venitul său propriu.
Pag
Art. 7
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie convenţii de colaborare cu
experţi sau cu alţi specialişti, în condiţiile legii. Societăţile civile profesionale şi societăţile
profesionale cu răspundere limitată pot încheia astfel de convenţii numai cu acordul tuturor
asociaţilor.
Art. 8
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat şi cabinetele grupate vor fi individualizate prin
denumire, după cum urmează:
a)în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
b)în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat
asociate;
c)în cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată - numele
a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilă de avocaţi sau, după caz, societate
profesională de avocaţi cu răspundere limitată;
d)în cazul cabinetelor grupate - numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de
avocat grupate.
(2)Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizată potrivit alin. (1), poate fi păstrată şi
după decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul acestuia, sau, după caz, al tuturor
moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.
(3)Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societăţilor, în condiţiile
stabilite de statutul profesiei.
(4)În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza denumirea
şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate, în condiţiile prezentului articol.
Art. 9
(1)Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societăţilor civile
profesionale de avocaţi şi a societăţilor profesionale cu răspundere limitată, precum şi convenţiile
prevăzute la art. 7 se încheie în formă scrisă, cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de legaşi de
statutul profesiei.
(2)Consiliul baroului sesizat verifică îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatând îndeplinirea lor,
dispune înregistrarea convenţiei în termen de o lună de la înregistrarea cererii.
(3)Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau
interes legitim al său poate formula plângere la organele de jurisdicţie profesională, în condiţiile
prezentei legi şi ale statutului profesiei.
(4)Barourile ţin evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de exercitare a profesiei.
Art. 10
(1)Barourile şi U.N.B.R. asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina
profesională, protecţia demnităţii şi onoarei avocaţilor membri.
(2)În fiecare judeţ există şi funcţionează un singur barou membru al U.N.B.R. cu sediul în localitatea
de reşedinţă a judeţului.
(3)Fiecare barou organizează şi asigură funcţionarea a câte unui serviciu de asistenţă judiciară pe
lângă fiecare judecătorie. Consiliul baroului răspunde de organizarea şi funcţionarea acestui serviciu.
Art. 11
Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost
48
încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.

Pag
capitolul I
prevederi din Art. 9 din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru Art. 11 din
capitolul I
CAPITOLUL II:Dobândirea calităţii de avocat
SECŢIUNEA 1:Condiţiile de înscriere în avocatură
Art. 12
(1)Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
b)este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege;
c)nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;
d)este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
(2)Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat medical de
sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute
în statutul profesiei.
Art. 13
(1)Membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, în cazul
îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege.
(2)Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia de a
susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română, organizat de
U.N.B.R.
(3)Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre
formele de organizare prevăzute la art. 5.
(4)Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a
celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.
(5)Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România.
(6)Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut
de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului
deontologic.
(2)prevederi din Art. 17 din capitolul II, secțiunea 1, subsecțiunea 1 (Statut din 2011) la data
19-dec-2011 pentru Art. 13 din capitolul II, secțiunea 1
prevederi din capitolul II, secțiunea 1, subsecțiunea 2 (Statut din 2011) la data 19-dec-2011
pentru Art. 13 din capitolul II, secțiunea 1
Art. 14
Este nedemn de a fi avocat:
a)cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea
unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei*);
______
*)
Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 225 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate,
constatându-se că sintagma "de natură să aducă atingere prestigiului profesiei" este neconstituţională.
b)cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale
omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu
măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară;
c)cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre
49
judecătorească sau disciplinară;

Pag
d)cel în sarcina căruia s-a reţinut, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive sau prin acte ale
organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără
drept de către o persoană a profesiei de avocat.
Art. 15
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a)activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
b)ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c)exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.
Art. 16
Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu:
a)calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
b)activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior;
c)activitatea literară şi publicistică;
d)calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate
intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în
cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară, în condiţiile legii;
e)alte activităţi prevăzute de lege.
Art. 17
(1)Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin
anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat.
prevederi din Art. 15 din capitolul II, secțiunea 1, subsecțiunea 1 (Statut din 2011) la data 19-
dec-2011 pentru Art. 17, alin. (1) din capitolul II, secțiunea 1
(2)Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru
Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale
acestuia, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.
(3)Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia
naţională de examen.
(4)Comisia naţională de examen este formată cu precădere din avocaţi - cadre didactice universitare,
care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia
permanentă a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5)Dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum şi
judecătorilor de la instanţele internaţionale.
19-dec-2011 pentru Art. 17 din capitolul II, secțiunea 1
Art. 18
(1)La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire
profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
(2)Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător,
50
precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei.
Pag
(3)În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocaţii stagiari pot urma cursuri de
masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale, în condiţiile
prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
(4)Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării
profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru
îndeplinirea stagiului.
(5)După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare.
(6)Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
prevederi din capitolul V, secțiunea 1 (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru Art. 18 din
capitolul II, secțiunea 1
Art. 19
Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată numai de avocaţi definitivi cu o vechime de cel
puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită.
Art. 20
(1)Calitatea de avocat definitiv se dobândeşte în baza unui examen organizat de U.N.B., anual şi la
nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului
de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile
prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
(2)Examenul de definitivare se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi
Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, pe centre teritoriale, având la bază o
metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.
(3)Tematica examenului de definitivare este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se
face de comisia naţională de examen.
(4)Comisia naţională de examen este formată, cu precădere, din avocaţi - cadre didactice universitare,
care au minimum 10 ani vechime în profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a
U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5)Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care până la data susţinerii
examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public,
consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobândeşte calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea
examenului de definitivare prevăzut/a alin. (1), cu condiţia promovării examenului de definitivat în
profesia din care provine.
(6)Dispoziţiile alin. (5) se aplică şi persoanelor care au promovat examenul de intrare în profesia de
avocat şi care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei
Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi
Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupţi.
(7)Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar,
preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte la cerere calitatea
de avocat definitiv.
(8)Avocaţii - foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori
şi cadrele de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au
desfăşurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective.
prevederi din capitolul V, secțiunea 2 (Statut din 2011) la data 20-aug-2012 pentru Art. 20 din
capitolul II, secțiunea 1
Art. 21
(1)La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, în cadru solemn, următorul
51
jurământ: "Jur să respect şi să apăr Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului şi să
exercit profesia de avocat cu cinste şi demnitate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
Pag
(2)Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă, în acest caz, jurământul va începe cu formula:
"Jur pe onoare şi conştiinţă!"
Art. 22
(1)Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la
organele şi instituţiile prevăzute la art. 3.
(2)Avocaţii stagiari, după înscrierea în barou, au obligaţia să urmeze cursurile Institutului Naţional
pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în perioada de stagiu.
(3)Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime
neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.
(4)Avocatul definitiv este obligat să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate
de barou, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor sau de formele de
exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
Art. 23
(1)Baroul are obligaţia să întocmească anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine
alfabetică, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului
profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul să pună concluzii.
(2)A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile
profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului şi a avocaţilor care le compun.
(3)Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate, la
începutul fiecărui an, instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor
administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi U.N.B.R. Distinct, se va înainta
U.N.B.R. tabloul avocaţilor incompatibili.
Art. 24
(1)Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din
oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere,
după încetarea stării de incompatibilitate.
(2)În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai
de la data încetării Stării de incompatibilitate.
(3)Până la încetarea stării de incompatibilitate, cel primit în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor
incompatibili într-o secţiune, distinct.
Art. 25
(1)Instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoane
care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de
avocat.
(2)Exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat constituie infracţiune şi se
pedepseşte potrivit legii penale.
(3)Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care
nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de prezenta lege constituie infracţiune
şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(4)Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit
calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule.
52
19-dec-2011 pentru capitolul II, secțiunea 1

Pag
dec-2011 pentru capitolul II, secțiunea 1

pentru capitolul II, secțiunea 1
SECŢIUNEA 2:Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat
Art. 26
Calitatea de avocat încetează:
a)prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
b)prin deces;
c)dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;
d)dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face
nedemn de a fi avocat, conform legii.
Art. 27
Calitatea de avocat este suspendată:
a)în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
b)pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
c)în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către
U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până
la lichidarea integrală a datoriilor;
d)la cererea scrisă a avocatului.
CAPITOLUL III:Drepturile şi îndatoririle avocatului
SECŢIUNEA 1:Drepturile avocaţilor
Art. 28
(1)Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau
juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea
în registrul oficial de evidenţă.
(2)Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică sau să îl
modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterală a
clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile
avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual
al clientului.
Art. 29
(1)Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile
prevăzute în prezenta lege şi în statut.
(2)Nu pot face parte din organele de conducere ale profesiei avocaţii care au datorii scadente la taxele
şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului U.N.B.R. şi al baroului, precum şi a fondurilor
Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor.
53
(2)prevederi din Art. 108 din capitolul III, secțiunea 2, subsecțiunea 1 (Statut din 2011) la data
19-dec-2011 pentru Art. 29 din capitolul III, secțiunea 1
Pag
prevederi din Art. 220 din capitolul IV, secțiunea 1, subsecțiunea 1 (Statut din 2011) la data 19-
dec-2011 pentru Art. 29 din capitolul III, secțiunea 1
Art. 30
(1)Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor
cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.
(2)Activitatea desfăşurată de avocat în condiţiile legii şi ale Statutului profesiei de avocat, indiferent
de forma şi modalitatea de exercitare a profesiei, care generează venituri profesionale, nu poate fi
reconsiderată ca activitate dependentă în conformitate cu prevederile din Codul fiscal.
(3)Avocaţii pot conveni cu clienţii onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale
adoptat de Consiliul U.N.B.R.
(4)În acest scop, avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi altul
pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul
de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul său, va
fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.
(5)Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă
executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al
avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al
clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei.
Art. 31
Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului. Decizia decanului
poate fi atacată la consiliul baroului, a cărui hotărâre este definitivă.
Art. 32
(1)Avocaţii au propriul sistem de asigurări sociale.
(2)Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat prin lege şi se bazează pe contribuţia
acestora, precum şi pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
(3)Timpul servit în avocatură este considerat vechime în muncă.
(4)Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de Statutul
Art. 33
Constituie vechime în profesia de avocat perioada în care avocatul a exercitat funcţia de judecător,
procuror, notar, a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei
Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi
Consiliului Legislativ, precum şi perioada în care acesta a fost suspendat din profesie în vederea
exercitării unei funcţii de demnitate publică sau a unei funcţii asimilate cu funcţia de demnitate
publică.
Art. 34
(1)Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra
avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a
cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui
mandat emis în condiţiile legii.
(2)Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării:
a)înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;
b)înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la
54
apărarea unui client.

Pag
(3)Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice
ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu caracter
profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.
(4)Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul
supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei
infracţiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală. Dacă pe parcursul
sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile
dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în
cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a
dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului.
Art. 35
(1)Contactul dintre avocat şi clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de
niciun organ al statului.
(2)În cazul în care clientul se află în stare de arest sau detenţie, administraţia locului de arest ori
detenţie are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru respectarea drepturilor prevăzute la alin. (1).
Art. 36
Avocatul care profesează individual, cabinetele asociate, societatea civilă profesională şi societatea
profesională cu răspundere limitată au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care
sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţară sau din străinătate unde sunt luaţi în evidenţă.
Art. 37
Ministerul Justiţiei este obligat să asigure spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor
în sediul instanţelor judecătoreşti.
Art. 38
(1)În exercitarea profesiei, avocaţii sunt parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, fără a
putea fi asimilaţi funcţionarilor publici, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a
conţinutului sau datei unui act.
(2)Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau
expresii de natură a aduce atingere demnităţii judecătorului, procurorului, altor avocaţi, părţilor sau
reprezentanţilor acestora în proces.
(3)Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu
respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a
altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite
justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul
consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea
normelor de deontologie profesională.
(4)Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2) şi (3) constituie abatere disciplinară gravă.
Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă.
(5)Nu constituie abatere disciplinară şi nici nu pot atrage alte forme de răspundere juridică a
avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de
lege şi folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea şi realizarea efectivă a apărării libertăţilor,
drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor săi.
(3)prevederi din capitolul II, secțiunea 1, subsecțiunea 9 (Statut din 2011) la data 19-dec-2011
pentru capitolul III, secțiunea 1
55
dec-2011 pentru capitolul III, secțiunea 1
Pag
prevederi din capitolul III, secțiunea 2, subsecțiunea 2 (Statut din 2011) la data 20-aug-2012
SECŢIUNEA 2:Îndatoririle avocaţilor
Art. 39
(1)Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu,
să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte
instituţii, conform mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să
pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de
şedinţă ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecată dispune în
acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.
(2)Avocatul este obligat să depună toată diligenţa pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor
legitime ale clienţilor şi să uzeze de mijloacele prevăzute de lege, pe care le consideră favorabile
acestora.
(3)Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea unui client în realizarea de către acesta
de acte sau fapte ce ar putea constitui infracţiuni.
(4)Avocatul este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului în
cazul în care acţiunile şi scopurile acestuia, aparent legale la începutul asistenţei şi/sau al
reprezentării, se dovedesc, pe parcursul acesteia, ca fiind infracţionale.
Art. 40
Avocatul este obligat să acorde asistenţă juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau
gratuit de către barou.
(2)prevederi din Art. 111 din capitolul III, secțiunea 2, subsecțiunea 1 (Statut din 2011) la data
19-dec-2011 pentru Art. 40 din capitolul III, secțiunea 2
Art. 41
Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul
profesiei.
Art. 42
Avocatul este obligat să participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activităţile
profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată şi în mod
nejustificat constituie abatere disciplinară.
Art. 43
(1)Avocatul este obligat să ţină evidenţele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a
angajat şi să achite cu regularitate şi la timp taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului
baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor. Bugetul
U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform legii şi statutului profesiei.
(2)Actele întocmite de avocat pentru ţinerea evidenţelor profesionale cerute de lege, precum şi pentru
legitimarea faţă de terţi a calităţii de reprezentant au forţa probantă deplină până la înscrierea în fals.
Art. 44
Avocatul este obligat să restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit.
Art. 45
(1)Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze
56
conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele
litigioase concrete ale pricinii.
Pag
(2)Orice contact dintre avocat şi o persoană cu interese contrare în cauza în care avocatul este angajat,
reprezentantul acesteia sau un terţ care se dovedeşte că este interesat de soluţia ce se va pronunţa în
cauză nu poate fi realizat decât cu acordul expres, prealabil, al clientului, în prezenţa clientului sau a
persoanei desemnate de acesta.
(3)Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii niciunei autorităţi sau persoane cu
privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din
partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauză.
(4)Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe
care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauză.
(5)Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nicio activitate profesională în acea
cauză.
(6)Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului
său ori care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi
calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei
constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(7)Sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi membrii organelor de conducere ale profesiei de
avocat cu privire la aspectele de care au luat cunoştinţă în virtutea exercitării prerogativelor cu care au
fost învestiţi.
(8)Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia
cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni:
1.omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;
2.genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor;
3.cele prevăzute de art. 32-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului,
cu modificările şi completările ulterioare.
În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau
consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului.
(9)Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat
apărător.
Art. 46
(1)Avocatul este obligat să poarte robă în faţa instanţelor judecătoreşti.
(2)Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
(3)Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor în care
avocatul este delegat de către organele profesiei să reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care
impune această ţinută.
Art. 47
(1)Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a
profesiei este permisă, cu condiţia ca aceasta să respecte reglementările profesionale şi cele privitoare
la independenţa, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă şi
să corespundă adevărului.
(2)Statutul profesiei de avocat reglementează detaliat normele aplicabile publicităţii făcute de avocaţi
sau de formele de exercitare a profesiei de avocat în scopul atragerii clientelei.
(5)prevederi din Art. 10 din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru capitolul
III, secțiunea 2
57
prevederi din Art. 11 din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru capitolul III,
secțiunea 2
Pag
dec-2011 pentru capitolul III, secțiunea 2
prevederi din capitolul IV, secțiunea 1, subsecțiunea 3 (Statut din 2011) la data 19-dec-2011
prevederi din capitolul IV, secțiunea 2 (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru capitolul
III, secțiunea 2
prevederi din capitolul III, secțiunea 3 (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru capitolul
III
CAPITOLUL IV:Organizarea profesiei de avocat
SECŢIUNEA 1:Baroul
Art. 48
(1)Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele
competenţelor prevăzute în prezenta lege.
(2)Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
pentru Art. 48, alin. (2) din capitolul III, secțiunea 2
(3)Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul
constituie secret profesional.
Art. 49
(1)Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului
este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
dec-2011 pentru Art. 49, alin. (1) din capitolul IV, secțiunea 1
(2)Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
(3)Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
(4)Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
Art. 50
(1)Organele de conducere ale baroului sunt:
a)adunarea generală;
b)consiliul;
c)decanul.
(2)În cadrul baroului îşi desfăşoară activitatea comisia de cenzori şi comisia de disciplină.
Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei
de avocat.
(3)În cadrul fiecărui barou este organizată şi funcţionează Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaţilor,
instituţie permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în
exercitarea atribuţiilor. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile Curţii de Arbitraj Profesional
a Avocaţilor sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.
19-dec-2011 pentru Art. 50 din capitolul IV, secțiunea 1
dec-2011 pentru Art. 50 din capitolul IV, secțiunea 1
Art. 51
(1)Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a
profesiei.
58
(2)Adunarea generală are următoarele competenţe:

a)stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului;
Pag
b)alege şi revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de
disciplină. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se
alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie;
c)alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;
d)propune candidaţii pentru Comisia centrală de disciplină;
e)aprobă proiectul de buget al baroului şi dă descărcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea
sa.
Art. 52
(1)Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului
baroului.
(2)Convocarea se face prin afişare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenţă din judeţ şi prin
publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.
(3)Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale
baroului.
(4)La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat să convoace
adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, în acest caz
procedura convocării va fi efectuată cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită.
(5)Şedinţa adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis de
cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori
a membrilor consiliului niciunul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa va fi condusă
de cel mai în vârstă membru prezent.
capitolul IV, secțiunea 1
Art. 53
(1)Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor săi.
(2)În cazul în care numărul legal nu este întrunit, iar pe ordinea de zi a şedinţei nu este inclusă
alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunării generale, de faţă cu cei prezenţi,
stabileşte o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocări. Consiliul
baroului are obligaţia să îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
(3)Adunarea generală convocată în condiţiile alin. (2) este legal constituită cu participarea a cel puţin
unei treimi din numărul total al membrilor săi.
(4)Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în
care legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot.
Art. 54
(1)Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu
participarea majorităţii membrilor adunării generale a baroului.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul barourilor care au în evidenţă mai mult de 500 de
avocaţi cu drept de exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numărul legal de
participanţi nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 53 alin. (2) şi (3).
59
(3)Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal.

Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului său de vot unui alt avocat.
Pag
Art. 55
(1)Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani şi care au o
vechime continuă în profesie de minimum 8 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.
(2)Consiliul baroului are următoarele atribuţii:
a)adoptă hotărâri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei;
b)duce la îndeplinire hotărârile şi deciziile Congresului avocaţilor, Consiliului U.N.B.R., Comisiei
permanente a U.N.B.R. şi ale adunării generale a baroului;
c)întocmeşte, modifică şi dă publicităţii tabloul anual al avocaţilor, membri ai baroului, şi îl comunică
celor în drept;
d)adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru
soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;
e)verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aprobă
primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen;
f)hotărăşte asupra stării de incompatibilitate şi asupra încetării acesteia;
g)soluţionează cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii şi ale statutului profesiei;
h)verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de
exercitare a profesiei, precum şi convenţiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc
condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de avocat; autorizează funcţionarea acestor forme;
organizează şi ţine evidenţa lor;
i)identifică şi sesizează organelor judiciare competente cazurile de exercitare sub orice formă a
activităţii specifice de avocat de către persoane care nu au calitatea de avocat înscris într-un barou şi
pe tabloul avocaţilor acelui barou sau, înscrise fiind, nu au dreptul de exercitare a profesiei;
j)coordonează activitatea filialei sau sucursalei Casei de Asigurări a Avocaţilor (C.A.A.) din raza de
competenţă şi exercită controlul activităţii acesteia la sesizarea Consiliului de administraţie al C.A.A.
sau a Consiliului U.N.B.R., independent de dreptul propriu de control ai Consiliului de administraţie
al C.A.A. sau al Consiliului U.N.B.R.;
k)organizează conferinţele de stagiu, cercurile de studii şi editează publicaţiile baroului;
l)organizează şi îndrumă activitatea serviciilor de asistenţă juridică din judeţ, potrivit legii şi statutului
profesiei;
m)sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocaţilor;
n)suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, avocatul care nu achită taxele şi
contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacă a
fost avertizat despre neplată şi nu s-a conformat obligaţiei;
o)soluţionează contestaţiile împotriva deciziei decanului privind onorariile;
p)stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului;
q)acceptă donaţiile şi legatele făcute baroului;
r)aprobă organigrama, statul de funcţii şi angajează personalul baroului;
s)întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale, şi administrează
patrimoniul baroului;
ş)prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului şi a decanului, de
gestiune curentă şi de gestionare a patrimoniului baroului;
60
t)alege prodecanul baroului;

ţ)soluţionează plângerile şi contestaţiile împotriva deciziilor decanului baroului;
Pag
u)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în alte acte normative.
Art. 56
(1)Şedinţele consiliului baroului sunt convocate de decan sau de înlocuitorul acestuia. Consiliul poate
fi convocat şi de o treime din membrii acestuia.
(2)Consiliul baroului lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri
valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Art. 57
(1)Decanul baroului are următoarele competenţe:
a)reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b)prezidează şedinţele consiliului baroului;
c)aprobă cererile de asistenţă juridică gratuită;
d)exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină şi împotriva deciziilor consiliului
baroului pentru care sunt prevăzute căi de atac;
e)ordonanţează cheltuielile baroului;
f)ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenţa adunării generale sau a consiliului
baroului;
g)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau hotărâte de organele de conducere ale
U.N.B.R. şi date în competenţa sa.
(2)Prodecanul îl înlocuieşte pe decan la cererea sau în absenţa acestuia.
(3)Dacă decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, consiliul
baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribuţiile decanului.
(4)La Baroul Bucureşti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este înlocuit, la cerere sau în
absenţa sa, de către prodecanul pe care îl desemnează în scris.
Art. 58
Avocatul nemulţumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului, în termen de 15 zile de
la comunicare.
aug-2012 pentru Art. 58 din capitolul IV, secțiunea 1
SECŢIUNEA 2:Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R.
Art. 59
(1)Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R. este formată din toate barourile din
România şi are sediul în capitala ţării, municipiul Bucureşti.
(2)U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu şi buget proprii.
(3)Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor în cote stabilite de Congresul avocaţilor.
61
Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

(4)Baroul de avocaţi se constituie şi funcţionează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi şi
Pag
statutului profesiei.
(5)U.N.B.R, este succesoarea de drept a Uniunii Avocaţilor din România.
(6)Folosirea fără drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Naţională a Barourilor din România",
"U.N.B.R." ori "Uniunea Avocaţilor din România" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare
a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în
alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Art. 60
(1)Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a)Congresul avocaţilor;
b)Consiliul U.N.B.R.;
c)Comisia permanentă a U.N.B.R.;
d)preşedintele U.N.B.R.
(2)În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:
a)Comisia centrală de cenzori;
b)Comisia centrală de disciplină;
c)aparatul tehnic-administrativ.
Art. 61
(1)Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare
stabilite de statutul profesiei, şi din membrii Consiliului U.N.B.R.
(2)Congresul avocaţilor se întruneşte anual în sesiune ordinară, la convocarea Consiliului U.N.B.R.
(3)La cererea a cel puţin unei treimi din numărul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat să
convoace Congresul avocaţilor în sesiune extraordinară.
Art. 62
(1)Convocarea congresului se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris
a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate să afişeze data
convocării şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instanţele judecătoreşti din raza acestora.
(2)Barourile sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.
(3)Congresul este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă
hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Art. 63
(1)Congresul avocaţilor are următoarele atribuţii:
a)analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
b)alege şi revocă membrii Consiliului U.N.B.R. dintre membrii congresului, potrivit prevederilor art.
64 alin. (1) şi prevederilor Statutului profesiei de avocat;
c)alege şi revocă Comisia centrală de cenzori;
62
d)face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativă legislativă privind profesia de avocat;

e)adoptă şi modifică statutul profesiei şi statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, în conformitate cu
Pag
prevederile prezentei legi şi pe baza proiectelor întocmite de Consiliul U.N.B.R.;

f)adoptă hotărâri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregătirii profesionale şi
respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
g)alege şi revocă membrii Comisiei centrale de disciplină. Fiecare barou are dreptul de a propune câte
un candidat pentru Comisia centrală de disciplină. Competenţa şi procedura de judecată ale Comisiei
centrale de disciplină se stabilesc prin statut;
h)aprobă bugetul anual al Casei de Asigurări a Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală;
i)aprobă bugetul anual al U.N.B.R. şi execuţia bugetară anuală a acestuia şi stabileşte cota de
contribuţie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. Cheltuielile necesare organizării congreselor
se suportă de către fiecare barou în funcţie de numărul reprezentanţilor săi;
j)exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.
(2)Hotărârile congresului sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei.
Art. 64
(1)Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi reprezentanţii barourilor aleşi potrivit
normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei.
(2)Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia
dintre ei, înlocuitorul său execută diferenţa de mandat înlocuitorul este desemnat în condiţiile
prevăzute la alin. (1).
(3)În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuieşte de drept pe predecesorul său.
Celelalte vacanţe sunt completate la proximul congres al avocaţilor.
(4)Consiliul U.N.B.R. se întruneşte trimestrial la convocarea preşedintelui U.N.B.R. Convocarea se
face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei.
(5)La cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau în situaţii
excepţionale, preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. în şedinţă extraordinară, în cel
mult 10 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ.
(6)Consiliul U.N.B.R. lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi
adoptă hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Art. 65
Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
a)este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi asigură activitatea permanentă
a U.N.B.R.;
b)duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;
c)rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile Congresului avocaţilor, cu
excepţia acelora care sunt date în competenţa exclusivă a Congresului avocaţilor;
d)exercită controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;
e)organizează examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale
avocaţilor străini;
f)organizează şi conduce activitatea Institutului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor,
constituit ca persoană juridică de drept privat nonprofit şi care nu face parte din sistemul naţional de
învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare;
g)aprobă folosirea patrimoniului U.N.B.R. şi C.A.A. în activităţi producătoare de venituri, potrivit
legii;
63
h)adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor,

precum şi recomandări privind relaţiile dintre barouri;
Pag
i)organizează examenul de primire în profesia de avocat şi de dobândire a titlului profesional de
avocat definitiv, în condiţiile art. 17 şi cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de avocat;
j)organizează şi supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.;
k)organizează şi editează publicaţiile U.N.B.R. şi sprijină publicaţiile barourilor;
l)întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare Congresului avocaţilor, precum
şi execuţia bugetară anuală a bugetului U.N.B.R.;
m)întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. şi le supune spre
aprobare Congresului avocaţilor;
n)stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de
Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.;
o)alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a
U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat
de 4 ani;
p)verifică legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie şi de înscriere în tabloul avocaţilor,
date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
q)anulează, pentru cauze de nelegalitate, hotărârile şi deciziile adoptate de organele de conducere ale
barourilor, cu excepţia celor care vizează plângeri ale terţilor sau ale avocaţilor împotriva deciziilor
adoptate în materia plângerilor îndreptate împotriva avocaţilor, care încalcă legea şi Statutul profesiei
de avocat, ca urmare a contestaţiei formulate de membrii baroului respectiv sau a sesizării
preşedintelui U.N.B.R.;
r)înfiinţează Casa Centrală de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi controlează activitatea acesteia;
s)alege şi revocă membrii Consiliului de administraţie al C.A.A., coordonează activitatea acestuia şi
exercită controlul activităţii sale la sesizarea consiliului unui barou, a Comisiei permanente sau a
Comisiei de cenzori a C.A.A.;
ş)îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea
legii;
t)acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de
preşedinte de onoare al U.N.B.R.;
ţ)emite hotărâri cu caracter interpretativ pentru aplicarea corectă şi unitară a Statutului profesiei de
avocat, a Statutului C.A.A. şi a altor acte normative emise în baza acestora;
u)aprobă bugetul anual al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi
execuţia bugetară anuală a acestuia;
v)adoptă, cu caracter de recomandare, tabloul onorariilor minimale pentru serviciile prestate potrivit
legii de formele de exercitare a profesiei de avocat.
Art. 66
Comisia permanentă a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanţi
ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt reprezentanţi ai celorlalte barouri din ţară. Preşedintele şi
vicepreşedinţii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se includ în cei
15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. În caz de încetare a
mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe
aceleaşi criterii şi înlocuitorul execută diferenţa de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente
64
a U.N.B.R. îndeplineşte funcţia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia
permanentă a U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.
Pag
Art. 67
(1)Comisia permanentă a U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
a)este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanentă şi de legătură cu barourile
U.N.B.R.;
b)duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor şi ale Consiliului U.N.B.R. şi supraveghează
executarea acestor hotărâri de către barouri, adoptând decizii corespunzătoare;
c)organizează serviciile Consiliului U.N.B.R. şi serviciile proprii şi angajează personalul acestora;
d)aprobă organigramele şi statele de funcţii ale U.N.B.R., Casei de Asigurări a Avocaţilor şi
Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, la propunerea, după caz, a
Comisiei permanente a U.N.B.R., Consiliului de administraţie al C.A.A. şi, respectiv, a Consiliului de
conducere al INPPA;
e)asigură execuţia bugetară şi urmăreşte realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;
f)exercită atribuţiile prevăzute de lege cu privire la adunările generale ale acţionarilor/asociaţilor
societăţilor înfiinţate pentru folosirea patrimoniului U.N.B.R. în activităţi producătoare de venituri;
g)acceptă donaţiile şi legatele făcute U.N.B.R.;
h)în realizarea atribuţiilor sale, emite decizii executorii;
i)aprobă propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru susţinerea
examenului de intrare şi definitivare în profesia de avocat;
j)are obligaţia să apere reputaţia profesională a avocatului, la cererea acestuia, pe baza cercetărilor şi a
propunerilor înaintate de consiliul baroului din care face parte.
(2)Comisia permanentă a U.N.B.R. este condusă de preşedintele U.N.B.R, şi lucrează valabil în
prezenţa majorităţii membrilor săi şi tot astfel adoptă deciziile.
(3)Comisia permanentă a U.N.B.R. îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege sau de organele
ierarhice ale profesiei.
Art. 68
(1)Preşedintele U.N.B.R. are următoarele atribuţii:
a)reprezintă U.N.B.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b)încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
c)convoacă şi conduce şedinţele Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;
d)ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.N.B.R.;
e)semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
f)supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi barouri, precum şi relaţiile dintre
barouri;
g)acordă sprijin şi ajutor barourilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale;
h)veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor la
instanţele judecătoreşti şi la organele de urmărire penală.
(2)Preşedintele este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către vicepreşedintele pe care îl
desemnează în acest scop.
Art. 69
Consiliul U.N.B.R. stabileşte personalul necesar îndeplinirii atribuţiilor funcţiei pentru preşedintele
U.N.B.R.
(2)prevederi din Art. 12 din capitolul I (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru capitolul
65
IV
Pag
dec-2011 pentru capitolul IV

CAPITOLUL V:Asistenţa judiciară
SECŢIUNEA 1:Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare
Art. 70
(1)În cazurile prevăzute de lege, barourile asigură asistenţa judiciară în următoarele forme:
a)în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură
penală;
b)în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în
condiţiile legii;
c)asistenţa judiciară prin avocat, acordată la solicitarea organelor administraţiei publice locale.
(2)În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin
întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenţei de specialitate juridică.
Art. 71
(1)În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind
ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, a fost încuviinţată cererea de ajutor public
judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de
îndată decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe.
(2)Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuţie va desemna, în termen de
3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistenţă judiciară, căruia îi transmite, odată cu înştiinţarea
desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1). Decanul baroului are obligaţia de a comunica şi
beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public
judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţământul acestuia, în
condiţiile legii.
prevederi din Art. 150 din capitolul III, secțiunea 2, subsecțiunea 3^1 (Statut din 2011) la data
19-dec-2011 pentru Art. 71 din capitolul V, secțiunea 1
Art. 72
(1)Avocatul desemnat potrivit art. 71 alin. (2) să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza
această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
(2)Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară,
în condiţiile legii.
(3)Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunţarea unilaterală şi nejustificată a acestuia la
asistenţa acordată de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenţei prin
avocat.
Art. 73
(1)Asistenţa extrajudiciară prevăzută la art. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, se acordă de Serviciul de asistenţă judiciară constituit la nivelul fiecărui barou, pe baza
unei cereri al cărei model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, care va
cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura solicitării de asistenţă, identitatea, codul numeric
personal, domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale, ataşându-se înscrisuri
doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de
întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului,
în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce
formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.
(2)Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:
66
a)adeverinţă eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte
veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse, potrivit legii,
Pag
impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar, sau
sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea,
încasate pe aceeaşi perioadă;
b)livretul de familie şi, după caz, certificatele de naştere ale copiilor;
c)certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;
d)declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu
beneficiază de alte venituri suplimentare;
e)declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;
f)declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte natural ori
adoptiv sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei ori care are
copilul în plasament sau în plasament în regim de urgenţă ori a fost numită tutore se ocupă de
creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism
privat autorizat ori serviciu public autorizat sau unei persoane juridice;
g)dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului
sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei;
h)alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii.
(3)Cererea de acordare a asistenţei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi se
soluţionează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere
ori de respingere, după caz.
(4)În cazul admiterii cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare, decizia privind acordarea de
asistenţă judiciară va cuprinde următoarele:
a)denumirea actului;
b)denumirea organului emitent;
c)temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;
d)persoana căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară;
e)tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;
f)data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.
(5)În temeiul deciziei de acordare a asistenţei extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează
un avocat din Registrul de asistenţă judiciară al baroului.
(6)După posibilităţi, decanul baroului poate aproba acordarea asistenţei extrajudiciare de către un
avocat ales de persoana căreia i se acordă asistenţa judiciară.
(7)Decizia prevăzută la alin. (3) se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data
emiterii deciziei.
(8)Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare poate fi contestată la consiliul
baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
(9)Contestaţiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluţionează de consiliul baroului, cu
caracter de urgenţă la prima şedinţă a consiliului baroului.
Art. 74
Avocatul care acordă asistenţă judiciară potrivit prezentului capitol nu are dreptul să primească de la
client sau de la cel apărat niciun fel de remuneraţie sau de alte mijloace de recompensă, nici chiar cu
titlu de acoperire a cheltuielilor.
prevederi din Art. 152 din capitolul III, secțiunea 2, subsecțiunea 3^1 (Statut din 2011) la data
19-dec-2011 pentru Art. 74 din capitolul V, secțiunea 1
SECŢIUNEA 2:Organizarea activităţii de acordare a asistenţei judiciare
Art. 75
(1)În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu
67
activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui

departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
Pag
(2)Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice în limitele
atribuţiilor conferite prin prezenta lege, în condiţiile şi cu procedura prevăzute de Statutul profesiei de
avocat.
Art. 76
Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, în principal, următoarele atribuţii:
a)desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de acordare a asistenţei judiciare;
b)elaborează proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;
c)propune sau, după caz, avizează, proiecte de protocoale ce se încheie cu autorităţile publice
competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de
asistenţă judiciară;
d)organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;
e)organizează şi coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată;
f)efectuează controlul asupra asistenţei judiciare acordate;
g)elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune
Ministerului Justiţiei în vederea promovării;
h)stabileşte, împreună cu Ministerul Justiţiei, indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de
asistenţă judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a
sistemului de asistenţă judiciară;
i)colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de
vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară;
j)popularizează sistemul de asistenţă judiciară;
k)stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi
extrajudiciară, în condicile legii;
l)reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborării internaţionale în materie,
în condiţiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat.
Art. 77
În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourile îndeplinesc următoarele atribuţii:
a)organizează serviciile de asistenţă judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei
instanţe judecătoreşti;
b)organizează şi actualizează Registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou pe baza cererilor
avocaţilor, aprobate de consiliul baroului;
c)desemnează avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare,
ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi
complexitatea cazului, de celelalte desemnări ale acestuia potrivit prezentei legi şi de gradul de
angajare al acestuia;
d)efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;
e)organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;
f)îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea
serviciilor de asistenţă judiciară.
Art. 78
(1)Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti din
judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfăşurării acestei activităţi, care se pun la dispoziţie, în mod
obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice
locale.
(2)Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul
68
baroului, şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile

serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în
Pag
baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară, aprobat de Consiliul
U.N.B.R.
Art. 79
(1)Fiecare barou organizează Registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi
desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare.
(2)Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie şi în format electronic şi se publică pe pagina de
internet a fiecărui barou.
(3)Actualizarea Registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până
la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
(4)În cazuri excepţionale, în Registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul
anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.
(5)U.N.B.R. organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de asistenţă
judiciară ale tuturor barourilor.
(6)Registrul naţional de asistenţă judiciară se publică pe pagina de internet a U.N.B.R. şi se
actualizează în mod automat odată cu actualizarea datelor din registrul fiecărui barou.
Art. 80
(1)Pentru înscrierea în Registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care
face parte.
(2)Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de
coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3)Înscrierea avocatului în Registrul de asistenţă judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului
baroului.
(4)Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registru un
avocat în următoarele cazuri:
a)dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;
b)dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun;
c)dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor prezentei legi sau calitatea inferioară a asistenţei
judiciare acordate.
(5)Radierea din registru poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă se constată săvârşirea
consecutivă a trei sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de prezenta lege, radierea se
poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.
(6)Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în registru, precum şi măsura radierii unui
avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din prezenta lege.
(7)Decizia de radiere din registru se aduce la cunoştinţă publicului prin afişare pe pagina de internet a
baroului, precum şi pe pagina de internet a U.N.B.R.
Art. 81
(1)Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul
judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin
protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.
(2)Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a
onorariului avocatului.
(3)După acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia
avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei
judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcţie de
volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi
69
particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.
(4)Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităţilor
Pag
prevăzute de lege pentru plata onorariilor.

(5)În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar, potrivit art. 85 alin. (1), avocatul nu va primi
onorariul în asigurarea asistenţei judiciare pentru care a fost desemnat, pentru acel caz.
Art. 82
(1)Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza
documentelor pentru decontare prevăzute la art. 81 alin. (2), avizate de consiliul baroului.
(2)Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţa judiciară
se virează, lunar, în condiţiile legii, într-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Respectarea de
către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile
stabilite de Statutul profesiei de avocat.
Art. 83
U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii,
instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfăşurării în bune
condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezentul capitol.
Art. 84
(1)Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul
capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public.
(2)Plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se face în termen de 45 de zile de la data depunerii
deconturilor de către barouri la organul judiciar competent. Pentru întârzierea la plată a onorariilor se
calculează şi se plătesc dobânzi/penalităţi la nivelul prevăzut de Legea nr. 207/2015 privind Codul de
procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul sumelor de restituit sau de
rambursat de la bugetul de stat. Plata dobânzilor/penalităţilor se face la cererea barourilor.
(3)Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură din sumele prevăzute la
art. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu
modificările şi completările ulterioare.
(4)Pentru cheltuielile curente necesare funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară a barourilor, din
sumele virate lunar pentru remunerarea avocaţilor, fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a
2% din valoarea acestor sume aprobate şi efectiv vărsate, conform regulilor stabilite prin Statutul
profesiei de avocat. Reţinerea procentului de 2% se face la achitarea efectivă a onorariului către
avocatul îndreptăţit,
capitol, la solicitarea organelor administraţiei publice locale, se acordă din fondurile acestor organe, în
limitele sumelor stabilite prin protocol încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului, sunt
aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 81 alin. (1).
CAPITOLUL VI:Răspunderea disciplinară
Art. 85
(1)Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului,
pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale
uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de
natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi sau ale instituţiei.
(2)Avocatul care conduce asistenţa judiciară de pe lângă fiecare instanţă este obligat să sesizeze în
scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor alin. (1).
(3)Instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate să înainteze consiliului
baroului orice plângere făcută împotriva unui avocat şi să îl înştiinţeze despre orice acţiune de
urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat.
(4)Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din lege şi din Statutul profesiei de
70
avocat care prevăd expres o astfel de calificare.

Art. 86
Pag
(1)Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.

(2)Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind decanii barourilor şi membrii
Consiliului U.N.B.R. sunt de competenţa Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetată sau trimisă în
judecată disciplinară nu participă la luarea hotărârii.
(3)Membrii comisiei permanente care sunt anchetaţi nu pot participa la dezbaterile privind luarea
deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare.
(4)În toate cazurile, acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data
luării la cunoştinţă, de către consiliul baroului, despre săvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de
la data săvârşirii acesteia.
pentru Art. 86 din capitolul VI
Art. 87
(1)În cadrul fiecărui barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină care judecă, în
primă instanţă şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii din acel barou.
(2)În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină, care judecă:
a)ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârşite de membrii Consiliului U.N.B.R. şi
de decanii barourilor;
b)în contestaţie, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.
(3)Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, ca instanţă de
fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanţă disciplinară în plenul său, în afară de
persoana implicată în cauză.
(4)Împotriva hotărârilor pronunţate potrivit alin. (2) şi (3) partea interesată poate formula contestaţie
la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
(5)Procedura judecării abaterilor disciplinare este stabilită în statutul profesiei şi se completează cu
prevederile Codului de procedură civilă.
Art. 88
(1)Sancţiunile disciplinare sunt:
a)mustrarea;
b)avertismentul;
c)amendă de la 500 lei la 5.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în
termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest
termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii
disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcţie de rata inflaţiei;
d)interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an;
e)excluderea din profesie.
(2)În perioada interdicţiei avocatul nu poate presta sub nicio formă asistenţă juridică, nu poate face uz
de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
(3)Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului şi
preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.
prevederi din capitolul IV, secțiunea 3, subsecțiunea 3 (Statut din 2011) la data 07-aug-2013
Art. 89
(1)În caz de abatere evidentă şi gravă, instanţa disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului
71
din exerciţiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.

(2)Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de
Pag
la comunicare.
(3)Recursul este suspensiv de executare şi va fi soluţionat de urgenţă.
CAPITOLUL VII:Exercitarea în România a profesiei de către avocaţii care au obţinut
calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului
Economic European
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 90
(1)Dispoziţiile prezentului capitol se aplică avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesională în
unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, care îşi exercită
profesia pe teritoriul României:
a)în mod independent sau în asociere;
b)ca avocaţi salariaţi în România;
c)prin prestare de servicii.
(2)Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi-au obţinut calificarea
profesională în Confederaţia Elveţiană, care îşi exercită profesia pe teritoriul României în oricare
dintre modalităţile prevăzute la alin. (1).
Art. 91
În sensul prezentului capitol:
a)avocat reprezintă orice persoană provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al
Spaţiului Economic European, care este autorizată să-şi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul
profesional corespunzător obţinut într-un stat membru;
b)stat membru de origine reprezintă statul membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic
European, în care un avocat a obţinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevăzute la
lit. a), înainte de a practica profesia de avocat în România;
c)titlu profesional din statul membru de origine reprezintă titlul profesional utilizat în statul membru
unde un avocat a obţinut dreptul de a folosi acest titlu, înainte de a practica profesia de avocat în
România;
d)grupare reprezintă orice entitate, cu sau fără personalitate juridică, organizată potrivit legislaţiei
unui stat membru, în cadrul căreia avocaţii îşi desfăşoară activităţile profesionale împreună, sub nume
comun;
e)titlu profesional din România reprezintă titlul profesional sub care un avocat este înscris în Tabloul
avocaţilor din România;
f)autoritatea română competentă este structura din cadrul U.N.B.R., desemnată potrivit statutului.
Art. 92
Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot desfăşura
aceleaşi activităţi profesionale ca şi avocaţii care profesează sub titlul profesional obţinut în România,
pot acorda asistenţă juridică şi pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice în faţa instanţelor
române, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul internaţional,
precum şi dreptul românesc, cu respectarea regulilor de procedură aplicabile în faţa instanţelor
române.
Art. 93
(1)Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine vor folosi
denumirea sub care îşi desfăşoară profesia în statul membru de origine, exprimata în limba oficială
sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.
(2)Pe lângă denumirea prevăzută la alin. (1), în denumire se va menţiona, alături de forma juridică de
exercitare a profesiei în România, şi forma juridică a grupării din statul membru de origine.
72
(3)Autoritatea română competentă poate cere unui avocat care profesează sub titlul profesional
obţinut în statul membru de origine să indice gruparea profesională din care face parte în statul
Pag
membru de origine sau autoritatea judiciară în cadrul Căreia este admis să-şi exercite profesia, potrivit
legii din statul membru de origine.
(4)Avocatul care obţine admiterea în profesia de avocat în România în condiţiile art. 94 sau 103 are
dreptul să folosească titlul profesional din statul membru de origine, exprimat în limba oficială sau în
una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alături de titlul profesional corespunzător
profesiei de avocat din România.
Art. 94
(1)Indiferent de forma de exercitare a activităţii pe teritoriul României, avocaţii care profesează sub
titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricând recunoaşterea diplomelor, în
vederea admiterii în profesia de avocat şi a practicării acesteia sub titlul profesional din România.
(2)În vederea recunoaşterii diplomelor în România, solicitantul va trebui să susţină, la alegere, un
examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului
românesc.
(3)U.N.B.R. va stabili componenţa comisiei de evaluare, precum şi conţinutul şi modul de desfăşurare
ale examenului sau ale stagiului, după caz.
(4)La depunerea cererii de recunoaştere a diplomei, în vederea determinării conţinutului şi modului de
desfăşurare ale examenului sau ale perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica în prealabil
dacă experienţa profesională dobândită de solicitant este de natură să acopere în tot sau în parte
diferenţele existente între dreptul românesc şi cel al statului membru de origine în care a fost obţinută
diploma, în vederea exceptării parţiale sau totale de la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2).
(5)Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile legislaţiei-cadru privind
recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale.
Art. 95
(1)Autoritatea competentă română şi autorităţile competente din statele membre de origine
colaborează în vederea aplicării corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi, informaţiile care se
obţin în cadrul acestor colaborări fiind confidenţiale. Colaborarea se poate realiza şi prin intermediul
sistemului de informare în cadrul pieţei interne, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a
furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, cu
modificările ulterioare.
(2)Autoritatea competentă din statul membru de origine poate formula observaţii în cadrul
procedurilor disciplinare care se desfăşoară împotriva unui avocat care profesează subtitlul
profesional din acel stat.
SECŢIUNEA 2:Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de către avocaţii
care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi
ale Spaţiului Economic European
Art. 96
(1)În condiţiile prezentei secţiuni, oricare dintre avocaţii prevăzuţi la art. 91 lit. a) poate desfăşura pe
teritoriul României, cu caracter permanent şi sub titlul profesional din statul membru de origine,
activităţile prevăzute la art. 92.
(2)Avocaţii care îşi exercită în mod permanent activitatea pe teritoriul României pot dobândi titlul
profesional din România fie în condiţiile prevăzute la art. 94, fie potrivit art. 103.
Art. 97
(1)Avocatul care doreşte să profeseze în România sub titlul profesional din statul membru în care şi-a
obţinut calificarea profesională se înscrie în tabloul special ţinut de barourile române, în condiţiile
73
prezentului articol, ale art. 13 alin. (6) şi ale statutului profesiei.

Pag
(2)Autoritatea română competentă înscrie avocatul solicitant pe baza prezentării unui certificat care
atestă înregistrarea lui la autoritatea competentă din statul membru de origine. Autoritatea română
competentă informează autoritatea competentă din statul membru de origine despre înscriere.
(3)Certificatul prevăzut la alin. (2) trebuie să fie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de formularea
cererii de înscriere în Tabloul avocaţilor din România.
(4)La publicarea numelor avocaţilor înscrişi în România, autoritatea română competentă va publica şi
numele avocaţilor înscrişi potrivit prezentei secţiuni.
Art. 98
(1)Avocaţilor care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine li se asigură
reprezentarea corespunzătoare în asociaţiile profesionale ale avocaţilor din România, potrivit
dispoziţiilor prezentei legi şi ale statutului profesiei; ei au cel puţin dreptul de a participa la alegerea
organelor de conducere ale acestor asociaţii.
(2)Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine sunt obligaţi fie să se
asigure pentru răspundere profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei, fie să devină
membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor, în condiţiile prevăzute la cap. VII*).
____
*)
Prevederile alin. (2) se referă la fostul cap. VII care, anterior renumerotării, a fost abrogat prin art.
139 lit. b) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale
avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016.
(3)Avocaţii pot fi scutiţi de obligaţiile prevăzute la alin. (2), dacă fac dovada unei asigurări plătite sau
a unei alte garanţii date în condiţiile legii statului membru de origine, în măsura îh care asigurarea sau
garanţia este echivalentă din punctul de vedere al condiţiilor şi al acoperirii. Dacă acoperirea este doar
parţială, avocaţii trebuie să încheie o asigurare suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu se
regăsesc în asigurarea sau în garanţia dată potrivit reglementărilor din statul membru de origine.
Art. 99
Avocaţii înscrişi în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot profesa ca
salariaţi în oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocaţii care profesează
sub titlul profesional obţinut în România.
Art. 100
Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine se supun
aceloraşi reguli de conduită profesională prevăzute în prezenta lege şi în statutul profesiei ca şi
avocaţii care profesează sub titlul profesional obţinut în România, pentru activităţile desfăşurate pe
teritoriul ţării.
Art. 101
(1)Avocaţii prevăzuţi în prezentul capitol răspund disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a
statutului, potrivit prevederilor cap. VI.
(2)Înainte de iniţierea procedurilor disciplinare împotriva unui avocat care profesează sub titlul
profesional din statul membru de origine, autoritatea română competentă informează în cel mai scurt
timp autoritatea competentă din statul membru de origine, furnizând orice informaţii utile în cauză.
(3)Autoritatea română competentă cooperează cu autoritatea competentă din statul membru de origine
pe tot parcursul desfăşurării procedurilor disciplinare.
(4)Retragerea permanentă sau temporară de către autoritatea competentă din statul membru de origine
a autorizaţiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu interdicţia temporară sau permanentă ca
avocatul în cauză să profeseze în România sub titlul profesional din statul membru de origine.
Art. 102
74
(1} Unul sau mai mulţi avocaţi din aceeaşi grupare ori din acelaşi stat membru, care profesează sub
titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa în România prin înfiinţarea unui sediu
Pag
secundar al grupării respective, organizat în orice formă de exercitare a profesiei de avocat prevăzută
de legea română.
(2)Profesia de avocat se poate exercita şi în cadrul formelor asociate prevăzute de legea română,
astfel:
a)mai mulţi avocaţi din diferite state membre, care profesează sub titlurile profesionale din statele
membre de origine;
b)unul sau mai mulţi avocaţi dintre cei prevăzuţi la lit. a) şi unul sau mai mulţi avocaţi din România.
(3)Avocatul care intenţionează să profeseze sub titlul profesional din statul membru de origine
informează autoritatea română competentă despre faptul că este membru al unei forme de exercitare a
profesiei în statul membru de origine şi furnizează toate detaliile relevante despre acea grupare.
Art. 103
(1)Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine şi care îşi desfăşoară
activitatea efectiv şi cu regularitate, pe o perioadă de cel puţin 3 ani în România, în domeniul
dreptului românesc sau al dreptului comunitar sunt admişi în profesia de avocat în România, fără a fi
necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 94, cu respectarea prevederilor prezentei legi
referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate.
(2)În faţa autorităţii române competente solicitanţii trebuie să facă dovada desfăşurării cu regularitate
a activităţii în România pe o perioadă de cel puţin 3 ani în domeniul dreptului românesc sau
comunitar. În acest scop:
a)avocaţii trebuie să prezinte toate informaţiile şi documentele relevante cu privire la numărul de
cauze în care au acordat asistenţă juridică, precum şi cu privire la natura acestora;
b)autoritatea română competentă poate să verifice caracterul efectiv şi regularitatea activităţii
desfăşurate şi poate cere avocatului, dacă este necesar, să ofere clarificări, în scris sau verbal, cu
privire la informaţiile şi documentele prevăzute la lit. a).
(3)Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine în România pot
oricând să ceară ca diplomele să le fie recunoscute, potrivit dispoziţiilor art. 94, în vederea obţinerii
admiterii în profesia de avocat în România şi a exercitării acesteia sub titlul profesional astfel obţinut.
(4)Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine şi care au desfăşurat în
mod efectiv şi cu regularitate o activitate profesională în România pe o perioadă de cel puţin 3 ani, dar
pe o perioadă mai scurtă în domeniul dreptului românesc, pot obţine admiterea în profesia de avocat şi
dreptul de a o practica sub titlul profesional din România, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 94, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor
civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate, după următoarea procedură:
a)autoritatea română competentă ia în considerare desfăşurarea efectivă şi cu regularitate a activităţii
în perioada de cel puţin 3 ani, cunoştinţele şi experienţa profesională dobândite în România, precum şi
orice participare la prelegeri şi seminarii despre dreptul românesc sau deontologia profesiei de avocat;
b)solicitantul pune la dispoziţia baroului român orice informaţie şi documentaţie relevantă, în special
despre cauzele în care a acordat asistenţă juridică.
(5)Decizia autorităţii române competente de a nu acorda înscrierea automată în cazul în care nu s-a
prezentat dovada că cerinţele prevăzute la alin. (1) sau (4) au fost îndeplinite va fi motivată,
comunicată solicitantului şi baroului şi supusă căilor de atac prevăzute de statutul profesiei.
(6)Desfăşurarea efectivă şi cu regularitate a activităţii avocatului în România şi capacitatea sa de a o
continua sunt evaluate pe baza unui interviu susţinut cu comisia de evaluare prevăzută la art. 94.
(7)Autoritatea română competentă poate, printr-o decizie motivată şi supusă căilor de atac prevăzute
da statutul profesiei, să refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat în
75
România, dacă se consideră că aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri
disciplinare, a unor plângeri şi incidente de orice fel.
Pag
(8)Reprezentanţii U.N.B.R. sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor primite cu ocazia
examinării cererii de acordare a titlului profesional în România.
SECŢIUNEA 3:Exercitarea în România, prin prestarea de servicii, a profesiei de către avocaţii
provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European
Art. 104
(1)În condiţiile prezentei secţiuni, avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale
Spaţiului Economic European pot desfăşura în România activităţi profesionale care pot fi exercitate
ocazional sub forma prestării de servicii.
(2)Activitatea de prestare de servicii prevăzută la alin. (1) se exercită în România prin reprezentarea
drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice în justiţie sau în faţa
autorităţilor publice, în condiţiile prevăzute pentru avocaţii stabiliţi în acest stat, fără a fi necesară
înscrierea în barou.
(3)Pentru exercitarea altor activităţi decât cele menţionate la alin. (2), avocatul respectă condiţiile şi
regulile de conduită profesională ale statului membru de origine, precum şi legislaţia română privind
profesia, în special cu privire la incompatibilităţi, la secretul profesional, la relaţiile dintre avocaţi, la
interdicţia ca acelaşi avocat să reprezinte două părţi având interese contrarii, precum şi la publicitate.
Un avocat care nu este stabilit în România este ţinut de respectarea acestor reguli numai în măsura în
care respectarea lor este justificată obiectiv pentru asigurarea exercitării corecte a activităţilor de
avocat, a demnităţii profesiei şi a respectării regulilor privind incompatibilitatea.
Art. 105
(1)Autoritatea română competentă cere avocatului care prestează servicii dovedirea calităţii sale de
avocat.
(2)În cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute la art. 104, autoritatea română competentă stabileşte
prin statut consecinţele acestei nerespectări.
(3)La verificarea cazului de nerespectare a obligaţiilor prevăzute la art. 104, autoritatea română
competentă poate solicita orice informaţii profesionale utile cu privire la persoana care prestează
servicii.
(4)Autoritatea română competentă va informa autoritatea competentă din statul membru de origine
despre orice decizie luată. Comunicările prevăzute de prezentul alineat au caracter confidenţial.
prevederi din capitolul VI (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru capitolul VII
CAPITOLUL VIII:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 106
Prezenta lege va fi pusă în aplicare astfel:
a)actualele organe de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România îşi vor îndeplini în continuare
atribuţiile, potrivit legii şi statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe întreaga durată
a mandatului pentru care au fost alese;
b)Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei şi îl va adopta în termen de cel mult 90
de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Statutul profesiei va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I*);
_____
*)
Statutul profesiei de avocat a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 237 din 17
octombrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare. Acesta a fost înlocuit, în mod succesiv,
prin statutul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 31 mai 2001, cu
modificările ulterioare, statutul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 13
ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin statutul adoptat prin Hotărârea
76
Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Pag
c)formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor organiza şi vor funcţiona numai
după intrarea în vigoare a noului statut al profesiei.
Art. 107
(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în
baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de
consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea.
Continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(2)De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act
normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de
consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică contrare dispoziţiilor prezentei legi.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit
dispoziţiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu
(4)Consiliile şi decanii barourilor au obligaţia şi autorizarea să urmărească ducerea la îndeplinire a
prevederilor alin. (1) şi (2) şi să ia măsurile legale în acest sens.
Art. 108
La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea Uniunea Avocaţilor din România se înlocuieşte
cu denumirea Uniunea Naţională a Barourilor din România, în toate actele normative.
Art. 109
La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare se abrogă.
Art. 110
Procedurile şi formalităţile de autorizare prevăzute de prezenta lege pot fi îndeplinite şi prin
intermediul punctului de contact unic, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările
ulterioare. Prevederile prezentului articol se aplică de la data operaţionalizării punctului de contact
unic.
prevederi din capitolul VII (Statut din 2011) la data 19-dec-2011 pentru capitolul VIII
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 440 din data de 24 mai 2018
77
Pag
Statut din 2011 al PROFESIEI DE AVOCAT4
Dată act: 3-dec-2011
Emitent: Uniunea Nationala a Barourilor din Romania
CAPITOLUL I:Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat
Art. 1
(1)Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome,
stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi ale prezentului statut.
4
https://sintact.ro/#/act/16922031; Modificat prin: Hotararea 13/2015 privind completarea Statutului
profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011,
M.Of. 649 | Hotarare din 7 iunie 2015;
Hotararea 1069/2015 privind completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului
Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011
M.Of. 173 | Hotarare din 7 martie 2015;
Hotararea 852/2013 privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea
Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011
M.Of. 33 | Hotarare din 14 decembrie 2013;
M.Of. 497 | Hotarare din 29 iunie 2013;
M.Of. 594 | Hotarare din 16 iunie 2012 ;
Adoptat prin Hotararea 64/2011 privind adoptarea Statutului profesiei de avocat
M.Of. 898 | Hotarare din 3 decembrie 2011.
78
Pag
(2)Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:
a)principiul legalităţii;
b)principiul libertăţii;
c)principiul independenţei;
d)principiul autonomiei şi descentralizării;
e)principiul păstrării secretului profesional.
Art. 2
(1)Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi
intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.
(2)În exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constituţia României, republicată, de
lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui,
prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi
soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.
Art. 3
(1)În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, prezentului statut şi
codului deontologic.
(2)Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor întocmit de baroul din
care fac parte.
(3)Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou şi nu îşi poate exercita concomitent
activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.
(4)Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de Lege, exercitarea oricărei activităţi specifice profesiei
de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi în tabloul
avocaţilor sau, după caz, de către orice persoană juridică, cu excepţia societăţii profesionale de avocaţi
cu răspundere limitată.
Art. 4
(1)Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei şi
descentralizării, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
(2)Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
(3)Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile
prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
(4)Competenţa şi atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege şi de
prezentul statut.
Art. 41
(1)Persoanele care îndeplinesc funcţii în cadrul organelor de conducere ale baroului, Uniunii
Naţionale a Barourilor din România şi instituţiilor aflate sub autoritatea acesteia, Casei de Asigurări a
Avocaţilor şi filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotărâri sau
decizii ori la încheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru acestea, pentru
soţul/soţia ori pentru rudele sau afinii până la gradul III inclusiv ale acestora.
(2)De asemenea, persoanele indicate la alin. (1) nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la luarea
deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care au relaţii cu caracter patrimonial.
(3)În cazul existenţei unui conflict de interese, persoanele indicate la alin. (1) sunt obligate să se
abţină de la soluţionarea cererii, de la participarea la luarea hotărârii sau deciziei, informând în
prealabil, în acest sens, organul profesional corespunzător.
(4)Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana indicată la alin. (1), soţul/soţia, rudele
sau afinii acesteia până la gradul al III-lea inclusiv are/au un interes personal de natură patrimonială,
79
care poate influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor acesteia.

(5)Încălcarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.
Pag
Art. 5
(1)În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti există şi funcţionează, în temeiul Legii, un singur barou,
persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor
care au sediul profesional principal în localităţile de pe raza acestuia.
(2)Toate barourile din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale
a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.
(3)U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege. U.N.B.R. este unica
succesoare de drept a Uniunii Avocaţilor din România.
(4)Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de
înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatată de
către instanţă sau alt organ judiciar, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu.
(5)Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept, de către orice persoană a
denumirilor "Barou", "Uniunea Naţională a Barourilor din România", "U.N.B.R." ori "Uniunea
Avocaţilor din România" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat,
precum şi folosirea fără drept a însemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fără drept a robei.
Art. 6
(1)Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi
apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit Legii şi prezentului statut.
Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională.
(2)Avocatul este liber să îşi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare
a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
(3)Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei
persoane un anumit avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la acordarea asistenţei judiciare obligatorii
sau dispuse de către organul judiciar, a asistenţei judiciare prin avocat ca formă a ajutorului public
judiciar şi a asistenţei gratuite. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă este
lovită de nulitate absolută.
(4)Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate,
loialitate şi confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevăzute de Lege, prezentul
statut, codul deontologic şi de contractul de asistentă juridică legal încheiat.
Art. 7
(1)Intr-o societate întemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol
esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra drepturile şi
interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său.
(2)Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de Lege şi de prezentul statut, îşi îndeplineşte
îndatoririle şi obligaţiile faţă de client în raporturile cu autorităţile şi instituţiile în relaţie cu care îşi
asistă sau îşi reprezintă clientul, faţă de profesia sa în general şi faţă de fiecare confrate în particular,
precum şi faţă de public. Avocatul are îndatorirea de a-şi îndeplini cu conştiinciozitate, onoare şi
probitate profesională obligaţiile faţă de client, în raporturile cu persoanele fizice, cu autorităţile şi
instituţiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalţi avocaţi, precum şi în relaţia sa cu
publicul în general.
(3)În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrângeri sau
intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane
juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.
(4)Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea
clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele legii, ale prezentului
80
statut şi ale codului deontologic, potrivit crezului său profesional.

Pag
(5)Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris în faţa instanţelor de judecată,
a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală ori a altor autorităţi, dacă aceste susţineri
sunt în legătură cu apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului.
(6)Urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârşite în exercitarea
profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Lege.
Art. 8
(1)Secretul profesional este de ordine publică.
(2)Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost
încredinţată.
(3)Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul
profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de
către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal,
disciplinar sau atunci când există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru
necesităţi stricte pentru apărarea sa.
(4)Obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească informaţiile cu
privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.
(5)Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 9
(1)Obligaţia de a păstra secretul profesional este absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia se întinde
asupra tuturor activităţilor avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor
salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.
(2)Obligaţia de a păstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucrează în
exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor săi. Avocatul este dator să le aducă la cunoştinţă această
obligaţie.
(3)Obligaţia de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi salariaţilor
acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin.
Art. 10
(1)Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi
organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este confidenţială.
(2)În relaţiile cu avocaţii înscrişi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul
este obligat să respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea
Europeană.
(3)În relaţiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se
asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, că în ţara în care îşi exercită profesia confratele
străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi, în caz contrar, să încheie
un acord de confidenţialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb
de informaţii neconfidenţiale.
(4)Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent de tipul
de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul
confidenţial.
Art. 11
În raporturile cu instanţele judecătoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autorităţi şi instituţii
publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă
un comportament demn, civilizat şi loial.
Art. 12
81
(1)Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului

de apărare, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea profesională iniţială şi
Pag
pregătirea continuă a avocaţilor, respectarea strictă a deontologiei şi a disciplinei profesionale.

(2)Toţi avocaţii au dreptul şi îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de
către organele profesiei.
(3)Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, să acţioneze prin toate mijloacele legale
pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi onoarei corpului de avocaţi.
Art. 13
Dispoziţiile prezentului statut se aplică în mod corespunzător şi avocaţilor străini, inclusiv formelor de
exercitare a profesiei de către aceştia.
CAPITOLUL II:Organizarea profesiei de avocat
SECŢIUNEA 1:Dobândirea calităţii de avocat
SUBSECŢIUNEA 1:Primirea în profesie
Art. 14
(1)Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului organizat de
către U.N.B.R. la nivel naţional.
(2)Cu titlu de excepţie, în condiţiile legii, pot accede în profesie, fără susţinerea examenului,
judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi
ori, după caz, care au fost eliberaţi din motive neimputabile, precum şi, în aceleaşi condiţii, judecătorii
de la instanţele internaţionale.
Art. 15
(1)Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează decanului
baroului unde solicitantul intenţionează să exercite profesia. Cererea se depune sau, după caz, se
comunică în două exemplare şi va cuprinde:
a)numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b)locul şi data naşterii;
c)elementele actului de identitate şi organul emitent;
d)indicarea diplomei de licenţă eliberate de o instituţie de învăţământ superior acreditată în condiţiile
legii, care atestă calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege, precum şi
indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic
sau jurisconsult timp de 5 ani şi a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine
ori a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2), după caz;
e)declaraţia că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;
f)declaraţia solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art.
15 din Lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate în cel mult două luni de la
data emiterii deciziei de primire în profesia de avocat şi cunoaşte intervenirea sancţiunii caducităţii
acesteia în caz de neconformare în termen;
g)precizarea că se solicită dobândirea calităţii de avocat stagiar şi angajamentul de a realiza, pe
perioada stagiului, formarea profesională iniţială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca
avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condiţiile prevăzute de Lege şi de
prezentul statut;
h)menţiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv;
i)declaraţia expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se
vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii.
(2)Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:
a)copie a actului de identitate şi a actelor de stare civilă;
b)copie a diplomei de licenţă şi, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de
cel puţin 5 ani, a funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult,
82
precum şi promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condiţiilor

prevăzute de art. 14 alin. (2). În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome
Pag
eliberate de instituţiile de învăţământ superior din altă ţară, se va depune şi dovada de echivalare, în
condiţiile legii;
c)copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
d)certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou
conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;
e)certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste
cauzele încetării calităţii de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de
primire în profesie;
f)două fotografii de tip legitimaţie.
(3)În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanţe internaţionale va prezenta
adeverinţă în original şi în traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanţă, atestând că
acesta a îndeplinit calitatea de judecător şi că încetarea acestei calităţi a avut loc din motive
neimputabile.
Art. 16
(1)Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară în vederea exercitării profesiei de avocat în
România se va depune sau, după caz, se va comunica în dublu exemplar la baroul în care doreşte să
profeseze şi va cuprinde:
c)numărul, data şi emitentul paşaportului;
d)indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să îşi exercite profesia;
e)indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii
cererii (acolo unde este cazul);
f)indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.
(2)Cererea va fi însoţită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română şi
certificate:
a)paşaport;
b)o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind
calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinar.
(3)La cerere se vor ataşa:
a)avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;
b)declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi
incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;
c)declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi
ale codului deontologic;
d)dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform
dispoziţiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, după caz;
e)certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
f)două fotografii de tip legitimaţie.
Art. 17
(1)Cererea de primire în profesie, în forma şi însoţită de documentaţia prevăzute în prezentul statut, se
depune în termen de cel mult 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării
examenului naţional de primire în profesie. În termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, cererea de
primire în profesie se va comunica de către barou U.N.B.R. şi se va afişa la sediul baroului şi pe
83
pagina web a baroului şi a U.N.B.R.

(2)Afişarea cererii la sediul baroului se constată prin proces-verbal.
Pag
(3)În termen de 10 de zile de la afişarea cererii pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R., orice persoană
poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arătând împrejurările şi
probele pe care îşi întemeiază opoziţia.
(4)Soluţionarea opoziţiei este de competenţa baroului la care a fost înregistrată cererea de primire în
profesie.
(5)În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul baroului va desemna
dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigaţiile necesare cu
privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziţie la înscriere.
Art. 18
(1)Avocatul-raportor va face toate cercetările pe care le va considera necesare.
(2)Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege şi de
prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.
Art. 19
În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la
barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la
respingerea cererii.
Art. 20
(1)După depunerea raportului, în termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizează îndeplinirea
condiţiilor pentru primirea în profesie şi soluţionează eventualele opoziţii.
(2)Consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie, pe care o
va comunica U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziţie.
(3)Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a
U.N.B.R., care va soluţiona contestaţia cu cel puţin 15 zile înaintea datei anunţate a examenului
naţional de primire în profesie. În cazul contestaţiilor formulate de persoanele prevăzute la art. 17
alin. (5) din Lege, termenul de soluţionare este de 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei.
Hotărârea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afişa pe pagina web a U.N.B.R.
(4)Se poate prezenta la examenul naţional de primire în profesie numai candidatul cu privire la care
consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a pronunţat o hotărâre favorabilă
asupra cererii de primire în profesie formulate de acesta.
(5)Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocaţilor în baza deciziei emise de consiliul
baroului, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 şi 23 din Lege.
Art. 21
(1)Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară de a fi autorizat să acorde consultanţă
juridică privind dreptul românesc se depune la preşedintele U.N.B.R.
(2)Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare şi raport, ce va fi
efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.
(3)Metodologia examenului de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale
avocaţilor străini se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.
(4)Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. şi poate fi alcătuită din avocaţi şi
cadre didactice din instituţiile de învăţământ juridic superior, acreditate în condiţiile legii.
(5)Examenul va cuprinde probe scrise şi orale privind instituţiile de bază ale dreptului românesc şi
cunoştinţele de limba română.
SUBSECŢIUNEA 2:Primirea în profesia de avocat a persoanelor provenind dintr-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care sunt autorizate să îşi
desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat
84
membru
Art. 22
Pag
Cererea de primire în profesia de avocat în România a avocaţilor care au obţinut calificarea
profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European
este de competenţa Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege.
Art. 23
(1)Cererea se depune sau, după caz, se comunică în dublu exemplar secretariatului U.N.B.R. şi va
cuprinde:
c)numărul, data şi emitentul paşaportului;
d)menţionarea faptului că intenţionează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;
e)indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii
f)indicarea titlului profesional obţinut în statul membru de origine şi a grupării profesionale din care
face parte în statul membru de origine sau a autorităţii judiciare în cadrul căreia este admis să îşi
exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.
(2)Cererea va fi însoţită de următoarele acte, traduse în limba română şi certificate:
a)paşaport;
b)o atestare din partea autorităţii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de
exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară.
(3)La cerere se vor ataşa:
a)declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi
b)declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi
ale codului deontologic;
c)certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
d)două fotografii de tip legitimaţie;
e)alte documente prevăzute în anexa nr. XXXI.
Art. 24
(1)Consiliul U.N.B.R. se va pronunţa asupra cererii de primire în profesia de avocat după susţinerea
examenului de verificare a cunoştinţelor privind dreptul românesc şi de limba română sau după ce
comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susţinerea examenului, conform art. 100 şi
109 din Lege.
(2)Consiliul U.N.B.R. poate decide şi asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către
solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.
(3)Decizia este definitivă şi se comunică solicitantului în termen de 30 de zile de la data emiterii.
Art. 25
(1)Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor la baroul în care îşi va exercita
profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(2)Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocaţilor, la cerere, pe baza deciziei de primire
în profesie emise de U.N.B.R.
SUBSECŢIUNEA 3:Demnitatea profesiei
Art. 26
(1)Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu
ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cât şi pe întreaga durată a
85
exercitării acesteia.
(2)Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaţilor cu drept
Pag
de exercitare a profesiei va înfăţişa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să
rezulte condiţiile de încetare a exerciţiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a
exercitat-o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări - folosind
procedura prevăzută de art. 17 alin. (5), inclusiv în situaţia solicitării reînscrierii în tabloul avocaţilor
cu drept de exercitare a profesiei - pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de
nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din
care provine ca urmare a săvârşirii unor abateri disciplinare grave.
(3)Avocaţii care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a), lit. b) teza
I, lit. c) şi d) din Lege sunt obligaţi să prezinte baroului hotărârile judecătoreşti prin care au fost
condamnaţi definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate de
natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a
exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv
pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea profesiei.
(4)Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti, respectiv înscrisurile
ce privesc condiţiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaţilor
incompatibili şi va aprecia asupra demnităţii avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz,
menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat, potrivit Legii.
(5)Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum şi preşedintelui
U.N.B.R.., împreună cu hotărârea judecătorească şi înscrisurile în baza cărora a fost verificată starea
de nedemnitate.
(6)Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauză,
în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în
condiţiile Legii.
(7)Decizia consiliului baroului de încetare a calităţii de avocat este executorie. Despre încetarea
calităţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzătoare în tabloul avocaţilor.
SUBSECŢIUNEA 4:Incompatibilităţi
Art. 27
Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în niciunul
dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.
Art. 28
Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.
Art. 29
(1)Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:
a)faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;
b)calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o societate
comercială în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni;
c)calitatea de administrator într-o societate comercială în comandită pe acţiuni;
d)calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralităţi de administratori, aceea de administrator
cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de preşedinte al consiliului de administraţie ori de
membru în comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată;
e)calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere ori de
membru în comitetul de direcţie sau în directoratul unei societăţi comerciale pe acţiuni.
(2)Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe
acţiuni.
(3)Avocatul poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie sau în consiliul de
86
supraveghere al unei societăţi comerciale pe acţiuni ori de membru al consiliului de administraţie al

unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa
Pag
decanului baroului în care îşi exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra
condiţiilor în care exercită funcţia de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de
supraveghere şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor
confidenţialităţii.
(4)Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie
sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea şi cu regulile de
conduită impuse avocaţilor, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcţia pe
care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispoziţiile
art. 26 alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător.
(5)Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 30
(1)Incompatibilităţile prevăzute de Lege se verifică şi se constată de către consiliul baroului, chiar şi
din oficiu.
(2)Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând
trecerea sa din tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaţilor incompatibili.
(3)Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie
exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege, şi constituie abatere
disciplinară gravă, sancţionată cu excluderea din profesie.
Art. 31
(1)În aplicarea art. 25 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere
în tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.
(2)Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.
Art. 32
(1)În cazul prevăzut de art. 25 alin. (2) din Lege, şi anume atunci când situaţia care determină
incompatibilitatea este preexistentă sau survine concomitent cu emiterea deciziei de primire în
profesie, efectele acesteia din urmă se produc doar sub condiţia rezolvării stării de incompatibilitate.
(2)Starea de incompatibilitate trebuie rezolvată, conform art. 25 alin. (2) din Lege, în termen de două
luni de la data emiterii deciziei de primire în profesie, sub sancţiunea caducităţii acesteia. În toate
cazurile, consiliul baroului este obligat să înscrie pe ordinea de zi a primei şedinţe de după expirarea
celor două luni verificarea măsurii în care, în termen, starea de incompatibilitate a fost rezolvată şi să
constate caducitatea deciziei de primire în profesie acolo unde este cazul.
SUBSECŢIUNEA 5:Modalităţile de primire în profesia de avocat
Art. 33
(1)Dreptul de primire în profesie se obţine numai pe baza unui examen, cu excepţia cazului prevăzut
la art. 17 alin. (5) din Lege.
(2)Examenul de primire în profesie se organizează la nivel naţional de U.N.B.R., în mod obligatoriu
cel puţin o dată pe an, şi se desfăşoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Naţional
pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi
anunţat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puţin 60 de zile înainte de data susţinerii acestuia.
(3)În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul
U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului,
tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. în
considerarea numărului de candidaţi, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum şi a
eficienţei organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfăşurat în
localitatea sediului central al I.N.P.P.A. şi/sau, după caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale
87
I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puţin la 3 materii examinarea se
face în scris.
Pag
(4)Odată cu anunţarea datei examenului de primire în profesie şi a locului/locurilor organizării
examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica şi
bibliografia examenului.
(5)Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia naţională de examinare, ai cărei membri vor
fi, în majoritate, avocaţi cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puţin
10 ani. Din rândul membrilor comisiei naţionale de examinare, Comisia permanentă a U.N.B.R.
stabileşte, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componenţa comisiei
teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale
de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte materiile la care se organizează
probe scrise şi orale şi organizează activitatea de examen.
Art. 34
Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorţi de comisia naţională de examinare,
exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3).
Art. 35
Metodologia de examinare stabilită de U.N.B.R. va fi adusă la cunoştinţa celor interesaţi cu cel puţin
30 de zile înainte de data examenului, prin afişare pe pagina web a U.N.B.R.
Art. 36
(1)Pentru înscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripţia
căruia doreşte să îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de
înscriere include cererea şi actele prevăzute la art. 15 şi va fi depus în termenul prevăzut la art. 17
alin. (1).
(2)Candidatul este obligat să achite, odată cu depunerea dosarului de înscriere, o taxă de participare la
examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afişată pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de
participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost depusă cererea de primire în profesie.
Cota cuvenită baroului pentru operaţiunile de înregistrare şi verificare a cererilor depuse de candidaţi
se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.
(3)Dosarele de înscriere ale candidaţilor vor fi păstrate şi arhivate de barourile la care au fost
înregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidaţii cu privire la care a fost
pronunţată, în condiţiile prezentului statut, o hotărâre favorabilă privind cererea de primire în profesie,
barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puţin 10 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de
primire în profesie, în vederea întocmirii listelor participanţilor la examen, o copie a cererii de primire
în profesie, însoţită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidaţi întrunesc condiţiile
prevăzute de Lege şi de prezentul statut în vederea primirii în profesie şi de dovada achitării taxei de
participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată de U.N.B.R. în contul
barourilor cel târziu până la data examenului, cu excepţia taxei încasate de la acei candidaţi ale căror
cereri de primire în profesie au fost respinse, care va fi restituită acestora.
Art. 37
(1)După validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a candidaţilor
admişi şi va emite decizia de primire în profesie.
(2)Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R.
Art. 38
(1)Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual de către
consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicată şi
U.N.B.R.
(2)Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de preşedintele U.N.B.R., în
88
termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

SUBSECŢIUNEA 6:Interdicţii
Pag
Art. 39
(1)Avocaţii foşti judecători nu pot exercita profesia de avocat în faţa instanţelor unde au funcţionat
timp de 5 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în înţelesul Legii se înţelege judecătoriile,
tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea
Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători, indiferent de
secţia la care au funcţionat.
(2)În cazul în care avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru
fiecare instanţă şi se calculează distinct de la data încetării activităţii la instanţa respectivă.
(3)Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la
Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor
judecătoreşti şi al Curţii Constituţionale.
Art. 40
(1)Avocaţii foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la organul de urmărire
penală la care şi-au desfăşurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul
duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2).
(2)În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate de judecător,
interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de urmărire şi de cercetare penală, durata fiind
calculată în mod corespunzător.
(3)Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.
Art. 41
(1)Interdicţia exercitării profesiei de avocat în cazurile prevăzute de art. 21 din Lege priveşte în
integralitate instanţele, parchetele de pe lângă acestea, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi organele de
cercetare penală la care lucrează soţul, ruda sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv,
indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.
(2)Interdicţia exercitării profesiei de avocat în situaţiile stabilite de art. 21 alin. (1) şi (2) din Lege nu
se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societăţii civile sau
societăţii cu răspundere limitată, în care avocatul căruia i se aplică aceste interdicţii este asociat sau
angajat, cu condiţia informării de către forma de exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de
la intervenirea situaţiei respective, a baroului pe raza căruia aceasta îşi are sediul profesional.
(3)Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege şi
avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care îşi desfăşoară activitatea într-o formă de
exercitare a profesiei în care lucrează un avocat căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din
Lege le este interzis să se folosească de forma de organizare profesională ori de raporturile de
conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării acestor interdicţii.
Art. 411
(1)Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activităţi din cele prevăzute la art. 3 din Lege să
colaboreze în orice mod cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc acte ori desfăşoară fără drept
activităţi specifice profesiei de avocat.
(2)Încălcarea prevederilor alin. (1) constituie abatere disciplinară gravă şi se sancţionează cu
excluderea din profesie.
Art. 42
Încălcarea de către avocaţi a altor restricţii sau interdicţii la care sunt supuşi conform legilor speciale
constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 43
89
Avocatul care nu respectă prevederile art. 39-42 sau care se foloseşte de forma de organizare
profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării
Pag
interdicţiilor prevăzute de Lege sau de alte legi speciale săvârşeşte abatere disciplinară gravă.
Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 39-42.
SUBSECŢIUNEA 7:Tabloul anual al avocaţilor
Art. 44
(1)Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul
avocaţilor, alcătuit potrivit anexei nr. VI.
(2)Tabloul avocaţilor va cuprinde:
a)numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul
profesional al acestora;
b)cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată,
cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun;
c)restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) şi art. 21 din Lege,
precum şi ale art. 41 alin. (2) din prezentul statut;
d)menţiuni privind încetarea calităţii de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7);
e)situaţiile de întrerupere a activităţii profesionale a formelor de exercitare a profesiei;
f)alte menţiuni relevante.
(3)Avocaţii străini vor fi menţionaţi într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor
menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin.
(3) şi (6) din Lege. Distinct sunt evidenţiaţi avocaţii străini care provin dintr-un stat membru al
Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să îşi desfăşoare
activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru, indicându-se
şi dacă aceştia desfăşoară activităţi avocaţiale cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul
profesional sub care îşi desfăşoară activitatea.
(4)În cazul avocaţilor străini se va menţiona dacă aceştia sunt autorizaţi să acorde consultanţă juridică
privind dreptul românesc.
(5)Se va întocmi separat un tablou al avocaţilor incompatibili, alcătuit potrivit anexei nr. VII, care se
verifică şi se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.
(6)Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocaţilor străini şi tabloul
avocaţilor incompatibili se reactualizează lunar şi se aduc la cunoştinţa tuturor membrilor baroului.
(7)Tablourile menţionate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică şi în forma
stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare.
Art. 45
Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi tabloul special al avocaţilor străini se comunică
autorităţilor menţionate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.
Art. 46
Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii în tabloul avocaţilor se contestă la consiliul
baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de
la data comunicării. Contestaţia este suspensivă de executare.
Art. 47
(1)Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea jurământului
prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în faţa consiliului baroului, de către
avocaţii nou-înscrişi în barou.
(2)Înscrierea în tabloul avocaţilor după primirea în profesie este condiţionată de depunerea declaraţiei
prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la
propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
90
293/2008. Depunerea unei declaraţii false atrage consecinţele prevăzute de lege.

Art. 48
Pag
(1)Decanul baroului va desemna avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a
activităţii de asistenţă juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaţilor.
(2)Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercită nelegal activităţi prevăzute de
art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autorităţile competente şi va lua măsurile legale ce se
impun în vederea realizării drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (3), (4) şi (5) din Lege.
SUBSECŢIUNEA 8:Suspendarea calităţii de avocat
Art. 49
(1)Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă:
a)pe toată durata existenţei stării de incompatibilitate;
b)în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporară de a profesa;
c)în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către
U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la
lichidarea integrală a datoriilor;
d)la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decât cele prevăzute la lit. a).
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligaţia de a verifica trimestrial, precum şi înainte
de data întocmirii tabloului anual al avocaţilor menţinerea situaţiei care a justificat suspendarea. În
tabloul avocaţilor avocatul suspendat la cerere figurează în secţiunea destinată menţionării avocaţi lor
fără drept de exercitare a profesiei.
Art. 50
Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a
pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni
de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti
definitive.
Art. 51
(1)Avocatul este dator să încunoştinţeze de îndată consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea
duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie
abatere disciplinară.
(2)Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii şi
ale prezentului statut privind suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa.
(3)Consiliul baroului decide în toate cazurile după ascultarea avocatului în cauză.
(4)Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, în mod
corespunzător, în tabloul avocaţilor şi în tabloul avocaţilor incompatibili.
(5)Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la
comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspendă executarea.
Art. 52
Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata
totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului în cauză, consiliul
baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor prevăzute
de Lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării şi ştergerea menţiunilor din
tablou.
Art. 53
Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit
prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 54
(1)Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15
91
zile de la data comunicării măsurii să îşi asigure substituirea.

(2)Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.
Pag
SUBSECŢIUNEA 9:Transferul într-un alt barou

Art. 55
(1)Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris
decanului baroului de la care doreşte să se transfere.
(2)Cererea de transfer va fi însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de baroul
de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale şi disciplinare ale
solicitantului şi va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou,
U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurări sociale.
(3)Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de
transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită
transferul.
Art. 56
(1)Cererea de transfer va fi soluţionată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care
verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, precum şi a certificatului
prevăzut la art. 55 alin. (2).
(2)La soluţionarea cererii consiliul baroului va avea în vedere şi respectarea de către petent a
dispoziţiilor privind modul de organizare şi funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi
a condiţiilor de primire în profesie.
Art. 57
(1)Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului şi baroului din care acesta face parte.
Consiliul baroului va face menţiuni corespunzătoare în tabloul avocaţilor.
(2)Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată, în termen de
15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
SUBSECŢIUNEA 10:Încetarea calităţii de avocat
Art. 58
(1)Calitatea de avocat încetează:
a)prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
b)prin deces;
c)prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinară;
d)în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care
îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
(2)Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţă
radierea celui în cauză din tabloul avocaţilor.
(3)Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calităţii de
avocat.
Art. 59
Avocatul care renunţă la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile
înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii, acesta este obligat să finalizeze toate cauzele
angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele
nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua.
Art. 60
În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociaţii
defunctului, iar în lipsa lor, de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului.
Art. 61
(1)În cazul în care avocatul îndeplineşte condiţiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să
solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluţionează
92
de consiliul baroului.
Pag
(2)Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menţinerea
capacităţii fizice şi psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual
pentru înscrierea în tablou.
(3)Consiliul baroului va soluţiona cererea pe baza avizului medical şi va proceda în conformitate cu
prevederile Legii sau, după caz, ale legislaţiei privind pensiile şi asigurările sociale.
(4)Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menţinut în profesie este obligat să
contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de
legislaţia pensiilor şi asigurărilor sociale pentru avocaţi.
(5)Decizia de respingere a menţinerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la
comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
SECŢIUNEA 2:Organele profesiei de avocat
SUBSECŢIUNEA 1:Baroul
Art. 62
Independenţa profesiei, autonomia baroului şi exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi
îngrădite sau limitate prin actele autorităţilor administraţiei publice, ale instanţelor judecătoreşti, ale
Ministerului Public sau ale altor autorităţi decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.
Art. 63
(1)Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul
avocaţilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.
(2)Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
Art. 64
(1)Fiecare barou are un buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de
consiliul baroului.
(2)Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile
bugetului propriu şi cu hotărârile Congresului avocaţilor. Decizia consiliului baroului va fi adusă la
cunoştinţa avocaţilor înscrişi în tabloul avocaţilor baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel
puţin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.
(3)Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
Art. 65
(1)Organele de conducere ale baroului sunt:
a)adunarea generală;
b)consiliul;
c)decanul.
(2)În cadrul baroului se constituie şi funcţionează:
a)comisia de cenzori;
b)comisia de disciplină.
Art. 66
(1)Adunarea generală a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinară şi extraordinară.
(2)[textul Art. 66, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 2, subsectiunea 1 a fost abrogat la 16-ian-2014
de Art. I, punctul 3. din Hotarirea 852/2013]
Art. 67
(1)Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabileşte de către consiliul baroului în prima
şedinţă din luna ianuarie a fiecărui an.
(2)Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului, precum şi la
cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.
93
(3)Organizarea adunării generale ordinare sau extraordinare este în sarcina consiliului baroului.
(4)Neîndeplinirea obligaţiei de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor
Pag
vinovaţi.
(5)Odată cu convocarea adunării generale se stabileşte şi ordinea de zi. Avocaţii cu drept de a
participa la şedinţele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi.
Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocată
adunarea generală.
(6)Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.
(7)Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice
înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a
adunării generale.
Art. 68
(1)Adunarea generală este legal constituită numai cu participarea majorităţii avocaţilor care au dreptul
de a participa la adunarea generală.
(2)În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale va consemna această
împrejurare într-un proces-verbal şi va stabili data următoarei adunări generale în prezenţa avocaţilor
participanţi la adunare. Data noii adunări nu va putea fi mai târziu de 15 zile de la data primei adunări;
consiliul baroului va convoca noua adunare generală cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
(3)Cea de-a doua adunare generală, convocată în condiţiile alin. (2), este legal constituită cu
participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.
(4)Dispoziţiile alin. (2) şi (3) nu se aplică în cazul adunărilor generale de alegere a organelor de
conducere ale barourilor care au în evidenţă până la 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei.
În cazul acestor barouri, în situaţia în care cvorumul adunării generale de alegere a organelor de
conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o
nouă adunare generală de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea
regulamentului de organizare a alegerilor.
(5)Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal.
Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.
(6)Cu cel puţin 60 de zile anterior datei desfăşurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta
regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului. Regulamentul va rămâne
definitiv în termen de 15 zile de la data afişării sale la secretariatul baroului sau/şi pe pagina web a
baroului.
(7)Hotărârile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective, se iau cu votul majorităţii
membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care Legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot.
(8)În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să
poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispoziţiilor legale privind cvorumul.
Art. 69
(1)Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a)modul în care a fost convocată adunarea generală şi caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia;
b)anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea generală;
c)numărul membrilor prezenţi;
d)componenţa prezidiului adunării generale;
e)ordinea de zi votată de adunarea generală;
f)luările de cuvânt;
g)hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate;
h)orice alte activităţi desfăşurate în adunarea generală.
(2)Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.
(3)Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la barou, putând fi consultat de membrii baroului şi de
94
U.N.B.R.
Pag
Art. 70
(1)Adunarea generală a baroului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în
condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
(2)De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluţii şi moţiuni.
Art. 71
(1)Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii
cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.
(11)Nu pot face parte din consiliul baroului avocaţii care au datorii scadente privind taxele şi
contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului U.N.B.R. şi al baroului, precum şi a fondurilor Casei
de Asigurări a Avocaţilor şi ale filialelor.
(2)Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului înscrişi în tabloul

avocaţilor, după cum urmează:
a)5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi;
b)7 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 51 şi 100;
c)9 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 101 şi 200;
d)11 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 201 şi 500;
e)13 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 501 şi 1.000;
f)15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocaţi.
(3)În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul.
(4)Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului
baroului.
(5)Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanţi. În caz de încetare a
mandatului de consilier ales, consilierii supleanţi vor completa consiliul baroului în ordinea numărului
de voturi obţinut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă.
Art. 72
(1)Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puţin 3, aleşi pe o
perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor
poate fi reînnoit.
(3)Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, în măsura situaţiei concrete a fiecărui barou, ca
cel puţin unul dintre aceştia să aibă studii economice. Dacă volumul de activitate al comisiei de
cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va stabili şi condiţiile remunerării acestora.
(4)Conducerea activităţii şi reprezentarea comisiei de cenzori în faţa organelor profesiei şi în
raporturile cu autorităţile publice se fac de către preşedintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din
rândul membrilor săi.
(5)Comisia de cenzori are ca atribuţii principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea
legalităţii întocmirii situaţiilor financiare şi a concordanţei lor cu registrele, verificarea regularităţii
ţinerii acestor registre, verificarea concordanţei efectuării cheltuielilor cu destinaţia aprobată de
organele profesiei.
(6)În exercitarea atribuţiilor, comisia de cenzori întocmeşte rapoarte, procese-verbale de verificare a
gestiunii şi note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndată decanului şi/sau consiliului baroului.
(7)În situaţii de necesitate temeinic argumentată, în exercitarea atribuţiilor şi în îndeplinirea sarcinilor
sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor
extern, terţi care îşi pot desfăşura activitatea individual ori în forme asociative.
Art. 73
95
(1)Consiliul baroului se întruneşte în şedinţă cel puţin o dată pe lună, la sediul baroului.
(2)Lucrările şedinţei se consemnează în registrul de procese-verbale şi se semnează de toţi consilierii
Pag
prezenţi la şedinţă. Registrul poate fi consultat de către avocaţii interesaţi şi de organele U.N.B.R.
(3)În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii şi hotărâri.
Art. 74
(1)Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime
în profesie de cel puţin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.
(2)În exercitarea atribuţiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemnează într-un registru
special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele
U.N.B.R.
Art. 741
Comunicarea răspunsurilor la cererile formulate de avocaţi se va realiza în aceeaşi modalitate prin
care aceste cereri au fost transmise baroului, respectiv prin înscris original, expediat prin poştă, prin
comunicare fax sau prin e-mail. În mod similar se va proceda în privinţa comunicării soluţiilor
adoptate de consiliul baroului în baza unor sesizări sau petiţii formulate de alte persoane, fizice sau
juridice.
Art. 75
(1)Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţa
decanului.
(2)Decanul va încerca medierea în vederea soluţionării amiabile a litigiului.
(3)Prevederile privind procedura medierii şi a arbitrajului din prezentul statut se aplică în mod
corespunzător.
Art. 76
(1)Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul
U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate ori de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu
respectarea autonomiei baroului.
(2)Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la data
comunicării.
SUBSECŢIUNEA 2:U.N.B.R.
Art. 77
Toate barourile din România înfiinţate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate funcţiona în afara U.N.B.R.
Art. 78
(1)U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege, cu patrimoniu propriu şi
organizare de sine stătătoare.
(2)Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor, în cotele stabilite de Congresul
avocaţilor. Contribuţia barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte în raport cu numărul
avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei înscrişi în tabloul avocaţilor barourilor şi se virează lunar,
în contul special constituit în acest scop, din cotele de contribuţie achitate de avocaţi în contul
barourilor.
(3)Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
Art. 79
(1)Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a)Congresul avocaţilor;
b)Consiliul U.N.B.R.;
c)Comisia permanentă a U.N.B.R.;
d)preşedintele U.N.B.R.
96
(2)În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:

a)Comisia centrală de cenzori;
Pag
b)Comisia centrală de disciplină.

(3)Avocaţii care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocaţi definitivi, cu o vechime
neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.
(4)La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi, şi
avocaţi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3).
Art. 80
(1)Congresul avocaţilor este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.
(2)Hotărârile adoptate de Congresul avocaţilor sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele
profesiei şi pentru toţi avocaţii.
Art. 81
(1)Congresul avocaţilor se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R., prin preşedintele U.N.B.R.
(2)Congresul extraordinar al avocaţilor se convoacă de către preşedintele U.N.B.R. ori de câte ori este
nevoie sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al barourilor.
(3)Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfăşurării Congresului avocaţilor şi ordinea de zi
a acestuia.
(4)Decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului
avocaţilor.
(5)Din Congresul avocaţilor fac parte şi delegaţii aleşi de adunările generale ale barourilor, conform
normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocaţi.
(6)Numărul de delegaţi se calculează după cum urmează:
a)un delegat pentru barourile care au până la 200 de avocaţi;
b)2 delegaţi pentru barourile care au între 201 şi 400 de avocaţi;
c)3 delegaţi pentru barourile care au între 401 şi 600 de avocaţi şi aşa mai departe.
Art. 82
(1)Lucrările Congresului avocaţilor sunt conduse de către preşedintele U.N.B.R., împreună cu un
prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis.
(2)Congresul avocaţilor va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 69 aplicându-se
corespunzător.
Art. 83
(1)Hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile se adoptă prin vot deschis.
(2)Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaţilor alege o comisie de
numărare a voturilor dintre delegaţii care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul
secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţionează:
numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi baroul din care face parte.
(3)Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul
"contra" se exprimă prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.
(4)Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaţilor, cele
care nu poartă ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votaţi "pentru"
este mai mare decât numărul funcţiilor pentru care se candidează.
Art. 84
(1)Congresul avocaţilor alege Consiliul U.N.B.R.
(2)Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi din reprezentanţi ai barourilor, aleşi de
Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:
a)un reprezentant pentru barourile care au până la 500 de avocaţi;
b)2 reprezentanţi pentru barourile care au peste 500 de avocaţi şi câte 2 reprezentanţi pentru fiecare
mie care depăşeşte prima mie de avocaţi.
97
(3)Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în şedinţe ordinare sau, în situaţii excepţionale, în

şedinţe extraordinare de către preşedintele U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul
Pag
U.N.B.R. şi la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R.
(4)Conducerea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. revine preşedintelui acestuia, asistat de către
vicepreşedinţi şi alţi 3 consilieri.
(5)Prevederile art. 69 se aplică în mod corespunzător.
Art. 85
(1)Consiliul U.N.B.R. îşi desfăşoară activitatea în comisii de lucru şi în plen, potrivit regulamentului
de desfăşurare a şedinţei Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.
(2)Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii şi hotărâri obligatorii. La cererea majorităţii barourilor,
hotărârile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaţilor, în prima sa
şedinţă.
Art. 86
(1)Comisia permanentă a U.N.B.R. se întruneşte înaintea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. şi ori de
câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui U.N.B.R.
(2)Comisia permanentă a U.N.B.R. asigură activitatea permanentă a U.N.B.R. Şedinţele Comisiei
permanente a U.N.B.R. sunt conduse de preşedintele U.N.B.R.
(3)În desfăşurarea activităţii curente, Comisia permanentă a U.N.B.R. emite decizii şi dispoziţii, în
condiţiile prevăzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu
plângere de către cei interesaţi, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
Art. 861
Preşedintele de onoare al U.N.B.R. care nu este membru al organelor de conducere ale profesiei
constituite la nivelul U.N.B.R. poate participa, fără drept de vot, la lucrările acestor organe.
Art. 87
În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează un aparat tehnic administrativ, conform hotărârii
Comisiei permanente a U.N.B.R.
Art. 88
(1)Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare,
cu excepţia cazurilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
(2)Organul competent să soluţioneze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună
suspendarea efectelor actului atacat până la soluţionarea plângerii.
Art. 881
La cererea avocatului, Comisia permanentă a U.N.B.R. are obligaţia să apere reputaţia profesională a
acestuia, dacă cercetările întreprinse şi propunerile înaintate de consiliul baroului din care face parte
avocatul fundamentează acest demers.
CAPITOLUL III:Activitatea profesională a avocatului

SECŢIUNEA 1:Conţinutul activităţii profesionale
SUBSECŢIUNEA 1:Consultaţii şi cereri cu caracter juridic
Art. 89
Consultaţiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum:
a)redactarea şi/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a opiniilor juridice şi
informaţiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizată;
b)elaborarea de opinii legale;
c)elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.) şi asistarea clientului la
negocierile referitoare la acestea;
d)elaborarea proiectelor de acte normative;
98
e)participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice,
în condiţiile legii;
Pag
f)orice alte consultaţii în domeniul juridic.

Art. 90
Avocatul poate întocmi şi formula în numele şi/sau în interesul clientului cereri, notificări, memorii
sau petiţii către autorităţi, instituţii şi alte persoane, în scopul ocrotirii şi apărării drepturilor şi
intereselor legitime ale acestuia.
SUBSECŢIUNEA 2:Asistarea şi reprezentarea clienţilor
Art. 91
(1)În condiţiile legii, avocatul asigură asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor
judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor
publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice, a instituţiilor şi a altor
persoane juridice, pentru apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor,
libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.
(2)Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise de
lege şi necesare ocrotirii şi apărării intereselor clientului.
SUBSECŢIUNEA 21:Activitatea de curator special
Art. 911
(1)Avocatul poate îndeplini activitatea de curator special, în condiţiile legii. În cadrul activităţii
judiciare, în îndeplinirea acestei sarcini, avocatul are toate drepturile şi obligaţiile reprezentatului
legal.
(2)Dispoziţiile art. 108-119 se aplică în mod corespunzător şi avocatului care îndeplineşte funcţia de
curator special.
(3)Fiecare barou organizează un Registru al avocaţilor care pot fi desemnaţi de instanţele
judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali, în care sunt înregistraţi toţi avocaţii
care au consimţit să îndeplinească activitatea de curator special. U.N.B.R. centralizează registrele
barourilor şi ţine evidenţa Registrului naţional al avocaţilor care pot fi desemnaţi de instanţele
judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali. Dispoziţiile art. 161 şi 162 se aplică în
mod corespunzător.
(4)Avocatului desemnat i se vor comunica de către decan înştiinţarea de numire, precum şi copia
încheierii prin care a fost numit curator special. Dispoziţiile art. 153 alin. (1) şi (2) se aplică în mod
corespunzător.
(5)Plata remuneraţiei pentru activitatea de curatelă care se suportă din bugetul statului se efectuează
numai prin barou. Sumele destinate plăţii remuneraţiilor pentru activitatea de curatelă, stabilite prin
încheierea instanţei, se virează într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Baroul va comunica
instanţei detaliile contului bancar aflat la dispoziţia sa în vederea plăţii sumelor stabilite prin încheiere
cu titlul de remuneraţie a curatorului special. Dispoziţiile art. 85 alin. (3) din Lege se aplică în mod
corespunzător. Respectarea de către barouri a destinaţiei acestor fonduri este supusă şi controlului
U.N.B.R.
SUBSECŢIUNEA 3:Atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate

spre autentificare
Art. 92
(1)Un act juridic semnat în faţa avocatului, care poartă o încheiere, o rezoluţie, o ştampilă sau un alt
mijloc verificabil de atestare a identităţii părţilor, a consimţământului şi a datei actului, poate fi
prezentat notarului spre autentificare.
(2)Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege şi să
le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data
99
întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi, avocatul este
obligat să înregistreze operaţiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat potrivit art. 3
Pag
alin. (1) lit. c) din Lege în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de organizare şi
funcţionare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R.
*) Dispoziţiile art. 92 alin. (2) privitoare la Registrul electronic al actelor întocmite de avocat potrivit
art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se pun în aplicare după aprobarea de către Consiliul U.N.B.R. a
Regulamentului de organizare şi funcţionare a registrului.
SUBSECŢIUNEA 4:Activităţi fiduciare

Art. 93
(1)Avocatul are dreptul să desfăşoare activităţi fiduciare, în numele şi pe seama clientului, cu
respectarea prevederilor legii şi ale prezentului statut.
(2)Activităţile fiduciare exercitate de avocat pot consta în:
a)primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din
valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale
sau a lichidării unui patrimoniu;
b)plasarea şi valorificarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor financiare şi a bunurilor
încredinţate;
c)administrarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost
plasate.
Art. 94
În exercitarea activităţilor fiduciare, avocatul trebuie:
a)să respecte întocmai limitele şi durata mandatului încredinţat, expres prevăzut în contractul de
asistenţă juridică special încheiat. Când mandatul comportă împuternicirea de a dispune de fonduri,
bunuri sau valori ori de a înstrăina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor
operaţiuni numai dacă acest lucru este în mod expres stipulat în mandat sau, în lipsa unei astfel de
clauze, numai după ce va fi autorizat în mod special şi în scris de către client;
b)să acţioneze cu bună-credinţă, profesionalism şi cu diligenta unui bun proprietar, fără să se abată de
la regulile specifice activităţii profesionale;
c)să administreze afacerile încredinţate în interesul exclusiv al clientului;
d)să nu influenţeze clientul, direct sau indirect, în scopul de a obţine beneficii proprii, în afara
onorariului de avocat;
e)să informeze corect şi cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar şi a
rezultatelor obţinute.
Art. 95
În executarea mandatului, avocatul poate să desfăşoare:
a)activităţi de consultanţă;
b)operaţiuni de conservare a substanţei şi valorii fondurilor financiare şi bunurilor încredinţate;
c)operaţiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare şi alte
instrumente financiare, în condiţiile legii;
d)administrarea şi valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operaţiuni materiale şi
efectuarea de operaţiuni juridice menite să sporească valoarea şi lichiditatea plasamentelor;
e)activităţi conexe, cum ar fi completarea declaraţiilor de impozit şi plata acestora şi a celorlalte
datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietăţi, culegerea fructelor şi
încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investiţiilor, mijlocirea/medierea operaţiunilor financiare
etc.;
100
f)orice operaţiuni în numerar privind plăţi, încasări, efectuări de depozite bancare, compensări,
rambursări impuse de natura activităţii încredinţate.
Art. 96
Pag
(1)Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfăşoară activităţi fiduciare, un cont la o
bancă reputată (cont fiduciar) destinat depozitării de fonduri fiduciare.
(2)Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se înţelege orice sumă primită de către avocat
cu titlu de fond iniţial sau rezultată din valorificarea acestuia ori a bunurilor încredinţate.
(3)În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare.
Art. 97
(1)Toate plăţile legate de activităţile fiduciare efectuate pentru acelaşi client vor fi efectuate din contul
fiduciar, iar toate încasările rezultate din activităţile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al
clientului respectiv.
(2)Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puţin o dată la 3 luni, dacă în
contractul de asistenţă juridică nu se prevede o perioadă mai scurtă.
Art. 98
Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum şi
instructa efectuarea de plăţi din acesta doar în următoarele situaţii:
a)pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli în condiţiile şi limitele mandatului fiduciar;
b)la instrucţiunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea reţinerii contravalorii onorariilor agreate
pentru activităţile fiduciare;
c)în baza unei hotărâri judecătoreşti;
d)în baza contractului de asistenţă juridică, pentru încasarea onorariilor legate de activităţile fiduciare
desfăşurate;
e)în cazul în care este în curs o procedură execuţională privind bunurile sau fondurile administrate.
Art. 99
Avocatul nu are dreptul să retragă fonduri sau să efectueze plăţi din contul fiduciar atunci când
clientul i-a adus la cunoştinţă în scris opoziţia sa.
Art. 100
Este permisă încheierea unui contract de asistenţă juridică care să prevadă plata, în parte, a onorariului
pentru activităţi fiduciare, condiţionate de un eveniment care să aibă loc sau de un rezultat care să fie
atins.
Art. 101
Avocatul are obligaţia să păstreze evidenţe scrise ale tuturor operaţiunilor efectuate în baza sau în
legătură cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenţă, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.).
În cazul în care clientul solicită originalul acestor evidenţe, avocatul este îndreptăţit să păstreze
fotocopii pe format hârtie sau electronic.
Art. 102
(1)Avocatul are obligaţia să păstreze cel puţin un registru sau un sistem echivalent de înregistrare care
să arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfăşurat activităţi fiduciare:
a)identitatea clientului pe seama căruia fondurile şi/sau bunurile sunt primite şi/sau administrate;
b)un inventar al bunurilor primite, respectiv rambursate şi valoarea fondurilor primite şi rambursate,
precum şi data primirii şi sursa fondurilor şi bunurilor şi data rambursării acestora sau rezultatul
administrării şi valorificării acestora;
c)operaţiunile fiduciare efectuate, cu indicarea datei, părţilor, valorii şi tipului operaţiunii.
(2)Avocatul este obligat să înregistreze prompt fiecare tranzacţie fiduciară şi, în orice caz, nu mai
târziu de 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor.
Art. 103
101
Avocatul are obligaţia să păstreze evidenţele legate de activităţile fiduciare pe o perioadă de cel puţin
10 ani.
Pag
SUBSECŢIUNEA 5:Activităţi de stabilire temporară a sediului unor societăţi comerciale şi
înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale
sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate
Art. 104
Stabilirea temporară a sediului unor societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului presupune
utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizării
funcţionării societăţii comerciale sau, după caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui
sediu secundar al societăţii în cauză.
Art. 105
(1)În vederea stabilirii temporare a sediului societăţii comerciale în cauză, avocatul va întocmi şi
semna cu reprezentantul societăţii un contract separat de asistenţă juridică având acest obiect.
(2)Perioada pentru care sediul societăţii în cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu
poate depăşi un an, iar dovada sediului se face cu contractul de asistenţă juridică.
Art. 106
Avocatul poate îndeplini orice formalităţi legale necesare în vederea înregistrării, în numele şi pe
seama clientului, a societăţilor comerciale, a părţilor de interes, a părţilor sociale şi a acţiunilor, în
condiţiile legii.
Art. 107
Avocatul va întocmi şi păstra registre de părţi de interes, părţi sociale sau de acţiuni, emise de
societăţile înregistrate de acesta în numele şi pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea
clientului, operaţiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni şi constituiri de garanţii, şi poate emite, la
cererea persoanei îndreptăţite, extrase din aceste registre, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA 2:Relaţiile dintre avocat şi client
SUBSECŢIUNEA 1:Principiile şi regulile de bază ale relaţiei dintre avocat şi client
Art. 108
(1)Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se
naşte din contractul de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă între avocat şi client ori mandatarul
acestuia.
(2)Forma, conţinutul şi efectele contractului de asistenţă juridică sunt stabilite prin prezentul statut.
(3)Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege.
Art. 109
(1)În exercitarea profesiei sale avocatul este independent.
(2)Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii,
ale prezentului statut şi ale codului deontologic.
(3)Constituie atingere a independenţei avocatului şi, ca atare, trebuie evitate şi înlăturate de către
avocat, prin orice mijloace legale:
a)existenţa unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredinţată;
b)prestarea de activităţi avocaţiale în scopul de a se face plăcut clienţilor, magistraţilor sau publicului;
c)prestarea de activităţi avocaţiale din simplă complezenţă;
d)existenţa oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.
Art. 110
Avocatul trebuie să depună toată diligenta pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor
legitime ale clientului.
102
Art. 111
Avocatul este dator să îşi sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod conştiincios, corect şi cu
diligentă. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cazului ce i-a fost încredinţat.
Pag
Art. 112
Probitatea, spiritul de dreptate şi onestitatea avocatului sunt condiţii ale credibilităţii avocatului şi
profesiei.
Art. 113
Avocatul este confidentul clientului în legătură cu cazul încredinţat. Confidenţialitatea şi secretul
profesional garantează încrederea în avocat şi constituie obligaţii fundamentale ale avocatului.
Art. 114
(1)Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client
într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale ori când există, în mod
real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.
(2)Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când
intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când
independenţa sa riscă să fie ştirbită.
(3)Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client dacă secretul informaţiilor încredinţate de un
client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client
anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.
(4)În cazul în care avocaţii practică profesia într-o formă asociativă, în colaborare sau în conlucrare cu
alţi avocaţi, dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică tuturor avocaţilor.
Art. 115
Există conflict de interese în situaţiile următoare:
a)în activitatea de consultanţă, când, la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da
clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve nu îşi poate îndeplini misiunea fără a
compromite interesele unuia sau ale mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea
mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmărit;
b)în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când, la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar
determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat dacă i-ar fi fost
încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele
profesionale ale apărării;
c)atunci când, prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial, avocatul descoperă
una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).
Art. 116
Nu există conflict de interese:
a)atunci când, după ce şi-a informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea
diferitelor sale activităţi, va încerca să concilieze contrarietatea de interese;
b)atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situaţia ce i-a fost
prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri
ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi, care sunt însă
informaţi cu privire la această apartenenţă comună;
c)atunci când, după ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecăruia dintre clienţii potenţial afectaţi de
asistenţa juridică acordată existenţa sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi
eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul
expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de asistenţă juridică.
Art. 117
Cu excepţia unui acord între părţi, avocatul trebuie să se abţină a se ocupa de cauzele tuturor clienţilor
implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciază că nu poate asigura
103
apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul profesional riscă să
fie violat sau când independenţa sa riscă să fie lezată.
Art. 118
Pag
Avocatul va încerca în momentele oportune să îşi consilieze clientul cu privire la posibilitatea
soluţionării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă, aptă a proteja drepturile
şi interesele legitime ale acestuia.
Art. 119
(1)Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.
(2)Condiţiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de prezentul statut şi pot fi stabilite,
în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocaţi.
(3)Obligaţia de asigurare de răspundere civilă este permanentă. Suma asigurată nu poate fi mai mică
decât cea prevăzută în statutul profesiei.
(4)Prin contract, părţile pot stabili limitele răspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totală de
răspundere profesională sunt socotite nescrise.
Art. 120
(1)Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care îi
încredinţează cazul.
(2)În exercitarea activităţii fiduciare, precum şi în orice situaţie în care avocaţii sunt autorizaţi să
administreze ori să gestioneze fondurile clienţilor, acestora le este interzis să primească sau să
administreze ori să gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii
încredinţate.
(3)Când participă la o operaţie juridică, avocatul are obligaţia de a se retrage din cauză de îndată ce
suspectează în mod serios că respectiva operaţie ar avea drept rezultat o spălare de bani şi când
clientul nu înţelege să renunţe la operaţia în sine.
SUBSECŢIUNEA 2:Contractul de asistenţă juridică
SUBSECŢIUNEA 21:Partea I. Forma şi conţinutul contractului de asistenţă juridică
Art. 121
(1)Contractul de asistenţă juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie
să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenţii şi
dobândeşte dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenţă al avocatului, indiferent de
modalitatea în care a fost încheiat.
(2)Contractul de asistenţă juridică poate fi încheiat şi prin orice mijloc de comunicare la distanţă. În
acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voinţă între avocat şi
client. Se prezumă că avocatul a luat cunoştinţă de încheierea contractului la una dintre următoarele
date:
a)data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnătură electronică) la sediul profesional al
avocatului; dacă transmisiunea prin fax are loc după ora 19,00, se prezumă că avocatul a luat
cunoştinţă în ziua lucrătoare următoare zilei transmisiunii;
b)data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3)Contractul de asistenţă juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice
raporturile juridice dintre avocat şi destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocaţiale şi onorariul,
semnată de avocat şi transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice
menţiune expresă de accept a conţinutului scrisorii, aceasta dobândeşte valoarea unui contract de
asistenţă juridică.
(4)Contractul de asistenţă juridică se consideră a fi fost încheiat în mod tacit dacă clientul a achitat
onorariul menţionat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificând acceptarea
contractului de către client, caz în care data încheierii contractului este considerată a fi data
104
menţionată în cuprinsul contractului.

(5)Contractul de asistenţă juridică poate fi încheiat, în mod excepţional, şi în formă verbală. În acest
caz, ca şi în situaţia prevăzută la alin. (2), dispoziţiile art. 44 din Lege se aplică în mod corespunzător.
Pag
Contractul în formă scrisă va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil.

(6)În cazul în care avocatul şi clientul convin, o terţă persoană poate fi beneficiarul serviciilor
avocaţiale stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de
condiţii.
(7)Cu excepţia cazului prevăzut la alin. (2), contractul de asistenţă juridică se încheie în atâtea
exemplare câte părţi sunt. Orice exemplar care poartă în original semnăturile părţilor va fi considerat
exemplar original.
(8)Avocatul va ţine o evidenţă strictă a contractelor încheiate într-un registru special şi va păstra în
arhiva sa un exemplar al fiecărui contract şi un duplicat sau o copie a oricărei împuterniciri de
reprezentare primite în executarea contractelor.
Art. 122
(1)Contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:
a)datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi
reprezentantul acesteia;
b)datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul
clientului, dacă este cazul;
c)obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3
din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare
a patrimoniului clientului;
d)onorariul;
e)atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia;
f)modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client;
g)semnăturile părţilor.
(2)Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a
produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.
(3)Modelul contractului de asistenţă juridică este cuprins în anexa nr. I.
(4)Contractul de asistenţă juridică va fi tipărit în formulare tipizate şi înseriate ce vor conţine sigla
U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea "Uniunea Naţională a Barourilor din România" şi cea a
baroului emitent. Seria va avea o componentă literală comună fiecărui barou şi o componentă cifrică
formată din 6 cifre, urmată de menţionarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervată de
către barou fiecărei forme de exercitare a profesiei.
(5)Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal şi cu respectarea cerinţelor
prevăzute la alin. (4), formele de exercitare a profesiei pot emite şi utiliza, pe cheltuiala lor şi prin
mijloace proprii, formularele menţionate la alin. (4) în mod individual, personalizate cu elementele de
identificare ale formei de exercitare a profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor
solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu şi
personalizat. Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în contractele de asistenţă juridică emise
de formele de exercitare a profesiei în baza prevederilor prezentului alineat.
(6)Pentru uzul în raporturile cu clienţii străini, formularele emise în condiţiile alin. (5) vor putea fi
redactate într-o limbă de circulaţie internaţională, cu condiţia asigurării corespondenţei depline a
traducerii cu modelul cuprins la anexa nr. I. Răspunderea pentru acurateţea traducerii revine formei de
exercitare a profesiei care utilizează formularele emise în sistem personalizat.
Art. 123
Părţile pot modifica contractul de asistenţă juridică, cu respectarea dispoziţiilor legale, a prezentului
statut şi, după caz, a condiţiilor prevăzute în contract. În acest caz, dispoziţiile art. 126 rămân
105
aplicabile.
Art. 124
Pag
(1)Contractul de asistenţă juridică învestit cu formulă executorie, în condiţiile legii, constituie titlu
executoriu cu privire la restanţele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul
clientului.
(2)Procedura de executare este cea prevăzută de dispoziţiile Codului de procedură civilă.
Art. 125
Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul
încheierii contractului şi se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la
cuantumul şi destinaţia lor. Părţile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului,
prin acte adiţionale.
Art. 126
(1)Contractul de asistenţă juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le
conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea
avocaţială întocmită conform anexei nr. II. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod
corespunzător şi formularului împuternicirii avocaţiale.
(2)În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei
pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.
(3)Pentru activităţile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţă juridică, acesta
reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în
formă autentică, acte de conservare, administrare ori dispoziţie în numele şi pe seama clientului.
Art. 127
(1)Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor
cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
(2)Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului.
(3)Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:
a)timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activităţii cerute de
client;
b)natura, noutatea şi dificultatea cazului;
c)importanţa intereselor în cauză;
d)împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt
mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără
investigaţii suplimentare;
e)notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;
f)conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea
cazului;
g)avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat;
h)situaţia financiară a clientului;
i)constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a
asigura servicii legale performante.
Art. 128
(1)Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale prezentului statut. Este
interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către
formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocaţi.
(2)Onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia
între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentării clientului.
106
(3)În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau a reprezentării imediate şi
nu se poate încheia un contract de asistenţă juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în
cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoştinţa acestuia onorariile pe care le
Pag
propune pentru asistenţă şi/sau reprezentare. În absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind
încetarea asistenţei şi/sau a reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul îşi exprimă expres
dezacordul în privinţa onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea
făcută de avocat.
(4)În toate situaţiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistenţă juridică, ce urmează să fie
încheiat în formă scrisă.
(5)Onorariile pot fi stabilite şi în monedă străină, sub condiţia ca plata acestora să respecte prevederile
privind regimul legal al plăţilor.
Art. 129
(1)Onorariile pot fi stabilite astfel:
a)onorarii orare;
b)onorarii fixe (forfetare);
c)onorarii de succes;
d)onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a)-c).
(2)Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unităţi monetare cuvenită
avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului.
(3)Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional
sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează ori, după caz, le prestează
clientului.
(4)Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea
serviciilor profesionale.
(5)Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.
(6)Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite şi să obţină şi un onorariu de
succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes
constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat.
Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.
(7)În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a
cauzei.
Art. 130
(1)Este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis.
(2)Pactul de quota litis este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său înainte de soluţionarea
definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de
rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau
orice altă valoare.
(3)Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere (activitatea
juridică realizată de către avocat) sunt interzise.
Art. 131
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia.
Art. 132
(1)La cererea oricăreia dintre părţi, contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de
decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părţilor.
(2)Soluţionarea contestaţiilor şi reclamaţiilor se face prin aplicarea principiului medierii şi prin
încercarea de conciliere a părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei
sau a reclamaţiei.
(3)Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată.
107
(4)Consiliul baroului hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului fără

participarea la vot a acestuia. Părţile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri şi explicaţii.
(5)Consiliul baroului se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre
Pag
motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunţării.

(6)[textul Art. 132, alin. (6) din capitolul III, sectiunea 2, subsectiunea 2^1 a fost abrogat la 20-aug-
2012 de Art. I, punctul 3. din Hotarirea 7/2012]
SUBSECŢIUNEA 22:Partea a II-a. Efectele contractului de asistenţă juridică
Art. 133
(1)În cazul în care se angajează să asiste şi/sau să reprezinte un client într-o procedură legală, avocatul
îşi asumă obligaţii de diligentă.
(2)Avocatul trebuie să asiste şi să reprezinte clientul cu competenţă profesională, prin folosirea
cunoştinţelor juridice adecvate, a abilităţilor practice specifice şi prin pregătirea rezonabil necesară
pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.
(3)Avocatul este obligat să se abţină să se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asistenţă şi o
reprezentare competente.
(4)Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligentă profesională adecvată, pregătirea temeinică a
cauzelor, dosarelor şi proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienţei şi crezului său
profesional.
(5)În situaţii şi împrejurări care prezintă caracter de urgenţă pentru salvgardarea şi/sau protejarea
drepturilor şi intereselor clientului, avocatul poate asista şi angaja clientul chiar şi în măsura în care în
acel moment nu posedă o competenţă profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere s-ar
aduce atingere drepturilor şi intereselor clientului. În astfel de situaţii avocatul se va limita doar la
ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanţele şi cu prevederile legale.
(6)Competenţa profesională adecvată presupune analiza şi cercetarea atentă a împrejurărilor de fapt, a
aspectelor legale ale problemelor juridice incidente în situaţia de fapt, pregătirea adecvată şi adaptarea
permanentă a strategiei, tacticilor, tehnicilor şi metodelor specifice în raport cu evoluţia cauzei, a
dosarului sau a lucrării în care avocatul este angajat.
Art. 134
(1)Avocatul îşi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, în limitele legii.
(2)Avocatul se va abţine ca intenţionat:
a)să ignore obiectivele şi scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât să eşueze în
atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege şi de statutul profesiei;
b)să prejudicieze un client pe durata relaţiilor profesionale.
(3)Avocatul va acţiona cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei.
Avocatul nu este obligat să acţioneze exclusiv în obţinerea de avantaje pentru clientul său în
confruntarea cu adversarii. Strategiile şi tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea
acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului.
(4)Avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privinţa strategiilor, tacticilor şi acţiunilor
preconizate şi desfăşurate pentru client.
(5)Avocatul va ţine permanent sub control gradul său de ocupare profesională şi extraprofesională,
astfel încât să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura împrejurărilor şi specificul cauzei.
Acesta va fi obligat să refuze un client ori de câte ori este conştient că nu îi poate oferi cu
promptitudine serviciul profesional solicitat.
(6)Neglijarea cauzelor clientului, absenţa nejustificată în mod repetat, fără asigurarea unei substituiri
legale şi competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară.
(7)Avocatul va trata cu respect şi curtoazie orice persoană implicată în procedurile legale în care
asistă sau reprezintă clientul şi se va abţine de la metode şicanatoare şi prejudiciabile pentru terţe
părţi, dacă acestea sunt evident indiferente şi irelevante în raport cu interesele clientului reprezentat.
108
Art. 135
(1)În activitatea de consiliere avocatul va acţiona cu tact şi răbdare pentru a înfăţişa şi a explica
clientului toate aspectele cazului în care îl asistă şi/sau îl reprezintă. Avocatul va căuta să folosească
Pag
cel mai potrivit limbaj în raport cu starea şi experienţa clientului, pentru ca acesta să aibă o
reprezentare corectă şi completă asupra situaţiei sale juridice.
(2)Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalităţile şi finalitatea
consilierii, precum şi soluţiile tehnice pe care ie va urma pentru a realiza, când este cazul, asistenţa şi
reprezentarea clientului.
(3)Avocatul va respecta opţiunile clientului în ceea ce priveşte scopul şi finalitatea asistenţei şi
reprezentării, fără a abdica de la independenţă şi crezul său profesional.
(4)Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legătură cu strategia şi mijloacele tehnice şi
tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat să
urmeze acele tehnici şi proceduri legale indicate arbitrar de client şi păstrează responsabilitatea pentru
acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor şi consecinţelor posibile
ale acestor tehnici şi proceduri.
Art. 136
(1)Consilierea şi reprezentarea unui client îl obligă pe avocat să privească speţa respectivă dintr-o
perspectivă proprie şi să acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfătuirea clientului nu se rezumă la
expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere şi consecinţele de ordin moral, economic, social
şi politic care ar putea avea relevanţă în situaţia respectivă.
(2)Ori de câte ori clientul propune un demers despre care avocatul apreciază că va avea consecinţe
legale negative, acesta va atenţiona clientul cu privire la consecinţe sau, după caz, va putea denunţa
contractul de asistenţă juridică.
Art. 137
(1)În cazul în care avocatul asistă/reprezintă în comun mai mulţi clienţi pe tot parcursul reprezentării,
se va consulta permanent cu fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun în ceea ce priveşte deciziile
care trebuie adoptate şi motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client să poată
lua propriile decizii, în baza unor informaţii complete.
(2)Avocatul poate iniţia demersuri pentru o consiliere comună a părţilor aflate în conflict în încercarea
de a rezolva relaţia dintre clienţii respectivi într-un mod amiabil şi profitabil pentru toţi.
(3)Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relaţia client-avocat.
Fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun are dreptul la o reprezentare loială şi diligentă de către
avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate drepturile prevăzute de
lege pentru cazul foştilor clienţi. Între clienţii reprezentaţi în comun regula confidenţialităţii nu se
aplică.
Art. 138
Avocatul poate evalua o situaţie cu relevanţă pentru clientul său în folosul unei terţe persoane dacă:
a)este îndreptăţit să considere că evaluarea este compatibilă cu alte aspecte ale relaţiei client-avocat;
b)are acceptul clientului.
Art. 139
(1)Avocatul va oferi clientului o opinie legală onestă cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale
cazului investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client.
(2)Folosirea de către client a opiniilor şi sfatului avocatului în scopuri ilegale, fără cunoştinţa
avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil de acţiunea şi
scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea conştientă
a unui client în activităţi infracţionale.
(3)Un avocat este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului
109
în cazul în care acţiunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la începutul asistenţei şi/sau a
reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracţionale.
Art. 140
Pag
(1)Avocatul are obligaţia să informeze rezonabil clientul în legătură cu situaţia curentă a asistenţei şi
reprezentării şi de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.
(2)Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situaţia curentă, posibilele evoluţii viitoare şi
eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale cazului.
(3)Avocatul nu este obligat să informeze clientul în măsura în care s-a convenit în prealabil acest
lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obligaţia avocatului este de a informa exclusiv
reprezentanţii legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de
avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.
Art. 141
Avocatul este obligat să comunice clientului informaţiile pe care le deţine în legătură cu cazul
acestuia, chiar şi în situaţia în care comunicarea lor ar contraveni interesului său personal.
Art. 142
(1)În toate cazurile în care avocatul este însărcinat să asiste un client el poate să conducă discuţiile
doar în prezenţa clientului său ori numai cu acordul acestuia.
(2)În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discuţii cu
acesta fără acordul prealabil al confratelui său.
Art. 143
(1)Avocatul va ţine distinct evidenţa bunurilor aparţinând clienţilor săi sau unor terţe părţi care i-au
fost încredinţate în legătură cu exercitarea profesiei.
(2)Fondurile financiare vor fi păstrate în conturi distincte, deschise la o instituţie financiară legal
constituită şi autorizată să funcţioneze, potrivit legii.
(3)Evidenţa distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi păstrată de către avocat într-o manieră care
să confere siguranţa menţinerii identităţii acestora.
(4)Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu păstrate în conturi deschise la instituţii financiare
atunci când legea sau o hotărâre judecătorească permit păstrarea lor într-o altă modalitate.
(5)Avocatul va ţine o evidenţă contabilă completă a fondurilor financiare şi a celorlalte tipuri de
bunuri încredinţate şi va păstra documentele respective pentru o perioadă de 10 ani după încetarea
contractului de reprezentare cu clientul.
(6)În cazul în care primeşte fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un client ori cu un
terţ, avocatul este obligat să îi notifice acestuia, în scris şi de îndată.
(7)Cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau a unei înţelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca
imediat după primirea bunurilor să le predea clientului sau, după caz, terţei persoane îndreptăţite să le
primească şi, la solicitarea clientului sau a terţei persoane, să pună la dispoziţia acestuia/acesteia
evidenţa contabilă pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.
Art. 144
Dacă există riscul ca un client să dea fondurilor deţinute de avocat o astfel de destinaţie încât avocatul
să nu îşi mai poată încasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retenţie asupra acestora pentru
acoperirea onorariului datorat. Această prevedere nu dă dreptul avocatului să reţină fonduri în scopul
de a constrânge clientul să îi accepte pretenţiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face
obiectul disputei va trebui în acest caz depozitată într-un cont special, iar avocatul va trebui să
propună în cel mai scurt timp clientului soluţii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în
limitele legii şi ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul niciunei dispute cu
clientul trebuie de îndată transferată acestuia.
Art. 145
110
Avansurile de onorariu şi avansurile de cheltuieli care se anticipează a fi efectuate de către avocat în

interesul cauzei vor avea acelaşi regim ca şi bunurile aparţinând clienţilor până la momentul în care
avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va înregistra cheltuiala
Pag
care să justifice avansul plătit de client în acest scop, cu excepţia cazului în care clientul le stabileşte
un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabileşte referitor la respectivele sume avansate,
acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de către avocat acestuia la încetarea contractului, dacă până
la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activităţile pentru care i se plătise anticipat onorariu
sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens.
Art. 146
Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, să plaseze
lichidităţile încredinţate de către client în conturi bancare purtătoare de dobânzi. Dobânzile se cuvin
clientului.
Art. 147
(1)În afara cazurilor prevăzute de lege sau de părţi, contractul de asistenţă juridică încetează prin
renunţarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului.
(2)Încetarea contractului prin renunţarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl exonerează pe
client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor
efectuate de avocat în interesul său.
Art. 148
(1)Avocatul care este solicitat într-o cauză în curs de rezolvare trebuie să verifice dacă unul sau mai
mulţi confraţi au fost în prealabil angajaţi.
(2)Avocatul care acceptă să succeadă unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, să îi aducă la
cunoştinţă această împrejurare.
Art. 149
(1)În oricare caz de încetare a mandatului avocatul are obligaţia să ia în timp util şi în mod rezonabil
măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui
timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt avocat, predarea documentelor şi a bunurilor la care
clientul este îndreptăţit şi înştiinţarea organelor judiciare.
(2)În cazul în care clientul datorează avocatului restanţe din onorarii şi din cheltuielile făcute în
interesul acestuia, avocatul are drept de retenţie asupra bunurilor încredinţate, cu excepţia înscrisurilor
originale care i-au fost puse la dispoziţie.
SUBSECŢIUNEA 3:Asistenţa judiciară
SUBSECŢIUNEA 31:Partea I. Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare
Art. 150
(1)În sensul Legii şi al prezentului statut, prin asistenţă judiciară se înţelege asistenţa juridică acordată
prin avocat.
(2)Barourile asigură asistenţa judiciară:
a)în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală
sau potrivit dispoziţiilor din legi speciale ori în orice altă situaţie în care organul judiciar consideră
necesară desemnarea unui apărător din oficiu;
b)în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în
condiţiile legii;
c)la solicitarea organelor administraţiei publice locale.
(3)În cazuri de excepţie, dacă persoana este lipsită de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi
prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţă judiciară gratuită.
Art. 151
Ca formă a ajutorului public judiciar, asistenţa prin avocat cuprinde:
1.asistenţa extrajudiciară, care include acordarea de consultaţii în vederea iniţierii ori soluţionării unui
111
litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau, după caz, în vederea iniţierii
unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ-jurisdicţionale în cazurile prevăzute de lege şi
pregătirea şi întocmirea documentelor pentru iniţierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei
Pag
proceduri prealabile obligatorii sau facultative, după caz;

2.asigurarea reprezentării şi asistenţei procesuale în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de
jurisdicţie, în condiţiile legii.
Art. 152
(1)În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind
ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
193/2008, a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea
împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia acelei
instanţe.
(2)În termen de 3 zile, de la comunicarea încheierii de încuviinţare a cererii de ajutor public judiciar,
decanul baroului va desemna un avocat înscris în Registrul de asistenţă judiciară pentru a asigura
asistenţa prin avocat solicitată.
(3)Avocatului desemnat i se va comunica de către decan înştiinţarea de numire şi copie a încheierii de
încuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi înştiinţat de
îndată cu privire la numele avocatului desemnat.
(4)În toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui
anumit avocat, cu consimţământul acestuia, în condiţiile legii.
Art. 153
(1)Avocatul desemnat să acorde asistenţa juridică conform art. 152 alin. (2) poate refuza exercitarea
mandatului primit numai în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
(2)Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistenţă judiciară constituie abatere
disciplinară.
(3)Beneficiarul care în mod nejustificat refuză sau renunţă la serviciile avocatului desemnat pierde
ajutorul public judiciar acordat, fără a mai avea dreptul la o nouă cerere de ajutor public judiciar în
cauza respectivă.
(4)Decanului baroului îi revine competenţa de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al
refuzului ori renunţării.
Art. 154
(1)La nivelul fiecărui barou se organizează serviciul de asistenţă judiciară.
(2)Asistenţa extrajudiciară se acordă de către serviciul de asistenţă judiciară pe baza unei cereri care
va cuprinde următoarele menţiuni:
a)obiectul şi natura solicitării;
b)identitatea şi codul numeric personal;
c)domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale;
d)dovezi privind veniturile solicitantului şi ale familiei sale;
e)dovezi cu privire la obligaţia de întreţinere sau de plată.
(3)Cererea va cuprinde, pe lângă menţiunile prevăzute la alin. (2), şi o declaraţie pe propria
răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de
ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ, în ce formă, pentru ce cauză şi în ce cuantum. Modelul
cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare este cuprins în anexa nr. XXXII.
(4)Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:
a)adeverinţa eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte
veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse impozitării, potrivit
legii impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar
ori sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea,
112
încasate în aceeaşi perioadă;

b)livretul de familie şi, după caz, certificatele de naştere ale copiilor;
c)certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;
Pag
d)declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu
beneficiază de alte venituri suplimentare;
e)declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;
f)declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte, natural ori
adoptiv, ori, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are
copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă sau care a fost numită tutore se ocupă de
creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism
privat autorizat ori serviciu public autorizat sau niciunei persoane juridice;
g)dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului
sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei;
h)alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii,
(5)Cererea însoţită de documentele justificative se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi va fi
soluţionată, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere
sau respingere, după caz,
(6)În cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde următoarele:
a)denumirea actului;
b)denumirea organului emitent;
c)temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;
d)persoana căreia i se acordă asistenţă extrajudiciară;
e)tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;
f)data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.
(7)În baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat înscris în registrul de asistenţă
judiciară. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de către persoana căreia i se acordă
asistenţa extrajudiciară, dacă avocatul este înscris în registrul de asistenţă judiciară, iar avocatul şi-a
dat acordul pentru numire.
(8)În termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, decizia prevăzută la alin. (5) va fi comunicată
solicitantului.
(9)Decizia de respingere poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare, la consiliul baroului.
(10)Contestaţia prevăzută la alin. (9) va fi soluţionată de către consiliul baroului în regim de urgenţă,
în prima şedinţă a consiliului baroului de după data înregistrării ei.
Art. 155
Asistenţa extrajudiciară nu se acordă în următoarele situaţii:
a)atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenţei nu este justificat;
b)atunci când pretenţia este vădit nejustificată, neîntemeiată sau inadmisibilă;
c)în cazul cetăţenilor străini sau al persoanelor juridice străine solicitante, atunci când legislaţia lor
naţională nu prevede un tratament similar pentru cetăţenii români;
d)atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistenţă judiciară.
Art. 156
Avocatul care acordă asistenţă judiciară nu are dreptul să primească de la beneficiar niciun fel de
sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
SUBSECŢIUNEA 32:Partea a II-a. Organizarea activităţii de acordare a asistenţei judiciare
Art. 157
(1)În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu
activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui
113
departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.

(2)Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice, în limitele
atribuţiilor conferite prin Lege şi în condiţiile prezentului statut.
Pag
Art. 158
Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, în principal, următoarele atribuţii:
a)desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de acordare a asistenţei judiciare;
b)elaborează proiectul Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;
c)propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale care se încheie cu autorităţile publice
competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de
asistenţă judiciară;
d)organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;
e)organizează şi coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată;
f)efectuează controlul asistenţei judiciare acordate;
g)elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune
Ministerului Justiţiei în vederea promovării;
h)stabileşte împreună cu Ministerul Justiţiei indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de
asistenţă judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a
sistemului de asistenţă judiciară;
i)colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de
vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară;
j)popularizează sistemul de asistenţă judiciară;
k)stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi
extrajudiciară, în condiţiile legii;
l)reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborării internaţionale în materie,
în condiţiile legii sau ale prezentului statut.
Art. 159
În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourile îndeplinesc următoarele atribuţii:
a)organizează serviciile de asistenţă judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei
instanţe judecătoreşti;
b)organizează şi actualizează registrele proprii de asistenţă judiciară, pe baza cererilor avocaţilor,
aprobate de consiliul baroului;
c)desemnează avocaţii înscrişi în registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare,
ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi
complexitatea cazului, de desemnările anterioare şi de gradul de angajare al acestuia;
d)efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;
e)organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;
f)îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea
serviciilor de asistenţă judiciară.
Art. 160
(1)Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti din
judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfăşurării acestei activităţi, care se pun la dispoziţie în mod
obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei locale.
(2)Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul
baroului şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile
serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în
baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară aprobat de Consiliul
U.N.B.R.
(3)Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistenţă judiciară să fie condus de un director
114
angajat, pe bază de concurs, prin contract individual de muncă.

(4)Pentru ocuparea funcţiei de director poate candida orice persoană fizică care îndeplineşte condiţiile
Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară prevăzute în prezentul
Pag
statut.
Art. 161
(1)Fiecare barou organizează registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi
desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare.
(2)Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie şi în format electronic şi se publică pe pagina
web a fiecărui barou.
(3)Actualizarea registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până
la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
(4)În cazuri excepţionale, în registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul
anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.
(5)U.N.B.R organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de asistenţă
judiciară ale tuturor barouri lor.
(6)Registrul naţional de asistenţă judiciară se publică pe pagina web a U.N.B.R şi se actualizează, în
mod automat, odată cu actualizarea datelor din registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou.
Art. 162
(1)Pentru înscrierea în registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face
parte.
(2)Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de
coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3)Înscrierea avocatului în registrul de asistenţă judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului
baroului.
(4)Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registrul de
asistenţă judiciară un avocat în următoarele cazuri:
a)dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;
b)dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun;
c)dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor Legii sau ale prezentului statut ori calitatea
inferioară a asistenţei judiciare acordate.
d)dacă a refuzat să îndeplinească activitatea de curator după ce a fost numit sau a fost înlocuit din
această calitate din motive imputabile acestuia.
(5)Radierea din registrul de asistenţă judiciară poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar, dacă se
constată săvârşirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de Lege sau de
prezentul statut, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.
(6)Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în Registrul de asistenţă judiciară, precum şi
măsura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din Lege.
(7)Decizia de radiere din registrul de asistenţă judiciară se aduce la cunoştinţa publicului prin afişare
pe pagina web a baroului, precum şi pe pagina web a U.N.B.R.
Art. 163
(1)Pentru asistenţa judiciară acordată avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul
judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin
protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.
(2)Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a
onorariului avocatului.
(3)După acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia
avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei
115
judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcţie de
volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi
particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.
Pag
(4)Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităţilor
prevăzute de lege pentru plata onorariilor.
(5)În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, acesta nu va
primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfăşurată.
(6)Avocatului desemnat i se decontează sumele necesare pentru cheltuielile de apărare şi pentru
deplasarea la locul de detenţie sau reţinere din altă localitate.
Art. 164
(1)Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza
documentelor pentru decontare prevăzute la art. 82 alin. (2) şi (3) din Lege, avizate de consiliul
baroului.
(2)Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţă judiciară
se virează lunar, într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri a
destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de
prezentul statut.
Art. 165
U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii,
instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfăşurării în bune
condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezenta subsecţiune.
Art. 166
capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii.
(2)Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit art. 26 alin. (1)
lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările
ulterioare.
(3)Pentru cheltuielile curente necesare funcţionarii serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul
barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciară fiecare
barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate şi efectiv vărsate.
Reţinerea cotei de 1% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptăţit.
capitol la solicitarea organelor administraţiei publice locale se acordă din fondurile acestor organe, în
limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului
sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 82 alin. (1) din Lege.
Art. 167
(1)Serviciile de asistenţă judiciară vor asigura şi apărarea gratuită, în cazurile prevăzute la art. 71 alin.
(2) din Lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.
(2)Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile şi obligaţiile prevăzute de Lege
şi de prezentul statut în îndeplinirea mandatului acordat în interesul beneficiarului gratuităţii, pe care
trebuie să îl trateze cu atenţia cuvenită oricărui client.
Art. 168
(1)Acordarea asistenţei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitării motivate din partea
instanţei, a organului de urmărire penală, a organului de cercetare penală sau a organului
administraţiei publice locale, adresată baroului. Acordarea asistenţei judiciare se realizează exclusiv în
baza delegaţiei de avocat eliberate de serviciul de asistenţă judiciară, conform modelului prevăzut în
anexa nr. III.
116
(2)În cazul în care se solicită acordarea asistenţei judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin.
(1), decanul stabileşte valoarea onorariului ce va fi suportat de partea care ar cădea în pretenţii, având
în vedere natura cauzei şi valoarea obiectului material al acesteia.
Pag
(3)Prin decizie, decanul poate delega atribuţiile prevăzute la alin. (2) unui consilier al baroului.
(4)Avocatul desemnat să acorde asistenţă judiciară gratuită urmează să îşi îndeplinească însărcinarea
în condiţiile prevăzute la art. 82 din Lege, pe baza delegaţiei eliberate de barou, conform modelului
prevăzut în anexa nr. IV.
Art. 169
Mandatul avocatului desemnat să acorde asistenţa judiciară obligatorie încetează în momentul în care
partea îşi angajează un apărător. Dreptul la onorariu al avocatului înlocuit subzistă chiar dacă
mandatul său a încetat, cuantumul acestuia fiind proporţional cu munca prestată.
Art. 170
Avocatul desemnat să acorde asistenţă judiciară obligatorie are dreptul la onorariu stabilit în condiţiile
prevăzute la art. 85 din Lege, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei.
Art. 171
(1)Serviciile de asistenţă judiciară îşi desfăşoară activitatea în spaţiile situate la sediile instanţelor,
puse la dispoziţie de Ministerul Justiţiei, în condiţiile art. 38 din Lege.
(2)Cheltuielile privind amenajarea şi întreţinerea spaţiilor aflate în situaţia prevăzută de art. 38 din
Lege sunt suportate în condiţiile art. 166 alin. (3) din prezentul statut.
Art. 172
(1)Asistenţa judiciară gratuită acordată poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedeşte
că:
a)a fost obţinută prin fraudă;
b)starea de nevoie a solicitantului a încetat sau s-a ameliorat şi permite plata onorariului.
(2)În condiţiile legii, remuneraţia cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a obţinut ilicit
asistenţă judiciară gratuită.
SECŢIUNEA 3:Relaţiile dintre avocaţi
SUBSECŢIUNEA 1:Confraternitatea şi respectul reciproc
Art. 173
(1)Relaţiile dintre avocaţi sunt bazate pe încredere şi respect reciproc şi impun un comportament
adecvat menţinerii reputaţiei profesiei.
(2)Avocatul nu poate comunica autorităţilor jurisdicţionale acte, note sau alte documente fără ca
acestea să nu fi fost comunicate avocatului părţii adverse, cu excepţia cazurilor în care legea prevede
altfel.
(3)Avocatul nu poate să divulge sau să supună instanţelor o propunere de soluţionare a cauzei făcută
de partea adversă sau de către avocatul acesteia fără o autorizare expresă din partea avocatului părţii
adverse.
(4)Avocatul nu trebuie în niciun moment să prezinte cu bună ştiinţă o informaţie falsă ori să inducă în
eroare.
Art. 174
(1)Avocatul nu poate nici să pretindă şi nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea
vreunui terţ un onorariu, un comision ori vreo altă compensaţie pentru faptul că a recomandat un
avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat.
(2)Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision şi nici vreo altă compensaţie în
contrapartidă pentru că i-a fost procurat un caz.
(3)Nu intră sub incidenţa alin. (1) şi (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare profesională se
practică onorarii retrocedate pentru încredinţarea parţială sau totală a unei cauze.
SUBSECŢIUNEA 2:Concurenţa profesională
117
Art. 175
(1)Avocaţii sunt obligaţi să îşi exercite activitatea cu bună-credinţă, potrivit uzanţelor cinstite, cu
respectarea intereselor clienţilor şi a cerinţelor concurenţei loiale.
Pag
(2)Constituie concurenţă profesională neloială orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în
activitatea avocaţială. Este considerată ca fiind contrară uzanţelor cinstite utilizarea unor mijloace
nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piaţă ori a afecta poziţia avocaţilor concurenţi pe
piaţă.
Art. 176
(1)Este interzisă concurenţa neloială săvârşită prin:
a)racolarea de personal, respectiv oferta agresivă de angajare a avocaţilor asociaţi, colaboratori sau
salarizaţi ori a altor angajaţi-cheie ai unui concurent;
b)racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane;
c)divulgarea, achiziţionarea ori folosirea unei informaţii confidenţiale de către un avocat sau de către
colaboratori ori angajaţi ai acestuia, fără consimţământul deţinătorului legitim şi într-un mod contrar
uzanţelor cinstite;
d)încheierea de contracte prin care un avocat asigură serviciile sale unui client în mod avantajos, fie
pentru a concura cu ceilalţi avocaţi prin preţuri reduse, fie pentru a determina clientul să racoleze şi
alţi clienţi pentru avocatul în cauză;
e)comunicarea sau răspândirea în public de către un avocat de afirmaţii cu privire la firma sa ori
activitatea acesteia, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie favorabilă în dauna unor
concurenţi;
f)comunicarea, chiar făcută confidenţial, sau răspândirea de către un avocat de afirmaţii mincinoase
relative la un concurent sau cu privire la serviciile acestuia, afirmaţii de natură să dăuneze bunului
mers al activităţii avocatului concurent;
g)oferirea, promiterea ori acordarea, mijlocit sau nemijlocit, de daruri ori alte avantaje asociatului,
colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acesta să divulge informaţii confidenţiale ori
procedeele de lucru, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obţine alt folos
pentru sine sau pentru altă persoană în dauna unui concurent;
h)deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul
funcţiei deţinute anterior la acel avocat;
i)concedierea sau atragerea unor asociaţi, colaboratori ori salariaţi ai unui avocat în scopul înfiinţării
unei entităţi concurente care să capteze clienţii acelui avocat sau angajarea asociaţilor, colaboratorilor
ori a salariaţilor unui avocat în scopul dezorganizării activităţii sale.
(2)Săvârşirea unor fapte de concurenţă neloială dintre cele expuse la alin. (1), precum şi săvârşirea în
concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinară gravă pentru toţi avocaţii
participanţi.
Art. 177
Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de art. 89 din Lege, săvârşirea următoarelor fapte de
concurenţă neloială:
a)folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natură să producă confuzie cu
cele folosite legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de exercitare a profesiei;
b)punerea în circulaţie de produse, servicii sau publicaţii cu conţinut juridic plagiat, care aduc atingere
drepturilor titularului şi induc în eroare clientul asupra produsului ori serviciului furnizat;
c)producerea în orice mod, punerea în circulaţie, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor
servicii ori publicaţii purtând menţiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui
avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuală, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalţi avocaţi şi
pe clienţi.
118
Art. 178
Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de art. 89 alin. (1) lit. e) din Lege:
a)încheierea între avocaţi de acorduri privind împărţirea pieţei serviciilor profesionale;
Pag
b)participarea, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de
oferte, pentru achiziţionarea de servicii profesionale avocaţiale;
c)limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă şi a libertăţii exercitării concurenţei profesionale
oneste între avocaţi.
Art. 179
Aplicarea sancţiunii disciplinare în cazurile prevăzute de art. 176-178 nu exclude dreptul celui
prejudiciat la repararea, în condiţiile legii, a prejudiciului cauzat.
SECŢIUNEA 4:Formele de exercitare a profesiei
SUBSECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 180
(1)Avocatul poate exercita profesia în una dintre următoarele forme:
a)cabinet individual;
b)cabinet asociat;
c)societate civilă profesională;
d)societate profesională cu răspundere limitată.
(2)În cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) îşi pot exercita profesia şi avocaţi
colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocaţi salarizaţi, în baza unui contract de
salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii şi ale prezentului statut.
(3)La constituirea formelor de exercitare a profesiei, precum şi ulterior acestui moment, avocaţii au
dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condiţiile legii, cu respectarea
procedurii reglementate de Consiliul U.N.B.R. cu privire la constituirea Registrului electronic al
evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor. Înscrierea efectuată în registru are efecte de
opozabilitate faţă de terţi în condiţiile prevăzute de lege.
(4)Dispoziţiile alin. (3) privind necesitatea respectării procedurii reglementate de Consiliul U.N.B.R.
şi efectul de opozabilitate faţă de terţi al înscrierii în registru devin aplicabile de la data ce se va stabili
în acest scop prin hotărârea Consiliului U.N.B.R. pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor,
(5)Până la data stabilită de către Consiliul U.N.B.R. conform alin. (4), operarea diviziunii
patrimoniale se face prin declaraţie înscrisă în statutul societăţii civile profesionale, în actul de
înfiinţare al cabinetului individual de avocat, în convenţia de asociere a cabinetelor individuale de
avocaţi, după caz, sau prin declaraţie separată, întocmită în formă scrisă şi înregistrată la baroul din
care face parte avocatul. Orice creditor al unui avocat a cărui creanţă s-a născut în legătură cu profesia
poate solicita baroului informaţii privind masa patrimonială afectată exercitării profesiei avocatului
conform declaraţiilor înregistrate la barou.
Art. 181
(1)Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional
şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi păstrează individualitatea în raport cu clienţii.
(2)Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenţă juridică unor clienţi cu interese contrare.
(3)Cabinetele grupate se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele fiecărui
titular de cabinet, urmat de sintagma "cabinete de avocat grupate" (exemplu: "ION IONESCU, ION
POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat
grupate").
119
(4)Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocaţi se încheie în formă scrisă, conform

anexei nr. XI.
Art. 182
Pag
(1)Avocatul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele
de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.
(2)Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare
a profesiei prevăzute la art. 180 alin. (1), fără a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii şi
ale prezentului statut.
(3)Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a
profesiei de avocat, prin fuziune, absorbţie, divizare totală sau divizare parţială (desprinderea unei
părţi din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele
financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supuse divizării parţiale).
(4)În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocaţii titulari ai cabinetelor
individuale, avocaţii asociaţi ai cabinetelor asociate, ai societăţilor civile profesionale şi ai societăţilor
profesionale cu răspundere limitată pot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a profesiei
rezultată din transformare cu cota-parte indiviză din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel
cum acesta este reflectat în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se
transformă, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer către forma de exercitare a
profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală
reflectată în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă.
(5)În cazul constituirii unei societăţi profesionale cu răspundere limitată de către avocaţi care fac parte
din alte forme de exercitare a profesiei, dar fără transformarea acestora din urmă în societatea nou-
constituită, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot să nu fie supuse lichidării,
dacă fiecare din foştii lor titulari, nou-asociaţi, decid astfel.
(6)În situaţia prevăzută în alin. (5), forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul îşi
încetează activitatea profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau,
după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere
limitată.
(7)În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea după obţinerea
aprobărilor din partea consiliului baroului.
(8)Avocatul este obligat să înştiinţeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare
intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte între vii a formelor de
exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum şi în cazul transformării ori reorganizării
formelor de exercitare a profesiei în condiţiile prevăzute în prezentul articol.
Art. 183
(1)Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:
a)patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de
afectaţiune profesională;
b)titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activităţi profesionale în afara
formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
c)avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat
salarizat în cadrul profesiei;
d)avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul
profesiei;
e)avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi calitate, în
mai multe forme de exercitare a profesiei;
f)avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul formei de
120
exercitare a profesiei la care colaborează şi cu condiţia informării corespunzătoare a baroului;

g)avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are drept la clientelă proprie;
h)obligaţia de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau
Pag
angajarea revine atât avocatului, cât şi titularului cabinetului individual ori coordonatorului
cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale sau al societăţilor profesionale cu răspundere
limitată;
i)formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii şi
ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot
utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate.
(2)În cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată,
convenţia de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condiţiile
prevăzute de Lege, are ca obiect exclusiv părţi deţinute de asociaţi.
(3)În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, contractele încheiate
de transmiţător cu avocaţii stagiari rămân în fiinţă pe durata convenită şi se preiau de către dobânditor,
dacă în persoana acestuia se verifică condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut,
Art. 184
Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenţia de
conlucrare profesională se înregistrează la barou. Regulile privind publicitatea profesională prevăzute
în prezentul statut se aplică în mod corespunzător.
Art. 185
(1)Toate neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei se rezolvă pe cale
amiabilă; în cazul în care neînţelegerile nu se soluţionează pe cale amiabilă, avocatul este obligat să
ceară concilierea decanului baroului, în condiţiile prevăzute de prezentul statut.
(2)Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părţi, avocatul este obligat să recurgă la arbitrajul
reglementat în prezentul statut. Arbitri pot fi numai avocaţii definitivi din baroul respectiv, cu cel
puţin 10 ani vechime în profesie.
(3)[textul Art. 185, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 4, subsectiunea 1 a fost abrogat la 16-ian-2014
de Art. I, punctul 10. din Hotarirea 852/2013]
(4)Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată.
(5)Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar, dacă cererea este justificată,
decanul va desemna un alt arbitru.
Art. 186
Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea ca
personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.
Art. 187
(1)Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a
formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi însoţită în mod obligatoriu de copie
a tuturor înscrisurilor doveditoare.
(2)Cererea se soluţionează de către consiliul baroului potrivit Legii.
(3)Consiliul baroului poate delega un consilier să verifice condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul
statut cu privire la soluţionarea cererilor.
(4)Cererea poate fi respinsă în cazul în care se încalcă dispoziţiile Legii şi ale prezentului statut.
(5)Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într-o situaţie de interdicţie a
dreptului de exercitare a profesiei va fi analizată în raport cu prevederile legii care reglementează
interdicţia şi ale prezentului statut.
Art. 188
(1)Convenţiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 7 din Lege vor asigura independenţa
profesională, patrimonială şi deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiţii
121
este de competenţa consiliului baroului.

(2)În desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral alegerea
notarilor publici, experţilor, traducătorilor, executorilor judecătoreşti şi a altor specialişti cu care poate
Pag
să colaboreze.
(3)Colaborările avocatului în condiţiile art. 7 din Lege se vor desfăşura cu respectarea de către avocat
a prevederilor Legii şi ale prezentului statut.
Art. 189
Decizia poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R. de către persoana interesată, în termen de 15 zile de la
comunicare.
SUBSECŢIUNEA 2:Cabinetul individual de avocat
Art. 190
(1)În cabinetul individual de avocat îşi exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau
împreună cu avocaţi colaboratori. Cabinetul individual de avocat se înfiinţează în baza actului de
înfiinţare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou şi întocmit conform anexei nr.
XXVIII.
(2)Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii colaboratori se stabilesc prin
contractul de colaborare încheiat în formă scrisă. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu,
menţiunile prevăzute în anexa nr. IX.
Art. 191
(1)Cabinetul individual este individualizat prin denumire, care cuprinde numele avocatului titular,
urmat de sintagma "cabinet de avocat" (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I.
IONESCU - Cabinet de avocat").
(2)Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizează în actele profesionale, cu respectarea
prevederilor prezentului statut.
(3)Denumirea cabinetului poate fi păstrată şi după decesul titularului, cu acordul tuturor
moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.
(4)Dobânditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la înştiinţarea baroului şi este
îndrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului.
SUBSECŢIUNEA 3:Cabinetele asociate de avocaţi
Art. 192
(1)Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate
restrânge drepturile avocaţilor asociaţi şi nici nu poate aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor
aferente patrimoniului de afectaţiune profesională al fiecărui cabinet intrat în asociere.
(2)Avocaţii din cabinetele asociate intră în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte.
(3)Cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare.
(4)Un cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client dacă unul dintre cabinetele asociate se
opune în mod justificat.
Art. 193
(1)Cabinetele asociate de avocaţi se individualizează prin denumire, care cuprinde numele tuturor
titularilor, urmate de sintagma "cabinete de avocat asociate" (exemplu: "ION IONESCU, ION
POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat
asociate").
Art. 194
Dispoziţiile art. 192 şi 193 se aplică în mod corespunzător şi în cazul asocierii unui cabinet individual
cu o societate civilă profesională. În acest caz, denumirea asocierii va cuprinde denumirea societăţii
civile profesionale, urmată de denumirea cabinetului individual asociat şi de sintagma "în asociere"
(exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocaţi, ION POPESCU - Cabinet de avocat - în
122
asociere").
Art. 195
Convenţiile de asociere prevăzute la art. 192 şi 194 se încheie în formă scrisă şi vor cuprinde, în mod
Pag
obligatoriu, menţiunile din anexa nr. XXIX, aplicate în mod corespunzător.

SUBSECŢIUNEA 4:Societatea civilă profesională
Art. 196
(1)Societatea civilă profesională este constituită din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, care contribuie
în natură şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune în vederea desfăşurării
activităţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activează în cadrul societăţii civile profesionale fie în calitate
de avocaţi colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei.
(2)Raportul juridic civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, serviciile profesionale
urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordonator, fără a se cere
opţiunea clientului, cu excepţia situaţiei în care serviciile profesionale constau în asistenţă şi
reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, când în
contractul de asistenţă juridică se menţionează numele avocatului desemnat ori acceptat de client,
precum şi dreptul sau interdicţia de substituire a acestuia.
(3)Pentru litigiile născute din desfăşurarea activităţii profesionale, societatea civilă profesională poate
sta în judecată ca reclamant sau pârât, chiar dacă nu are personalitate juridică.
Art. 197
(1)Societatea civilă profesională se individualizează printr-o denumire specifică, cuprinzând numele a
cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma "societate civilă de avocaţi" (exemplu: "ION
IONESCU - Societate civilă de avocaţi" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilă de avocaţi").
Art. 198
(1)Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între
avocaţii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea anexelor nr. XII şi XIII.
(2)Societatea civilă profesională de avocaţi se poate reorganiza prin absorbţie, fuziune, divizare totală
sau divizare parţială (desprindere).
(3)Divizarea se realizează prin împărţirea patrimoniului de afectaţiune profesională între una sau mai
multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care iau astfel fiinţă.
(4)Societatea civilă profesională nu încetează în situaţia divizării parţiale (desprindere) în cazul în
care o parte din patrimoniul său de afectaţiune profesională se desprinde şi se transmite către o altă
formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care ia astfel fiinţă.
SUBSECŢIUNEA 5:Societatea profesională cu răspundere limitată
Art. 199
(1)Societatea profesională cu răspundere limitată este constituită din 2 sau mai mulţi avocaţi
definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, are personalitate juridică şi un patrimoniu propriu de
afectaţiune destinat exercitării profesiei de avocat.
(2)În sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu de afectaţiune este alcătuit din
bunurile corporale, în numerar sau în natură, şi cele incorporale, reprezentând capitalul social, precum
şi din cele dobândite de societate, cu orice titlu, pe durata funcţionării sale. Aportul în industrie
constând în activitatea profesională a avocatului asociat este luat în considerare numai în raporturile
dintre asociaţi.
(3)Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu
patrimoniul de afectaţiune. Avocaţii asociaţi care îşi exercită profesia în cadrul societăţii profesionale
cu răspundere limitată răspund personal în limita aportului social al fiecăruia.
(4)Societatea profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea
profesiei de avocat, în condiţiile art. 3 din Lege.
123
(5)Activitatea profesională se realizează de către avocaţii asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi

salarizaţi în interiorul profesiei.
Art. 200
Pag
(1)Societatea profesională cu răspundere limitată se individualizează printr-o denumire specifică,
cuprinzând numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma "societate profesională de
avocaţi cu răspundere limitată" (exemplu: "ION IONESCU - Societate profesională de avocaţi cu
răspundere limitată" sau "IONESCU, POPESCU - Societate profesională de avocaţi cu răspundere
limitată").
Art. 201
(1)Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt încheiate în formă
scrisă, cu respectarea modelului prevăzut în anexele nr. XIV şi XV. Actul constitutiv se încheie în
formă autentică dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află şi un bun imobil.
(2)Statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:
a)numele şi prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul şi data naşterii şi
domiciliul asociaţilor;
b)data dobândirii calităţii de avocat şi data definitivării în profesie a avocaţilor asociaţi;
c)denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;
d)capitalul social, integral vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în
natură ori în clientelă, şi a valorii aporturilor, în industrie, în natură sau în clientelă, precum şi a
modului evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior
echivalentului în lei al sumei de 3.000 de euro;
e)numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui
asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii şi pierderi a fiecărui asociat;
f)asociaţii coordonatori care reprezintă şi administrează societatea, împreună cu puterile ce li s-au
conferit; dacă sunt mai mulţi administratori şi ei formează un consiliu de coordonare, se vor preciza
regulile de organizare şi funcţionare ale acestui organism;
g)reguli privind transmiterea părţilor sociale şi condiţiile de retragere a asociaţilor;
h)durata societăţii;
i)modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare, inclusiv cu privire la situaţia clientelei.
(3)Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată, încheiate în condiţiile
Legii şi ale prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă.
(4)Orice modificare a actului constitutiv şi/sau a statutului societăţii profesionale cu răspundere
limitată se poate face numai în scris, cu respectarea Legii şi a prezentului statut.
Art. 202
(1)Societatea profesională cu răspundere limitată dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării
ei la barou, în baza deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul
său principal.
(2)Dovada personalităţii juridice în raporturile cu terţii se va face în baza unui certificat de
înregistrare, întocmit conform anexei nr. XVI.
(3)Baroul va ţine registrul de evidenţă a societăţilor profesionale cu răspundere limitată, care are
caracter public. Modelul acestuia este prevăzut în anexa nr. XXX.
Art. 203
Pot avea calitatea de asociaţi 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei,
indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, înscrişi în
acelaşi barou ori în barouri diferite. În acest caz societatea îşi va stabili sediul principal în
circumscripţia unuia dintre barourile de apartenenţă a unuia dintre asociaţii fondatori. Actul
124
constitutiv al unei asemenea societăţi se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul
principal al societăţii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare, şi către toate
barourile unde sunt înscrişi asociaţi ai societăţii profesionale cu răspundere limitată, alţii decât acela
Pag
sau aceia care sunt înscrişi în tabloul avocaţilor baroului de la sediul principal al societăţii.
Art. 204
(1)Capitalul social al societăţii profesionale cu răspundere limitată, reprezentând echivalentul în lei a
minimum 10.000 euro, se va vărsa la momentul constituirii societăţii. Consiliul baroului unde va fi
înregistrată societatea este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social şi, dacă este cazul,
evaluarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă.
(2)Nu va putea fi înregistrată de către niciun barou o societate profesională cu răspundere limitată
decât în condiţiile vărsării integrale a capitalului social.
(3)Clientela aparţine societăţii profesionale cu răspundere limitată, şi nu avocaţilor care au calitatea de
asociaţi.
(4)În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăţi
profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela,
aduse drept contribuţie cu titlu de aport la capitalul societăţii de către respectivul asociat rămân
proprietatea societăţii, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societăţii nu se prevede altfel.
(5)Prevederile art. 192 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 205
(1)Societatea profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaţilor.
Activitatea executivă este condusă de unul sau mai mulţi avocaţi coordonatori aleşi de majoritatea
avocaţilor asociaţi.
(2)Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociaţi, prin orice mijloace care să poată
proba realizarea convocării.
(3)Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau, cu acordul unanim al
asociaţilor, în orice alt loc.
Art. 206
(1)Hotărârile adunării generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale,
cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul statut.
(2)Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al
asociaţilor.
Art. 207
(1)Competenţele şi puterile asociatului coordonator sau, după caz, ale asociaţilor coordonatori vor fi
stabilite prin actul constitutiv şi statutul societăţii.
(2)Mandatul asociatului coordonator sau, după caz, al asociaţilor coordonatori este de 2 ani, dacă în
statutul societăţii nu se prevede o durată mai mare
Art. 208
Asociaţii societăţii profesionale cu răspundere limitată pot hotărî numirea unor cenzori sau a unui
auditor.
Art. 209
(1)Asociatul care intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine într-o societate
profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această intenţie, cu minimum 30 de zile
anterior transmiterii, tuturor celorlalţi asociaţi, indicând persoana sau persoanele cărora doreşte să le
transmită respectivele părţi sociale şi preţul.
(2)Transmiterea către terţi poate fi efectuată oricând, cu acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalţi
asociaţi sau dacă în termenul prevăzut la alin. (1) niciun asociat nu şi-a exercitat dreptul de
preemţiune.
(3)Dreptul de preempţiune la dobândirea părţilor sociale ale societăţii cu privire la care există intenţia
125
de înstrăinare aparţine asociaţilor rămaşi în societate. Acesta urmează să fie exercitat proporţional cu
cota de capital deţinută de fiecare dintre asociaţii rămaşi şi care intenţionează să dobândească
respectivele părţi sociale.
Pag
Art. 210
(1)Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi
şi baroului din care face parte intenţia de retragere, cu cel puţin 3 luni înainte.
(2)La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea
asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.
(3)În caz de retragere, desocotirea dintre asociaţi se face în mod amiabil, ţinându-se seama de
prevederile din statutul societăţii. În caz de neînţelegere sunt aplicabile dispoziţiile privind arbitrajul
din prezentul statut.
Art. 211
Dacă, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat, acesta nu poate deţine această calitate
mai mult de 3 luni. În situaţia în care societatea nu este transformată în cabinet individual, aceasta se
dizolvă de drept şi intră în lichidare.
SECŢIUNEA 5:Modalităţile de exercitare a profesiei
Art. 212
Modalităţile de exercitare a profesiei de avocat sunt:
a)avocat titular al cabinetului individual;
b)avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate;
c)avocat asociat în cadrul societăţii civile profesionale de avocaţi;
d)avocat asociat în cadrul societăţii profesionale cu răspundere limitată;
e)avocat colaborator;
f)avocat salarizat în interiorul profesiei.
Art. 213
Avocatul exercită profesia de avocat, la alegere, numai în una dintre modalităţile prevăzute la art. 212,
cu respectarea prevederilor art. 180.
SUBSECŢIUNEA 2:Avocatul titular al cabinetului individual
Art. 214
(1)Într-un cabinet individual există un singur avocat titular, care poate exercita profesia singur sau
împreună cu avocaţi colaboratori.
(2)În situaţia în care cabinetele individuale se asociază, încetează calitatea de avocat titular al
cabinetului individual şi se dobândeşte calitatea de avocat asociat. La încetarea asocierii, ca o
consecinţă a încetării formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocaţi), încetează
calitatea de avocat asociat şi se redobândeşte calitatea de avocat titular al cabinetului individual.
SUBSECŢIUNEA 3:Avocatul asociat
Art. 215
Dobândeşte calitatea de avocat asociat, după caz:
a)avocatul titular al cabinetului individual care se asociază potrivit art. 5 alin. (3) din Lege;
b)avocatul asociat într-o societate civilă profesională;
c)avocatul asociat într-o societate profesională cu răspundere limitată;
d)avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării ori reorganizării formei de exercitare a
profesiei căreia i-a aparţinut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor
cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională.
SUBSECŢIUNEA 4:Avocatul colaborator
Art. 216
(1)Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră
126
activitatea sa unei forme de exerciţiu al profesiei de avocat.

(2)Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între avocatul colaborator şi titularul cabinetului
individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va
Pag
cuprinde în mod obligatoriu menţiunile din anexa nr. IX, precum şi clauze de formare profesională
iniţială, dacă avocatul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este
socotită nescrisă.
Art. 217
(1)Avocatul colaborator nu are dreptul dea avea clientelă personală în afara formei de exercitare a
profesiei la care colaborează.
(2)Orice client personal trebuie adus la cunoştinţa avocatului titular/coordonator al formei de
exercitare a profesiei la care avocatul colaborator îşi desfăşoară activitatea.
(3)Lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală a avocatului colaborator se vor efectua
prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar în contractul de asistenţă juridică se va menţiona
expres caracterul de "client personal" al avocatului colaborator.
(4)Rezultatele financiare obţinute de avocatul colaborator din contractele încheiate pentru clienţii
personali (onorariile) vor fi încasate integral sau parţial de avocatul colaborator, după caz, în raport cu
clauzele contractului de colaborare, fără a se afecta în niciun mod cuantumul retrocedărilor lunare de
onorarii, prevăzute în contractul de colaborare.
(5)Titularii sau avocaţii coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligaţi să permită
avocatului colaborator tratarea clientelei personale, în condiţiile prevăzute în contractul de colaborare.
(6)Pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului,
avocatul colaborator va utiliza ştampila personală, aprobată de forma de exercitare a profesiei, pe care
se inscripţionează menţiunea "avocat colaborator". Ştampila personală a avocatului colaborator poate
fi confecţionată şi utilizată numai cu acordul formei de exercitare a profesiei, cu respectarea
prevederilor anexei nr. XXI, care se aplică în mod corespunzător.
(7)În activitatea desfăşurată pentru clientela personală, avocatul colaborator este răspunzător personal
faţă de client şi are obligaţia de a nu prejudicia forma de exercitare a profesiei căreia avocatul
colaborator îi aparţine. În acest scop, în contractul de colaborare se poate prevedea ca, pentru tratarea
clientelei proprii prin forma de exercitare a profesiei, avocatul colaborator să încheie o asigurare de
răspundere civilă profesională pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a
profesiei căreia îi aparţine şi care să precizeze cuantumul riscului asigurat, distinctă de asigurarea
pentru răspundere profesională prevăzută de art. 42 din Lege.
(8)Pentru activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va
păstra rezultatele financiare obţinute.
Art. 218
(1)În lipsa unor dispoziţii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunţat de
oricare dintre părţi, prin înştiinţarea celeilalte/celorlalte părţi cu cel puţin 3 luni înainte. În cazul în
care contractul este încheiat cu un avocat stagiar, vor fi respectate dispoziţiile din prezentul statut
privind formarea profesională iniţială.
(2)Desocotirea între părţi în cazul denunţării unilaterale a contractului se va realiza potrivit
contractului de colaborare.
SUBSECŢIUNEA 5:Avocatul salarizat în interiorul profesiei
Art. 219
(1)Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un
avocat consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură
cu determinarea condiţiilor concrete de muncă.
(2)Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientelă proprie.
(3)Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între avocatul salarizat şi
127
titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat.
Contractul va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile cuprinse în anexa nr. X, precum şi clauze de
formare profesională iniţială, dacă avocatul salarizat este stagiar. Orice clauză contrară legii sau
Pag
prezentului statut este socotită nescrisă.

(4)Dispoziţiile art. 218 se aplică în mod corespunzător.
CAPITOLUL IV:Integritatea profesiei de avocat
SECŢIUNEA 1:Drepturile şi îndatoririle avocaţilor
SUBSECŢIUNEA 1:Drepturile avocatului
Art. 220
(1)Avocatul înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să exercite
activităţile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic şi regulamentului
baroului din care face parte.
(2)Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după emiterea deciziei de
primire în barou şi înscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
Art. 221
(1)Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice
profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut.
Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit.
(2)În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei pe care îl
consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
Art. 222
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sediul profesional numai în
circumscripţia baroului în care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei
oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi.
(2)Avocatul îşi exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum şi la biroul/birourile
de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.
(3)Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în orice
localitate din circumscripţia sa.
Art. 223
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sedii secundare în
circumscripţiile barourilor din care nu fac parte.
(2)Înfiinţarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripţia căruia
urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menţiona: forma de exercitare a profesiei, adresa
sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care îşi vor desfăşura activitatea la sediul
secundar şi vechimea acestora în profesie.
(3)Decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul
principal.
(4)Decizia de respingere a cererii de înfiinţare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul
U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.
(5)În urma aprobării cererii de înfiinţare a sediului secundar, avocatul/avocaţii va/vor achita taxa de
înscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza căruia funcţionează sediul secundar, separat de
taxele plătite la baroul la care îşi are/au sediul principal. Contribuţia la fondul Casei de Asigurări a
Avocaţilor, denumită în continuare C.A.A., se achită de fiecare membru al C.A.A, la filiala C.A.A. de
pe lângă baroul la care este înscris sediul principal.
(6)În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfăşoară
preponderent în circumscripţia unui barou situat pe raza altui judeţ decât cel în care se află situat
sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripţia celui dintâi barou este obligatorie.
Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă, în sensul dispoziţiilor prezentului
128
alineat, o activitate va fi considerată a fi desfăşurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta
generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic
de către respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are
Pag
obligaţia de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la
începerea următorului semestru.
Art. 224
Avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul în prezenţa reprezentantului organului de urmărire
penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorităţi publice, precum şi în cazul în care există sau are
cunoştinţă de existenţa unui sistem de control al contactului cu clientul.
Art. 225
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ştampilă, pe care o vor aplica pe
actele emise. Ştampila va cuprinde obligatoriu următoarele menţiuni: "Uniunea Naţională a Barourilor
din România", baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei de exercitare a profesiei,
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. XXI.
(2)Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conţine: denumirea acesteia,
sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, după caz, telefonul, telefaxul,
adresa de internet şi de e-mail, compunerea nominală a membrilor acesteia, menţiuni privind
raporturile de conlucrare şi asociere profesională.
(3)Avocaţii pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a
profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi menţiunea "avocat
stagiar" sau "avocat definitiv", după caz, potrivit anexei nr. XXIII.
(4)Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se aplică parafa al cărei model este
prevăzut în anexa nr. XXIV.
SUBSECŢIUNEA 2:Recuperarea capacităţii de muncă
Art. 226
(1)Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă prin una sau mai multe perioade de repaus
în fiecare an. În perioada de repaus avocatul nu prestează activităţile sale profesionale obişnuite.
(2)Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus anual pentru
fiecare avocat care activează în cadrul său.
(3)Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligaţia de a notifica în prealabil baroului în tabloul
căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii, începerea şi
durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat, în scopul evidenţei.
(4)Cheltuielile cu recuperarea capacităţii de muncă efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile
transportului, cazării, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare
pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei şi sunt deductibile în condiţiile legii.
(5)Dacă prin prevederile contractului de asistenţă juridică s-a acordat avocatului dreptul de a fi
substituit, în perioadele de repaus anual avocatul are obligaţia să asigure substituirea sa pentru acele
activităţi profesionale care nu suferă amânare sau pentru cele în legătură cu care amânarea
prejudiciază interesele clientului.
SUBSECŢIUNEA 3:Îndatoririle avocatului
Art. 227
(1)Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea, umanismul, onoarea,
loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale
profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acesteia.
(2)Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională, precum şi în viaţa
privată.
Art. 228
129
(1)Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfăşoară activitatea profesională trebuie
să asigure păstrarea secretului profesional.
(2)Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formă şi pe orice
Pag
suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenţei juridice şi în legătură cu care
clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii, precum şi orice documente redactate de avocat care
conţin sau se fundamentează pe informaţiile ori datele furnizate de client în scopul acordării asistenţei
juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client.
(3)În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional
sau în spaţiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat şi în
locuinţa avocatului.
(4)Actele şi lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional,
avocatul are obligaţia să se opună percheziţionării domiciliului, a sediului profesional principal,
secundar şi a biroului de lucru, precum şi percheziţiei corporale, cu privire la actele sau lucrările cu
caracter profesional aflate în locurile sus-menţionate ori asupra sa.
(5)Avocatul este obligat să se opună şi ridicării înscrisurilor şi bunurilor constând în acte şi lucrări cu
caracter profesional, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 35 din Lege. Avocatul are obligaţia ca, de
îndată, să îl încunoştinţeze despre cele întâmplate pe decanul baroului.
Art. 229
(1)Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredinţate, să se prezinte la fiecare
termen stabilit de instanţele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituţii şi să
manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea mandatului încredinţat.
(2)Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce se propune a-i fi încredinţat, dacă
acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepţia dosarelor repartizate obligatoriu sau a
gratuităţilor. Pentru acelaşi motiv, avocatul poate denunţa unilateral o prestaţie în curs de executare
deja angajată.
(3)Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să pledeze cu demnitate.
Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii la proces,
atât în şedinţa de judecată, cât şi în afara acesteia.
(4)Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul are obligaţia să
depună note de şedinţă sau concluzii scrise, din proprie iniţiativă ori la cererea instanţei de judecată.
Art. 230
(1)Avocatul are obligaţia să acorde, atunci când este desemnat, asistenţă juridică gratuită. Avocatul
înscris în registrul de asistenţă judiciară are obligaţia, atunci când este desemnat, să acorde asistenţă
judiciară în formele prevăzute de art. 71 alin. (1) din Lege.
(2)Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea
competenţei profesionale prevăzute de Lege. Refuzul nejustificat de a acorda asistenţă juridică
gratuită constituie abatere disciplinară, comisia de disciplină urmând a fi sesizată în condiţiile
dispoziţiilor art. 277-287.
(3)Avocaţii pensionari care continuă activitatea nu se pot înscrie în registrul de asistenţă judiciară.
Art. 231
(1)Avocatul are obligaţia să se asigure pentru răspunderea profesională, în temeiul art. 42 din Lege.
(2)Prin răspundere profesională se înţelege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate
din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut şi a regulilor
deontologice.
(3)Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se încheie cu respectarea
următoarelor reguli:
a)avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;
b)avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.
130
(4)Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată pentru un an de zile şi va fi reînnoită în

mod obligatoriu anual. Poliţa de asigurare se depune, în copie certificată de avocat, la secretariatul
baroului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.
Pag
(5)Societatea civilă profesională şi societatea profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare
profesională în care să fie cuprinşi toţi avocaţii care îşi exercită profesia în calitate de asociaţi,
colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei.
(6)Primele de asigurare profesională achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei
reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în
curs, în condiţiile legii.
(7)Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în tabloul anual al
avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
Art. 232
(1)Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia să participe la
şedinţele acestora.
(2)Avocatul are obligaţia să participe la activităţile hotărâte de consiliul baroului şi aduse la
cunoştinţă prin convocare sau prin anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului
respectiv.
(3)Absenţa nejustificată de la activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) constituie abatere disciplinară
gravă.
Art. 233
(1)În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor încredinţate
de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea instanţei.
(2)La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredinţate persoanei de
la care le-a primit. În acest sens, avocatul va întocmi un proces-verbal semnat de client sau le va
expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat.
Art. 234
(1)Avocatul are obligaţia să depună toate diligentele necesare pentru îndeplinirea serviciului
profesional ce i-a fost încredinţat.
(2)În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, îşi va asigura
substituirea, inclusiv printr-un avocat care îşi desfăşoară activitatea într-o altă formă de exercitare a
profesiei, dacă în prealabil obţine acordul clientului în acest scop. Modelul delegaţiei de substituire
este prevăzut la anexa nr. V. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi
formularului delegaţiei de substituire.
(3)Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător
activităţii depuse, în condiţiile înţelegerii dintre avocaţi.
Art. 235
(1)Potrivit Legii, avocatul are obligaţia să achite, la termenul stabilit, taxele şi contribuţiile la
formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. şi al bugetului sistemului de asigurări al
avocaţilor.
(2)Cuantumul şi termenul de plată a taxelor şi contribuţiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin
decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R. şi se aduc la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în
tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptării acestora.
Contribuţiile către bugetul asigurărilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilită de Consiliul
U.N.B.R., care va ţine seama de cerinţa acoperirii nevoilor curente de plată ale C.A.A.
(3)La stabilirea contribuţiei avocaţilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare
contribuţia la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se
virează lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop.
131
(4)Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute în prezentul articol atrage suspendarea

calităţii de avocat, în condiţiile legii.
Pag
(5)Distinct de măsura suspendării calităţii de avocat, depăşirea termenului de plată a contribuţiilor
prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de
0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată.
Art. 236
(1)Avocatul are obligaţia să poarte robă, în condiţiile Legii, în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti,
precum şi în faţa Curţii Constituţionale din România.
(2)Roba poate fi purtată şi în faţa instanţelor judecătoreşti din alte state, cu respectarea condiţiilor
impuse de legislaţia naţională a statului în cauză, precum şi în faţa jurisdicţiilor internaţionale a căror
activitate poate fi asimilată cu cea a instanţelor judecătoreşti, cu respectarea condiţiilor impuse de
normele specifice ale acestor jurisdicţii.
(3)Modelul şi caracteristicile robei şi ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise în anexa nr. XXV.
Art. 237
(1)Avocatul are obligaţia să poarte insignă şi să deţină legitimaţie de avocat, cu care se identifică în
faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale,
a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor
publice, precum şi a altor persoane juridice şi fizice, inclusiv în faţa avocaţilor, cu care intră în contact
în exercitarea activităţilor sale.
(2)Modelul legitimaţiei şi al insignei de avocat sunt prevăzute în anexele nr. XXVI şi XXVII.
Art. 238
(1)Avocatul are obligaţia să folosească atât în mod direct, cât şi indirect numai procedee oneste în
scopul dobândirii clientelei.
(2)Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în subsecţiunea a 4-
a a prezentei secţiuni.
Art. 239
(1)Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activităţii şi legitimarea sa faţă de terţi au forţă
probantă deplină până la înscrierea în fals; dacă nu s-a prevăzut altfel prin prezentul statut, acestea vor
purta semnătura avocatului şi stampila formei de exercitare a profesiei în care îşi desfăşoară
activitatea.
(2)Avocatul este obligat să ţină următoarele evidenţe:
a)contractele de asistenţă juridică;
b)registrul de evidenţă a contractelor de asistenţă juridică, al cărui model este prezentat în anexa nr.
XVII;
c)registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor,
conţinutul şi data actelor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, al cărui model este prezentat în
anexa nr. XVIII;
d)registrul de înregistrare a activităţilor fiduciare, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al cărui
model este prezentat în anexa nr. XIX;
e)registrul de înregistrare a părţilor de interes, a părţilor sociale şi/sau a acţiunilor societăţilor, în
condiţiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XX.
(3)Au caracterul actelor prevăzute la alin. (1) şi următoarele înscrisuri întocmite de avocat:
a)împuternicirea avocaţială;
b)delegaţia de substituire;
c)contractul de colaborare;
d)contractul de salarizare în interiorul profesiei;
132
e)contractul de grupare a cabinetelor individuale.

(4)Consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidenţele prevăzute la alin. (2) lit. b)-
e), în vederea stabilirii modului în care avocatul îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite de Lege, de
Pag
prezentul statut şi de statutul C.A.A. Nerespectarea de către avocat a prezentării evidenţelor solicitate
reprezintă abatere disciplinară.
(5)În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidenţelor prevăzute la alin. (2) lit. a) se face numai
de decan sau de consilierul desemnat în acest scop.
Art. 240
(1)Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului,
care va soluţiona conflictul potrivit regulilor prevăzute la secţiunea a 2-a.
(2)Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice se aduc de îndată de către acesta
la cunoştinţa decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.
(3)În cazul în care un conflict intervenit între avocaţi aparţinând unor barouri diferite nu a putut fi
soluţionat de decanii respectivelor barouri, aceştia desemnează un al treilea decan. Conflictul va fi
soluţionat prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegaţilor acestora, reuniţi într-o adunare
deliberativă cu caracter colegial. Decanii interesaţi vor supraveghea aplicarea soluţiei date.
Art. 241
Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate pentru
îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredinţat şi a căror rambursare o solicită.
Art. 242
(1)Avocatul are obligaţia să se abţină de la exercitarea oricărei activităţi profesionale în cazul în care
există sau survine un conflict de interese.
(2)Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.
Art. 2421
(1)Avocatul este obligat să se abţină de la desfăşurarea unor activităţi de natură a aduce atingere
drepturilor profesionale rezervate avocaţilor prin lege şi statutul profesiei.
(2)Nerespectarea acestor obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.
SUBSECŢIUNEA 4:Publicitatea formelor de exercitare a profesiei

Art. 243
(1)Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională, care
urmăreşte promovarea profesiei de avocat.
(2)Publicitatea formelor de exercitare este constituită din orice formă de comunicare publică,
indiferent de mijloacele utilizate, care urmăreşte să aducă la cunoştinţa publicului informaţii asupra
naturii ori calităţii practicii profesionale.
(3)Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în
exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora.
(4)Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul
dobândirii de clientelă.
Art. 244
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate,
respectiv:
a)amplasarea unei firme conforme cu prevederile art. 245;
b)anunţuri de publicitate potrivit prezentului statut;
c)anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon;
d)invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o
133
componentă de specialitate juridică;

e)corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;
f)domeniu de internet şi adrese de e-mail;
Pag
g)pagină web;
h)publicarea de articole în reviste sau alte publicaţii de specialitate ori care nu sunt destinate
publicului larg.
(2)Nu este permisă utilizarea următoarelor forme de publicitate:
a)racolarea clientelei, constând în oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin intermediar, la
domiciliul sau reşedinţa unei persoane sau într-un loc public, ori în propunerea personalizată de
prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil
solicitată în acest sens. Se consideră racolare şi adresarea personală sau prin terţi către victimele
accidentelor sau către moştenitorii acestora, aflaţi în imposibilitate de a alege un avocat;
b)acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum
şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu
excepţia publicaţiilor care conţin o rubrică de consultanţă juridică;
c)publicarea unor materiale cu conţinut publicitar în publicaţii, altele decât cele de specialitate ori care
nu sunt destinate publicului larg;
d)aducerea la cunoştinţa publicului, prin orice mijloace, a donaţiilor sau altor liberalităţi acordate de
forma de exercitare a profesiei sau de avocaţii din cadrul acesteia, cu excepţia sponsorizărilor de
conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică, ori a unor alte
evenimente sau acţiuni care nu sunt destinate publicului larg;
e)utilizarea, în scopul realizării corespondenţei prin e-mail sau al postării unei pagini web, a unui
domeniu de internet rezervat de un operator economic în scopul prezentării sale;
f)prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaţilor care funcţionează în cadrul acesteia prin
orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele şi denumirea unui operator economic
sau cu domeniul de internet rezervat de acesta în scopul prezentării sale;
g)promiterea obţinerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de
exercitare a profesiei;
h)comunicarea publică a funcţiilor deţinute anterior în cadrul unor autorităţi, de către avocaţii incluşi
în forma de exercitarea profesiei;
i)incitarea publică la iniţierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.
(3)În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele
clientului său, onoarea şi reputaţia profesiei, precum şi obligaţiile profesionale, în exercitarea
mandatului său sunt permise luări de poziţie publice, prin mijloacele de comunicare în masă, dacă
acestea nu contravin interesului clientului şi dacă există permisiune expresă din partea acestuia.
(4)Barourile, U.N.B.R. şi organele profesiei nu răspund pentru opinia sau activitatea avocatului
reflectată în mijloacele de comunicare în masă.
Art. 245
(1)Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 x 60 cm şi va fi amplasată la intrarea imobilului
şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau
secundar ori biroul de lucru.
(2)Firma cuprinde menţiunile prevăzute în anexa nr. XXII, gravate pe suport metalic.
Art. 246
(1)Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate numai în
presa scrisă, cu ocazia stabilirii ori a schimbării sediului profesional, a sediului secundar şi/sau a
biroului de lucru, precum şi a modificării formelor acestora.
(2)În cazul în care anunţul se face prin presa scrisă, dimensiunile sunt de maximum 6x9 cm.
134
(3)Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei,

numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea.
Art. 247
Pag
(1)Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona
denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte.
(2)În vederea participării la manifestările menţionate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot
edita broşuri de prezentare generală, ale căror formă şi conţinut trebuie transmise, în prealabil,
consiliului baroului, în vederea autorizării comunicării acestora către public.
(3)Broşura de prezentare generală nu poate face referire la:
a)numele clienţilor formei de exercitare a profesiei. Prin excepţie, broşura poate indica doar numele
clienţilor care şi-au dat acordul în acest sens;
b)activităţi care nu au legătură cu exercitarea profesiei.
(4)Formele de exercitare a profesiei pot difuza broşuri de prezentare generală către toate categoriile de
public numai la manifestările prevăzute la alin. (1) şi în condiţiile stabilite de alin. (2). Difuzarea
poate fi realizată numai de către forma de exercitare a profesiei, fără posibilitatea de a le depune în
locurile publice sau de a le transmite terţilor în vederea difuzării, cu excepţia serviciilor poştale.
Art. 248
(1)Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:
a)numărul de telefon, telefax, adresa de internet şi adresa electronică (e-mail);
b)indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru;
c)sigla formei de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului.
(2)Cărţile de vizită profesionale ale avocatului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei de
exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi titlul de asociat,
colaborator sau salarizat şi, dacă este cazul, titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobândite în ţară sau
în străinătate, precum şi ariile de practică ale acestuia.
Art. 249
(1)Formele de exercitare a profesiei pot avea adresă proprie de internet, care poate cuprinde menţiuni
referitoare la activitatea desfăşurată, la avocaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora,
precum şi la modul de realizare a corespondenţei.
(2)Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet se avizează, în prealabil, de consiliul
baroului şi trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.
(3)Adresa de internet nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune
publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile prevăzute la art. 3 alin. (1) din Lege.
(4)Adresa de internet nu poate conţine legături către alte adrese de internet (linkuri) al căror conţinut
ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat. Este admisă includerea unor legături care să
permită accesarea paginilor de internet ale entităţilor cu care sunt încheiate convenţii de conlucrare
profesională avizate de consiliul baroului, ale conferinţelor sau altor manifestări profesionale
organizate de forma de exercitare a profesiei sau cu participarea acesteia, a articolelor publicate în
reviste de specialitate juridică.
(5)Pentru îndeplinirea condiţiilor menţionate la alin. (4), forma de exercitare a profesiei deţinătoare a
adresei de internet trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a
paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii, la
cererea organelor profesiei. Consiliul baroului poate dispune eliminarea de îndată a menţiunilor şi
legăturilor ale căror conţinut şi formă sunt contrare principiilor esenţiale ale profesiei de avocat.
135
Art. 2491
(1)Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul
dobândirii de clientelă.
Pag
(2)Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:

a)menţiunile autolaudative sau comparative;
b)nominalizarea clienţilor din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei
a fost sau este implicată;
c)informaţiile privind realizările de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale;
d)furnizarea de informaţii în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii financiare;
e)menţiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat, la gratuităţi sau la modalitatea de
plată şi care constituie politici de dumping;
f)orice afirmaţii contrare demnităţii persoanelor, profesiei sau justiţiei;
g)orice forme de publicitate realizate de către terţi.
Art. 250
Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut privind publicitatea formelor de
exercitare a profesiei de avocat prin fapte săvârşite în nume propriu sau în numele şi pentru forma de
exercitare a profesiei din care avocatul face parte constituie abatere disciplinară gravă.
SECŢIUNEA 2:Arbitrajul
Art. 251
(1)Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de
colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi ori care privesc conlucrarea între diferitele forme de
exerciţiu al profesiei, vor fi supuse dispoziţiilor prezentei secţiuni.
(2)Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situaţia de
fapt şi temeiul de drept.
(3)Cererea va fi comunicată părţii reclamate, care va fi invitată să îşi precizeze, în scris, punctul de
vedere.
SUBSECŢIUNEA 2:Medierea
Art. 252
(1)Decanul baroului poate propune părţilor o procedură de mediere şi le comunică numele
mediatorului pe care l-a propus.
(2)Dacă una dintre părţi refuză medierea, litigiul nu va putea fi soluţionat decât prin procedura
arbitrajului prevăzută de art. 255 şi următoarele.
Art. 253
(1)După ce părţile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de
mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare
sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de o lună.
(2)Activitatea mediatorului este gratuită.
Art. 254
(1)Mediatorul poate proceda la consultarea părţilor fie împreună, fie separat, pentru a constata
punctele asupra cărora există divergenţă şi modalităţile în care interesele părţilor pot fi conciliate.
(2)La sfârşitul medierii, mediatorul va redacta un proces-verbal semnat şi de părţi, în care va
consemna concilierea acestora. În caz de eşec parţial sau total al medierii, procesul-verbal va cuprinde
pretenţiile asupra cărora părţile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părţile au opinii
diferite şi care vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.
(3)Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnării eşecului medierii, îl va
136
comunica părţilor în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.

SUBSECŢIUNEA 3:Arbitrajul
Art. 255
Pag
Când litigiul nu a putut fi soluţionat integral prin mediere, partea interesată poate declanşa procedura
arbitrajului, care va fi supusă dispoziţiilor art. 343-368 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiilor
de mai jos.
Art. 256
(1)Partea interesată formulează cerere de arbitrare, pe care o înaintează decanului baroului.
(2)Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situaţia de
fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus.
(3)Cererea, precum şi înscrisurile care o însoţesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părţi sunt şi
unul pentru decan.
Art. 257
(1)Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndată pârâţilor.
(2)În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către
reprezentantul acesteia.
(3)Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul
său asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelaşi termen poate formula cerere
reconvenţională, care va îndeplini aceleaşi condiţii de formă ca şi cererea de arbitrare.
Art. 258
(1)În cazul în care părţile nu se înţeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din
barou.
(2)Funcţia de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel puţin 10 ani vechime neîntreruptă
în profesie şi care se bucură de o bună reputaţie.
(3)Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.
(4)Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată.
Art. 259
(1)În procedura arbitrală, părţile pot fi asistate de un avocat.
(2)În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialităţii. În acest sens o copie a tuturor
actelor depuse de una din părţi va fi comunicată celeilalte părţi.
(3)Şedinţele de judecată nu sunt publice.
Art. 260
Termenul de arbitraj este de 5 luni şi poate fi prelungit numai în condiţiile prevăzute de Codul de
procedură civilă.
Art. 261
Dacă părţile nu convin altfel, litigiul se va soluţiona exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în
vedere uzanţele profesionale şi regulile deontologice.
Art. 262
(1)Prin grija decanului, se va comunica fiecărei părţi o copie a hotărârii arbitrale.
(2)Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condiţiile art. 367-368 din Codul de procedură civilă.
Art. 263
(1)În situaţia în care decanul baroului este implicat într-un litigiu arbitral de natura celui prevăzut la
articolele din prezenta subsecţiune, atribuţiile prevăzute la art. 257, 258 şi 262 vor fi exercitate de
către preşedintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei permanente a
U.N.B.R.
(2)În litigiile arbitrale în care hotărârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat străin,
avocatul străin implicat în arbitraj va semna o declaraţie potrivit căreia recunoaşte caracterul definitiv
137
şi executoriu al hotărârii arbitrale ce se va pronunţa.

Art. 264
Dosarul arbitral va fi arhivat de barou şi va fi păstrat timp de 5 ani.
Pag
SECŢIUNEA 3:Răspunderea disciplinară

Art. 265
(1)Protecţia onoarei şi a prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor
obligatorii ale organelor profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii.
(2)Fapta săvârşită de avocat, în nume propriu sau în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei
din care face parte, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii
ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în
care acesta îşi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei
sau al corpului de avocaţi constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 89 din Lege.
(3)Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul statut care
prevăd expres o astfel de calificare.
Art. 266
(1)Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.
(2)Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.
(3)Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în
considerare la aplicarea sancţiunii.
Art. 267
Consiliile barourilor sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat şi
să comunice situaţia disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.
Art. 268
Instanţele disciplinare sunt:
a)comisia de disciplină a baroului;
b)Comisia centrală de disciplină;
c)Consiliul U.N.B.R., în plenul său, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege.
SUBSECŢIUNEA 2:Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare
Art. 269
(1)În fiecare barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, independentă de organele
de conducere ale baroului prevăzute la art. 51 din Lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleşi de
adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.
(2)Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în
profesie.
Art. 270
(1)Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un preşedinte ales de către membrii acesteia.
(2)Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplină
şi care îndeplineşte funcţia de grefier, calitate în care păstrează şi ţine evidenţele şi efectuează
lucrările necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui.
(3)Cheltuielile necesare activităţilor comisiei de disciplină se suportă de către barou.
(4)Alcătuirea completelor de judecată, programarea şedinţelor, organizarea evidenţelor şi a
activităţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina preşedintelui.
Art. 271
Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanţă, în complet de 3 membri, abaterile
disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi în cadrul acestuia, cu excepţia abaterilor săvârşite de decan şi
de membrii Consiliului U.N.B.R.
138
Art. 272
(1)În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină.
Pag
(2)Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunările
generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaţilor
dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale barourilor.
(3)Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 15 ani în
profesie.
(4)Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face parte soţul sau
rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte
avocatul trimis în judecată, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevăzut la art. 87 alin. (2)
din Lege, şi nici soţul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale părţii care a declanşat prin
plângere procedura disciplinară.
(5)Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, în calitate de
preşedinte, desemnat de Congresul avocaţilor, în ordinea voturilor obţinute.
Art. 273
Comisia centrală de disciplină judecă:
a)ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. şi ale
decanilor;
b)în recurs, în complet de 5 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi
de preşedintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplină ale barourilor şi a
încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.
Art. 274
Comisia centrală de disciplină îşi organizează şi îşi ţine evidenţele şi îşi desfăşoară lucrările cu
sprijinul Comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de către Comisia
permanentă a U.N.B.R., îndeplineşte funcţia de grefier al Comisiei centrale de disciplină.
Art. 275
(1)Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanţă disciplinară, în plenul său, mai puţin cel în cauză, judecă
recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de Comisia centrală de disciplină, ca instanţă de
fond, şi a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.
(2)Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplineşte funcţia
de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanţă disciplinară în condiţiile alin. (1).
Art. 276
Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.
SUBSECŢIUNEA 3:Reguli de procedură
Art. 277
(1)Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou
avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă
activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în
care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor.
(2)Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 86 alin. (2) şi (3) din Lege
sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţă.
(3)Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare, în
situaţiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată
Consiliului U.N.B.R.
Art. 278
(1)Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va
139
desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(2)Dacă abaterea disciplinară s-a săvârşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide
efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârşit
Pag
fapta.
(3)Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se
efectuează de către Consiliul U.N.B.R. în acest scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe unul dintre
consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(4)Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abţine sau poate fi recuzat de
avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului,
respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absenţa consilierului recuzat.
Art. 279
(1)Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.
(2)Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de
primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin
înştiinţare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a
făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin semnătură.
(3)Cercetarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu privire la obiectul anchetei
disciplinare prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate
da explicaţii scrise.
(4)Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care
anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea anchetei
disciplinare.
(5)În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea
ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot
elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.
(6)După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna
faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau
sesizării.
(7)Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R.,
în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.
Art. 280
(1)În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după
caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat
la baza întocmirii acestuia.
(2)Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea
audierii sale.
Art. 281
(1)După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va decide,
după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.
(2)Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (1), prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură,
avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la
domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B.R.
(3)În situaţia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul
U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la
instanţa disciplinară.
140
(4)Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor

care urmează a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului sau,
după caz, de preşedintele U.N.B.R.
Pag
(5)În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul
U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau, respectiv, decanul poate
solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în
conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la ordonanţa preşedinţială cuprinse în Codul de
procedură civilă.
Art. 282
(1)Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura
disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei.
(2)Pe perioada suspendării procedurii de anchetare şi judecată pentru săvârşirea unei abateri
disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se
reia după soluţionarea definitivă a cauzei.
Art. 283
(1)Preşedintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termen de judecată, cu citarea avocatului, a
organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune.
(2)Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare
de primire cu conţinut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.
(3)În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) nu este posibilă, procedura de citare şi comunicare se
va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură
cuprinse în Codul de procedură civilă.
Art. 284
(1)În faţa instanţei disciplinare avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi
asistat de un alt avocat.
(2)Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică nici în etapa cercetării procesului, nici în faza
dezbaterilor în fond, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.
(3)Lipsa părţilor regulat citate nu împiedică judecata, instanţa disciplinară putându-se pronunţa pe
baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză.
(4)Instanţa disciplinară hotărăşte cu majoritate de voturi şi pronunţă o decizie disciplinară.
Art. 285
(1)Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele
profesiei.
(2)Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauză la sediul
profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui
U.N.B.R.
(3)Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea acţiunii
disciplinare se comunică, de asemenea, în condiţiile alin. (2).
(4)Contestaţia declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 90 alin. (2) din Lege
şi împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv şi determină controlul de legalitate şi de
temeinicie a acestora de către organul competent. Contestaţia se depune şi se înregistrează la
secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea termenelor de declarare
a contestaţiei, se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunţat hotărârea, care o va înainta, de
îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente.
141
Art. 286
Recursul prevăzut la art. 88 alin. (3) din Lege este distinct de recursul prevăzut la art. 88 alin. (4) din
Pag
Lege.
Art. 287
(1)Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se
completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.
(2)Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor disciplinare începute după intrarea în
vigoare a acesteia.
(3)Procesele disciplinare în curs de desfăşurare sunt supuse dispoziţiilor normative în vigoare la data
la care au fost începute.
(4)Începutul procesului disciplinar este data la care consiliul baroului sau, respectiv, Consiliul
U.N.B.R. a decis exercitarea acţiunii disciplinare.
*) În tot cuprinsul capitolului IV subsecţiunea a 3-a, termenul "recurs" se înlocuieşte cu termenul

"contestaţie".
CAPITOLUL V:Pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor

SECŢIUNEA 1:Stagiul profesional
Art. 288
(1)Stagiul profesional, denumit în continuare stagiu, reprezintă perioada parcursă la începutul
exercitării profesiei şi are ca scop pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocatului în vederea
obţinerii titlului profesional de avocat definitiv.
(2)Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
(3)În perioada stagiului, avocatul îşi desfăşoară activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar, sub
care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
Art. 289
(1)În vederea pregătirii şi formării profesionale iniţiale, avocaţii stagiari sunt obligaţi să urmeze
cursurile I.N.P.P.A., în condiţiile stabilite de U.N.B.R.
(2)În decursul perioadei de stagiu, pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari se
realizează şi prin:
a)îndrumare şi formare profesională în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar
se află în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;
b)conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite de I.N.P.P.A.;
c)alte forme de pregătire profesională realizate în cadrul unor instituţii agreate de U.N.B.R.
(3)În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 66 lit. f), g) şi h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la
propunerea I.N.P.P.A. şi a barouri lor, întocmeşte şi aprobă:
a)cadrul unitar al programelor de învăţământ pentru pregătirea profesională a avocaţilor stagiari, în
cadrul conferinţelor de stagiu organizate de barouri;
b)programele şi planul de învăţământ propuse de I.N.P.P.A.;
c)cota care se virează de către barouri către I.N.P.P.A. din taxa încasată pentru înscrierea în barou, ca
urmare a dobândirii dreptului de primire în profesie.
Art. 290
(1)Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar, însoţită de
documentaţia prevăzută de prezentul statut, se depune la baroul în circumscripţia căruia solicitantul se
va înscrie şi îşi va exercita profesia.
(2)În cererea de înscriere, solicitantul se va angaja că va urma formele de pregătire profesională
142
prevăzute de prezentul statut şi hotărâte de organele profesiei.

Art. 291
(1)Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat stagiar se aprobă de
Pag
consiliul baroului prin hotărâre, după îndeplinirea procedurii prevăzute de prezentul statut.
(2)Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obţine dreptul de a fi înscris în
profesie, în baza deciziei de primire în profesie emise de Consiliul U.N.B.R. în urma validării
examenului. La cerere, acesta va fi înscris în tabloul avocaţilor, în conformitate cu procedura
prevăzută de prezentul statut, prin hotărâre a consiliului baroului. Hotărârea va fi comunicată
solicitantului şi preşedintelui U.N.B.R. Hotărârea prin care se respinge cererea de înscriere va fi
motivată şi va fi comunicată solicitantului.
(3)Hotărârile consiliului baroului pronunţate în cererile de înscriere la examenul pentru primirea în
profesie sau în tabloul avocaţilor pot fi contestate conform prevederilor prezentului statut.
Art. 292
(1)Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale, statutare şi deontologice.
(2)Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:
a)să îşi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să îşi însuşească tehnica de practică
avocaţială;
b)să participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, să pregătească în scris
subiectele conferinţelor şi lucrările avocaţiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu;
c)să efectueze lucrările avocaţiale repartizate de avocatul îndrumător şi de serviciul de asistenţă
judiciară al baroului;
d)să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere
ale profesiei;
e)să desfăşoare o activitate efectivă în profesie şi să anunţe în scris orice motiv de suspendare a
stagiului.
(3)Avocatul stagiar care urmează cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională organizate de
I.N.P.P.A. este obligat să îndeplinească şi îndatoririle ce decurg din această calitate şi să respecte
contractul de formare profesională încheiat cu I.N.P.P.A.
(4)Nerespectarea îndatoririlor prevăzute mai sus reprezintă abatere disciplinară.
Art. 293
(1)Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaţilor.
(2)Perioada în care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se include în durata stagiului.
(3)În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocatul stagiar poate urma cursuri de
masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale în condiţiile
stabilite de U.N.B.R.
Art. 294
(1)Persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat, organizat pentru persoanele
care nu solicită calitatea de avocat stagiar, şi care anterior primirii în profesie a fost definitivată, prin
examen, în funcţia juridică de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, pe
care a exercitat-o timp de 5 ani înainte de data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat,
dobândeşte calitatea de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare prevăzut la art. 20
alin. (1) din Lege.
(2)În baza dispoziţiilor art. 20 alin. (6) din Lege, are dreptul prevăzut la alin. (1) şi persoana care a
promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care timp de 5 ani neîntrerupţi a îndeplinit
funcţii de specialitate juridică, prevăzute ca atare în organigrama Parlamentului, Administraţiei
Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi a
Consiliului Legislativ.
(3)Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar,
143
preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte, la cerere, calitatea
(4)Cererea adresată consiliului baroului de către persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la
Pag
alin. (1), (2) sau (3) va trebui să precizeze temeiul pe baza căruia aceasta solicită acordarea calităţii de
avocat definitiv. În afară de actele prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a)-d) şi f), solicitantul va anexa
cererii, după caz:
a)copie certificată a carnetului de muncă sau, după caz, o adeverinţă echivalentă, în original, eliberată
de camera notarilor publici, atestând funcţia de notar public îndeplinită de solicitant şi durata acesteia,
precum şi o adeverinţă, în original, certificând faptul că acesta a promovat examenul de definitivat în
acea funcţie, eliberată de organul competent al profesiei menţionate la alin. (1);
b)adeverinţă, în original, privind promovarea examenului de primire în profesia de avocat, eliberată
de baroul care a emis hotărârea de înscriere a solicitantului în tabloul avocaţilor, precum şi copie
certificată a carnetului de muncă atestând funcţia de specialitate juridică şi perioada exercitării
acesteia, eliberată de una dintre instituţiile prevăzute la alin. (2);
c)copie a cărţii de identitate a avocatului, precum şi adeverinţă, în original, eliberată de Parlamentul
României, consiliul judeţean sau consiliul local, după caz, atestând mandatul menţionat la alin. (3)
îndeplinit de solicitant, precum şi durata acestuia.
(5)În termen de 15 zile de la data cererii, solicitantul prevăzut la alin. (3) îşi va susţine cererea în
cadrul unui interviu organizat în acest sens de barou. Din comisia de interviu vor face parte decanul
sau prodecanul baroului, care va prezida comisia, precum şi 2 consilieri desemnaţi de consiliul
baroului, dintre care unul va îndeplini calitatea de secretar. La interviu vor fi verificate în prealabil
înscrisurile depuse de solicitant împreună cu cererea şi, dacă va fi cazul, vor fi solicitate lămuriri
suplimentare privitoare la acestea. Dacă dosarul va fi considerat a fi complet, se vor evalua
aptitudinile solicitantului prin prisma exigenţelor profesionale cărora trebuie să le răspundă avocaţii
definitivi. În cazul în care se va constata necesitatea completării dosarului solicitantului cu alte
înscrisuri relevante, interviul va fi reprogramat pentru o dată care nu va putea depăşi 15 zile de la data
primului interviu, caz în care verificarea aptitudinilor solicitantului va fi amânată pentru această din
urmă dată. Interviul va putea fi reprogramat o singură dată. Desfăşurarea interviului va fi consemnată
într-un proces-verbal întocmit de secretarul comisiei.
(6)În termen de 30 de zile de la data interviului, consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată, pe
care o va comunica U.N.B.R., împreună cu copia procesului-verbal încheiat cu prilejul interviului.
Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul U.N.B.R.
SUBSECŢIUNEA 2:Contractul de formare profesională iniţială
Art. 295
Pentru a fi înscris în Tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va
înregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un contract de salarizare în interiorul
profesiei, care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesională iniţială, încheiat cu o
formă de exercitare a profesiei, sub îndrumarea unui avocat care îndeplineşte condiţiile prevăzute de
art. 19 din Lege
Art. 296
(1)Contractul va menţiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe
economia naţională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenţa
judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenţă judiciară ai baroului.
(2)Forma de exercitare a profesiei se angajează faţă de barou:
a)să asigure executarea contractului de formare profesională iniţială, printr-un avocat îndrumător
anume desemnat, fiind obligată să îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a
îndrumării; îndrumarea se va realiza conform hotărârilor adoptate de Consiliul U.N.B.R., pe baza
propunerilor formulate de I.N.P.P.A.;
144
b)să asigure plata contribuţiei la fondul de formare profesională necesar pentru îndeplinirea
atribuţiilor prevăzute la art. 56 alin. (2) lit. j) şi art. 66 lit. f) din Lege, conform hotărârilor adoptate de
Congresul avocaţilor, în temeiul art. 64 alin. (1) lit. e) din Lege;
Pag
c)să permită participarea avocatului stagiar la formele de pregătire profesională iniţială organizate în
cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru acestea.
(3)Avocatul îndrumător trebuie să aibă reputaţie profesională neştirbită, vechimea prevăzută de art. 19
din Lege şi să declare expres situaţiile în care se află dacă sunt incidente cazurile prevăzute la art. 20
alin. (8) şi la art. 21 din Lege, care vor fi consemnate în contractele prevăzute la art. 295. Avocaţii pot
acorda îndrumare profesională numai avocaţilor stagiari înscrişi în baroul din care ei fac parte.
(4)Consiliul baroului poate stabili numărul de contracte de colaborare profesională sau de salarizare în
interiorul profesiei pentru formarea profesională iniţială care pot fi încheiate de un avocat care
îndeplineşte condiţiile art. 19 din Lege.
(5)Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai avocaţii titulari
ai cabinetelor individuale şi avocaţii asociaţi.
(6)Dacă, din orice motive obiective, încetează îndrumarea avocatului titular, toate obligaţiile impuse
de lege, de prezentul statut şi de hotărârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi
preluate de către un alt avocat, iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar pentru a-şi găsi un
îndrumător. Până la găsirea altui îndrumător, stagiul se suspendă. Contractul de formare profesională
iniţială va cuprinde în mod expres clauze corespunzătoare.
(7)Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare
profesională iniţială nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, consiliul baroului îi va solicita să depună
un raport motivat asupra situaţiei intervenite, în cazul în care se constată că avocatul, cu rea-credinţă,
nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va
iniţia procedura disciplinară.
(8)Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesională iniţială propuse de avocaţii
străini înscrişi în tabloul special al fiecărui barou.
SUBSECŢIUNEA 3:Suspendarea stagiului
Art. 297
(1)Stagiul se suspendă în condiţiile art. 18 alin. (4) din Lege. Prin lipsă motivată din profesie, în
sensul acestor prevederi legale, se înţelege situaţia în care avocatul stagiar nu îşi poate exercita efectiv
stagiul timp de cel puţin 30 de zile consecutive, din motive de sănătate, atestate cu acte medicale
relevante, sau ca urmare a unor acte de autoritate emise de organele competente ale statului,
intervenite în legătură cu obligaţiile cetăţeneşti ale avocatului stagiar şi independent de culpa acestuia.
(2)Stagiul nu se suspendă în perioada în care avocatul stagiar urmează o formă de pregătire şi
perfecţionare profesională la o instituţie de învăţământ superior (cursuri cu frecvenţă), dacă forma de
exercitare a profesiei cu care stagiarul se află în raporturi contractuale profesionale atestă baroului
acordul pentru frecventarea cursurilor şi se obligă să garanteze plata contribuţiilor şi taxelor prevăzute
de lege în contul şi pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.
(3)Stagiul se suspendă în cazurile prevăzute pentru suspendarea calităţii de avocat, potrivit art. 28 din
Lege.
(4)În situaţia în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în tabloul
avocaţilor incompatibili şi nu îi poate fi ridicată incompatibilitatea decât dacă avocatul care s-a obligat
să asigure formarea profesională iniţială este de acord cu suspendarea stagiului şi cu executarea
contractului iniţial după ridicarea incompatibilităţii.
(5)În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui să prezinte un nou contract de
colaborare pentru formare profesională iniţială cu un avocat care îndeplineşte condiţiile legale de
competenţă profesională apt a asigura prin îndrumare formarea profesională iniţială.
145
Art. 298
(1)Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifică lipsa
din profesie, durata suspendării şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.
Pag
(2)Stagiul efectuat anterior suspendării intră în calculul termenului stabilit de art. 18 alin. (1) din
Lege.
SUBSECŢIUNEA 4:Condiţiile şi efectele organizării pregătirii profesionale pe durata stagiului
Art. 299
(1)Urmarea cursurilor I.N.P.P.A. este obligatorie şi reprezintă principalul mijloc de formare
profesională iniţială a avocaţilor stagiari. Înscrierea în evidenţele I.N.P.P.A. se realizează de drept,
prin efectul înscrierii în barou a avocatului stagiar.
(2)Absenţa repetată de la cursurile I.N.P.P.A., precum şi orice alte acte de încălcare a statutului şi
regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar. Exmatricularea din cadrul
I.N.P.P.A. reprezintă o abatere disciplinară gravă, care conduce la pierderea calităţii de avocat stagiar.
(3)Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară în localitatea sediului central, în centrele teritoriale ale acestuia
sau, în mod excepţional, în altă localitate hotărâtă de către conducerea I.N.P.P.A.
(4)Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate şi menţinute potrivit statutului I.N.P.P.A.,
pentru mai buna implementare a activităţii I.N.P.P.A. în teritoriu şi apropierii avocaţilor stagiari de
instituţia responsabilă de formarea profesională iniţială. Centrele teritoriale nu au personalitate
juridică şi reprezintă puncte de activitate ale I.N.P.P.A.
(5)Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară conform unei programe unitare, structura cursurilor şi sistemul
de evaluare finală stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile deopotrivă şi în centrele teritoriale.
(6)În mod complementar, formarea iniţială a avocaţilor stagiari se poate realiza şi prin organizarea
conferinţelor de stagiu.
(7)Barourile sunt obligate să comunice I.N.P.P.A. avocaţii stagiari înscrişi în barou în termen de 20 de
zile de la înscrierea acestora.
Art. 300
(1)În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 56 alin. (2) lit. j) din Lege, consiliul baroului
organizează pregătirea profesională a avocaţilor stagiari prin organizarea conferinţelor lunare de
stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A.
(2)Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al
practicii judiciare, lucrări avocaţiale scrise, dezbateri de speţe.
(3)Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A.
(4)Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaţilor stagiari care s-au remarcat în
primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor ţine evidenţa prezenţei şi a lucrărilor
avocaţilor stagiari.
(5)Prezenţa la conferinţa de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va
informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocaţii stagiari a obligaţiilor
ce le revin.
Art. 301
(1)La sfârşitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 şi 10 de
către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările efectuate, participarea la
dezbaterea temelor, precum şi prezenţa la conferinţele de stagiu şi la manifestările baroului la care a
fost convocat.
(2)Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător şi de coordonatorul serviciului de
asistenţă judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea sarcinilor
profesionale.
(3)Notările vor fi transmise I.N.P.P.A. şi, atunci când este cazul, centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. în
146
vederea înscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.

(4)Dosarul de înscriere la examenul de definitivare în profesie va conţine, în mod obligatoriu: raportul
întocmit de avocatul îndrumător cu privire la activitatea desfăşurată de avocatul stagiar, raportul
Pag
avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor şi
lucrările proprii realizate.
(5)Consiliul baroului, evaluând notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului, precum şi
raportul avocatului îndrumător şi raportul coordonatorului serviciului de asistenţă judiciară, poate
dispune motivat prelungirea stagiului cu un an.
Art. 302
(1)Îndrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurată de avocatul îndrumător care a consimţit
în acest sens prin contractul încheiat.
(2)Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocaţii care îndeplinesc cerinţele
impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele şi contribuţiile către barou şi C.A.A., care sunt
titulari ai unui contract de asigurare profesională, precum şi cei care îndeplinesc condiţiile stabilite
prin hotărârea consiliului baroului şi sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei.
(3)Încetarea îndrumării din orice motive se aduce la cunoştinţa consiliului baroului, care hotărăşte
schimbarea îndrumătorului.
Art. 303
(1)Avocatul îndrumător şi coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară se vor preocupa de
realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse şi prevederilor
art. 296 alin. (1).
(2)Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională de a nu îşi îndeplini obligaţiile de îndrumare
şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar constituie abatere disciplinară
gravă.
(3)Distinct de răspunderea disciplinară, consiliul baroului poate decide şi interzicerea de a mai încheia
contracte de formare profesională pentru o perioadă de la unu la 5 ani.
Art. 304
(1)Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecătorii.
(2)Avocatul stagiar poate efectua activităţile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b) din Lege.
SUBSECŢIUNEA 5:Finalizarea stagiului. Înscrierea la examenul de definitivare în profesie
Art. 305
(1)După terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz,
îndeplinirea efectivă a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului îndrumător şi a
celui al serviciului de asistenţă judiciară, precum şi, dacă este cazul, a notărilor consilierului
coordonator al stagiului profesional.
(2)I.N.P.P.A. va comunica fiecărui barou situaţia privind frecventarea cursurilor, înscrierea la
examenul de absolvire şi rezultatele examenului susţinut de avocaţii stagiari.
Art. 306
În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului
baroului avizul pentru înscrierea la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.
Art. 307
(1)Consiliul baroului va hotărî prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru susţinerea examenului
de definitivat, în baza evaluării activităţii sale de pregătire profesională.
(2)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se va realiza în baza:
a)calificativelor şi notelor acordate de consilierul coordonator al conferinţelor de stagiu, dacă este
cazul;
b)raportului avocatului îndrumător;
147
c)referatului consilierului coordonator al serviciului de asistenţă judiciară a baroului.

Art. 308
(1)La sfârşitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat să susţină examenul de definitivare.
Pag
(2)Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum şi cel
care nu a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. sunt înscrişi din oficiu în următoarea sesiune a
examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A.
(3)Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de
definitivat/absolvire a I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie.
SUBSECŢIUNEA 6:Examenul de definitivare în profesia de avocat
Art. 309
(1)Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează anual de U.N.B.R. la nivel naţional
şi se desfăşoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., potrivit regulamentului de
examen de absolvire a I.N.P.P.A. în vederea asigurării caracterului unitar al examenului de
definitivare, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va
stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la
nivelul U.N.B.R. Examinarea candidaţilor se va face atât cu privire la pregătirea profesională
generală, cât şi cu privire la deprinderile practice specifice profesiei. Prevederile art. 33 alin. (3)
privitoare la locul desfăşurării examenului se aplică prin asemănare.
(2)Regulamentul de examen va fi publicat pe pagina web a U.N.B.R. cu minimum 45 de zile anterior
datei stabilite pentru desfăşurarea examenului naţional de definitivare.
(3)Prevederile art. 33 alin. (3)-(5) se aplică prin asemănare şi examenului de definitivare.
(4)La data înscrierii la examenul de definitivare candidatul este obligat să depună o taxă de participare
la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R. Dispoziţiile art. 36 alin. (2) şi (3) privind taxa de
participare la examen se aplică în mod corespunzător.
Art. 310
(1)Rezultatele examenului vor fi comunicate, spre validare, Comisiei permanente a U.N.B.R.
I.N.P.P.A. va comunica, în mod corespunzător, rezultatele examenului de absolvire.
(2)După promovarea examenului, candidatul dobândeşte titlul profesional de avocat definitiv. De
acelaşi drept se bucură şi avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.RA.
(3)În baza rezultatelor examenului de definitivare, validate potrivit dispoziţiilor alin. (1) sau, după
caz, a rezultatelor examenului de absolvire comunicate de I.N.P.P.A., Comisia permanentă a U.N.B.R.
va emite hotărârea de constatare a calităţii de avocat definitiv, pe care o va comunica barourilor în
vederea efectuării înscrierii în tabloul avocaţilor definitivi şi o va publica pe pagina web a U.N.B.R.
(4)Data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv va fi considerată data împlinirii termenului
stagiului prevăzut la art. 18 alin. (1) din Lege, chiar dacă promovarea examenului de absolvire a
I.N.P.P.A. are loc înainte sau după această dată. Exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente
acestui titlu profesional va putea avea loc numai cu începere de la data emiterii hotărârii prevăzute la
alin. (3).
(5)În cazul acordării calităţii de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5)-(7) din Lege, se
va aplica procedura reglementată la art. 294. În cazul acordării calităţii de avocat definitiv în baza
prevederilor art. 20 alin. (5) şi (6) din Lege, data dobândirii calităţii de avocat definitiv va fi data
deciziei prevăzute la art. 37 alin. (1), iar exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestei
calităţi va avea loc la data înscrierii în tabloul avocaţilor. În cazul acordării calităţii de avocat definitiv
în baza prevederilor art. 20 alin. (7) din Lege, data dobândirii calităţii de avocat definitiv va fi data
aprobării cererii avocatului stagiar de către consiliul baroului, dată cu începere de la care va putea
avea loc şi exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestei calităţi.
(6)De la data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv curge termenul prevăzut la art. 23 alin.
148
(3) din Lege.

SECŢIUNEA 2:Organizarea şi funcţionarea I.N.P.P.A.
Art. 311
Pag
(1)I.N.P.P.A. este persoană juridică de drept privat, nonprofit, aflată sub autoritatea Consiliului
U.N.B.R., care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de
autorizare şi acreditare.
(2)I.N.P.P.A. are personalitate juridică şi buget propriu, care se aprobă anual de către Consiliul
U.N.B.R.
(3)Consiliul U.N.B.R. adoptă şi modifică statutul I.N.P.P.A., prin care se stabileşte organizarea şi
funcţionarea acestuia.
(4)Conducerea I.N.P.P.A. este asigurată de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit în
continuare Consiliul Institutului.
(5)Consiliul Institutului este format din 9 membri, desemnaţi pentru o perioadă de 4 ani, conform
Statutului INPPA.
(6)Preşedintele Consiliului Institutului este directorul I.N.P.P.A.
(7)Conducerea executivă a I.N.P.P.A. este asigurată de un director executiv numit de Consiliul
Institutului.
(8)Veniturile I.N.P.P.A. provin din:
a)resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. şi bugetele barourilor;
b)donaţii, sponsorizări sau legate;
c)venituri realizate din activităţi economice directe;
d)alte venituri prevăzute de statutul propriu.
Art. 312
(1)În temeiul Legii, al prezentului statut şi al statutului său de organizare şi funcţionare, I.N.P.P.A. are
următoarele atribuţii:
a)organizează pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari la standarde de
competenţă profesională stabilite de organele profesiei;
b)elaborează programele de studiu ale avocaţilor stagiari şi propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea
programei anuale de studiu;
c)elaborează în conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregătirii continue
şi propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea acestuia;
d)asigură cursanţilor stagiile de practică la cabinete individuale de avocat, cabinete asociate, societăţi
civile profesionale sau societăţi civile profesionale cu răspundere limitată;
e)organizează examenul de absolvire, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfăşurare
aprobat de Consiliul U.N.B.R.
(2)Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfăşoară sub formă de prelegeri şi ateliere încadrate în
module de pregătire, în urma cărora cursanţii obţin calificative.
(3)Dispoziţiile referitoare la formarea profesională iniţială sunt aplicabile şi formelor de exercitare a
profesiei care asigură stagiile de practică ale cursanţilor.
Art. 313
(1)La finalizarea cursurilor şi a stagiului de practică organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este
obligat să susţină examenul de absolvire.
(2)Certificatul eliberat absolvenţilor care au promovat examenul de absolvire atestă formarea
profesională iniţială în profesia de avocat şi are regimul prevăzut de lege în materia formării
profesionale iniţiale şi în materia recunoaşterii calificărilor profesionale reciproce a profesiilor legal
reglementate.
SECŢIUNEA 3:Pregătirea profesională continuă
149
Art. 314
(1)Avocaţii sunt obligaţi să îşi actualizeze permanent pregătirea profesională, prin menţinerea şi
diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care îşi exercită profesia, şi, în acest scop, să frecventeze
Pag
formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, I.N.P.P.A. sau de formele de
exercitare a profesiei, conform dispoziţiilor prezentei secţiuni.
(2)Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii
ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea
Europeană, precum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile
cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
(3)Pregătirea profesională continuă se realizează şi prin specializarea impusă de diversificarea şi
extinderea aplicării dreptului în raport cu evoluţia relaţiilor social-economice contemporane.
Art. 315
(1)Toate organele profesiei şi instituţiile care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestora sunt
obligate să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaţilor, în raport cu
domeniile profesionale de specialitate pentru care avocaţii optează. Obligaţia priveşte în mod special
şi domeniul dreptului Uniunii Europene, însuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor
profesionale în materie.
(2)Obligaţia avocaţilor de realizare a pregătirii profesionale continue se realizează în cadrul
barourilor, al I.N.P.P.A. şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop îndeplinirea de către
avocaţi a obligaţiei de perfecţionare a pregătirii profesionale, bazată pe o cultură juridică de calitate şi
o pregătire temeinică, pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor de interes public pe care le
implică folosirea titlului profesional de avocat.
Art. 316
Reprezintă modalităţi de pregătire profesională continuă, în cadru organizat:
a)activităţile coordonate şi îndrumate de Departamentul de pregătire profesională continuă al
I.N.P.P.A.;
b)asistenţa la cursuri, seminare, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altă formă organizată pentru
realizarea actualizării cunoştinţelor şi tehnicilor de exercitare a profesiei;
c)pregătirea on-line;
d)redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;
e)activităţi specifice în cercurile de studii organizate de barouri;
f)activităţi organizate în cooperare cu instituţii de învăţământ sau instituţii de realizare a pregătirii
profesionale în domenii conexe activităţii specifice profesiei de avocat.
g)orice altă activitate recunoscută de organele profesiei.
Art. 317
(1)Pregătirea continuă realizată de către avocaţi va fi evaluată în mod regulat.
(2)Controlul respectării obligaţiilor de pregătire continuă (inclusiv consecinţele nerespectării acestor
obligaţii) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de către avocaţi, apt a fi verificat. Controlul
pregătirii profesionale continue este de competenţa baroului şi se va realiza în cadrul normativ
corespunzător exercitării profesiei la nivel naţional, conform hotărârilor adoptate de Congresul
avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.
(3)Pe baza hotărârilor Congresului avocaţilor, Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual
privitor la evaluarea şi controlul pregătirii profesionale continue a avocaţilor, care va ţine cont de
conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue în mod coerent şi unitar la
nivel naţional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a
fiecărui avocat.
CAPITOLUL VI:Asigurările sociale
150
Art. 318
(1)Avocaţii înscrişi în barouri, care figurează în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei,
avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale fac parte de
Pag
drept din sistemul propriu de asigurări sociale al avocaţilor şi sunt membri de drept ai C.A.A.
(2)Avocaţii înscrişi în barou care nu figurează în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei
au dreptul la prestaţiile de asigurări sociale corespunzător perioadei în care şi-au exercitat profesia, în
condiţiile prevăzute de legea şi statutul C.A.A.
(3)Perioada în care un avocat a fost suspendat din profesie, în vederea exercitării unei funcţii de
demnitate publică sau a unei funcţii asimilate cu funcţia de demnitate publică, este luată în calcul la
stabilirea vechimii în avocatură, în condiţiile achitării cotelor de contribuţie la C.A.A. Indemnizaţia de
demnitar şi celelalte drepturi băneşti încasate, cumulate cu eventualele venituri din activitatea de
avocat desfăşurată în perioada mandatului de demnitar, se consideră venituri din profesie şi se iau în
calcul atât la stabilirea cotelor de contribuţie, cât şi la stabilirea pensiei de către C.A.A.
Art. 319
(1)C.A.A. este organizată şi funcţionează în cadrul U.N.B.R. C.A.A. este instituţie autonomă de
interes public, are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
(2)C.A.A. va înfiinţa filiale organizate pe lângă barouri, cu avizul Consiliului U.N.B.R.
(3)Filialele C.A.A., constituite în condiţiile prevăzute de Lege, au personalitate juridică de interes
public, buget şi patrimoniu propriu.
Art. 320
C.A.A. stabileşte şi acordă membrilor săi, în condiţiile legii sale de organizare şi ale statutului C.A.A.,
pensii şi ajutoare sociale.
Art. 321
(1)Fondurile C.A.A. se constituie în condiţiile statutului acesteia.
(2)Pensiile şi ajutoarele sociale vor avea ca bază de calcul exclusiv stagiile de cotizare şi cuantumul
contribuţiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisă aplicarea altor criterii de calcul.
Art. 322
(1)Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer în contul
bancar al filialei în care avocatul este înscris sau la casieria acesteia până la data de 25 a lunii
următoare celei pentru care se face plata.
(2)În cazul achitării contribuţiei prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului
bancar al plătitorului, în cazul în care data de 25 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuţiei se
socoteşte făcută în termen dacă este făcută în ziua lucrătoare imediat următoare datei de 25.
(3)Depăşirea cu cel mult 5 zile a termenului de plată prevăzut la alineatul precedent atrage obligaţia
de plată a majorărilor de întârziere în favoarea C.A.A. La achitarea contribuţiei avocatul este obligat
să ateste, în scris şi sub semnătură, veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se efectuează
plata şi pentru care plăteşte cota de contribuţie în condiţiile prevăzute de statutul C.A.A. Statutul
C.A.A. va prevedea forma şi modalitatea în care se face şi se înregistrează declaraţia.
(4)Avocatul care plăteşte cota maximă de contribuţie nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor
suplimentare cotei plătite.
Art. 323
(1)Neplata contribuţiilor lunare în cuantumul şi la termenele stabilite atrage aplicarea măsurii
prevăzute la art. 28 lit. c) din Lege.
(2)Filiala va notifica în prealabil avocatul debitor şi va sesiza baroul în cazurile în care întârzierea
plăţii este mai mare de 3 luni. La sesizare se va ataşa dovada notificării.
(3)Respectarea procedurii prealabile de notificare prevăzute la alin. (2) nu este necesară dacă avocatul
nu a dat declaraţia privind veniturile realizate pe o perioadă mai mare de 6 luni şi nici nu a plătit
cotele de contribuţie la C.A.A.
151
(4)Încălcarea repetată a obligaţiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) din Lege constituie abatere
disciplinară gravă.
Art. 324
Pag
(1)La cererea filialei, avocatul este obligat să informeze în scris cu privire la îndeplinirea obligaţiei de
a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurărilor sociale privind avocaţii, să indice criteriile
în raport cu care a achitat contribuţia şi să prezinte dovezile de plată a acesteia, în cazurile în care din
evidenţele filialei nu rezultă datele prevăzute în prezentul articol.
(2)Consiliul de administraţie al C.A.A. este obligat să sesizeze în scris consiliul baroului în situaţia în
care, în mod nejustificat, avocatul refuză să se prezinte la controlul efectuat de C.A.A. la filiala
C.A.A. din care face parte ori dacă acesta refuză să prezinte actele şi informaţiile necesare realizării
controlului. În acest caz, consiliul baroului va sesiza comisia de disciplină a baroului cu privire la
abaterea disciplinară, pentru a se lua măsurile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
Art. 325
(1)Consiliul de administraţie al C.A.A. şi consiliile barourilor vor coordona activitatea filialelor în
vederea aplicării unitare a Legii.
(2)Între filială, C.A.A. şi barouri se stabileşte prin statutul C.A.A. modul de comunicare a
informaţiilor şi de coordonare a activităţii filialelor.
(3)Adunarea generală a filialei se întruneşte anual, la aceeaşi dată cu adunarea generală ordinară a
baroului sau ori de câte ori este nevoie.
(4)Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generală după obţinerea avizului consiliului
baroului şi va fi comunicat C.A.A. spre aprobare.
(5)Hotărârile consiliului de administraţie al filialei se comunică C.A.A. şi consiliului baroului.
(6)Consiliul baroului poate convoca în şedinţă comună consiliul de administraţie al filialei.
Art. 326
(1)Consiliul de administraţie al filialei va face propuneri Consiliului de administraţie al C.A.A. pentru
aprobarea statului de funcţii, după obţinerea avizului consiliului baroului.
(2)După obţinerea avizului baroului şi cu aprobarea Consiliului de administraţie al C.A.A., poate fi
angajat un director executiv al filialei.
(3)Consiliul de administraţie al filialei îndeplineşte atribuţiile stabilite prin Lege, statutul şi
regulamentul de organizare şi funcţionare ale C.A.A. şi pune în aplicare hotărârile Consiliului de
administraţie al C.A.A., Congresului avocaţilor, Consiliului U.N.B.R. şi ale consiliului baroului.
(4)În caz de abatere gravă şi evidentă ori de nereguli financiare, Consiliul de administraţie al C.A.A.,
din oficiu sau la cererea consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administraţie al filialei. În
acest caz, Consiliul de administraţie al C.A.A. va numi o conducere interimară cu avizul consultativ al
consiliului baroului, până la organizarea unor noi alegeri, respectiv până la data primei adunări
generale ordinare sau extraordinare a filialei.
Art. 327
(1)Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului de administraţie al C.A.A., în vederea
aplicării Legii şi a statutului C.A.A.
(2)Pentru cheltuielile cu caracter de investiţii din disponibilităţile băneşti ale fondului centralizat al
sistemului C.A.A. sau ale filialelor, se va întocmi programul anual de investiţii, care va fi aprobat de
Consiliul U.N.B.R. în ultima şedinţă a fiecărui an pentru anul următor. La întocmirea programului
anual de investiţii înscris în bugetul anului următor, Consiliul de administraţie al C.A.A. va avea în
vedere evoluţiile preliminate ale bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul primelor 3
trimestre ale anului în curs.
(3)În intervalul dintre congresele avocaţilor, în caz de abatere gravă şi evidentă ori de nereguli
financiare, Consiliul U.N.B.R., din oficiu sau la cererea unei treimi dintre membrii Consiliului
152
U.N.B.R., va putea suspenda Consiliul de administraţie al C.A.A. în acest caz, Consiliul U.N.B.R. va
numi o conducere interimară, până la proximul congres.
Art. 328
Pag
(1)Toate hotărârile şi deciziile Consiliului de administraţie al C.A.A. intră în vigoare şi vor fi puse în
aplicare în 3 zile de la comunicarea acestora făcută către membrii C.A.A., inclusiv prin internet.
(2)În mod corespunzător, dispoziţiile alin. (1) se aplică cu privire la hotărârile şi deciziile consiliilor
de administraţie ale filialelor.
CAPITOLUL VII:Exercitarea în România a profesiei de către avocaţii care au obţinut
Economic European
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 329
Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2)
din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile
reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA 2:Dobândirea calităţii de membru al unui barou din România de către persoane
fizice străine care au calitatea de avocat
Art. 330
(1)Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al unui barou din România şi pot
exercita, în consecinţă, profesia de avocat în România, dacă în statul în care îşi au domiciliul deţin
titlul profesional de avocat, certificat de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile
publice care le autorizează, precum şi în condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeană,
conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
(2)Pentru avocaţii din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii
bilaterale.
(3)Documentaţia de evaluare pentru dobândirea calităţii de membru al unui barou din România va
conţine:
a)cererea de evaluare;
b)curriculum vitae şi copie a paşaportului;
c)certificatul (atestatul) profesional, în copie legalizată şi traducere autorizată, în termen de 3 luni de
la eliberarea lui;
d)diplomă universitară;
e)certificat de onorabilitate;
f)declaraţia de compatibilitate;
g)solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de susţinere a unui examen de verificare a
cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română.
(4)Etapele necesare dobândirii calităţii de membru al unui barou din România şi documentele aferente
sunt cele cuprinse în metodologia prezentată în anexa nr. XXXI.
(5)Convenţiile bilaterale încheiate de U.N.B.R. cu organismele similare din statele din care provin
petenţii, altele decât statele membre ale Uniunii Europene, vor conţine în principal elemente din
metodologia prezentată în anexa nr. XXXI, precum şi condiţii privind soluţionarea unor litigii în
legătură cu activitatea avocaţilor.
(6)Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi-au obţinut calificarea
profesională în Confederaţia Elveţiană, care îşi exercită profesia pe teritoriul României, în oricare din
modalităţile prevăzute la art. 96 alin. (1) din Lege.
SECŢIUNEA 3:Înscrierea grupărilor străine care exercită profesia de avocat în tablourile
153
avocaţilor barourilor din România

Art. 331
(1)Grupările străine care nu au sediul profesional în România pot deschide sedii profesionale
Pag
secundare în România şi se pot înscrie în tablourile avocaţilor barourilor din România, pentru ca
membrii acestora să exercite în numele grupării profesia de avocat în România, dacă în statul în care
îşi au sediul profesional desfăşoară această activitate şi au statutul de societate civilă profesională,
certificată de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează, în
condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din Legea
nr. 201/2004.
(2)Pentru societăţile civile profesionale de avocaţi din statele membre ale Uniunii Europene nu este
necesară existenţa unor convenţii bilaterale.
(3)Documentaţia de evaluare pentru înscrierea în tablourile avocaţilor barourilor din România va
conţine:
a)cererea de evaluare, semnată de reprezentantul legal al grupării;
b)copia paşaportului reprezentantului legal al grupării (în cazul în care acesta nu s-a înscris anterior în
nume propriu într-un barou din România);
c)certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competentă, în copie legalizată, şi traducerea
autorizată a acestuia, valabil pentru 3 luni de la eliberarea sa;
d)actul constitutiv sau statutul grupării.
(4)Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune avizului conform al Comisiei permanente
a U.N.B.R., care va hotărî cu privire la înscrierea societăţii în tabloul avocaţilor baroului.
SECŢIUNEA 4:Exercitarea în România a profesiei de avocat de către avocaţii care au obţinut
Economic European
Art. 332
Avocaţii înscrişi într-un barou din România în condiţiile prevăzute în prezentul capitol dobândesc de
la data înscrierii în barou toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
CAPITOLUL VIII:Activităţi economice şi contabilitate
Art. 333
(1)Barourile şi U.N.B.R. organizează contabilitatea în conformitate cu reglementările contabile pentru
persoanele juridice fără scop patrimonial, în vigoare.
(2)Barourile pot înfiinţa, prin decizie, un departament economic şi financiar, condus de un director
economic.
(3)Calitatea de director economic deţinută în cadrul unui barou sau al U.N.B.R. este incompatibilă cu
o funcţie asemănătoare deţinută în sistemul C.A.A., dacă prin decizia prevăzută la alin. (2) nu se
prevede altfel.
(4)Activitatea de contabilitate a barourilor şi a U.N.B.R. poate fi externalizată, în condiţiile legii.
Art. 334
Evidenţa contabilă a barourilor şi a U.N.B.R. poate fi ţinută şi în format electronic, printr-un program
soft compatibil cu cel folosit de sistemul C.A.A.
Art. 335
(1)În aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (4) şi ale art. 60 alin. (3) din Lege, fiecare barou şi U.N.B.R.
îşi constituie şi poate folosi patrimoniul propriu, reflectând în contabilitate următoarele venituri:
a)venituri din activităţile fără scop lucrativ:
- venituri din contribuţiile băneşti şi taxele achitate de avocaţi pentru formarea bugetului baroului şi a
bugetului U.N.B.R. ori pentru constituirea fondurilor cu destinaţie specială, hotărâte de organele
profesiei, în condiţiile legii (fonduri pentru formarea profesională iniţială, fonduri pentru formarea
profesionala continuă, fonduri pentru ajutorarea avocaţilor tineri etc.);
154
- venituri din taxele de înregistrare sau de modificare a actelor privind formele de exercitare a
profesiei;
- venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
Pag
- venituri din dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din activităţile
fără scop lucrativ;
- resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale şi subvenţii pentru venituri;
- venituri din acţiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit Legii şi prezentului
statut;
- venituri rezultate din cedarea folosinţei activelor corporale aflate în proprietatea barourilor sau a
U.N.B.R., altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică;
- ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru realizarea de
venituri;
- venituri din despăgubiri de asigurare pentru pagube şi din subvenţii pentru evenimente extraordinare
şi altele similare;
- venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop lucrativ;
- veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, potrivit legislaţiei în vigoare;
- alte venituri din activităţile fără scop lucrativ desfăşurate potrivit prezentului statut;
b)venituri din activităţi economice, precum:
- venituri din prestarea de servicii realizate pentru avocaţi, părţi sau alte entităţi;
- venituri din imobilizări financiare;
- venituri din investiţii pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din investiţii financiare cedate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- alte venituri financiare;
- venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi în urma calamităţilor sau
altor evenimente extraordinare.
(2)Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.
(3)Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel:
a)dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe
baza contabilităţii de angajamente;
b)redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;
c)dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.
Art. 336
(1)Cheltuielile fiecărui barou şi ale U.N.B.R. reprezintă valorile plătite sau de plătit, aferente
activităţilor fără scop patrimonial, activităţilor cu destinaţie specială, potrivit legii şi activităţilor
economice, pentru:
a)lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea;
b)cheltuieli cu personalul;
c)executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.
(2)În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările şi
ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
(3)Contabilitatea cheltuielilor barourilor şi ale U.N.B.R. se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor.
Cheltuielile efectuate de barouri şi de U.N.B.R. cuprind:
a)cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al obiectelor de inventar
consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor;
155
contravaloarea energiei şi apei consumate;

b)cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; prime de
asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori); comisioane şi
Pag
onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări,
detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
c)cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu personalul,
suportate de angajator);
d)alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi cu diverşi debitori; despăgubiri, amenzi şi
penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; ajutoare şi împrumuturi nerambursabile; cheltuieli privind
activele cedate şi alte operaţii de capital etc.);
e)cheltuieli financiare: pierderi din creanţe legate de participaţii; cheltuieli privind investiţiile
financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exerciţiul financiar în
curs; pierderi din creanţe de natură financiară şi altele;
f)cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare);
g)cheltuieli cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare,
precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii.
(4)În cadrul categoriilor de cheltuieli după natura lor, conturile de cheltuieli se dezvoltă obligatoriu în
analitice distincte pe feluri de activităţi, respectiv activităţi fără scop patrimonial şi activităţi
economice, iar în continuare se pot dezvolta în analitice în funcţie de necesităţile impuse de
reglementari speciale sau potrivit necesităţilor proprii ale persoanei juridice.
(5)Conturile de venituri se pot dezvolta în conturi analitice, în funcţie de necesităţile impuse de
anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale fiecărui barou ori ale U.N.B.R.
CAPITOLUL IX:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 337
(1)În aplicarea dispoziţiilor prevăzute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a încasa şi, respectiv,
de a colecta taxe pentru:
a)înscrierea în tabloul avocaţilor a avocaţilor primiţi în profesie, cu examen sau fără examen în cazul
prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege;
b)acordarea calităţii de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare, în cazurile
prevăzute la art. 20 alin. (5)-(7) din Lege;
c)reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului suspendat pentru neplata contribuţiilor profesionale;
d)reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil;
e)transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxă ce va fi percepută de baroul la care avocatul se
transferă;
f)înfiinţarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou;
g)înscrierea în tabloul special a avocatului străin;
h)activităţi de secretariat şi jurisdicţie profesională.
(2)Limitele maxime şi scutirile de la taxele prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului
U.N.B.R.
Art. 338
Comisia permanentă a U.N.B.R. are dreptul de a stabili şi încasa taxe pentru:
a)înscrierea candidaţilor la examenul de primire în profesie;
b)înscrierea candidaţilor la examenul de definitivare în profesie;
c)înscrierea la examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română a
avocaţilor străini;
d)acordarea de avize conforme, în condiţiile legii;
e)activităţi de secretariat şi de jurisdicţie profesională.
156
Art. 339
Avocaţii care se află în perioada de stagiu la data intrării în vigoare a prezentului statut şi pentru care
s-au acordat reduceri ale duratei de stagiu pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie,
Pag
până la publicarea Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, beneficiază de drepturile acordate. Avocaţii care
urmează cursurile I.N.P.P.A. vor respecta contractele de formare profesională încheiate cu I.N.P.P.A.,
iar după promovarea examenului de absolvire dobândesc calitatea de avocat definitiv.
Art. 340
(1)Denumirile formelor de exercitare a profesiei în vigoare la data adoptării Legii nr. 255/2004 se
păstrează. În caz de schimbare a formei de exercitare a profesiei de avocat, dispoziţiile art. 8 alin. (1)
din Lege, precum şi cele corespunzătoare din prezentul statut devin aplicabile.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul folosirii firmei, ştampilei, parafei,
antetului şi a oricăror elemente de identificare a formelor de exercitare a profesiei.
Art. 341
(1)Dispoziţiile art. 309 privind organizarea examenului de dobândire a titlului de avocat definitiv,
precum şi cele ale art. 301 alin. (2), (4) şi (5) se aplică exclusiv, cu caracter tranzitoriu, avocaţilor
stagiari înscrişi în barou anterior intrării în vigoare a Legii nr. 270/2010 privind modificarea şi
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Avocaţii stagiari
înscrişi în barou după data intrării în vigoare a Legii nr. 270/2010 au obligaţia de a urma cursurile
I.N.P.P.A., examenul de absolvire a I.N.P.P.A. fiind singura formă de dobândire a titlului profesional
(2)Avocaţii stagiari care la data intrării în vigoare a prezentului statut se află în cel de-al doilea an de
stagiu sunt obligaţi să urmeze cursurile I.N.P.P.A. şi să susţină examenul de absolvire a acestora.
(3)Prevederile art. 308 alin. (2) şi (3) se aplică şi avocaţilor stagiari prevăzuţi la alin. (2).
Art. 342
Anexele nr. I-XXXII fac parte integrantă din prezentul statut.
Art. 343
Prezentul statut a fost adoptat de Congresul avocaţilor din 10-11 iunie 2011.
-****-
ANEXA Nr. I:
Uniunea Naţională a Barourilor din România
Baroul ............................................
CONTRACT DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ
Nr. ..................., data ..................................
Încheiat între:
1.Denumirea formei de exercitare a profesiei: .......................................... înfiinţată prin Decizia
Baroului ............................. nr. ............. din ....................., cu sediul în
........................................................, având codul fiscal nr. .......................... şi contul bancar în
................................................................ (lei/euro/dolari SUA/etc. ............................) nr.
..............................................,deschis la ................................................., prin avocat
..............................., în calitate de ............................................, pe de o parte, şi
2.Domnul/Doamna .............................................................., domiciliat(ă) în .............................., în
calitate de (client, reprezentant, grad de rudenie, soţ etc.) ..............................., pe de altă parte.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat,
republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi ale statutului profesiei de
avocat, părţile convin:
Art. 1:Obiectul contractului
1.1.Obiectul contractului îl reprezintă ........................................................................................ (după
157
caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultaţii juridice, redactarea şi semnarea de acte, cereri şi
alte căi de atac, forme de executare, mediere, operaţiuni fiduciare, domicilieri de firme, precum şi
orice alte activităţi prevăzute de Lege), pentru clientul cu domiciliul/sediul în
Pag
................................................................
1.2.Alte menţiuni: .................................................................
Art. 2:Onorariul
2.1.Onorariul convenit este în cuantum de ........................: (lei/euro/dolari SUA/etc.
..................................)
2.2.Alte menţiuni cu privire la onorariu [se poate preciza: onorariul orar, onorariul fix (forfetar),
onorariul de succes, onorariul format prin combinarea unuia sau a mai multor tipuri de onorarii
anterior menţionate, moneda de plată, modalităţi de plată etc.]: ..........................................
Art. 3:Cheltuieli
3.1.Cheltuielile sunt în cuantum de ........................................ (lei/euro/dolari SUA/etc.
..................................).
3.2.Cheltuielile aferente activităţii sus-menţionate vor fi suportate de client, separat de plata
onorariului.
Art. 4:Clauze speciale
4.1.Prezentul contract este titlu executoriu cu privire la sumele datorate de către client cu titlu de
onorariu şi cheltuieli aferente.
4.2.Raporturile dintre părţi nu pot fi dovedite decât cu prezentul contract şi/sau în condiţiile prevăzute
de Statutul profesiei de avocat.
4.3.Faţă de terţi dovada prezentului contract se face prin împuternicire avocaţială. Prezentul contract
nu poate fi adus la cunoştinţa terţilor decât cu acordul expres al părţilor.
4.4.Clientul atestă exactitatea şi sinceritatea informaţiilor pe care le furnizează avocatului şi îşi
exprimă acordul ca demersurile făcute de avocat să fie conforme informaţiilor pe care le-a furnizat.
4.5.Executarea obligaţiilor asumate de forma de exercitare a profesiei se realizează de către avocaţii
care îşi exercită profesia în cadrul acesteia.
4.6.Neplata onorariului în cuantumul şi la termenele fixate potrivit art. 2, precum şi neachitarea
contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 dau dreptul avocatului să procedeze la rezilierea de
plin drept a prezentului contract fără nicio altă formalitate şi fără nicio altă procedură judiciară sau
extrajudiciară. Prezentul pact comisoriu de gradul al IV-lea îşi produce efectele de la data scadenţei
obligaţiei neexecutate.
4.7.Toate litigiile privitoare la naşterea, modificarea, stingerea, interpretarea şi executarea prezentului
contract pot fi supuse regulilor de arbitraj şi regulilor de procedură prevăzute de Lege şi de Statutul
Art. 5:Alte clauze
(În cazul în care serviciile profesionale constau în asistenţă la instanţe, parchete, organe de cercetare
penală sau alte autorităţi se va menţiona expres numele avocatului desemnat/acceptat de client,
precum şi dreptul/interdicţia de substituire a acestuia.) ..............................................................
Art. 6:Locul şi data încheierii. Înregistrarea contractului
Încheiat la (locul încheierii, modalitatea încheierii în cazul încheierii la distanţă)
................................................................,astăzi .................................., în două exemplare, ambele părţi
atestând că un exemplar a fost înmânat/comunicat clientului sau reprezentantului acestuia, iar un
exemplar a fost păstrat de către forma de exercitare a profesiei. Contractul a fost înregistrat sub nr.
................................................... din ................................. în registrul de evidenţă a contractelor de
asistenţă juridică.
(Forma de exercitare a profesiei)
Atest data, conţinutul actului şi identitatea semnatarului
158
prezentului contract, prin avocat

................
Semnătura
Pag
Client/Reprezentant,
................
Actul de identitate
...............
Semnătura
ANEXA Nr. II:
Baroul ..................................................................
Forma de exercitare a profesiei ...........................
ÎMPUTERNICIRE AVOCAŢIALĂ
Nr. .........................
Domnul/Doamna avocat .......................................... se împuterniceşte de către clientul
........................................., în baza Contractului de asistenţă juridică nr. ........................... din ...........,
să exercite următoarele activităţi: ............................................... şi să asiste/să reprezinte clientul în
faţa ...................................................................................
Data ..................................
Client/Reprezentant, *
..................
(semnătura)
Atest identitatea părţilor, conţinutul şi data contractului
de asistenţă juridică în baza căruia s-a eliberat împuternicirea.
Forma de exercitare a profesiei**
prin avocat ...................................................
(semnătura şi ştampila)
____
*
Semnătura nu este necesară în situaţia în care forma de exercitare a profesiei de avocat atestă
identitatea părţilor, a conţinutului şi data contractului de asistenţă juridică în baza căruia s-a eliberat
împuternicirea.
**
Semnătura avocatului şi aplicarea ştampilei nu sunt necesare în situaţia în care prezenta
împuternicire avocaţială este semnată de către client sau reprezentantul acestuia.
ANEXA Nr. III:
Baroul ..................................................................
DELEGAŢIE PENTRU ASISTENŢA JUDICIARĂ OBLIGATORIE
Nr. ............
Domnul/Doamna avocat ........................................................................, telefon ........................, este
desemnat(ă) să acorde asistenţă judiciară din oficiu justiţiabilului
...................................................................................
În temeiul prezentei delegaţii, avocatul desemnat are dreptul să efectueze următoarele activităţi
avocaţiale: să asiste/să reprezinte/să redacteze acte cu caracter juridic/să dea consultaţii justiţiabilului
în faţa: ..................................................................
Onorariul:..................................... lei.
Prezenta delegaţie încetează la depunerea împuternicirii avocatului ales.
Data şi ora eliberării delegaţiei .............
Decan,
159
..............
Semnătura/ştampila baroului
ANEXA Nr. IV:
Pag

Baroul ..........................................
DELEGAŢIE PENTRU ASISTENŢA JURIDICĂ GRATUITĂ
Nr. .................
Domnul/Doamna avocat .............................................................................................. este desemnat(ă)
să acorde asistenţă juridică gratuită justiţiabilului
.................................................................................................................................................................
În temeiul prezentei delegaţii, avocatul desemnat are dreptul să efectueze următoarele activităţi
avocaţiale: să asiste/să reprezinte/să redacteze acte cu caracter juridic/să dea consultaţii justiţiabilului
în faţa: ....................................................................
Prezenta delegaţie încetează la depunerea împuternicirii avocatului ales.
Data eliberării delegaţiei ...............................
Decan,
................
Semnătura/ştampila baroului
ANEXA Nr. V:
Baroul ..................................................................
Forma de exercitare a profesiei .......................
DELEGAŢIE DE SUBSTITUIRE
Nr. ...............................
Domnul/Doamna avocat ......................................... din Baroul ..................................... împuterniceşte
pe domnul/doamna avocat
........................................................................................................................... din Baroul
........................................, forma de exercitare a profesiei .............................................., să îl (o)
substituie în faţa ......................................................, pentru clientul ..................
Alte menţiuni: ..................................................................
Data eliberării ................................
Avocat substituit,
.......................
(semnătura)
Avocat substituent,
........................
(semnătura)
ANEXA Nr. VI:
Baroul ..................................................................
TABLOUL AVOCAŢILOR
1.Partea I-A. - Avocaţi definitivi
Modalitate
Sediul Sediul Instan
a de
profesion profesion Birou de Forma de ţele la
Numele Titlul exercitare
Data al al lucru exercitare care
N şi ştiinţific a profesiei
înscrierii principal secundar (adresă, a au
r. prenum în (titular - T, Alte
în barou/ (adresă, (adresă, tel./ fax, profesiei*: dreptu
cr ele domeniul asociat - A, menţiuni**
Decizia tel./ fax, tel./ fax, e-mail, (CI/CA/SC l să
t. avocatu ştiinţelor colaborator
nr. e-mail, e-mail, pagină PA pună
160
lui juridice - C,
pagină pagină web) SPARL) conclu
salarizat -
web) web) zii
S)
Pag
1
2
3
4
5
6
___
*
În situaţia în care avocatul exercită profesia ca asociat într-o societate profesională cu răspundere
limitată ca urmare a întreruperii activităţii unei alte forme de exercitare a profesiei pe durata existenţei
celei dintâi, se menţionează şi forma iniţială de exercitare a profesiei, însoţită de menţiunea "activitate
întreruptă, activitatea se desfăşoară la ......... S.P.A.R.L."
**
Se menţionează: trecerea pe tabloul avocaţilor incompatibili, situaţii survenite în cursul anului
privind suspendarea din exerciţiul dreptului de a exercita profesia, interdicţia de a exercita profesia,
retragerea din profesie, decesul etc.
2.Partea I-B. - Avocaţi stagiari
Denumirea Modalitatea de
formei de exercitare a
Numele şi Titlul ştiinţific în Sediul profesional exercitare a profesiei
Nr. Data înscrierii în
prenumele domeniul ştiinţelor (adresă, tel./fax, e- profesiei în (titular - T,
crt. barou/Decizia nr.
avocatului stagiar juridice mail, pagină web) care îşi asociat-A,
desfăşoară colaborator - C,
activitatea salarizat - S)
3
4
5
6
7
3.Partea a II-a. Cabinete asociate, societăţi civile profesionale şi societăţi profesionale cu

răspundere limitată
Denumirea cabinetelor Numele, prenumele
161
asociate, a societăţilor Sediul principal: Sediul secundar: (adresă, Birou de lucru: (adresă, avocaţilor care o
Nr.
civile profesionale sau (adresă, tel./fax, e- tel./fax, e-mail, pagină tel./fax, e-mail, pagină compun/modalitatea
crt.
societăţilor profesionale mail, pagină web) web) web) în care aceştia îşi
Pag
cu răspundere limitată exercită profesia

(asociat, colaborator,
salarizat în interiorul
profesiei)
1
2
4
5
ANEXA Nr. VII:

Baroul ............................................
TABLOUL AVOCAŢILOR INCOMPATIBILI
Nr.
Nr. Numele şi prenumele Data aprobării cererii Nr. deciziei consiliului Data radierii înregistrării din deciziei
crt. avocatului de trecere în tablou baroului prezentul tablou consiliului
baroului
1
2
3
4
5
7
8
ANEXA Nr. VIII:

Baroul .............................................
TABLOUL SPECIAL AL AVOCAŢILOR STRĂINI
Numel Titlul Forma Sediul Mod Are/Nu Instanţel
Numărul şi
N e şi Baroul Data ştiinţifi de profesio alitat are e la care
162
data Alte
r. prenu străin în înscrier c în exercit nal ea dreptul are
deciziei de menţiun
cr mele care este ii în domeni are a (adresă, de de a da dreptul
înscriere în i
t. avocat înscris tablou ul profesi tel./fax, exer consultan să pună
barou
Pag
ului ştiinţel ei e-mail, citar ţă în concluzi

or pagină ea dreptul i
juridic web) prof românesc
e esiei din data
.......
1
2
3
4
5
6
ANEXA Nr. IX:

CONTRACT DE COLABORARE
1............................................ (forma de exercitare a profesiei de avocat) ..............................................,
cu sediul în ..............................................., reprezentată prin avocat ...................................., denumită
în continuare Beneficiar,
şi
2.Dl/Dna ................................., avocat colaborator, domiciliat(ă) în .............................., str.
....................................... nr. ...., et. ........, ap. .........., sectorul ..............., denumit(ă) în continuare
Colaborator,
potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat,
republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi Statutului profesiei de avocat,
încheie prezentul
CONTRACT DE COLABORARE
CAPITOLUL I:Obiectul contractului
Art. 1
(1)Obiectul prezentului contract îl constituie reglementarea condiţiilor şi termenilor colaborării
profesionale, fără subordonare, dintre Beneficiar şi Colaborator.
(2)Domiciliul profesional al Colaboratorului este la sediul Beneficiarului.
CAPITOLUL II:Durata contractului
Art. 2
(1)Prezentul contract se încheie pe o durată de ................... şi intră în vigoare de la data avizării de
către barou.
(2)Colaboratorul va colabora exclusiv cu Beneficiarul pe perioada prezentului contract şi are/nu are
dreptul la clientelă proprie.
CAPITOLUL III:Obligaţiile părţilor
Art. 3
Beneficiarul se obligă:
3.1.să acorde sprijin şi informaţii profesionale pentru a se putea gestiona cu profesionalism
163
clientela/cazurile încredinţate şi pentru a se valorifica/dobândi/perfecţiona pregătirea profesională şi

deontologică a Colaboratorului; *
____
Pag
*
În cazul în care Colaboratorul este avocat stagiar, contractul se completează cu clauze specifice
pentru formarea profesională iniţială.
[Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul contractului atunci când Colaboratorul este
avocat stagiar:
(1)Beneficiarul se obligă:
a)să asigure ca avocat îndrumător pentru formarea profesională iniţială a Colaboratorului pe dl/dna
..............................,pe toată durata stagiului, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege şi Statutul
profesiei de avocat;
b)să asigure toate condiţiile pentru participarea Colaboratorului la toate formele de pregătire
profesională iniţială organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor,
denumit în continuare I.N.P.P.A., şi la celelalte forme de pregătire şi formare profesională iniţială
prevăzute de Statutul profesiei de avocat;
c)să asigure avocatului stagiar condiţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor specifice prevăzute de Lege
şi Statutul profesiei de avocat;
d)să contribuie financiar la fondul pentru formarea profesională iniţială şi să achite contribuţia
stabilită de barou, potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat;
e)să supravegheze formarea tehnicilor şi deprinderilor profesionale şi însuşirea regulilor deontologice
de către Colaborator pe toată perioada stagiului;
f)să repartizeze sarcinile ce revin avocatului îndrumător pentru asigurarea unui stagiu efectiv al
Colaboratorului;
(2)Colaboratorul se obligă:
a)să informeze periodic Beneficiarul cu privire la activitatea desfăşurată la I.N.P.P.A., precum şi cu
privire la orice alte activităţi la care participă pentru pregătirea şi formarea sa profesională iniţială,
hotărâtă de organele profesiei;
b)să îndeplinească întocmai şi la timp sarcinile repartizate de avocatul îndrumător;
c)să respecte clauzele speciale convenite conform prezentului contract privind desocotirile
determinate de îndeplinirea de către Beneficiar a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract cu titlu de
contribuţie la suportarea cheltuielilor de formare profesională iniţială prevăzute la cap. VIII.]
3.2.să pună la dispoziţia Colaboratorului spaţiul de lucru, dotările şi logistica, pentru desfăşurarea
activităţii, asigurând condiţii pentru păstrarea secretului profesional, primirea clientelei, comunicarea
cu aceasta, în spaţiile afectate desfăşurării activităţii Beneficiarului.
3.3.să nu impună Colaboratorului un client sau un dosar/cauză ori să nu impună acordarea unui aviz
profesional, acordarea unei consultaţii etc. contrar principiilor deontologice;
3.4.să retrocedeze lunar Colaboratorului o cotă din onorariile pe care le încasează, în cuantum minim
de ...................... brut;*
____
*
În cazul în care Colaboratorul este avocat stagiar, onorariile retrocedate lunar nu pot fi mai mici
decât cele prevăzute în Statutul profesiei de avocat.
3.5.să acorde Colaboratorului referinţele solicitate de acesta la încetarea prezentului contract;
3.6.să asigure Colaboratorului cel puţin ......... zile lucrătoare libere pe an, în vederea refacerii
capacităţii sale de muncă.
3.7.să permită Colaboratorului accesul la formele de pregătire profesională iniţială şi continuă, potrivit
hotărârilor organelor profesiei.
Art. 4
164
Colaboratorul se obligă:
4.1.să îşi organizeze activitatea şi timpul de muncă în funcţie de obligaţiile profesionale asumate;
4.2.să depună toată diligenta pentru a servi clientela încredinţată de Beneficiar şi pentru a rezolva
Pag
întocmai şi la timp lucrările repartizate;

4.3.să nu asiste, să nu reprezinte şi să nu acorde consultaţii juridice unor părţi cu interese contrare sau
unor clienţi cu interese contrare Beneficiarului ori ale căror interese vin în conflict cu interesele altor
clienţi ai Beneficiarului;
4.4.să respecte secretul profesional şi regulile de confidenţialitate cuprinse în prezentul contract şi
regulamentul de ordine interioară al Beneficiarului;
4.5.să respecte regulamentul de ordine interioară al Beneficiarului, ale cărui prevederi i-au fost aduse
la cunoştinţă odată cu semnarea prezentului contract;
4.6.să depună toată diligenta pentru a respecta strategia profesională generală a Beneficiarului şi să se
abţină de la orice act de natură a afecta interesele clienţilor Beneficiarului sau ale Beneficiarului;
4.7.să îşi îndeplinească întocmai şi la timp toate obligaţiile profesionale prevăzute de Lege şi Statutul
profesiei de avocat şi să îşi plătească la zi toate taxele şi contribuţiile datorate pentru formarea
bugetului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, al baroului şi al Casei de Asigurări a
Avocaţilor.
Art. 5
Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul contractului atunci când Colaboratorului i se
permite să aibă dreptul la clientelă proprie:
1.Beneficiarul se obligă:
a)să ia cunoştinţă de clientela personală cu privire la care este informat de colaborator şi, în condiţiile
pct. 4.3, să ia măsurile corespunzătoare prevăzute de art. 217 din Statutul profesiei de avocat, în cazul
în care se acceptă clientul personal al Colaboratorului despre care Beneficiarul este informat;
b)să permită Colaboratorului tratarea clientelei personale a acestuia în următoarele condiţii:
........................... (se completează conform convenţiei părţilor) .....................
c)să permită Colaboratorului utilizarea ştampilei personale pentru clientela personală şi activitatea
desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, al cărei model este conform prevederilor pct. 6 din
anexa nr. XXI la Statutul profesiei de avocat.
2.Colaboratorul se obligă:
a)să informeze Beneficiarul cu privire la clientela personală, punând la dispoziţia acestuia informaţii
privitoare la problematica prestaţiei profesionale, timpul de muncă preliminat afectat tratării clientului
personal şi orice altă împrejurare relevantă pentru aplicarea dispoziţiilor pct. 4.3-4.6;
b)să utilizeze în lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală ştampila prevăzută la pct. 6
din anexa nr. XXI la Statutul profesiei de avocat;
c)să trateze clientela personală în următoarele condiţii: .................... (se completează conform
convenţiei părţilor) ................
d)să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională pentru eventualele prejudicii aduse formei
de exercitare a profesiei prin tratarea clientelei proprii cu încălcarea Legii, a Statutului profesiei de
avocat şi a prevederilor prezentului contract, pentru suma de ............ (se completează conform
convenţiei părţilor numai atunci când se convine expres încheierea asigurării).
CAPITOLUL IV:Repararea prejudiciului
Art. 6
(1)Culpa gravă a Colaboratorului în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, care determină producerea
unui prejudiciu sau aduce atingere imaginii Beneficiarului, atrage răspunderea Colaboratorului şi
obligaţia la repararea prejudiciului astfel cauzat.
(2)În acest caz, Beneficiarul poate, în funcţie de gravitatea culpei, să rezilieze în mod unilateral
prezentul contract, fără preaviz.
165
Art. 7
Culpa gravă a Colaboratorului în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, care determină producerea
unui prejudiciu clienţilor Beneficiarului pentru care Beneficiarul răspunde, atrage obligaţia
Pag
Colaboratorului de a repara prejudiciul încercat de Beneficiar.

CAPITOLUL V:Obligaţii privind confidenţialitatea
Art. 8
(1)Colaboratorul va respecta confidenţialitatea absolută cu privire la toate informaţiile şi/sau
documentele privind activitatea Beneficiarului sau a clienţilor acestuia, despre care a luat ori putea să
ia cunoştinţă pe perioada executării prezentului contract.
(2)Colaboratorul se angajează ca pe durata colaborării şi după încetarea acesteia, din orice motiv, să
nu divulge niciunei persoane informaţiile prevăzute la alin. (1), să nu le folosească şi să ia toate
precauţiile necesare pentru păstrarea secretului asupra acestora.
Art. 9
Colaboratorul are obligaţia să respecte confidenţialitatea asupra oricăror date de personal privind
asociaţii, colaboratorii, avocaţii salarizaţi, conlucrările profesionale ale Beneficiarului şi angajaţii
acestuia de care a luat sau putea lua cunoştinţă pe durata colaborării.
Art. 10
La încetarea din orice motiv a prezentului contract, Colaboratorul va preda Beneficiarului toate actele
originale, copiile legalizate şi fotocopiile tuturor cererilor, dosarelor, rapoartelor, notelor, proiectelor
sau oricăror documente încredinţate ori redactate de acesta în executarea prezentului contract, precum
şi ale celor puse la dispoziţia sa sub orice formă de către Beneficiar.
Art. 11
(1)Colaboratorul are obligaţia să respecte drepturile Beneficiarului privind programele software
utilizate în activitatea sa pe perioada colaborării, fără a fi îndreptăţit să utilizeze programe sau părţi ale
programelor software pentru uz personal.
(2)Colaboratorul nu are dreptul să copieze programele software, bazele de date şi informaţiile
conservate de către Beneficiar folosindu-se de logistica sau dotările ce i-au fost puse la dispoziţie pe
perioada colaborării ori să le transmită altor persoane fără acceptul Beneficiarului.
Art. 12
Drepturile de autor asupra oricărei comunicări sau oricărui studiu pe care Colaboratorul l-a redactat pe
durata colaborării vor fi întotdeauna considerate ca fiind pe deplin protejate în favoarea
Beneficiarului, dacă au fost comandate de Beneficiar ori realizate în considerarea prezentei colaborări,
dacă părţile nu convin altfel.
Art. 13
Obligaţiile de confidenţialitate prevăzute mai sus revin Colaboratorului pe toată durata prezentului
contract şi după încetarea acestuia din orice motiv.
Art. 14
În cazul în care Colaboratorul încalcă obligaţiile de confidenţialitate şi de păstrare a secretului
profesional, Beneficiarul este îndreptăţit la repararea integrală a prejudiciului cauzat acestuia sau
clienţilor săi.
CAPITOLUL VI:Încetarea colaborării
Art. 15
(1)Colaborarea încetează prin ajungere la termen.
(2)Oricare dintre părţi poate lua iniţiativa încetării colaborării înainte de împlinirea termenului, printr-
un preaviz comunicat celeilalte părţi, cu cel puţin o lună înainte de data la care se doreşte încetarea
colaborării.
(3)În caz de abatere gravă a Colaboratorului, prezentul contract încetează fără preaviz.
Art. 16
166
În caz de încetare a prezentului contract din culpa oricăreia dintre părţi, acoperirea integrală a oricărui
prejudiciu suferit se face în condiţiile legii.
Art. 17
Pag
După încetarea colaborării, Colaboratorul va dispune de libertate profesională deplină, dar:

a)se va abţine de la orice act sau fapt de concurenţă profesională neloială cu Beneficiarul;
b)nu va participa ca avocat în cauze în care, în calitate de colaborator al Beneficiarului, a acordat
asistenţă, a reprezentat sau a dat consultaţii;
c)nu va putea angaja clienţi dintre clienţi avuţi de Beneficiar pe perioada colaborării, timp de 2 ani de
la încetarea prezentului contract.
Art. 18
Încetarea colaborării va fi comunicată în scris baroului în termen de 5 zile de la data de la care a
intervenit.
CAPITOLUL VII:Litigii
Art. 19
Orice litigii cu privire la încheierea, executarea, interpretarea, modificarea sau încetarea contractului
se supun arbitrajului decanului sau avocatului delegat de decan.
CAPITOLUL VIII:Alte clauze
..............................................
CAPITOLUL IX:Dispoziţii finale. Litigii
Art. 20
(1)Modificările aduse prezentului contract vor fi consemnate în scris şi vor fi semnate de către ambele
părţi.
(2)Notificările şi avizările dintre părţi se fac în scris sau prin scrisoare recomandată cu aviz de
primire.
Art. 21
Orice litigii cu privire la încheierea, executarea, interpretarea, modificarea sau încetarea Contractului
se supun arbitrajului decanului Baroului ................................, potrivit procedurii prevăzute în Statutul
Încheiat astăzi, ............................., la ....................., în 3 (trei) exemplare, câte unul pentru fiecare
parte, iar unul spre a fi depus la Barou de către Beneficiar.
Semnăturile:
Beneficiar,
..................
Colaborator,
....................
Depus astăzi, ...................................., la Baroul ...........................................
Vizat.
Decan,
.......................
L.S.
ANEXA Nr. X:CONTRACT de salarizare în interiorul profesiei
Societatea civilă profesională de avocaţi
................................................................................................/Societatea profesională de avocaţi cu
răspundere limitată......................................................, reprezentată prin avocatul coordonator
...................................................................................., denumită în continuare Societatea*,
şi
avocat ......................................................................., denumit în continuare Salarizat,
potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat,
167
republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi Statutului profesiei de avocat,

părţile încheie prezentul
CONTRACT de salarizare în interiorul profesiei
Pag
Art. 1:Obiectul contractului

1.1.Obiectul prezentului contract îl constituie exercitarea profesiei de avocat de către Salarizat în
cadrul Societăţii.
1.2.În exercitarea activităţii ce i se încredinţează, Salarizatul este independent profesional. Salarizatul
este subordonat Societăţii cu privire la condiţiile de muncă.
1.3.Domiciliul profesional al Salarizatului este la sediul Societăţii.
1.4.Prezentul contract nu este un contract de muncă şi nu se supune legislaţiei muncii.
Art. 2:Durata contractului
2.1.Prezentul contract se încheie pe o durată de ................................................ şi intră în vigoare de la
data avizării de către barou.
2.2.Salarizatul va lucra exclusiv pentru Societate pe perioada prezentului contract, fără a avea dreptul
la clientelă proprie.
Art. 3:Timpul de muncă
3.1.Salarizatul va presta zilnic ore de muncă.
3.2.În cadrul timpului de muncă convenit, Salarizatul se obligă să îşi ofere toată experienţa şi
competenţa profesională pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de Societate.
Art. 4:Onorarii retrocedate
4.1.Retrocedarea brută de onorarii este convenită la suma de ........................................... lei lunar**.
Art. 5:Obligaţiile părţilor
A)Societatea se obligă:
5.1.să retrocedeze salarizatului suma convenită la data de .............................. a fiecărei luni;
5.2.să pună la dispoziţia Salarizatului condiţiile de muncă necesare îndeplinirii sarcinilor
încredinţate***;
___
*
În situaţia în care Salarizatul încheie contractul cu un cabinet individual de avocat, se vor face
menţiunile corespunzătoare.
**
În cazul în care Salarizatul este avocat stagiar, onorariile retrocedate lunar nu pot fi mai mici decât
cele prevăzute în Statutul profesiei de avocat.
***
În cazul în care Salarizatul este avocat stagiar, contractul se completează cu clauze specifice pentru
formarea profesională iniţială.
[Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul prezentului contract atunci când Salarizatul este
avocat stagiar:
(1)Societatea se obligă:
a)să asigure ca avocat îndrumător pentru formarea profesională iniţială a Salarizatului pe dl/dna
..............................,pe toată durata stagiului, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege şi Statutul
profesiei de avocat;
b)să permită Salarizatului să participe la formele de pregătire şi formare profesională iniţială
prevăzute de Statutul profesiei de avocat pentru care avocatul stagiar a optat;
c)să asigure avocatului stagiar condiţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor specifice prevăzute de Lege
şi Statutul profesiei de avocat;
d)să contribuie financiar la fondul pentru formarea profesională iniţială şi să achite contribuţia
stabilită de barou, potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat;
e)să supravegheze formarea tehnicilor şi deprinderilor profesionale şi însuşirea regulilor deontologice
de către Salarizat pe toată perioada stagiului;
f)să repartizeze sarcinile ce revin avocatului îndrumător pentru asigurarea unui stagiu efectiv al
168
Salarizatului.
(2)Salarizatul se obligă:
a)să informeze Societatea cu privire la orice activitate la care participă pentru pregătirea şi formarea
Pag
profesională iniţială, hotărâtă de organele profesiei, în termen rezonabil;

b)să îndeplinească întocmai şi la timp sarcinile repartizate de avocatul îndrumător;
c)să respecte clauzele speciale convenite conform prezentului contract privind desocotirile
determinate de îndeplinirea de către Societate a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract cu titlu de
contribuţie la suportarea cheltuielilor de formare profesională iniţială prevăzute la art. 9.]
5.3.să nu impună Salarizatului sarcini profesionale care sunt contrare conştiinţei acestuia sau pot
aduce atingere independenţei profesionale.
B)Salarizatul se obligă:
5.4.să dedice întreg timpul de muncă convenit îndeplinirii sarcinilor încredinţate de Societate, cu
întreaga sa capacitate profesională;
5.5.să nu aibă clientelă personală;
5.6.să se abţină de la orice concurenţă profesională neloială după încetarea prezentului contract, sub
sancţiunile prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;
5.7.să nu participe, ca avocat, în cauzele în care a depus activitate în calitate de salarizat şi să nu
angajeze clienţi ai Societăţii pe o perioadă de 2 ani de la data încetării prezentului contract;
5.8.să răspundă civil pentru prejudiciile cauzate prin culpa sa profesională.
Art. 6:Perioada de încercare
6.1.Prezentul contract este supus unei perioade de încercare de 3 luni de la încheierea sa.
6.2.În perioada de încercare, părţile pot denunţa prezentul contract, cu un preaviz de 15 zile.
Art. 7:Încetarea contractului
7.1.Prezentul contract încetează la expirarea duratei pentru care a fost încheiat.
7.2.Prezentul contract poate fi denunţat unilateral de către fiecare parte, cu un preaviz de o lună.
7.3.Prezentul contract încetează în cazul în care una dintre părţi îşi încalcă grav obligaţiile
contractuale, fără preaviz.
Art. 8:Clauze finale
8.1.Notificările şi avizările dintre părţi se fac în scris sau prin scrisoare recomandată cu aviz de
primire.
8.2.Orice modificare a contractului se face prin act adiţional subscris de fiecare din părţi.
8.3.Orice litigiu între părţi în legătură cu prevederile prezentului contract este supus Legii şi Statutului
8.4.Prezentul contract şi orice modificare a acestuia se depun de îndată la barou.
Art. 9:Alte clauze
..........................
.........................
Încheiat astăzi, .........................., la ......................................., în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare
parte, iar unul spre a fi depus la barou.
Semnăturile:
Societate,
..................
Salarizat,
....................
Depus astăzi, ...................................., la Baroul ...........................................
Vizat.
Decan,
..............
169
L.S.
ANEXA Nr. XI:CONTRACT de grupare a cabinetelor individuale de avocaţi
Între subsemnaţii:
Pag
1.domnul/doamna ..........................., avocat titular al cabinetului individual .................................,cu
sediul profesional în ........................................;
2.domnul/doamna ..........................., avocat titular al cabinetului individual .............................., cu
sediul profesional în ........................................;
3.domnul/doamna ............................, avocat titular al cabinetului individual ................................,cu
sediul profesional în ..........................................;
4.domnul/doamna ............................., avocat titular al cabinetului individual .........................,cu sediul
profesional în .......................................,
în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile Statutului profesiei de
avocat, s-au convenit următoarele:
Art. 1
Spaţiul comun de funcţionare Subsemnaţii au decis să îşi grupeze cabinetele în localitatea
........................ (adresa completă) ....................
începând cu ..................................................
1.Situaţia juridică precisă a spaţiilor şi a titlului de care dispune grupul, (proprietar, locatar,
sublocatar, punere la dispoziţie a locuinţei etc.) ...........................................................
2.Descrierea spaţiilor - părţile comune ..............................
3.Descrierea localurilor (părţi de localuri folosite în exclusivitate)
..............................................................................
Cabinetul individual de avocaţi ............................................ va dispune de ............................ încăperi
spre folosinţă ca birou .................. (precizaţi situaţia locului respectiv şi suprafaţa) ..........................
Cabinetul individual de avocaţi ........................................... va dispune de .......................... încăperi
spre folosinţă ca birou ...................... (precizaţi situaţia locului respectiv şi suprafaţa) ..................
Cabinetul individual de avocaţi ............................................ va dispune de ..................... încăperi spre
folosinţă ca birou ...................... (precizaţi situaţia locului respectiv şi suprafaţa) ..........................
Cabinetul individual de avocaţi ............................................ va dispune de ........................ încăperi
spre folosinţă ca birou .................... (precizaţi situaţia locului respectiv şi suprafaţa) ...........................
Art. 2:Cheltuieli
Cheltuielile comune cuprind: (detaliere a cheltuielilor comune convenţional asumate de grup)
...................................................
(Exemplu: chiria şi cheltuielile locative; cheltuielile de întreţinere a localurilor; cheltuielile de
încălzire şi iluminat; taxa sau taxele de asigurare; cheltuielile de documentare comună; plata
telefonului; salariile personalului de întreţinere - eventual salariul aferent secretariatului comun,
onorariile contabilului însărcinat cu evidenţele contabile ale grupului etc.).
Art. 3:Repartizarea cheltuielilor comune
Cheltuielile comune vor fi repartizate între cabinete grupate conform criteriilor următoare,
corespunzătoare procentajului indicat: ..........................
(Pentru fiecare tip de cheltuială prevăzută la art. 2, indicaţi criteriul de repartiţie ales şi procentajul
căruia îi corespunde, dacă acest lucru este posibil - de exemplu, pentru chirie şi cheltuieli anexe,
criteriul: repartizarea suprafeţelor camerelor de lucru folosite în exclusivitate cu procentajul
corespunzător; telefon: în funcţie de numărul de posturi; documentare, bibliotecă: o parte de către
avocatul titular al cabinetului + 1/2 parte pentru fiecare din colaboratorii sau avocaţii salarizaţi din
cabinetul acestuia.)
170
Art. 4:Contabilitate
O evidenţă contabilă specială va fi ţinută pentru cheltuielile comune ale cabinetelor grupate, în partidă
simplă. Pentru funcţionarea grupului va fi deschis un cont bancar. Acesta va funcţiona sub semnătura
Pag
unuia din titulari.

Art. 5:Şedinţele
La începutul fiecărui semestru, titularii cabinetelor grupate se reunesc pentru a aproba cheltuielile
comune şi repartizarea lor. Se întocmeşte un proces-verbal al şedinţei. Un registru de procese-verbale
se va ţine la sediul grupului.
Art. 6:Exercitarea profesiei
Prezentul contract nu are nicio consecinţă cu privire la exercitarea profesiei sub forma cabinetelor
individuale de avocaţi, cabinetele individuale păstrându-şi pe deplin individualitatea, ca formă de
exercitare a profesiei.
Art. 7:Durata
Prezentul contract este încheiat pe o durată nedeterminată/determinată (de la ...................... la
...................).
Fiecare din subsemnaţi poate oricând să se retragă din prezentul contract, sub rezerva respectării unui
termen de 6 luni, în care trebuie să îşi prevină partenerii de contract. Acesta poate propune celorlalţi
membri ai grupului un succesor.
Fiecare dintre subsemnaţii va putea face obiectul unei măsuri de excludere pentru nerespectarea
obligaţiei sale de a participa la cheltuielile comune. Această decizie se va lua cu unanimitatea
celorlalţi membri ai grupului, cel în cauză beneficiind de un termen de .......................... (minimum
două luni) pentru a restitui grupului libera dispunere de mijloacele de exercitare a profesiei care i-au
fost puse la dispoziţie.
În cazul în care survin dificultăţi, titularul iniţial ai spaţiului va beneficia de dreptul preferenţial de
atribuire a acestuia, cu obligaţia de a accepta un termen de preaviz de minimum 3 luni pentru ceilalţi
membri ai cabinetului grupat.
Art. 8:Condiţie suspensivă
Prezentul contract este încheiat cu condiţia suspensivă a înregistrării la decanatul baroului.
Art. 9:Arbitraj
Orice diferend cu privire la interpretarea sau executarea prezentului contract va fi supus spre arbitrare
decanului baroului sau avocatului desemnat de acesta.
Încheiat la (data) ..................................... (în tot atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru
consiliul baroului).
ANEXA Nr. XII:CONTRACT pentru constituirea unei societăţi civile profesionale de avocaţi
Între:
1.dl/dna ................................................................, avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor;
4.dl/dna ................................................................, avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor,
s-a convenit constituirea unei societăţi civile profesionale de avocaţi, supusă reglementărilor
prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu
modificările ulterioare, şi în conformitate cu Statutul profesiei de avocat.
Art. 1:Denumirea societăţii
Societatea civilă profesională de avocaţi poartă denumirea de ......................................... şi are sediul
în ............................................................................
Art. 2
Societatea se constituie pe o durată ............................
Art. 3
171
Condiţiile de asociere sunt prevăzute în statutul societăţii civile profesionale de avocaţi, încheiat
potrivit Statutului profesiei de avocat.
Localitatea ...........................
Pag
Data .............................
Semnătura
ANEXA Nr. XIII:STATUTUL Societăţii civile profesionale de avocaţi ............
Subsemnaţii:
- ..............................................................................., domiciliat/domiciliată în
................................................., cod numeric personal ......................................., născut/născută în
........................, la data de ...................., înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de .............. şi
avocat definitiv din data de ..............;
................................................., cod numeric personal ......................................, născut/născută în
..............., la data de ..........., înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de .............. şi avocat
definitiv din data de .....................................;
................................................., cod numeric personal ...................................., născut/născută în
......................, la data de ...................., înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de .............. şi
avocat definitiv din data de .............................,
au convenit, după cum urmează, statutul Societăţii civile profesionale de avocaţi
............................................................,înfiinţată conform art. 5 din Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în
continuare Lege, şi art. 196-198 din Statutul profesiei de avocat.
TITLUL I:Forma, obiectul, scopul, denumirea (forma profesională), sediul şi durata
Art. 1:Forma
Prezenta societate este înfiinţată ca o societate civilă profesională de avocaţi şi este compusă din
subsemnaţii avocaţi înscrişi în Tabloul avocaţilor Baroului ..................ca avocaţi definitivi:
- ....................................................................... - asociat;
- ....................................................................... - asociat;
- ....................................................................... - asociat.
Art. 2:Obiectul
Societatea are ca obiect exercitarea în comun a profesiei de avocat conform Legii şi Statutului
Art. 3:Scopul profesional
3.1.Fiecare asociat, avocat colaborator şi avocat salarizat în interiorul profesiei îşi angajează
răspunderea profesională pentru activitatea desfăşurată în cadrul societăţii.
3.2.Societatea este denumită .............. - Societate civilă de avocaţi (S.C.A.).
Art. 4:Sediul
Sediul principal al Societăţii este situat în ............................
Societatea îşi poate deschide birouri de lucru în circumscripţia Baroului .................................. sau
sedii secundare în circumscripţia altor barouri din ţară şi străinătate.
Art. 5:Durata
Societatea se constituie pentru o durată de ............ ani din momentul înscrierii sale în Tabloul
avocaţilor Baroului ..............
TITLUL II:Capitalul social
Art. 6:Compunerea capitalului social
6.1.Capitalul social este compus după cum urmează:
Domnul/Doamna...............................................................:
172
- aport în numerar/natură/clientelă: ......... lei (................) lei.

Domnul/Doamna ..............................................................:
- aport în numerar/natură/clientelă: ........ lei (................) lei.
Pag
Domnul/Doamna ...............................................................:
- aport în numerar/natură/clientelă: ........ lei (................) lei.
6.2.Aporturile în natură/clientelă ale asociaţilor sunt constituite din următoarele bunuri:
- ..............., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ............. din data de
............................ la valoarea de ......................... lei;
............................ la valoarea de ......................... lei;
............................ la valoarea de ......................... lei.
Art. 7:Repartizarea
Capitalul social este divizat în .................. părţi sociale a câte .......... lei fiecare, integral subscrise şi
vărsate de către asociaţi, potrivit aporturilor menţionate la art. 6, astfel:
- ............................... - ................................ părţi sociale;
- ............................... - ................................ părţi sociale;
- ............................... - ................................ părţi sociale.
TITLUL III:Adunarea generală
Art. 8:Adunările generale
8.1.Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaţilor şi deciziile luate sunt obligatorii pentru toţi
asociaţii.
8.2.Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată dă dreptul la un vot.
8.3.Asociaţii nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală decât de alţi asociaţi.
8.4.Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba
realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ţinerii lor.
8.5.Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau cu acordul unanim al
8.6.Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor
sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute în Statutul profesiei de avocat.
8.7.Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al
asociaţilor.
Art. 9:Atribuţiile adunării generale
Principalele atribuţii ale adunării generale sunt:
a)aprobarea bilanţului anual;
b)repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);
c)mărirea sau reducerea capitalului social;
d)fuziunea;
e)schimbarea denumirii societăţii;
f)schimbarea sediului principal, înfiinţarea de birouri de lucru sau sedii secundare;
g)crearea sau anularea părţilor de industrie;
h)primirea de noi asociaţi;
i)excluderea asociatului/asociaţilor;
j)alegerea avocatului coordonator al societăţii;
k)desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;
l)orice modificarea a statutului societăţii.
Art. 10:Procedura adunării generale şi procesele-verbale
10.1.Adunările generale sunt prezidate de avocatul coordonator sau asociatul desemnat de către
173
acesta.
10.2.Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul adunării generale, desemnat dintre asociaţi, şi va
cuprinde: data, locul, prezenţa, ordinea de zi, rezumatul dezbaterilor, hotărârile luate, voturile
Pag
exprimate pentru fiecare hotărâre. Procesul-verbal va fi semnat de asociaţii prezenţi.

10.3.Lucrările adunării generale se consemnează într-un registru numerotat şi parafat de
coordonatorul societăţii.
TITLUL IV:Coordonarea activităţii
Art. 11:Coordonarea
11.1.Societatea este coordonată de un avocat coordonator sau asociatul desemnat de acesta. El este
numit prin hotărârea asociaţilor ce deţin împreună mai mult de jumătate din capitalul social.
11.2.Mandatul avocatului coordonator este de 2 ani.
11.3.Calitatea de avocat coordonator încetează prin revocare, deces, demisie, retragere voluntară din
societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării asociaţilor.
Art. 12:Desemnarea avocatului coordonator
Dl (Dna) ................................................... este desemnat(ă) începând cu data de
..................................... avocatul coordonator al societăţii.
Art. 13:Drepturile şi obligaţiile avocatului coordonator
13.1.Avocatului coordonator reprezintă societatea în raporturile cu terţii.
13.2.Actele de înstrăinare cu privire la drepturile şi bunurile societăţii se încheie numai cu autorizarea
prealabilă a asociaţilor conform art. 8. Asociaţii pot fixa un plafon maximal al valorii bunurilor care
pot fi înstrăinate de către avocatul coordonator, fără a fi necesară autorizarea prealabilă şi fără ca
această valoare să poată depăşi 10% din valoarea capitalului social.
13.3.Raporturile dintre avocatul coordonator şi ceilalţi avocaţi ai societăţii nu implică nicio
subordonare în plan profesional.
Art. 14:Remunerarea
Avocatul coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.
TITLUL V:Conturile şi informarea asociaţilor cu privire la rezultatele obţinute de societate
Art. 15:Exerciţiul financiar
Exerciţiul financiar începe de la data de 1 ianuarie şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a fiecărui an,
cu excepţia primului an, când începe la data înfiinţării şi durează până la data de 31 decembrie.
Art. 16:Conturile şi informarea asociaţilor
16.1.Operaţiunile în conturile bancare ale societăţii sunt efectuate de avocatul coordonator, singur,
alături sau împreună cu alte persoane desemnate prin hotărârea adunării generale. La încheierea
exerciţiului financiar, avocatul coordonator întocmeşte bilanţul, contul de profit şi pierderi şi raportul
de activitate.
16.2.Asociaţii pot lua cunoştinţă de bilanţ şi de anexele acestuia şi pot consulta orice registru şi
document contabil al societăţii.
16.3.Societatea poate angaja cenzori şi auditori pentru a verifica evidenţele contabile ale societăţii şi a
întocmi raportul asupra gestiunii.
Art. 17:Rezultatele financiare
Adunarea generală ordinară aprobă conturile, exerciţiul financiar, bilanţul şi hotărăşte cu privire la
utilizarea rezultatelor financiare.
Art. 18:Repartizarea beneficiilor
18.1.Beneficiul net al societăţii va fi stabilit după scăderea din totalul veniturilor a cheltuielilor
deductibile, urmând a fi repartizat către asociaţi.
18.2.După deducerea tuturor celorlalte obligaţii şi contribuţii care pot greva profitul net al societăţii,
repartizarea rezultatelor financiare rămase se va face astfel:
- cotă alocată deţinătorilor părţilor sociale ...........................;
174
- cotă alocată deţinătorilor părţilor de industrie ..............;

- alte alocări (fond de premiere, provizioane de risc, fond de rezervă, fond de investiţii etc.)
.............................................
Pag
TITLUL VI:Cesiunea şi transmiterea părţilor sociale

Art. 19:Cesiunea părţilor sociale
19.1.Cesiunea părţilor sociale poate fi făcută numai către avocaţi definitivi cu drept de exercitare a
profesiei, în condiţiile Legii şi ale Statutului profesiei de avocat.
19.2.Cesiunea între asociaţi este liberă.
19.3.Părţile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim şi exprimat în scris al asociaţilor.
19.4.Oricare asociat îşi poate exercita dreptul de preempţiune în termen de 30 de zile de la primirea
notificării ofertei de cesiune. În caz de concurs între asociaţi, la preţ egal, este preferat asociatul care
doreşte să achiziţioneze numărul total de părţi sociale ofertate, sau, în lipsă, după caz, asociaţii vor
achiziţiona părţile sociale proporţional cu cotele deţinute la capitalul social.
Art. 20:Notificarea cesiunii
20.1.Asociatul care intenţionează să cedeze părţile sociale este obligat să notifice intenţia sa cu
minimum 30 de zile anterior transmiterii tuturor asociaţilor.
20.2.În cazul de neexercitare a dreptului de preempţiune, cesiunea poate fi făcută unui/unor
avocat/avocaţi neasociat/neasociaţi, fără ca ceilalţi asociaţi să se poată opune.
20.3.Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.
Art. 21:Retragerea asociaţilor
21.1.Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi
asociaţi şi baroului din care face parte, intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.
21.2.La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea
asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.
21.3.În caz de neînţelegere cu privire la desocotirea consecutivă retragerii se aplică corespunzător
următoarele prevederi ale prezentului statut: .................................................
Art. 22:Încetarea calităţii de asociat
22.1.Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de avocat, asociatul exclus
din societate, asociatul care s-a retras din societate sau asociatul pus sub interdicţie are la dispoziţie un
termen de 3 luni pentru cesionarea părţilor sociale, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu.
22.2.În cazul în care, la expirarea acestui termen, cesiunea nu a avut loc, părţile sociale se vor anula,
iar statutul se va modifica corespunzător.
Art. 23:Decesul asociatului
23.1.La data decesului unui asociat, părţile sociale deţinute de acesta se anulează.
23.2.Părţile semnatare convin că desocotirea dintre asociaţi şi succesorii asociatului decedat se va face
potrivit următoarelor reguli: ...........................................................................................
23.3.În termen de maximum 3 luni de la data anulării părţilor sociale, asociaţii vor proceda după cum
urmează:
a)la reducerea corespunzătoare a capitalului social;
b)la emiterea de noi părţi sociale în vederea reconstituirii capitalului social la valoarea existentă la
momentul decesului;
c)la încetarea formei de exercitare a profesiei.
Art. 24:Alte dispoziţii
24.1.Cesionarii sunt obligaţi să depună la barou un exemplar original al actului de cesiune. (Se pot
introduce clauze specifice privind retragerea forţată, retragerea voluntară etc.)
TITLUL VII:Exercitarea profesiei
Art. 25:Activitatea şi răspunderea profesională
25.1.Asociaţii, avocaţii colaboratori şi avocaţii salarizaţi în interiorul profesiei exercită profesia de
175
avocat în numele societăţii.

25.2.Fiecare avocat răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplineşte.
25.3.Societatea va încheia contracte de asigurare profesională în nume propriu şi pentru fiecare avocat
Pag

Art. 26:Suspendarea asociaţilor
............................
...........................
Art. 27:Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei
...........................
............................
TITLUL VIII:Dizolvarea şi lichidarea
Art. 28:Dizolvarea
Societatea se dizolvă în următoarele situaţii:
a)prin hotărârea luată în unanimitate de asociaţi;
b)prin hotărâre judecătorească;
c)prin radierea din profesie a tuturor asociaţilor;
d)prin decesul simultan al tuturor asociaţilor;
e)prin dobândirea tuturor părţilor sociale de către un singur asociat şi păstrarea lor de către acesta o
perioadă mai mare de 3 luni;
f)la cererea simultană de retragere din societate formulată de toţi asociaţii.
Art. 29:Lichidarea
29.1. Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va menţiona "în
lichidare".
29.2.Asociaţii vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea avocatului coordonator. În caz
contrar acesta va fi numit de către decan.
29.3.Asociaţii vor fi convocaţi pentru a decide cu privire la rezultatele obţinute de lichidatori, la
repartizarea activului net şi pentru a constata încheierea lichidării.
29.4.În situaţiile în care în societate rămâne un singur asociat pentru o perioadă mai mare de 3 luni,
societatea intră în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide reorganizarea acesteia.
TITLUL IX:Condiţia suspensivă şi publicitate
Art. 30:Condiţia suspensivă
30.1.Societatea este constituită între asociaţi de la data semnării statutului, sub condiţia suspensivă a
înscrierii sale în tabloul avocaţilor baroului.
30.2.După înscrierea societăţii, avocatul coordonator va convoca o adunare generală extraordinară
pentru a se constata îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute pentru începerea activităţii.
Art. 31:Publicitatea
În termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat decanului.
Semnături:
Av. ................................
Av. ................................
Av. ...............................
ANEXA Nr. XIV:CONTRACT pentru constituirea unei societăţi profesionale de avocaţi cu
răspundere limitată
Între:
1.domnul/doamna ..................................., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor
.....................................................;
.....................................................;
176

.....................................................;
Pag
.....................................................,
s-a convenit constituirea unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, supusă reglementărilor
prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu
modificările ulterioare, şi în conformitate cu Statutul profesiei de avocat.
Art. 1:Denumirea societăţii
Societatea profesională cu răspundere limitată poartă denumirea de
............................................................ şi are sediul în ..................................
Art. 2
Societatea se constituie pe o durată de ................................
Art. 3
Condiţiile de asociere sunt prevăzute în statutul societăţii profesionale de avocaţi cu răspundere
limitată, încheiat potrivit Statutului profesiei de avocat.
Localitatea ...........................
Data .............................
Semnătura
ANEXA Nr. XV:STATUTUL Societăţii profesionale cu răspundere limitată ..................................
Subsemnaţii:
..........................................., cod numeric personal ........................................................, născut/născută
în ......................................., la data de ..........................,înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de
................................. şi avocat definitiv din data de .............................;
..........................................., cod numeric personal ....................................., născut/născută în
..................................., la data de .........................., înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de
.............................. şi avocat definitiv din data de ..........................................;
..........................................., cod numeric personal .................................., născut/născută în
..................................., la data de .........................., înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de
.............................. şi avocat definitiv din data de .....................................,
au convenit, după cum urmează, statutul Societăţii profesionale cu răspundere limitată
........................................, înfiinţată conform art. 6 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi
exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi
prevederilor corespunzătoare din Statutul profesiei de avocat.
TITLUL I:Forma, obiectul, scopul, denumirea (forma profesională), sediul şi durata
Art. 1:Forma
Prezenta societate este înfiinţată ca o societate profesională cu răspundere limitată şi este compusă din
subsemnaţii avocaţi înscrişi în tabloul Baroului .............................. ca avocaţi definitivi:
- ....................................................................... - asociat;
- ....................................................................... - asociat;
- ....................................................................... - asociat.
Art. 2:Obiectul
Societatea are ca obiect exercitarea în comun a profesiei de avocat conform Legii şi Statutului
Art. 3:Scopul profesional
3.1.Fiecare asociat răspunde personal în limita aportului său social.
177
3.2.Societatea este denumită .................................. - Societate profesională de avocaţi cu răspundere

limitată (S.P.A.R.L.).
Art. 4:Sediul
Pag
Sediul principal al societăţii este situat în ..........................

Societatea îşi poate deschide birouri de lucru în circumscripţia Baroului .............. sau sedii secundare
în circumscripţia altor barouri din ţară şi străinătate.
Art. 5:Durata
Societatea se constituie pentru o durată de ..................... ani din momentul înscrierii sale în tabloul
Baroului ...........................
TITLUL II:Capitalul social
Art. 6:Compunerea capitalului social
6.1.Capitalul social este compus după cum urmează:
Domnul/Doamna ..........................:
Domnul/Doamna ..........................:
Domnul/Doamna ..........................:
6.2.Aporturile în natură ale asociaţilor sunt constituite din următoarele bunuri:
- ....................., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ................. din data de
.......................... la valoarea de .............................. lei;
.......................... la valoarea de .............................. lei.
6.3.Aporturile în industrie/clientelă ale asociaţilor constau în:
.......................... la valoarea de .............................. lei:
.......................... la valoarea de .............................. lei.
Art. 7:Repartizarea
Capitalul social este divizat în ........................ părţi sociale a câte ............ lei fiecare, integral subscrise
şi vărsate de către asociaţi, potrivit aporturilor menţionate la art. 6, astfel:
- ............................... - ................................ părţi sociale;
- ............................... - ................................ părţi sociale;
- ............................... - ................................ părţi sociale;
TITLUL III:Adunarea generală
Art. 8:Adunările generale
8.1.Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaţilor. Hotărârile adunării generale sunt obligatorii
pentru toţi asociaţii.
8.2.Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată dă dreptul la un vot.
8.3.Asociaţii nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală decât de alţi asociaţi.
8.4.Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba
realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ţinerii lor.
8.5.Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau, cu acordul unanim al
178
8.6.Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor
sociale, cu excepţia situaţiilor în care Statutul profesiei de avocat prevede alt cvorum.
8.7.Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al
Pag
asociaţilor.
Art. 9:Atribuţiile adunării generale
Principalele atribuţii ale adunării generale sunt:
a)aprobarea rezultatelor economice anuale;
b)repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);
c)mărirea sau reducerea capitalului social;
d)fuziunea;
e)schimbarea denumirii societăţii;
f)schimbarea sediului principal, înfiinţarea de birouri de lucru sau sedii secundare;
g)aprobarea creării sau anulării părţilor de industrie;
h)primirea de noi asociaţi;
i)excluderea asociatului/asociaţilor;
j)alegerea avocatului coordonator sau, după caz, a avocaţilor coordonatori ai societăţii;
k)desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;
l)orice modificare a statutului societăţii.
Art. 10:Procedura adunării generale şi procesele-verbale
10.1.Adunările generale sunt prezidate de unul dintre avocaţii coordonatori sau de asociatul desemnat
de către aceştia.
10.2.Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul adunării generale, desemnat dintre asociaţi, şi va
cuprinde: data, locul, prezenţa, ordinea de zi, rezumatul dezbaterilor, hotărârile luate, voturile
exprimate pentru fiecare hotărâre. Procesul-verbal va fi semnat de asociaţii prezenţi.
10.3.Lucrările adunării generale se consemnează într-un registru numerotat şi parafat de
coordonatorul/coordonatorii societăţii.
TITLUL IV:Coordonarea activităţii
Art. 11:Coordonarea
11.1.Societatea este coordonată de unul sau mai mulţi avocaţi coordonatori. Ei sunt numiţi prin
hotărârea asociaţilor ce deţin împreună mai mult de jumătate din capitalul social.
11.2.Mandatul avocatului coordonator este de 2 ani.
11.3.Calitatea de avocat coordonator încetează prin revocare, deces, demisie, retragere voluntară din
societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării asociaţilor.
Art. 12:Desemnarea avocatului coordonator
Dl (Dna) ......................................... este desemnat(ă) începând cu data de ...................................
avocat coordonator al societăţii.
Art. 13:Drepturile şi obligaţiile avocatului coordonator
13.1.Avocatul coordonator sau, după caz, avocaţii coordonatori reprezintă societatea în raporturile cu
terţii.
13.2.Actele de înstrăinare cu privire la drepturile şi bunurile societăţii se încheie numai cu autorizarea
prealabilă a asociaţilor conform art. 8. Asociaţii pot fixa un plafon maximal al valorii bunurilor care
pot fi înstrăinate de către avocatul coordonator, fără a fi necesară autorizarea prealabilă şi fără ca
această valoare să poată depăşi 10% din valoarea capitalului social.
13.3.Raporturile dintre avocatul coordonator şi ceilalţi avocaţi ai societăţii nu implică nicio
subordonare în plan profesional.
Art. 14:Remunerarea
Avocatul coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.
TITLUL V:Exerciţiul financiar, conturile bancare şi informarea asociaţilor cu privire la
179
rezultatele obţinute de societate

Art. 15:Exerciţiul financiar
Exerciţiul financiar începe de la data de 1 ianuarie şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a fiecărui an,
Pag
cu excepţia primului an, când începe la data înfiinţării şi durează până la data de 31 decembrie.
Art. 16:Conturile bancare şi informarea asociaţilor
16.1.Operaţiunile în conturile bancare ale societăţii sunt efectuate de către avocatul coordonator sau,
după caz, avocaţii coordonatori, precum şi de către alte persoane desemnate prin hotărârea adunării
generale. La încheierea exerciţiului financiar, avocatul coordonator întocmeşte raportul de activitate şi
proiectul declaraţiei de venit pentru societate.
16.2.Asociaţii pot lua cunoştinţă de raport şi de anexele acestuia, de proiectul declaraţiei de venit şi
pot consulta orice registru şi document contabil ale societăţii.
16.3.Societatea poate angaja cenzori şi auditori pentru a verifica evidenţele contabile ale societăţii şi a
întocmi raportul asupra gestiunii.
Art. 17:Rezultatele financiare
Adunarea generală ordinară aprobă conturile bancare, exerciţiul financiar şi hotărăşte cu privire la
utilizarea rezultatelor financiare.
Art. 18:Repartizarea beneficiilor
18.1.Toate cheltuielile necesare societăţii (remuneraţiile pentru avocaţii salarizaţi, salariile,
retrocedările de onorarii pentru avocaţii colaboratori, cheltuielile de întreţinere, chirii, amortizări, taxe
şi impozite aferente bunurilor folosite în interesul societăţii, costul materialelor, consumabile,
investiţii, utilităţi şi dotări, precum şi orice alte cheltuieli) sunt suportate de către societate din
veniturile realizate de către aceasta.
18.2.După deducerea cheltuielilor prevăzute la pct. 18.1, venitul rămas se distribuie între asociaţi
conform părţilor sociale deţinute de aceştia.
18.3.Asociaţii pot conveni înainte de distribuirea menţionată la pct. 18.2 constituirea unui fond de
rezervă al societăţii.
18.4.Deţinerea părţilor sociale în societate conferă asociaţilor dreptul şi obligaţia de a încasa venitul şi
de a suporta pierderea. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său
propriu.
TITLUL VI:Cesiunea şi transmiterea părţilor sociale
Art. 19:Cesiunea părţilor sociale
19.1.Cesiunea părţilor sociale poate fi făcută numai unor avocaţi definitivi cu drept de exercitare a
profesiei, în condiţiile Legii şi Statutului profesiei de avocat.
19.2.Cesiunea între asociaţi este liberă.
19.3.Părţile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim şi exprimat în scris al asociaţilor.
19.4.Oricare asociat îşi poate exercita dreptul de preempţiune în termen de 30 de zile de la primirea
notificării ofertei de cesiune. În caz de concurs între asociaţi, la preţ egal, este preferat asociatul care
doreşte să achiziţioneze numărul total de părţi sociale ofertate sau, în lipsă, după caz, asociaţii vor
achiziţiona părţile sociale proporţional cu cotele deţinute la capitalul social.
Art. 20:Notificarea cesiunii
20.1.Asociatul care intenţionează să cedeze părţile sociale este obligat să notifice intenţia sa, cu
minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor asociaţilor.
20.2.În caz de neexercitare a dreptului de preempţiune, cesiunea poate fi făcută către avocat/avocaţi
neasociat/ neasociaţi, fără ca ceilalţi asociaţi să se poată opune.
20.3.Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.
Art. 21:Retragerea asociaţilor
21.1.Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi
asociaţi şi baroului din care face parte intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.
180
21.2.În caz de neînţelegere cu privire la desocotirea consecutivă a retragerii se aplică corespunzător

următoarele prevederi ale prezentului statut:
................................
Pag
Art. 22:Încetarea calităţii de asociat

22.1.Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de avocat, asociatul exclus
din societate, asociatul care s-a retras din societate sau asociatul pus sub interdicţie are la dispoziţie un
termen de 3 luni pentru cesionarea părţilor sociale, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu.
22.2.În cazul în care, la expirarea acestui termen, cesiunea nu a avut loc, părţile sociale se vor anula,
iar statutul se va modifica în mod corespunzător.
Art. 23:Decesul asociatului
23.1.La data decesului unui asociat, părţile sociale deţinute de acesta se anulează.
23.2.Părţile semnatare convin că desocotirea dintre asociaţi şi succesorii asociatului decedat se va face
potrivit următoarelor reguli: ............................................................................................
23.3.În termen de maximum 3 luni de la data anulării părţilor sociale, asociaţii vor proceda după cum
urmează:
a)la reducerea corespunzătoare a capitalului social;
b)la emiterea de noi părţi sociale în vederea reconstituirii capitalului social la valoarea existentă la
momentul decesului;
c)la încetarea formei de exercitare a profesiei.
Art. 24:Alte dispoziţii
Cesionarii sunt obligaţi să depună la barou un exemplar original al actului de cesiune.
(Se pot introduce clauze specifice privind retragerea forţată, retragerea voluntară etc.)
TITLUL VII:Exercitarea profesiei
Art. 25:Activitatea şi răspunderea profesională
25.1.Asociaţii, avocaţii colaboratori şi avocaţii salarizaţi în interiorul profesiei exercită profesia de
avocat în numele societăţii.
25.2.Fiecare avocat răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplineşte.
25.3.Societatea va încheia contracte de asigurare profesională în nume propriu şi pentru fiecare avocat
Art. 26:Suspendarea asociaţilor
.....................
Art. 27:Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei
.....................
TITLUL VIII:Dizolvarea şi lichidarea
Art. 28:Dizolvarea
Societatea se dizolvă în următoarele situaţii:
a)prin hotărârea luată în unanimitate de asociaţi;
b)prin hotărâre judecătorească;
c)prin radierea din profesie a tuturor asociaţilor;
d)prin decesul simultan al tuturor asociaţilor;
e)prin dobândirea tuturor părţilor sociale de către un singur asociat şi păstrarea lor de către acesta o
perioadă mai mare de 3 luni;
f)la cererea simultană de retragere din societate formulată de toţi asociaţii.
Art. 29:Lichidarea
29.1.Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va menţiona "în
lichidare".
29.2.Asociaţii vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea avocatului coordonator. În caz
contrar, acesta va fi numit de către decan.
181
29.3.Asociaţii vor fi convocaţi pentru a decide cu privire la rezultatele obţinute de lichidatori, la

repartizarea activului net şi pentru a constata încheierea lichidării.
29.4.În situaţiile în care în societate rămâne un singur asociat pentru o perioadă mai mare de 3 luni,
Pag
societatea intră în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide reorganizarea acesteia.
TITLUL IX:Condiţia suspensivă şi publicitate
Art. 30:Condiţia suspensivă
30.1.Societatea este constituită între asociaţi de la data semnării statutului, sub condiţia suspensivă a
înscrierii sale în tabloul baroului.
30.2.După înscrierea societăţii, avocatul coordonator sau, după caz, unul dintre avocaţii coordonatori
va convoca o adunare generală extraordinară pentru a se constata îndeplinirea tuturor condiţiilor
cerute pentru începerea activităţii.
Art. 31:Publicitatea
În termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat decanului.
Art. 32:Dobândirea personalităţii juridice
Societatea dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării la barou a deciziei emise de către
consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal.
Semnături:
Av ......................................
Av ......................................
Av ......................................
ANEXA Nr. XVI:
Uniunea Naţională a Barourilor din
România Baroul.......................................................
CERTIFICAT nr. ......................................... de înregistrare a Societăţii profesionale de avocaţi cu
răspundere limitată ........................
1.Denumirea: ............................................................................. S.P.A.R.L.
2.Sediul: ..................................................
3.Durata de funcţionare: ...............................................................
4.Data dobândirii personalităţii juridice (data de înregistrare la barou a deciziei consiliului
baroului):..................................
5.Semnătura şi ştampila...............................................................
Semnătura decanului
L.S.
ANEXA Nr. XVII:REGISTRUL DE EVIDENŢĂ a contractelor de asistenţă juridică
Nr. şi data Onorariul stabilit
încheierii Numele şi (în cazul în care onorariul
Data
Nr. contractului prenumele se încasează prin tarifarea Onorariul Alte
efectuării
crt. (inclusiv în cazul persoanelor orară a serviciilor, încasat observaţii
înregistrării
contractelor semnatare menţiunea se operează la
încheiate verbal) data încasării)
1
2
4
5
...
182
ANEXA Nr. XVIII:REGISTRUL DE ÎNREGISTRARE a actelor juridice atestate de avocat cu

privire la identitatea părţilor, conţinutul şi data actelor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din
Pag
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Persoana/Persoanele
Nr. Denumirea semnatară/semnatare a/ale actului
Data Obiectul actului Observaţii
crt. actului (numele, prenumele, domiciliul,
actul de identitate)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
...
ANEXA Nr. XIX:REGISTRUL DE ÎNREGISTRARE a activităţilor fiduciare în condiţiile art.
3 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
Client Bunuri Fonduri
-
Valo
N area
Con Denu Data Alte
r. (mii Data2 Nr. Operaţi
Denum Sed tul Contract mirea 3
Intră menţiu
cr lei) prelu contu Ieşiri5 uni6
irea iul ban bunul pred ri4 ni
t. - ării lui
car ui ării
Prove
nienţ
a
1
Se vor înregistra numărul şi data contractului încheiat între avocat şi client în baza căruia avocatul
desfăşoară operaţiunile fiduciare. Actele adiţionale se vor înregistra corespunzător.
2
Se va înregistra documentul care justifică predarea către avocat.
3
Se va înregistra documentul care justifică predarea de către avocat.
4
Se vor indica data evidenţierii fiecărei sume în contul deschis pentru client şi provenienţa acesteia
(exemplu: executare silită).
5
Se vor indica fiecare sumă plătită din contul deschis pentru client, operaţiunea care justifică plata şi
destinaţia plăţii.
6
Se vor descrie rezumativ fiecare operaţiune efectuată şi obiectul acesteia.
ANEXA Nr. XX:REGISTRUL DE ÎNREGISTRARE a părţilor de interes, a părţilor sociale
şi/sau a acţiunilor societăţilor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
Client Informaţii privind titlurile Identitate Operaţiuni
N a
183
Cont Valoar Valoar Cesiun Garanţ Alte

r. Contra Data acţionaril
Denumi Sedi ul Numă ea ea i ii menţiu
cr ct1 emisiu or/ Nr.
rea ul banc rul totală nomin (părţi, (părţi, ni4
t. nii de titluri
Pag
ar (mii ală deţinute dată, dată,

lei) nr. , nr. ,
titluri, titluri,
valoar valoar
e)2 e)3
1.
2.
1
Se vor înregistra numărul şi data contractului încheiat între avocat şi client; actele adiţionale se vor
înregistra corespunzător.
2
Se vor menţiona: identitatea părţilor (cedent/cesionar), data cesiunii, numărul şi valoarea totală a
titlurilor cedate.
3
Se vor menţiona: identitatea părţilor (creditor/debitor garant), data constituirii garanţiei, tipul
garanţiei, numărul de titluri grevate şi valoarea totală garantată.
4
Exemplu: date privind înregistrarea în Arhiva electronică de garanţii reale mobiliare etc.
ANEXA Nr. XXI:MODELUL ŞTAMPILEI formelor de exercitare a profesiei
1.Ştampila are forma rotundă.
2.Diametrul ştampilei este de 3 cm,
3.Conţinutul ştampilei:
- Uniunea Naţională a Barourilor din România;
- baroul;
- denumirea formei de exercitare a profesiei.
4.Menţiunile privind Uniunea Naţională a Barourilor din România şi denumirea baroului se
inscripţionează în interiorul circumferinţei ştampilei, urmărind linia circumferinţei.
5.Menţiunea privind denumirea formei de exercitare a profesiei se inscripţionează în interiorul
circumferinţei ştampilei.
6.Pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului,
avocatul colaborator va utiliza ştampila personală, aprobată de forma de exercitare a profesiei,
pe care se inscripţionează denumirea formei de exercitare a profesiei şi menţiunea "avocat
colaborator".
Exemple:
ANEXA Nr. XXII:MODELUL FIRMEI folosite de formele de exercitare a profesiei de avocat

Conţinutul firmei:
184
- Uniunea Naţională a Barourilor din România;

- baroul;
- denumirea formei de exercitare a profesiei;
Pag
- menţiuni privind identificarea sediului (etaj, apartament);

- menţiuni privind: sediul principal, sediul secundar, biroul de lucru.
Exemplu:
UNIUNEA NAŢIONALA A BAROURILOR DIN ROMÂNIA
(baroul)
(denumirea formei de exercitare a profesiei)
(sediul principal/sediul secundar/biroul de lucru)
........................... (elemente de identificare ale sediului; exemplu: etaj, apartament)
Dimensiunile maxime ale firmei sunt de 40 x 60 cm. Firma va fi confecţionată din metal, cu
menţiunile gravate.
ANEXA Nr. XXIII:MODELUL ŞI CONŢINUTUL PARAFEI PROFESIONALE
Dimensiunile parafei sunt de 2 x 5 cm.
..............................
(forma de exercitare a profesiei)
.................................
(numele şi prenumele avocatului)
avocat ........................................................... (stagiar/definitiv)
Exemplu:
"Popescu şi asociaţii" S.C.A.
Ion Popescu
avocat definitiv
ANEXA Nr. XXIV:MODELUL ŞI CONŢINUTUL PARAFEI folosite de avocat pentru actele
întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat
Dimensiunile parafei sunt de 5 x 8 cm.
Avocat .............................................................................................................
În conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi
exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, atest data, identitatea
părţilor şi conţinutul prezentului act.
*
Nr. ............................................... Data ..................................................
Semnătura
....................
L.S.
* Numărul este corespunzător numărului curent din Registrul de înregistrare a actelor juridice atestate
de avocat cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor, întocmit conform Statutului
ANEXA Nr. XXV:MODELUL ŞI CARACTERISTICILE ROBEI ŞI ALE ACCESORIILOR
ACESTEIA
1.Roba purtată de avocaţi este confecţionată din stofă/material textil neşifonabil de culoare neagră;
croiala este largă - model închis la gât, cu guler gen tunică, îngust; spatele este încreţit pe mijlocul
bazei posterioare a gulerului (8 cm); mânecile sunt largi la bază şi încreţite la umăr (10 cm), iar
manşetele sunt confecţionate din material de aceeaşi culoare, lucios (cu lăţimea de 25 cm). Roba se
încheie cu nasturi aplicaţi în interiorul acesteia. În părţile laterale sunt prevăzute două deschideri, de
185
dimensiunea 18 cm, gen buzunar.

2.Avocaţii poartă bavetă plisată, de culoare albă, de formă trapezoidală, având baza mare de 12 cm,
Pag
baza mică de 4 cm şi lungimea de 25 cm. Baveta se prinde la baza gulerului.

3.Pe umărul stâng al robei se aplică o eşarfă de o parte şi de alta a umărului, fixată de robă printr-un
sistem de prindere (bazele mici ale celor două eşarfe, legate între ele printr-o aplicaţie din acelaşi
material, de formă trapezoidală, cu următoarele dimensiuni: baza mare de 5 cm, baza mică de 3,5 cm
şi înălţimea de 4 cm). Pe aplicaţie sunt confecţionate butonierele pentru cei 2 nasturi prin care eşarfa
se fixează de robă. Eşarfa este confecţionată din acelaşi material ca roba, are formă trapezoidală în
ambele părţi. Partea din faţă este pliată printr-o cută dublă. Partea din faţă a eşarfei se termină prin
aplicarea unui material gen "blăniţă", de culoare albă, la exterior, cu lăţimea de 7 cm. Partea din spate
a eşarfei are aceeaşi terminaţie aplicată pe ambele părţi ale eşarfei, cu lăţimea de 6 cm. Eşarfa se
fixează de robă prin 2 nasturi neaparenţi. Cele două părţi ale eşarfei sunt cusute între ele, iar cusătura
este mascată cu un nasture îmbrăcat în acelaşi material din care este confecţionată roba, de
dimensiunea bazei mici a celor două eşarfe. Partea din faţă a eşarfei are baza mare de 17 cm, baza
mică de 5 cm şi lungimea de 29 cm. Partea din spate a eşarfei are baza mare de 11 cm, baza mică de 5
cm şi lungimea de 59 cm.
4.Modelul de robă descris mai sus este redat în schiţa-tipar ce se păstrează spre conservare la
secretariatul Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi se va transmite fiecărui barou pentru a fi
pusă la dispoziţia avocaţilor.
ANEXA Nr. XXVI:MODELUL LEGITIMAŢIEI DE AVOCAT*
I.Formele legitimaţiei de avocat
Legitimaţia de avocat prevăzută la art. 237 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea
Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, se prezintă sub două forme distincte, în funcţie de calitatea de avocat definitiv sau stagiar a
deţinătorului, după cum urmează:
a)în cazul avocaţilor definitivi, legitimaţia are forma de legitimaţie tip card prevăzut cu cip de
proximitate, conform modelului prevăzut în prezenta anexă;
b)în cazul avocaţilor stagiari, legitimaţia are forma de legitimaţie pe suport hârtie (care poate fi
înlocuită cu legitimaţie tip card fără cip de proximitate, pentru barourile care au optat pentru această
modalitate de legitimare).
II.Legitimaţia tip card prevăzut cu cip de proximitate
Avocaţii definitivi se legitimează, în toate cazurile, cu un card prevăzut cu cip de proximitate,
conform modelului prevăzut în contractul de licenţă încheiat între Uniunea Naţională a Barourilor din
România (U.N.B.R.) şi Consiliul Barourilor Europene (denumit în continuare C.C.S.E.) - în calitatea
acestuia de titular al drepturilor privitoare la deţinerea şi utilizarea cardului european de identitate
pentru avocaţi - şi care va cuprinde în mod obligatoriu, potrivit formatului corespunzător al acestuia,
cel puţin următoarele menţiuni:
a)Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R.;
b)sigla U.N.B.R.;
c)baroul;
d)numele, prenumele, fotografia şi titlul profesional al avocatului;
e)numărul cardului corespunzător codului unic at avocatului din sistemul de evidenţă oficială al
avocaţilor denumit "Tabloul naţional al avocaţilor";
f)data înscrierii în barou;
g)data definitivării în profesie;
h)durata de valabilitate, care nu poate depăşi 5 ani de la data emiterii.
În spaţiul de deasupra fotografiei de pe faţa 2 se aplică de către baroul în tabloul căruia este înscris
186
avocatul viza anuală, sub formă de timbru holografic, cu inscripţia "Vizat.... " (se indică anul), şi care
atestă că avocatul este înscris în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei din barou, în anul
pentru care s-a aplicat viza.
Pag
Aplicarea vizei anuale se face după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, de statutul
profesiei şi de hotărârile consiliului baroului.
La eliberarea cardului se va achita de către avocat suma necesară confecţionării şi implementării
sistemului informatic de gestionare a acestuia, care a fost avansată de către U.N.B.R.
Modelele de legitimaţie vechi aflate în circulaţie şi care sunt în vigoare potrivit vizelor aplicate de
către barou sunt valabile până la data înlocuirii lor cu formele de legitimaţie prevăzute de prezenta
anexă. În cazul barourilor Bucureşti, Dolj şi Ilfov, data - limită prevăzută pentru înlocuirea modelelor
de legitimaţie vechi aflate în circulaţie va fi stabilită prin hotărârea consiliului baroului.
Model exemplificativ:
Faţa 1:
[POZĂ - A se vedea actul modificator]
Faţa 2:
III.Legitimaţia pe suport hârtie sau tip card fără cip de proximitate
Avocaţii stagiari se legitimează, în regulă generală, cu o legitimaţie pe suport hârtie, conform
modelului stabilit în prezenta anexă. Barourile pot opta pentru înlocuirea acesteia cu o legitimaţie tip
card fără cip de proximitate.
1.Legitimaţia pe suport hârtie
Legitimaţia este constituită în interior din file tipografiate pe care se fac menţiuni şi se aplică vize
semestriale şi are coperţi din piele sintetică de culoare identică cu fondul insignei de avocat.
Coperta 1 - exterior Coperta 1 - interior
culoare GRENA
dimensiune: 9 x 6 cm
[POZĂ - A se vedea actul modificator] [POZĂ - A se vedea actul modificator]

Pagina l Pagina 2, 3...n - l
Pagina n
Coperta 2 - exterior
Coperta 2 interior
Culoare GRENA dimensiune: 9x6 cm

Pagina n
2.Legitimaţia tip card fără cip de proximitate
Legitimaţia tip card fără cip de proximitate va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele
menţiuni: U.N.B.R., baroul, numele şi prenumele, numărul cârdului, codul unic al avocatului,
fotografia, data înscrierii în barou, sigla U.N.B.R. şi sigla baroului.
Acest tip de legitimaţii se confecţionează pe cheltuiala fiecărui barou care iniţiază şi implementează
acest tip de legitimaţie.
Model exemplificativ:
Faţa 1:
187
Faţa 2:
Poziţionarea hologramei:
Pag
ANEXA Nr. XXVII:MODELUL INSIGNEI DE AVOCAT
Dimensiunile (diametrul):
- pentru costum - 1 cm;
- pentru robă - 4 cm.
ANEXA Nr. XXVIII:ACT DE ÎNFIINŢARE a Cabinetului individual de avocat ......
Subsemnatul/Subsemnata ....................................................................., avocat definitiv, înscris în
Baroul ..................................., în baza Deciziei nr. ......................... din data de..........................,în
calitate de avocat titular,
ÎNFIINŢEZ
Cabinetul individual de avocat cu:
1.denumirea ....................................[conform art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare];
2.sediul profesional: ........................................;
3.aportul la constituirea patrimoniului de afectaţiune profesională necesar cabinetului constând în (se
descrie aportul, valoarea, actul sau modalitatea de dobândire) ............................................
4.avocaţi/colaboratori:
- ........................ (numele, prenumele, data înscrierii în barou, individualizarea deciziei de înscriere
prin număr şi dată, menţiunea "definitiv/stagiar", menţiuni privind contractul de colaborare - data
încheierii, data avizării de către consiliul baroului etc.);
- ....................... (numele, prenumele, data înscrierii în barou, individualizarea deciziei de înscriere
prin număr şi dată, menţiunea "definitiv/stagiar", menţiuni privind contractul de colaborare - data
încheierii, data avizării de către consiliul baroului etc.).
Mă angajez să achit întocmai şi la termen taxele şi contribuţiile profesionale care îmi revin (se fac
menţiuni suplimentare privind eventuala contribuţie la fondul de formare profesională iniţială în cazul
în care printre colaboratori sunt avocaţi stagiari, iar baroul a hotărât plata şi modalitatea de plată a
unei astfel de contribuţii).
Data .............................
Semnătura .............................
Depus astăzi,........................., la barou împreună cu contractele de colaborare menţionate în actul de
188
înfiinţare şi copiile certificate ale deciziei/deciziilor de înscriere în barou/deciziilor de dobândire a

calităţii de avocat definitiv.
Pag
Avizat în şedinţa consiliului baroului din ...........................................................

Secretar, .......................
Decan,
...................................
L.S.
ANEXA Nr. XXIX:CONVENŢIE de asociere a cabinetelor individuale de avocaţi (cabinete
asociate)
Între:
1.Cabinetul individual ............................, reprezentat prin ..............................., avocat titular;
2.Cabinetul individual ............................, reprezentat prin ..............................., avocat titular;
3...........,
în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi potrivit prevederilor
Statutului profesiei de avocat s-a convenit asocierea în scopul exercitării în comun a profesiei în
forma cabinetelor asociate de avocaţi.
Pe durata existenţei prezentei asocieri, cabinetele individuale au convenit că exercită profesia în
numele prezentei asocieri.
Art. 1:Denumirea asocierii
Asocierea este denumită ............................................................ (numele tuturor titularilor, urmate de
sintagma "Cabinete de avocat asociate").
Art. 2:Sediul şi durata asocierii
2.1.Sediul asocierii este stabilit în .................................
2.2.Cabinetele asociate de avocaţi vor funcţiona şi în următoarele localuri:
a).................................................................................;
b).................................................................................;
c)..................................................................................
2.3.Asocierea se încheie pe o durată de .............................. (nedeterminată).
Art. 3:Aporturi în bunuri pentru asociere
Pentru funcţionarea asocierii, cabinetele individuale aduc aporturi după cum urmează:
1.Cabinetul individual (denumirea) ........................... contribuie cu titlu de aport:
a)în natură (cu titlu de patrimoniu de afectaţiune profesională), cu următoarele bunuri (se descriu
pentru individualizare): ............................, în valoare de ..................... lei
(valoarea de înregistrare în evidenţele financiar-contabile ale asocierii, pentru fiecare bun);
b)în numerar, cu .................................. lei, depuşi în contul profesional ............... deschis la
........................................
2.Cabinetul individual (denumirea) ........................... contribuie cu titlu de aport:
a)în natură (cu titlu de patrimoniu de afectaţiune profesională), cu următoarele bunuri (se descriu
pentru individualizare): ........................, în valoare de ................... lei
(valoarea de înregistrare în evidenţele financiar-contabile ale asocierii, pentru fiecare bun);
b)în numerar, cu .............................. lei, depuşi în contul profesional ................... deschis la
....................................
3._
Titlurile ce atestă apartenenţa aporturilor se vor indica în anexa ...................................................
Art. 4:Cota de participare la asociere
4.1.Cota de participare la asociere convenită de părţi este:
189
Cabinetul individual .................................................. %

Cabinetul individual ................................................. %
.......... .
Pag
Aporturile prevăzute la art. 3, aporturile în clientelă şi activitatea profesională concretă au reprezentat
criteriile de stabilire a cotei prevăzute mai sus.
4.2.Toate cheltuielile necesare asocierii (remuneraţiile pentru avocaţii salarizaţi, salariile, retrocedările
de onorarii pentru avocaţii colaboratori, cheltuielile de întreţinere, cu chirii, amortizări, taxe şi
impozite aferente bunurilor folosite în interesul asocierii, costul materialelor, consumabilelor,
investiţiilor, utilităţilor şi dotărilor, precum şi orice alte cheltuieli) sunt suportate de către asociere din
veniturile realizate de către aceasta.
4.3.După deducerea cheltuielilor prevăzute la pct. 4.2 venitul rămas se distribuie între asociaţi
conform cotelor convenite la pct. 4.1.
4.4.Asociaţii pot conveni înainte de distribuirea menţionată la pct. 4.3 constituirea unui fond de
rezervă al asocierii.
4.5.Cota de participare la asociere conferă asociaţilor dreptul şi obligaţia de a încasa venitul şi de a
suporta pierderea.
Art. 5:Conducerea şi coordonarea asocierii
5.1.Organul de conducere al asocierii este adunarea generală formată din titularii cabinetelor
individuale asociate.
5.2.(se vor menţiona clauze convenite privind conducerea şi coordonarea asocierii, cu respectarea
Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)
5.3.Asociaţii desemnează cu unanimitate de voturi un coordonator care va reprezenta asocierea în
raporturile cu terţii.
Art. 6:Exercitarea profesiei
6.1.Fiecare asociat exercită profesia de avocat în numele asocierii.
În actele sale profesionale fiecare asociat va indica denumirea (forma) asocierii.
6.2.Asociaţii vor consacra în beneficiul asocierii întreaga lor activitate profesională şi se vor informa
reciproc în legătură cu aceasta.
6.3.(Pot fi incluse clauze convenite privind organizarea exercitării profesiei, pentru cazul incapacităţii
temporare de exercitare a profesie, privind răspunderea profesională etc., cu respectarea Legii şi a
Statutului profesiei de avocat.)
Art. 7:Încetarea asocierii. Lichidarea asocierii
(Pot fi incluse clauze convenite, cu respectarea Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)
Art. 8:Alte clauze
....................
Art. 9:Dispoziţii finale
Prezenta convenţie va fi depusă la barou de coordonatorul asocierii, avocatul ..............., şi va intra în
vigoare în condiţiile prevăzute de Lege şi de Statutul profesiei de avocat.
Încheiat astăzi, ......................, la ..................., în ....................... exemplare, câte unul pentru fiecare
parte, iar unul spre a fi depus la decanatul baroului.
Semnăturile avocaţilor titulari şi ştampila fiecărui cabinet individual:
1...................................................
2...................................................
Depus astăzi,........................................., la Baroul .......................................
Examinat şi avizat în şedinţa consiliului baroului din........................
ANEXA Nr. XXX:REGISTRUL DE EVIDENŢĂ a societăţilor profesionale cu răspundere
limitată
190

Baroul......................................
Numărul
Pag
Denumir Sediul Sediul Birou Numele Baroul Numele Data Modific Alte
ea princi secund de şi în care şi înregistr şi data ări ale menţiu
societăţil pal ar: lucru: prenum asociat prenume ării în eliberării actului ni*
or (adres (adresă (adres ele ul este le registru certificat constitu
profesion ă, , ă, asociaţi înscris avocaţilo ului de tiv
ale cu tel./fa tel./fax tel./fa lor r care înregistra
răspunde x, e- , e- x, e- compun re
re mail, mail, mail, societate
limitată pagină pagină pagin a/
web web) ă modalita
web) tea în
care
aceştia
îşi
exercită
profesia
(asociat,
colaborat
or,
salarizat
în
interiorul
profesiei
)
1
2
3
4
5
6
7
*
Se vor înregistra menţiuni privind notificările cesiunilor, transformarea sau reorganizarea societăţii,
decesul asociaţilor, situaţia înscrierii în tablou etc.
ANEXA Nr. XXXI:METODOLOGIE de atestare a calificării de avocat pentru înscrierea în
tabloul unui barou din România în situaţiile prevăzute în cap. VIII din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*
___
*
Pentru avocaţii din statele care nu aparţin Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau
Confederaţiei Elveţiene, seva menţiona convenţia bilaterală încheiată de U.N.B.R. cu organismul
profesional similar din ţara în care solicitantul are domiciliul, iar, în lipsa acesteia, se vor depune
documente oficiale care să ateste existenţa şi limitele reciprocităţii.
Aprobarea cererii privind exercitarea în România a profesiei de avocat şi dobândirea dreptului de
înscriere în tabloul unui barou din România se realizează potrivit următoarelor 3 etape, în temeiul art.
103 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată,
191
cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi în conformitate cu prevederile Legii nr.

200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate
Pag
din România, cu modificările şi completările ulterioare.

(A)Etapa de informare
Scrisoarea adresată Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R., de
către solicitant se transmite secretariatului general al U.N.B.R., care va furniza datele cu privire la
mijloacele de pregătire (cerere-tip de solicitare a accesului la profesie, cu lista documentelor care
trebuie să însoţească cererea, tematica şi bibliografia orientativă pentru proba de aptitudini).
(B)Etapa de evaluare
1.cerere de solicitare a accesului la profesia de avocat (formular-tip), în care sunt menţionate
documentele necesare ce se anexează;
2.două fotografii tip legitimaţie;
3.curriculum vitae - original, semnat;
4.paşaport - copie xerox (fără legalizare);
5.certificatul (atestatul) organismului profesional ori al autorităţii publice din statul al cărui cetăţean
este solicitantul sau, după caz, unde acesta îşi are domiciliul ori sediul profesional, cu legalizarea în
original efectuată în statul respectiv şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din
România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;
6.diploma emisă de o universitate sau de un colegiu universitar, prin care se certifică încheierea de
către titular a unui ciclu de studii superioare cu durata minimă de 3 ani, în copie legalizată, cu
legalizarea în statul respectiv şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România),
ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;
7.certificatul de onorabilitate eliberat de autorităţile profesionale competente sau declaraţie dată în
faţa unei autorităţi competente din statul de origine ori de provenienţă al solicitantului, în copie
legalizată, cu legalizarea în original efectuată în statul membru al Uniunii Europene şi cu traducerea
autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data
eliberării lor;
8.declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi
9.declaraţie pe propria răspundere dată la un notariat din România, reprezentând angajamentul de a nu
desfăşura alte activităţi în afara celei de avocat, incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat în
România;
10.indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii
11.precizarea opţiunii solicitantului în legătură cu:
a)efectuarea unui stagiu de adaptare de 3 ani;
b)susţinerea unui examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română.
În cazul prevăzut la lit. a), cererea va fi însoţită de acordul scris al unui avocat român cu capacitate
profesională deplină sau al unei forme de exercitare a profesiei în grup, care acceptă atribuţiile de
îndrumător al stagiului de 3 ani al solicitantului.
Îndrumătorii de stagiu vor fi atestaţi anual de către barouri, pe baza opţiunii acestora şi a activităţii lor
profesionale.
Lista îndrumătorilor de stagiu atestaţi va fi publicată pe pagina web a U.N.B.R.: www.unbr.ro
Condiţiile colaborării dintre solicitant şi îndrumător vor face obiectul unui contract între aceştia, care
va respecta modelul prevăzut în anexa nr. IX la Statutul profesiei de avocat. Actul este necesar a fi
prezentat U.N.B.R.
În timpul stagiului de adaptare, îndrumătorul va efectua evaluări preliminare la fiecare 6 luni şi o
192
evaluare finală la încheierea acestuia, care condiţionează păstrarea de către solicitant a calităţii de
membru al baroului în care s-a înscris ca avocat stagiar. Evaluările preliminare şi evaluarea finală vor
fi depuse la secretariatul general al U.N.B.R. prin grija solicitantului.
Pag
Nedepunerea în termen a evaluărilor preliminare va fi urmată de atenţionarea în scris atât a
solicitantului, cât şi a îndrumătorului de stagiu.
În cazul prevăzut la lit. b), cererea va fi urmată de programarea probei de cunoştinţe profesionale, care
va avea loc numai după achitarea taxei de examinare, comunicată solicitantului prin grija
secretariatului general al U.N.B.R.
Proba de cunoştinţe profesionale va consta dintr-o evaluare orală, precum şi dintr-o evaluare scrisă
sub forma unui test-grilă cu câte 3 grupe de subiecte din domeniile de drept prevăzute în
Regulamentul privind examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română,
aprobat de Consiliul U.N.B.R.
Domeniul exceptat va fi cel pentru care solicitantul deţine şi prezintă diploma de studii superioare
potrivit pct. 6.
Comisia de evaluare va cuprinde avocaţii desemnaţi de Comisia permanentă a U.N.B.R. şi poate
cuprinde şi cadre didactice universitare din domeniile prevăzute în Programa de evaluare a
cunoştinţelor profesionale.
Comisia de evaluare, ţinând seama de tematica şi de bibliografia orientativă, va elabora subiectele de
evaluare orală, din care fiecare solicitant va extrage un singur subiect, şi grila de evaluare scrisă.
Subiectele vor fi redactate atât în limba română, cât şi în traducere, în limba engleză sau franceză (la
alegerea solicitantului).
Taxa de examinare va trebui să acopere cheltuielile de organizare a probei de aptitudini, taxa
individuală fiind determinată de numărul solicitanţilor aferenţi unei sesiuni de evaluare organizate în
limita termenului stabilit potrivit art. 34 alin. (3) din Legea nr. 200/2004, cu modificările şi
Nota de promovare a probei de aptitudini este 7 (şapte), cu o apreciere de la 1 (unu) la 10 (zece).
Comisia de evaluare întocmeşte un proces-verbal care se va ataşa, împreună cu testul-grilă şi referatul
încheiat de comisie în urma examinării orale, documentelor anexate cererii de solicitare a accesului la
profesie. În baza acestui document se încheie procedura de examinare a cererii.
(C)Etapa înscrierii în tabloul avocaţilor unui barou
1.cererea de înscriere în tabloul baroului;
2.depunerea jurământului profesional scris, cu textul prevăzut de Lege;
3.atestatul de asigurare profesională, conform Legii (copie, cu legalizarea în original);
4.achitarea taxei de înscriere în tabloul baroului.
ANEXA Nr. XXXII:CERERE de acordare a asistenţei extrajudiciare
- model -
1.Obiectul şi natura solicitării:
2.Date despre solicitant:
Numele:
Prenumele:
Data naşterii:
Naţionalitatea:
Codul numeric personal:
Adresa şi codul poştal:
Domiciliul/Reşedinţa:
Numărul de telefon:
Adresa de e-mail:
193
După caz, reprezentantul legal:

3.Dovezile prevăzute de lege privind starea materială a solicitantului şi a familiei sale:
Pag
4.Se anexează declaraţie pe propria răspundere a solicitantului cu privire la faptul că în cursul
ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, cu specificarea formei, a cauzei,
precum şi a cuantumului acestui ajutor.
Data:
Semnătura
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 898 din data de 19 decembrie 2011
194
Pag
3. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC
Legea 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier

juridic5
Dată act: 28-nov-2003
(7)prevederi din Art. 54 din capitolul III (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Actul
prevederi din Art. 56 din capitolul III (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Actul
prevederi din Art. 86 din capitolul V (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Actul
Art. 1
Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor
publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice
de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în
conformitate cu Constituţia şi legile ţării.
prevederi din Art. 49 din capitolul III (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Art. 1 din
capitolul I
Art. 2
Consilierul juridic poate să fie numit în funcţie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.
Art. 3
(1)Consilierul juridic numit în funcţie are statutul funcţionarului, potrivit funcţiei şi categoriei
acesteia.
(2)Consilierul juridic angajat în muncă are statut de salariat.
Art. 4
Consilierul juridic în activitatea sa asigură consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau instituţiei
publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apără
drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de
orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină; în condiţiile legii şi
ale regulamentelor specifice unităţii, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic.
(2)prevederi din capitolul II, secțiunea 1 (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Art. 4 din
capitolul I
5
195
https://sintact.ro/#/act/16846749/3/legea-514-2003-privind-organizarea-si-exercitarea-profesiei-de-
consilier-juridic?keyword=Legea%20nr.%20514~2F2003&cm=SFI
Pag
capitolul I
Art. 5
Consilierii juridici pot constitui asociaţii profesionale în scopul apărării şi promovării intereselor
profesionale, în condiţiile legii privind asocierea şi constituirea persoanelor juridice.
Art. 6
Consilierii juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional şi
reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care are raporturi de
muncă.
(11)prevederi din Art. 35 din capitolul III (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Art. 6
din capitolul I
capitolul I
capitolul I
capitolul I
capitolul I
capitolul I
capitolul I
capitolul I
capitolul I
capitolul I
prevederi din Art. 90 din capitolul V (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Art. 6 din
capitolul I
Art. 7
Activitatea de consilier juridic este considerată vechime în muncă juridică în funcţiile de magistrat,
avocat, notar public sau alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre
aceste profesii.
prevederi din capitolul I (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru capitolul I
CAPITOLUL II:Dobândirea şi încetarea calităţii de consilier juridic
Art. 8
Poate fi consilier juridic acela care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este cetăţean român şi are domiciliul în România;
b)are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
c)este licenţiat al unei facultăţi de drept;
d)este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; această condiţie se dovedeşte cu
certificat medical eliberat în condiţiile legii;
196
e)nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege.

iul-2004 pentru Art. 8 din capitolul II
Pag
Art. 81
(1)Cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European poate
exercita profesia de consilier juridic în România, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, mai
puţin cea prevăzută la art. 8 lit. a).
(2)Persoana prevăzută la alin. (1), care a dobândit calificarea de consilier juridic în statul membru de
origine sau de provenienţă, poate solicita oricând recunoaşterea diplomelor, în vederea admiterii în
profesia de consilier juridic şi a practicării acesteia în România.
(3)În vederea recunoaşterii diplomelor în România, solicitantul va trebui să susţină, la alegere, un
examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului
românesc.
(4)Ministerul Justiţiei va stabili conţinutul şi modul de desfăşurare a examenului sau a stagiului
prevăzut la alin. (3).
(5)Persoana prevăzută la alin. (1), care exercită profesia de consilier juridic în România, poate
desfăşura aceleaşi activităţi profesionale ca şi consilierul juridic român.
(6)Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile Legii nr. 200/2004 privind
recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu
Art. 9
Este nedemn de a fi consilier juridic:
a)cel care a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce atingere
profesiei de consilier juridic;
b)cel care, în exercitarea profesiei de consilier juridic, a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate
drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
c)cel care este declarat nedemn pentru alte cauze de lege.
prevederi din capitolul II, secțiunea 2, subsecțiunea 2 (Statut din 2004) la data 29-iul-2004
pentru Art. 9 din capitolul II
Art. 10
Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:
a)calitatea de avocat;
b)activităţile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de consilier juridic sau bunele
moravuri;
c)orice altă profesie autorizată sau salarizată în ţară sau în străinătate;
d)funcţia şi activitatea de administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi
lichidare judiciară;
e)activitatea publicistică salarizată;
f)alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din conflict de interese, în condiţiile legii.
Art. 11
Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:
a)activitatea didactică universitară şi de cercetare juridică, activitatea literară, culturală şi publicistică
nesalarizată;
b)funcţia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale
privind conflictul de interese;
197
c)participarea la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglementări juridice.

Art. 12
(1)La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează obligatoriu un stagiu de pregătire
Pag
profesională cu durata de 2 ani, perioadă în care are calitatea de consilier juridic stagiar.
(2)Condiţiile efectuării stagiului, asigurarea consilierului juridic îndrumător, definitivarea şi celelalte
condiţii din perioada stagiului sunt cele prevăzute în legea pentru exercitarea profesiei de avocat şi
statutul profesional al acesteia, care se aplică în mod corespunzător.
(3)De asemenea, în ceea ce priveşte definitivarea în funcţia de consilier juridic, pe baza vechimii în
celelalte profesii juridice, se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
(4)Drepturile şi obligaţiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevăzute în actul de numire sau în
contractul de muncă, inclusiv toate celelalte drepturi ale funcţiei, pe perioada stagiului.
Art. 13
(1)Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie şi la tribunale ca instanţă de fond, la
organele de urmărire penală, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale.
(2)Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instanţele judecătoreşti de toate gradele, la
organele de urmărire penală, precum şi la toate autorităţile şi organele administrative cu atribuţii
jurisdicţionale.
Art. 14
Consilierul juridic este obligat ca, în concluziile orale sau scrise, să susţină cu demnitate şi
competenţă drepturile şi interesele legitime ale autorităţii sau persoanei juridice pe care o reprezintă şi
să respecte normele de deontologie profesională prevăzute în legea pentru organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat şi statutul acestei profesii.
Art. 15
Evidenţele activităţii consilierului juridic, actele şi documentele sunt ţinute de acesta, potrivit
reglementărilor privind activitatea persoanei juridice în slujba căreia se află.
(2)prevederi din Art. 43 din capitolul III (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Art. 15
din capitolul II
capitolul II
Art. 16
Consilierul juridic este obligat să respecte dispoziţiile legale privitoare la interesele contrare în aceeaşi
cauză sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridică ce o reprezintă le
poate avea; el este, de asemenea, obligat să respecte secretul şi confidenţialitatea activităţii sale, în
condiţiile legii.
(2)prevederi din capitolul II, secțiunea 2, subsecțiunea 7 (Statut din 2004) la data 29-iul-2004
capitolul II
Art. 17
Consilierul juridic răspunde juridic pentru încălcarea obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi
reglementărilor specifice ale domeniului activităţii persoanei juridice în slujba căreia se află.
capitolul II
Art. 18
Autorităţile şi persoanele juridice de drept public sau privat, care încadrează consilieri juridici
198
debutanţi, beneficiază de reglementările financiare favorabile prevăzute de lege.

Art. 19
Pag
Consilierii juridici din structurile administraţiei publice judeţene şi locale sunt obligaţi să acorde
consultanţă şi asistenţă juridică, la cerere, consiliilor comunale şi primăriilor, iar reprezentarea
acestora se poate face pe baza delegaţiei emise de primar.
29-iul-2004 pentru capitolul II
iul-2004 pentru capitolul II
iul-2004 pentru capitolul II
prevederi din capitolul II, secțiunea 3 (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru capitolul II
prevederi din Art. 50 din capitolul III (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru capitolul II
prevederi din Art. 51 din capitolul III (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru capitolul II
CAPITOLUL III:Organizarea şi protecţia profesiei de consilier juridic
Art. 20
(1)În condiţiile prevăzute la art. 5, consilierii juridici se pot asocia în structuri judeţene, pe ramuri sau
domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, şi, după caz, la nivel naţional, cu respectarea
legii privind asociaţiile şi fundaţiile.
(2)Formele de asociere şi organizare la nivel judeţean şi la nivel naţional sunt stabilite prin statutul
asociaţiei, cerut de lege.
(3)Constituirea asocierilor profesionale are la bază principiile constituţionale ale dreptului de asociere
şi reglementările legale privind asocierea şi constituirea de persoane juridice.
prevederi din capitolul IV, secțiunea 4 (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru Art. 20 din
capitolul III
Art. 21
Asociaţia profesională a consilierilor juridici ţine evidenţa acestora în condiţii similare evidenţei
barouri-lor de avocaţi.
Art. 22
(1)Consilierul juridic răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi şi ale
reglementării legale privind activitatea persoanei juridice în slujba căreia se află.
(2)Constatarea abaterii disciplinare, cercetarea acesteia, procedura de judecată şi sancţiunile
disciplinare sunt cele prevăzute în reglementarea specifică persoanei juridice în slujba căreia se află
consilierul juridic.
(3)Autoritatea disciplinară poate fi sesizată de persoana vătămată sau, după caz, de asociaţia
profesională.
Art. 23
În activitatea sa profesională consilierul juridic se bucură de protecţia legii, în condiţiile prevăzute de
legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
capitolul III
(7)prevederi din capitolul II, secțiunea 2, subsecțiunea 4 (Statut din 2004) la data 29-iul-2004
pentru capitolul III
prevederi din Art. 57 din capitolul III (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru capitolul III
199
Pag
prevederi din capitolul IV, secțiunea 5 (Statut din 2004) la data 29-iul-2004 pentru capitolul III
CAPITOLUL IV:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 24
(1)Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2)În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile publice, instituţiile şi
toate celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera modificările prevăzute de
prezenta lege în încadrarea şi stabilirea statutului, a drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici pe
care îi au numiţi sau angajaţi în slujba lor.
Art. 25
(1)Asociaţiile profesionale se vor înfiinţa şi statutele acestora se vor adopta în termen de 90 de zile de
la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2)Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, asociaţiile profesionale existente ale jurisconsulţilor şi
consilierilor juridici îşi încetează activitatea.
capitolul IV
Art. 26
Evidenţele consilierilor juridici şi actualizarea permanentă a acestora se vor realiza de către asociaţiile
profesionale la sfârşitul fiecărui an şi se vor comunica prefecturii, consiliului judeţean, instanţelor
judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi baroului din judeţul respectiv.
Art. 27
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea şi
funcţionarea oficiilor juridice, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 30 aprilie 1955, cu
modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
-****-
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 22 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74
alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 noiembrie 2003, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 867 din data de 5 decembrie 2003 200
Pag
Hotararea 4/2012 pentru modificarea Statutului profesiei de consilier
juridic6
Dată act: 17-mar-2012
Emitent: Ordinul Consilierilor Juridici din Romania
Având în vedere:
- prevederile Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu
completările ulterioare,
- prevederile Statutului profesiei de consilier juridic,
- Congresul Ordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici membre ale Ordinului Consilierilor Juridici
din România (O.C.J.R.) întrunit statutar în data de 18 aprilie 2010 în care s-a hotărât schimbarea
denumirii Federaţiei, schimbarea siglei Federaţiei, schimbarea denumirii organelor de conducere şi a
organelor de specialitate, modificarea numărului vicepreşedinţilor şi arondarea teritorială,
- Congresele Ordinare ale Colegiilor Consilierilor Juridici membre ale Ordinului Consilierilor Juridici
din România (O.C.J.R.) întrunite statutar în data de 15 ianuarie 2011 şi 17 martie 2012 în care s-a
hotărât modificarea însemnelor corpului profesional şi s-a stabilit modalitatea şi data de implementare
a acestora,
Congresul Ordinar al Ordinului Consilierilor Juridici din România (O.C.J.R.) hotărăşte:
Art. I
Statutul profesiei de consilier juridic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din
29 iulie 2004, se modifică după cum urmează:
1.În tot cuprinsul statutului, sintagma "Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România" (având
prescurtarea U.C.C.J.R.) se înlocuieşte cu sintagma "Ordinul Consilierilor Juridici din România"
(având prescurtarea O.C.J.R.), sintagma "Comisia metodologică de organizare şi exercitare a profesiei
de consilier juridic" se înlocuieşte cu sintagma "Comisia metodologică de îndrumare profesională",
sintagma "Biroul executiv" se înlocuieşte cu sintagma "Comitetul coordonator", sintagma "Comisia
centrală de cenzori" se înlocuieşte cu sintagma "Comisia de cenzori" şi sintagma "Comisia centrală de
disciplină" se înlocuieşte cu "Comisia de disciplină".
2.Articolul 68 va avea următorul cuprins:
"Art. 68
(1) Organele de conducere ale O.C.J.R. sunt:
a) Congresul (format din toţi delegaţii Colegiilor teritoriale membre);
b) Consiliul (format din toţi decanii Colegiilor teritoriale membre);
c) Comitetul coordonator (format din preşedinte, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinţi);
d) Comisia de cenzori.
(2) În cadrul O.C.J.R. funcţionează următoarele organe de specialitate:
a) Comisia de disciplină;
b) Comisia metodologică de îndrumare profesională;
c) secretarul general;
d) trezorierul;
6
201
https://sintact.ro/#/act/16941347/1/hotararea-4-2012-pentru-modificarea-statutului-profesiei-de-consilier-
juridic?cm=RELATIONS
Pag
e) aparatul tehnico-administrativ al O.C.J.R."
"Art. 78
Vicepreşedinţii O.C.J.R. sunt în număr de 7 şi sunt înlocuitori ai preşedintelui, în lipsa prim-
vicepreşedintelui, în ordinea stabilită de către acesta."
"Art. 79
Vicepreşedinţii zonali coordonează activitatea membrilor Federaţiei, conform arondării teritoriale,
astfel:
a) zona I: Bucureşti/Călăraşi/Giurgiu/Ialomiţa/Ilfov/Teleorman/ Constanta/Tulcea;
b) zona II: Bacău/Botoşani/Brăila/Galaţi/Iaşi/Neamţ/Vaslui/ Vrancea/Suceava;
c) zona III: Bihor/Bistriţa-Năsăud/Cluj/Harghita/Maramureş/ Mureş/Satu Mare/Sălaj;
d) zona IV: Alba/Arad/Caraş-Severin/Dolj/Gorj/Hunedoara/ Mehedinţi/Olt/Timiş;
e) zona V: Argeş/Braşov/Buzău/Covasna/Dâmboviţa/ Prahova/Sibiu/Vâlcea"
"Art. 88
Însemnele corpului profesional, sigla, modelul ştampilei şi al timbrului sec al O.C.J.R., modelul
ştampilei pentru preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii O.C.J.R., modelul ştampilei
pentru Comisia de cenzori (preşedinte comisie), Comisia de disciplină (preşedinte comisie), Comisia
metodologică de îndrumare profesională (preşedinte comisie), secretar general şi trezorier O.C.J.R.,
modelul ştampilei şi al timbrului sec al Colegiului teritorial, modelul legitimaţiei consilierului juridic,
tip card, modelul ştampilei personalizate a consilierului juridic, modelul parafei şi al insignei
consilierului juridic, modelul ştampilei societăţii profesionale, precum şi modelul împuternicirilor de
reprezentare juridică pentru consilierul juridic, pentru societăţi profesionale şi de substituire între
societăţi profesionale sunt cuprinse în anexele nr. 1-12 care fac parte integrantă din prezentul statut"
6.Anexele nr. 1-7 se radiază şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-12, care fac parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Art. II
Forma, caracteristicile şi dimensiunile, aşa cum sunt prevăzute în anexe, sunt obligatorii.
Art. III
Începând cu data de 1 mai 2012 se implementează noile însemne, prin utilizarea în mod unitar a
acestora de către O.C.J.R. şi Colegiile teritoriale membre ale O.C.J.R. şi, implicit, de către consilierii
juridici înscrişi pe Tablourile ţinute de către Colegiile teritoriale membre ale O.C.J.R.
Art. IV
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-
p. Preşedintele Ordinului Consilierilor Juridici din România,
Ioan Ghere,
prim-vicepreşedinte
ANEXA nr. 1:SIGLA Ordinului Consilierilor Juridici din România
(- ANEXA nr. 1 la statut)
- Model -
202
Pag
ANEXA nr. 2:
(- Anexa nr. 2 la statut)
- Model -
ŞTAMPILA ŞI TIMBRUL SEC ale Ordinului Consilierilor Juridici din România, cu dimensiunea
unică:
diametrul de 40 mm
ANEXA nr. 3:
- Model -
ŞTAMPILA pentru preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Ordinului Consilierilor
Juridici din România, fiecare cu dimensiunea unică: diametrul de 40 mm
203
Pag
ANEXA nr. 4:ŞTAMPILA pentru Comisia de cenzori (preşedinte comisie), Comisia de
disciplină (preşedinte comisie), Comisia metodologică de îndrumare profesională (preşedinte
comisie), secretar general şi trezorier al Ordinului Consilierilor Juridici din România, fiecare cu
dimensiunea unică: 31 x 40 mm (lăţime x înălţime)
- Model -
ANEXA nr. 5:ŞTAMPILA colegiului teritorial, cu dimensiunea unică: diametrul de 40 mm

- Model -
ANEXA nr. 6:TIMBRUL SEC al colegiului teritorial, cu dimensiunea unică: diametrul de 40

mm
- Model -
ANEXA nr. 7:LEGITIMAŢIA consilierului juridic, tip card

- Model -
204
Pag
ANEXA nr. 8:
- Model -
ŞTAMPILA personalizată a consilierului juridic, cu dimensiunea unică: 31 x 40 mm
(lăţime x înălţime)
Consilier juridic definitiv Consilier juridic stagiar

ANEXA nr. 9:PARAFA consilierului juridic
- Model -
PARAFA CONSILIERULUI JURIDIC

Consilier juridic ......................................
În conformitate cu dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 514/2003 şi art. 10 din statutul profesiei de
205
consilier juridic atest data, data identitatea părţilor şi conţinutul prezentului act.
Nr. .............. Data .............. Semnătura ......................
Pag
ANEXA nr. 10:INSIGNA consilierului juridic, cu dimensiunea unică de 17 x 22 mm (lăţime x
înălţime)
- Model -
ANEXA nr. 11:ŞTAMPILA societăţii profesionale, cu dimensiunea unică: 31 x 40 mm (lăţime x

înălţime)
- Model -
ANEXA nr. 12:ÎMPUTERNICIRE de reprezentare juridică pentru consilierul juridic, pentru

societăţi profesionale şi de substituire, fiecare în format A5
- Model -
(1)ÎMPUTERNICIRE DE REPREZENTARE JURIDICĂ

Dl. (D-na) consilier juridic .............................. înregistrat în Tabloul Colegiului Consilierilor Juridici
ILFOV sub Nr. .............../.............. este împuternicit(ă) de către (autoritatea, instituţie, persoană
juridică) .........................................
în baza art. 4 din Legea nr. 514/2003 să o reprezinte în faţa ................................
în dosarul nr. .........../............., să formuleze şi să susţină apărările necesare şi să pună concluzii orale
sau scrise în această cauză.
Beneficiar Consilier juridic
Semnătura ..................... L.S. Semnătura ................... L.S.
(2)ÎMPUTERNICIRE DE REPREZENTARE JURIDICĂ (SC)
206
Pag
ÎMPUTERNICIRE DE REPREZENTARE JURIDICĂ (SC)
S.C. .............................. prin Dl. (D-na) consilier juridic ............................... înregistrat în Tabloul
Colegiului Consilierilor Juridici sub Nr. ........./............ se împuterniceşte de către ..........................
împuternicit(ă) de către ............................. în baza contractului de prestări servicii juridice nr.
.............. din ........... să îl (o) reprezinte în faţa ...................................................................................
în dosarul nr. .............../........... , să formuleze şi să susţină apărările necesare şi să pună concluzii
orale sau scrise în această cauză.
Beneficiar .................... S.C. .................
(3)ÎMPUTERNICIRE DE REPREZENTARE JURIDICĂ (SUBSTITUIRE)
ÎMPUTERNICIRE DE REPREZENTARE JURIDICĂ (SUBSTITUIRE)

S.C. ................................ înregistrată pe tabloul special al Colegiilor Consilierilor Juridici
.................... sub Nr. .........../............ prin Dl. (D-na) consilier juridic ....................., înregistrat în
Tabloul Colegiului Consilierilor Juridici .................... sub Nr. .........../............ substituie S.C.
................. împuternicit(ă) de către ................ în baza contractului de prestări servicii juridice nr.
.................... din să îl (o) reprezinte în faţa ........................ în dosarul nr. ......../............, să formuleze şi
să susţină apărările necesare şi să pună concluzii orale sau scrise în această cauză.
S.C. .................. S.C. ..............................
(titulară) (substituită)
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 452 din data de 20 iunie 2014
207
Pag
Statut din 2004 al profesiei de consilier juridic7
Dată act: 29-iul-2004
Emitent: Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania
În temeiul Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, al prevederilor art.
9, 40, 41 şi 45 din Constituţie, republicată,
Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România adoptă prezentul statut.
CAPITOLUL I:DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1
Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp
profesional şi se exercită conform prevederilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea
profesiei de consilier juridic şi prevederilor prezentului statut.
Art. 2
Profesia de consilier juridic este independentă şi organizată autonom, fiind exercitată integrat în
sistemul de justiţie românesc.
Art. 3
Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris pe Tabloul
profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, denumit în continuare Tablou, ţinut de către
Colegiile Consilierilor Juridici din România.
Art. 4
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, codului de deontologie
profesională şi prezentului statut al profesiei.
Art. 5
În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este independent profesional şi nu
poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, acesta fiind protejat de lege împotriva
acestora.
Art. 6
Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor
publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice
de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat şi ale celorlalte entităţi interesate în
conformitate cu Constituţia şi cu legile ţării.
Art. 7
Relaţia profesională dintre consilierul juridic şi beneficiarul serviciilor sale se bazează pe onestitate,
probitate, corectitudine, confidenţialitate şi independenţa opiniilor profesionale.
Art. 8
În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
- consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în
favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor
cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică,
română ori străină;
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
Art. 9
7
208
https://sintact.ro/#/act/16853103/2/statut-din-2004-al-profesiei-de-consilier-
juridic?keyword=Statut%202004%20profesiei%20de%20consilier%20juridic&cm=SREST
Pag
Activitatea de consilier juridic este considerată vechime în muncă juridică în funcţiile de magistrat,
avocat, notar public sau în alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre
aceste profesii.
CAPITOLUL II:CONSILIERUL JURIDIC
SECŢIUNEA 1:Realizarea profesiei
Art. 10
a)Activitatea profesională a consilierului juridic se realizează prin:
- consultaţii şi cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
- redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia;
- redactarea proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale contractuale;
- asistenţa, consultanţa şi reprezentarea juridică a persoanelor juridice şi a altor entităţi interesate;
- redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a conţinutului şi a datei
actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia;
- avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
- verificarea legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;
- semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter juridic
emanate de la persoana juridică sau de la instituţia publică reprezentată;
b)_
1.avizele pentru legalitate şi conformitate vor fi însoţite de semnătura şi parafa profesională;
2.parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
- denumirea "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDEŢ);
- Sigla "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDEŢ);
- numele şi prenumele consilierului juridic, însoţite de menţiunea S (stagiar) sau D (definitiv), după
caz;
- codul unic de identificare, format din 2+4 (patru) cifre, alocat în ordinea înscrierii în Tablou, cod
unic de înregistrare ce nu va mai putea fi realocat (primele două cifre reprezintă judeţul);
c)în condiţiile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este conform legii, consilierul
juridic va formula un raport de neavizare în care va indica neconcordanţa acestuia cu normele legale,
în vederea refacerii actului;
d)consilierul juridic, indiferent de forma în care îşi desfăşoară activitatea profesională, se
subordonează, numai pe linie administrativă, persoanei juridice în favoarea căreia îşi exercită profesia.
Art. 11
Dreptul la opinie profesională a consilierului juridic este garantat.
Art. 12
Consilierul juridic poate reprezenta gratuit în justiţie rudele sale, ale soţului/soţiei, până la gradul IV
inclusiv.
Art. 13
a)În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este obligat să păstreze secretul
profesional privitor la cauza ce i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
b)Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform prevederilor
formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei faţă de beneficiar.
c)În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra
consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile. Percheziţionarea
consilierului juridic, a domiciliului ori a biroului său nu poate fi făcută decât de procuror, în temeiul
209
unui mandat emis în condiţiile legii. Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace
tehnice, convorbirile telefonice ale consilierului juridic şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată
corespondenţa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.
Pag
SECŢIUNEA 2:Dobândirea calităţii de consilier juridic

SUBSECŢIUNEA A:Primirea în profesie
Art. 14
Poate fi consilier juridic persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este cetăţean român şi are domiciliul în România;
b)are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
c)este licenţiată a unei facultăţi de drept;
d)este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; această condiţie se dovedeşte cu
certificat medical eliberat în condiţiile legii;
e)nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Legea nr. 514/2003.
Art. 15
Înscrierea în profesia de consilier juridic se face în mod individual, pe baza unei cereri adresate
Colegiului Consilierilor Juridici pe a cărui rază teritorială domiciliază, conform regulamentului şi
statutului fiecărui colegiu teritorial.
Art. 16
(1)Cererea de înscriere în profesie va fi însoţită de acte care să ateste îndeplinirea condiţiilor
prevăzute de art. 8, 9 şi 10 din Legea nr. 514/2003, respectiv: copii ale actului de identitate, ale actelor
de stare civilă, ale certificatului de naştere, copie legalizată a diplomei de studii, cazierul judiciar,
certificatul medical, două fotografii color pentru "Legitimaţia de consilier juridic" şi declaraţie pe
propria răspundere că îndeplineşte condiţiile legale pentru dobândirea şi exercitarea profesiei de
consilier juridic şi că nu este înscris în alt colegiu sau asociaţie profesională a consilierilor juridici.
(2)Colegiul teritorial verifică îndeplinirea condiţiilor generale şi speciale prevăzute de legea şi statutul
profesiei şi avizează admiterea în colegiul respectiv.
(3)După aprobarea cererii, solicitantului i se va elibera decizia de înscriere în profesie, conform
vechimii sale în activităţi juridice.
(4)Taxele de înscriere se vor stabili de către fiecare colegiu teritorial.
Art. 17
La primirea în corpul profesional, consilierul juridic depune următorul jurământ:
"În numele Legii, Onoarei şi Adevărului jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi exercit profesia
independent, cu demnitate şi probitate şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
SUBSECŢIUNEA B:Demnitatea profesională
Art. 18
Este nedemn de a fi consilier juridic acela care:
a)a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce atingere profesiei de
consilier juridic;
b)în exercitarea profesiei de consilier juridic a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi
libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
c)este declarat nedemn, pentru alte cauze, de lege.
SUBSECŢIUNEA C:Incompatibilitate şi compatibilitate
Art. 19
Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:
a)calitatea de avocat;
b)activităţile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de consilier juridic sau bunele
moravuri;
c)alte profesii autorizate sau salarizate;
210
d)funcţia şi activitatea de administrator sau de lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi

lichidare judiciară;
e)activitatea publicistică salarizată;
Pag
f)alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din situaţia de conflict de interese, în condiţiile
legii.
Art. 20
Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:
a)activitatea didactică universitară şi de cercetare;
b)funcţia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale
privind conflictul de interese;
c)participarea la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglementări juridice;
d)orice altă activitate profesională care nu încalcă situaţiile de incompatibilitate şi de nedemnitate;
e)calitatea de asociat, acţionar, administrator, cenzor la oricare dintre formele de organizare juridică
prevăzute de lege.
SUBSECŢIUNEA D:Situaţii speciale cumulative. Societatea profesională
Art. 21
Persoana juridică înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată,
constituită de către unul sau mai mulţi consilieri juridici înscrişi în Tabloul ţinut de colegiile
teritoriale, are caracter de societate profesională, în conformitate cu normele deontologice şi de etică
profesională şi cu prezentul statut, aceste societăţi profesionale nu pot funcţiona în lipsa avizului de
principiu dat de colegiul teritorial pe a cărui rază îşi au sediul, care va verifica, în principal,
următoarele:
- calitatea de consilier juridic, conform legii şi statutului profesiei, a asociatului
unic/asociaţilor/acţionarilor;
- obiectul de activitate să fie unic, respectiv activităţi juridice (consultanţă şi reprezentare juridică,
exclusiv activităţi atribute speciale ale altor profesii juridice) cod CAEN 7411. În urma dobândirii
personalităţii juridice şi a obţinerii autorizaţiilor de funcţionare, a avizului Colegiului, societatea
profesională, prin grija acestuia, va fi înregistrată obligatoriu în partea cu destinaţie specială, respectiv
Societăţi Profesionale, din Tabloul ţinut de colegiul teritorial.
Orice modificare adusă actelor constitutive ale acestor societăţi va trebui adusă la cunoştinţă
colegiului teritorial în a cărui raza acestea îşi au sediul.
SUBSECŢIUNEA E:Dovedirea calităţii de consilier juridic
Art. 22
(1)Calitatea de consilier juridic - cu drept de exercitare a profesiei se dovedeşte cu "Legitimaţia de
consilier juridic" şi insigna profesiei, eliberate de fiecare colegiu consilierului juridic înscris în
Tabloul Colegiului.
(2)Actele juridice redactate şi contrasemnate de consilierul juridic vor purta parafa acestuia, iar cele
avizate pentru legalitate vor purta parafa şi semnătura acestuia.
(3)Modelul legitimaţiei de consilier juridic, cu însemnele corpului profesional, insigna şi parafa de
avizare pentru legalitate sunt adoptate de Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România.
SUBSECŢIUNEA F:Stagiul profesional
Art. 23
(1)La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează, în mod obligatoriu, un stagiu de
pregătire profesională, perioadă în care are calitatea de consilier juridic stagiar.
(2)Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de consilier juridic şi are drept
scop pregătirea profesională a consilierului juridic la începutul exercitării profesiei.
(3)Stagiul la debutul în profesie este obligatoriu şi efectiv.
211
(4)În timpul stagiului, consilierul juridic va avea calitatea de consilier juridic stagiar.
(5)Durata stagiului este de 2 ani. Consiliul colegiului teritorial, în mod excepţional şi numai după
verificarea raportului făcut de şeful Biroului de îndrumare profesională, împreună cu consilierul
Pag
juridic îndrumător, precum şi cu consilierul juridic care sprijină cererea de admitere în colegiu pe baza
unei activităţi profesionale meritorii, poate aproba reducerea perioadei de stagiu. Această reducere nu
poate fi mai mare de 6 (şase) luni calendaristice.
(6)Stagiul se suspendă în perioada neexercitării profesiei.
(7)Perioada de stagiu efectuată înainte de data suspendării se ia în calcul pentru îndeplinirea stagiului.
(8)Drepturile şi obligaţiile administrative ale consilierului juridic stagiar sunt prevăzute în actul de
decizie în baza căruia exercită profesia, beneficiind de toate celelalte drepturi ale funcţiei pe perioada
stagiului.
(9)Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie şi la tribunale ca instanţă de fond, la
(10)Consilierul juridic îndrumător este obligat să prezinte Consiliului colegiului teritorial, la sfârşitul
perioadei de stagiu, un raport de activitate asupra modului în care stagiarul şi-a îndeplinit în mod
efectiv îndatoririle profesionale.
(11)Asigurarea consilierului juridic îndrumător
Poate îndeplini calitatea de consilier juridic îndrumător numai consilierul juridic definitiv şi care se
bucură de o reputaţie profesională neştirbită.
(12)Definitivarea
După efectuarea stagiului consilierul juridic stagiar va susţine examenul de definitivare.
Comisia de examinare după definitivat eliberează candidatului "Certificatul de promovare a
examenului de definitivat" în baza căruia acesta este înscris pe Tablou cu menţiunea "definitiv".
Taxa pentru susţinerea examenului de definitivat se stabileşte de către fiecare colegiu teritorial.
(13)Definitivarea în profesia de consilier juridic pe baza vechimii în celelalte funcţii juridice
Poate fi primit în profesie, în calitate de consilier juridic definitiv, cel care anterior sau la data primirii
a îndeplinit funcţia de avocat, magistrat ori notar definitiv sau a îndeplinit alte funcţii juridice, potrivit
dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii, cel puţin 5 ani.
(14)Raportul dintre consilierul juridic definitiv - îndrumător şi consilierul juridic stagiar este de
conlucrare profesională, în baza unui contract de îndrumare în formă scrisă.
Condiţiile efectuării stagiului şi ale definitivatului sunt conform Legii nr. 514/2003 şi vor fi prevăzute
în regulamentele Comisiei metodologice a Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din România
(U.C.C.J.R.).
SUBSECŢIUNEA G:Interdicţii
Art. 24
(1)Consilierul juridic nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în
cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele
litigioase ale pricinii.
(2)Consilierul juridic nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autorităţi sau
persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi
scrisa din partea părţii în cauză, în condiţiile legii.
(3)Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de consilier juridic, cu privire la faptele şi
împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător al vreunei părţi în cauză.
(4)Dacă a fost ascultat ca martor, consilierul juridic nu mai poate desfăşura nici o activitate
profesională în acea cauză.
(5)Consilierul juridic nu poate îndeplini funcţia de expert, interpret sau traducător în cauza în care este
angajat.
SECŢIUNEA 3:Exercitarea profesiei
212
Art. 25
În scopul asigurării, garantării şi protejării dreptului neîngrădit la muncă, conform art. 3 din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii şi art. 41 şi 45 din Constituţie, republicată, consilierul juridic îşi poate
Pag
exercita profesia la alegere, în oricare dintre formele prevăzute de lege şi de statutul profesiei, cu
respectarea prevederilor privind compatibilitatea şi incompatibilitatea în exercitarea acesteia.
Art. 26
(1)Consilierul juridic este liber să aleagă şi să schimbe în orice moment opţiunea sa pentru exercitarea
profesiei.
(2)Consilierul juridic definitiv sau stagiar, în vederea exercitării profesiei, se va înscrie pe Tabloul
ţinut de colegiul teritorial.
(3)Consilierul juridic este obligat să anunţe în scris conducerea colegiului teritorial din care face parte
despre orice intenţie de modificare a opţiunii sale privind exercitarea profesiei.
Art. 27:Tabloul anual
(1)Colegiul teritorial are obligaţia să întocmească anual Tabloul, cu menţionarea numelui şi a
prenumelui, codului unic de înregistrare, a poziţiei profesionale, respectiv stagiar sau definitiv,
precum şi a situaţiei în ceea ce priveşte exercitarea profesiei (exclus, suspendat etc.).
(2)Prin grija colegiului teritorial, Tabloul anual şi modificările intervenite sunt comunicate U.C.C.J.R.
şi instituţiilor prevăzute de lege.
Art. 28
(1)Consiliul colegiului teritorial emite hotărâri de trecere pe Tablou a consilierilor juridici
incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe Tablou se face la cerere, după încetarea stării
de incompatibilitate.
(2)Taxele de reînscriere pe Tablou se stabilesc de Consiliul colegiului teritorial.
Art. 29
(1)Consilierii juridici care la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 au debutat în profesie,
indiferent de vechimea în activitatea juridică, sunt trecuţi pe Tablou cu menţiunea "definitiv".
(2)Consilierii juridici care de la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 nu pot face dovada
debutului în profesie anterior acestei date sunt trecuţi pe Tablou cu menţiunea "stagiar".
(3)Licenţiatul unei facultăţi de drept care solicită înscrierea în profesia de consilier juridic şi are o
vechime de minimum 5 ani în alte profesii juridice va fi trecut pe Tablou cu menţiunea "definitiv".
Art. 30:Încetarea calităţii de consilier juridic
(1)Încetarea exercitării profesiei de consilier juridic are loc în următoarele situaţii:
a)prin renunţare scrisă la exercitarea profesiei;
b)prin deces;
c)dacă împotriva consilierului juridic s-a luat măsura excluderii din profesie.
(2)În toate situaţiile de încetare a exercitării profesiei de consilier juridic, acesta nu va mai putea
folosi legitimaţia de consilier juridic, insigna, ştampilele şi roba.
Art. 31:Suspendarea exercitării profesiei de consilier juridic
(1)Exercitarea profesiei de consilier juridic se suspendă în următoarele situaţii:
a)în caz de incompatibilitate;
b)pe perioada de interdicţie de a exercita activităţile profesionale, dispusă prin hotărâre judecătorească
sau disciplinară;
c)în caz de neplată a taxelor şi a contribuţiilor profesionale timp de 3 luni de la scadenţa acestora până
la lichidarea lor integrală;
d)în condiţiile în care consilierul juridic îndeplineşte alte funcţii juridice "sau profesii salarizate.
(2)În toate situaţiile de suspendare a exercitării profesiei de consilier juridic, precizate la alineatul
anterior, pe Tablou se vor face menţiunile corespunzătoare.
213
Art. 32:Transferul
(1)Consilierul juridic care, din motive justificate, solicită transferarea într-un alt colegiu va notifica
atât colegiul în care este înscris, cât şi colegiul în care urmează să se înscrie.
Pag
(2)Cererea de transfer trebuie să fie însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat
de colegiul de la care se solicită transferul, certificat eliberat ulterior înregistrării cererii de transfer,
prin care se constată că solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se află
în curs de judecată penală ori disciplinară şi că a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către
colegiu.
(3)Consiliul colegiului de la care se solicită transferul va aviza cererea, pe care o va înainta, împreună
cu dosarul de înscriere în profesie, colegiului la care se solicită transferul.
Art. 33
(1)Consiliul colegiului la care se solicită transferul va soluţiona cererea, potrivit raportului întocmit de
un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul,
înaintat de colegiul de la care se solicită transferul o dată cu certificatul menţionat în articolul
precedent, va aviza înscrierea în Tablou în mod corespunzător şi va elibera acestuia decizia de
înscriere în Tablou, legitimaţia, insigna şi ştampilele.
(2)Consiliul colegiului de la care consilierul juridic se transferă va dispune prin decizie radierea
consilierului juridic transferat din Tabloul ţinut de colegiul respectiv.
Art. 34
Consilierul juridic transferat are obligaţia de a preda colegiului de la care se transferă legitimaţia,
insigna şi ştampilele.
CAPITOLUL III:DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE CONSILIERULUI JURIDIC
Art. 35:Drepturile consilierului juridic
(1)Consilierul juridic are dreptul să fie înscris în Tablou, cu drept de exercitare a profesiei, şi are
dreptul să acorde consultanţă juridică, să redacteze, să contrasemneze, să avizeze pentru legalitate acte
juridice, să asiste şi să reprezinte orice instituţie, autoritate publică, persoană juridică sau orice entitate
interesată în toate domeniile de drept, în condiţiile Legii nr. 514/2003 şi ale prezentului statut.
(2)Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie şi tribunale, ca instanţă de fond, la
(3)Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instanţele judecătoreşti de toate gradele, la
organele de urmărire penală, precum şi la toate autorităţile şi organele administrative cu atribuţii
jurisdicţionale.
Art. 36
Consilierii juridici au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ale colegiilor şi ale
U.C.C.J.R, în condiţiile prevăzute de statutele acestor organizaţii profesionale.
Art. 37
În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra
consilierului juridic, la domiciliul acestuia şi la locul unde îşi exercită profesia sunt inviolabile.
Art. 38
Raportul dintre consilierul juridic şi persoana juridică pe care o asistă sau o reprezintă nu poate fi
stânjenit sau controlat.
Art. 39
Consilierii juridici nu răspund penal, material, administrativ sau disciplinar pentru susţinerile făcute
oral ori în scris în faţa instanţei de judecată sau a altor organe, dacă acestea sunt în legătură cu
apărarea şi necesare cauzei ce i-a fost încredinţată.
Art. 40:Îndatoririle consilierului juridic
(1)Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii
214
sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi
contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.
(2)Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.
Pag
Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său
profesional.
Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice
unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere
formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat
sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial,
indiferent de împrejurări.
În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei
juridice unde îşi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori
privat.
Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi
regulilor eticii profesionale.
(3)Consilierul juridic va aviza şi va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum
şi semnătura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv.
Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în
documentul avizat ori semnat de acesta.
Consilierii juridici sunt obligaţi să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să nu folosească
expresii jignitoare faţă de completul de judecată, faţă de ceilalţi consilieri juridici, avocaţi sau faţă de
părţile din proces.
Art. 41
Consilierii juridici sunt datori să studieze temeinic cauzele în care asistă sau reprezintă instituţiile,
autorităţile ori entităţile interesate, să se prezinte la termene la instanţele de judecată sau la organele
de urmărire penală ori la alte instituţii, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să
pledeze cu demnitate faţă de judecător şi de părţile în proces, să depună concluzii orale sau note de
şedinţă ori de câte ori consideră necesar acest lucru sau instanţa de judecată dispune în acest sens.
Art. 42
(1)Consilierii juridici sunt obligaţi să participe la şedinţele convocate de Consiliul Colegiului, la
activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte.
(2)Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
Art. 43
(1)Consilierii juridici sunt obligaţi să ţină evidenţele cerute de lege şi pe cele prevăzute în
regulamentele corpului profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R. - cu privire la cauzele în care
asistă sau reprezintă, să avizeze pentru legalitate actele juridice şi să achite cu regularitate taxele şi
contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului şi bugetului U.C.C.J.R.
(2)La înscrierea sau reînscrierea în colegiu, fiecare consilier juridic va achita o taxă stabilită de
Consiliul U.C.C.J.R., ce se face venit atât la bugetul colegiului respectiv, cât şi la bugetul U.C.C.J.R.
Art. 44
Consilierii juridici sunt obligaţi să restituie actele ce le-au fost încredinţate instituţiei, autorităţii sau
entităţii interesate de la care le-au primit.
Art. 45
(1)Obligaţia de a păstra secretul profesional, prevăzută în art. 16 din Legea nr. 514/2003 este absolută
şi limitată în timp, conform clauzei de confidenţialitate. Ea se extinde asupra tuturor activităţilor
consilierului juridic.
(2)Consilierul juridic nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o persoană fizică sau
215
juridică să divulge secretul profesional.

(3)Aceeaşi obligaţie revine organelor de conducere ale colegiilor teritoriale şi angajaţilor acestora cu
privire la informaţiile cunoscute de către aceştia în funcţiile pe care le deţin.
Pag
Art. 46
(1)După 90 de zile de la publicarea prezentului statut, consilierii juridici sunt obligaţi să poarte robă în
faţa tuturor instanţelor judecătoreşti.
(2)Caracteristicile robei sunt identice cu cele ce privesc exercitarea profesiei de avocat, diferenţiindu-
se prin însemnele proprii ale corpului profesional şi prin combinaţiile culorilor negru cu galben-auriu.
(3)Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă.
Art. 47:Evidenţele activităţii consilierului juridic
(1)Evidenţele activităţii consilierului juridic, actele şi documentele sunt ţinute de acesta, potrivit
reglementărilor privind activitatea persoanei juridice, entităţii în favoarea căreia îşi exercită profesia.
(2)Consilierul juridic ţine evidenţa în cazurile litigioase sau nelitigioase în care a fost sesizat.
(3)Indiferent de reglementările persoanei juridice sau entităţii în favoarea căreia îşi exercită profesia,
consilierul juridic va ţine evidenţa următoarelor activităţi:
- intrările şi ieşirile de corespondenţă juridică numerotate şi datate;
- registrul de evidenţă privind orice situaţie litigioasă cu care a fost sesizat;
- registrul de evidenţă privind avizele scrise - datate şi numerotate;
- registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la identitatea
părţilor, a conţinutului şi a datei actelor.
Modelele acestor registre se adoptă de Comisia metodologică a U.C.C.J.R. şi se comunică tuturor
colegiilor.
(4)La încetarea raporturilor juridice care stau la baza exercitării profesiei faţă de o persoană juridică
publică sau privată, entitate interesată, română ori străină, consilierul juridic va preda, pe bază de
proces-verbal, în vederea arhivării, toate documentele aferente activităţii depuse.
(5)Predarea pe bază de proces-verbal, numerotat şi datat, a documentelor menţionate mai sus îl
descarcă în totalitate, de orice răspundere, pe consilierul juridic.
Art. 48
Consilierul juridic răspunde pentru încălcarea obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi prezentului
statut.
Art. 49
Activitatea desfăşurata de consilierul juridic este o activitate de mijloace şi nu de rezultat.
Art. 50
La încetarea raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei de consilier juridic faţă de
beneficiarul prestaţiei, consilierul juridic va informa în scris colegiul din care face parte. În situaţia în
care consilierul juridic nu va face informarea mai sus menţionată imediat şi continuă să îşi exercite
profesia, va răspunde potrivit reglementărilor care sancţionează exercitarea fără drept a unei profesii.
În acest caz, la constatare, Colegiul va sancţiona disciplinar consilierul juridic, în funcţie de gravitatea
situaţiei.
Art. 51
Consilierul juridic înscris în Colegiu, dar care nu îşi va putea exercita profesia, se consideră
suspendat.
Art. 52
Consilierului juridic, funcţionar public, îi sunt aplicabile şi beneficiază şi de prevederile legii
funcţionarului public.
Art. 53:Protecţia drepturilor profesionale, economice şi sociale ale consilierului juridic
(1)Conform art. 23 din Legea nr. 514/2003, în activitatea sa profesională consilierul juridic se bucură
de protecţia legii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea
216
profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Percheziţionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a locului său de muncă sau ridicarea de
înscrisuri ori de bunuri de la acesta nu poate fi făcută decât de procuror în baza unui mandat emis de
Pag
judecător.
Art. 54
Exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic: consultantă, asistenţă, reprezentare
juridică, avizare pentru legalitate şi contrasemnare de acte juridice de către persoane neautorizate prin
nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut reprezintă exercitare fără drept a
profesiei de consilier juridic şi se sancţionează conform legii penale.
Art. 55
(1)Toţi consilierii juridici asociaţi, membri ai colegiilor teritoriale, au îndatorirea de a participa la
activităţile profesionale, stagiile de pregătire profesională, conferinţele, simpozioanele şi la orice alte
manifestări organizate de colegiile teritoriale şi U.C.C.J.R. potrivit statutelor şi regulamentelor
acestora.
(2)Colegiile şi U.C.C.J.R. au obligaţia să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru organizarea şi
exercitarea unitară şi specializată a profesiei.
(3)Lipsa nejustificată a consilierului juridic asociat de la formele de pregătire profesională sau
neabsolvirea acestora constituie abatere disciplinară, fiind sancţionată cu suspendarea din profesie
pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 6 luni.
Art. 56
Colegiile şi U.C.C.J.R. pot colabora în scopul realizării şi promovării politicilor şi strategiilor de
formare profesională a consilierilor juridici cu Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor
(C.N.F.P.A.), înfiinţat în temeiul prevederilor Legii nr. 132/1999, republicată.
Art. 57
(1)În temeiul art. 38, art. 39 alin. (1) lit. g), art. 188 alin. (1) lit. c), e) şi g), art. 189 lit. a, c), e) şi f),
art. 190 şi 193 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, coroborate cu art. 41 alin. (2) din
Constituţie, republicată, beneficiarii serviciilor profesionale ale consilierilor juridici angajaţi sau
numiţi vor iniţia participarea atât la stagiile de formare profesională, cât şi la toate formele de
pregătire profesională specifică profesiei de consilier juridic, prin acte adiţionale la actele de angajare
a serviciilor profesionale sau în actele de numire, asigurând plata cheltuielilor ocazionate de aceste
forme de pregătire profesională.
(2)În scopul formării profesionale a consilierilor juridici angajaţi sau numiţi în funcţie, beneficiarii
serviciilor profesionale ale acestora vor suporta cheltuielile pentru reorganizarea profesiei ocazionate
de: înscrierea în colegiu, achiziţionarea robei, a legitimaţiei de consilier juridic, a insignei, ştampilelor
profesionale, precum şi a tuturor registrelor de evidenţă profesională.
(3)Cheltuielile avansate de consilierul juridic, ocazionate de reorganizarea profesiei precizate la
alineatul precedent, se vor deconta acestuia de către autoritatea sau instituţia publică ori de către
persoana juridică în favoarea căreia acesta exercită profesia de consilier juridic.
Art. 58
(1)Autorităţile, instituţiile şi persoanele juridice la care consilierii juridici îşi exercită profesia în mod
permanent sunt obligate să asigure acestora spaţii distincte şi corespunzătoare atât pentru buna
desfăşurare a activităţilor profesionale, cât mai ales pentru asigurarea confidenţialităţii şi secretului
profesional stabilitele lege.
(2)În acelaşi scop, pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei de consilier juridic, acestea vor
asigura baza tehnico-materială necesară, birotica şi orice alte utilităţi necesare îndeplinirii serviciului
profesional.
Art. 59
Autorităţile administrative judeţene şi locale vor asigura sprijin pentru identificarea de spaţii
217
corespunzătoare funcţionării organizaţiilor profesionale, colegiilor consilierilor juridici şi pentru

asigurarea formării profesionale a membrilor săi, care exercită un serviciu profesional specializat, de
interes general.
Pag
Art. 60
(1)Pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bază, stabilită
prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale pentru
cel numit în funcţie.
(2)Deosebit de remuneraţia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii şi a
importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 şi 26 din Legea nr. 53/2003, cu
modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând
clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
(3)În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Statutului profesiei de consilier juridic,
autorităţile publice, instituţiile şi celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera
modificările prevăzute de prezentul statut cu privire la încadrarea, salarizarea, stabilirea statutului, a
drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici pe care i-au numit sau i-au angajat.
CAPITOLUL IV:ORGANIZAREA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC
SECŢIUNEA A:Organizarea şi funcţionarea Colegiului Consilierilor Juridici
Art. 61
(1)Colegiul teritorial este organizaţia profesională creată pentru toţi consilierii juridici asociaţi în
această formă de organizare dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti, indiferent de ramura,
domeniul de activitate ori locul exercitării profesiei, ce asigură organizarea şi exercitarea profesiei de
consilier juridic în mod unitar şi apără drepturile şi interesele legitime ale consilierilor juridici.
(2)Colegiul teritorial este persoană juridică de interes general şi are sediul în oraşul de reşedinţă al
judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
(3)Colegiul teritorial are patrimoniu şi buget propriu. Patrimoniul Colegiului poate fi folosit în
activităţi producătoare de venituri, în condiţiile dreptului comun.
(4)Contribuţia consilierilor juridici la realizarea bugetului propriu este stabilită de fiecare colegiu.
(5)Colegiul teritorial activează în baza statutului propriu.
Art. 62
Organele de conducere ale colegiilor teritoriale sunt stabilite în statutele proprii.
Art. 63
Atribuţiile şi răspunderile organelor de conducere ale colegiilor teritoriale surit stabilite în statutele
proprii.
Art. 64
În cadrul fiecărui colegiu funcţionează un secretar general şi un trezorier, o comisie de cenzori
compusă din 3-5 membri şi o comisie de disciplină formată din 3-5 membri, a căror atribuţii sunt
stabilite prin regulamentele proprii de funcţionare aprobate de Adunarea generală a Colegiului, în
baza hotărârilor Consiliului U.C.C.J.R.
Art. 65
Colegiile teritoriale înfiinţate după constituirea U.C.C.J.R. devin membre cu drepturi şi obligaţii egale
prin asociere.
Art. 66
Decanii acestor colegii sunt de drept membri în Consiliul U.C.C.J.R.
SECŢIUNEA B:Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România
Art. 67
(1)U.C.C.J.R. este formată din toate colegiile consilierilor juridici din România şi cuprinde toţi
consilierii juridici înscrişi în Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei de consilier juridic şi
are drept scop organizarea unitară a exercitării profesiei de consilier juridic în România.
218
(2)U.C.C.J.R. este persoană juridică de interes general, are patrimoniu şi buget propriu.
(3)Bugetul U.C.C.J.R. se formează din contribuţiile colegiilor în cotele stabilite de Congresul
U.C.C.J.R.
Pag
(4)Patrimoniul U.C.C.J.R. poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile dreptului
comun.
Art. 68
(1)Organele de conducere ale O.C.J.R. sunt:
a)Congresul (format din toţi delegaţii Colegiilor teritoriale membre);
b)Consiliul (format din toţi decanii Colegiilor teritoriale membre);
c)Comitetul coordonator (format din preşedinte, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinţi);
d)Comisia de cenzori.
(2)În cadrul O.C.J.R. funcţionează următoarele organe de specialitate:
a)Comisia de disciplină;
b)Comisia metodologică de îndrumare profesională;
c)secretarul general;
d)trezorierul;
e)aparatul tehnico-administrativ al O.C.J.R.
Art. 69
(1)Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România este constituit din câte un delegat pentru
100 de consilieri juridici din fiecare colegiu şi decanii colegiilor.
(2)Congresul ordinar se întruneşte anual, la convocarea Consiliului U.C.C.J.R. sau la convocarea
preşedintelui U.C.C.J.R.
(3)La cererea a cel puţin unei treimi din numărul colegiilor, Consiliul U.C.C.J.R. este obligat să
convoace congresul în şedinţă extraordinară, în maximum 10 zile de la solicitarea acestora.
Art. 70
(1)Convocarea congresului ordinar se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin înştiinţarea
în scris a colegiilor şi prin publicarea într-un ziar central.
(2)Consiliile colegiilor sunt obligate să afişeze data convocării şi ordinea de zi la sediul colegiului şi
la instanţele judecătoreşti din raza teritorială a acestora.
(3)Colegiile teritoriale sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.
(4)Congresul este legal constituit în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi
adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(5)Fiecare colegiu are drept la un singur vot în Congresul U.C.C.J.R.
Art. 71
Congresul U.C.C.J.R. are competenţele prevăzute în Statutul U.C.C.J.R.
Art. 72
(1)Consiliul U.C.C.J.R. este constituit din decanii colegiilor teritoriale.
(2)Mandatul membrilor Consiliului U.C.C.J.R. este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre
ei, înlocuitorul său execută diferenţa de mandat. Înlocuitorul este desemnat de adunarea generală a
colegiului teritorial.
(3)Consiliul U.C.C.J.R. se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea
preşedintelui U.C.C.J.R. Convocarea se face cu cel puţin 10 zile înainte de data şedinţei.
(4)La cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului sau în situaţii excepţionale,
preşedintele U.C.C.J.R. va convoca consiliul în şedinţă extraordinară în cel mult 5 zile de la data
solicitării sau a evenimentului justificativ.
(5)Consiliul U.C.C.J.R. lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi
219
adoptă hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(6)Fiecare colegiu teritorial are drept la un singur vot în şedinţele Consiliului U.C.C.J.R.
Art. 73
Pag
Consiliul U.C.C.J.R. are atribuţii şi competenţe stabilite prin Statutul U.C.C.J.R.

Art. 74
Biroul Executiv al U.C.C.J.R. este format din preşedintele şi prim-vicepreşedintele U.C.C.J.R.,
precum şi din cei 3 vicepreşedinţi aleşi de Congresul U.C.C.J.R. dintre membrii săi pentru un mandat
de 4 ani. Unul dintre vicepreşedinţi, stabilit la propunerea preşedintelui, îndeplineşte funcţia de
secretar al Biroului executiv al U.C.C.J.R.
Art. 75
Biroul executiv al U.C.C.J.R. are atribuţiile şi competenţele stabilite prin Statutul U.C.C.J.R.
Art. 76
Preşedintele U.C.C.J.R. are următoarele atribuţii:
a)reprezintă U.C.C.J.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b)încheie convenţii şi contracte în numele U.C.C.J.R., cu autorizarea Biroului executiv al U.C.C.J.R.
c)convoacă şi conduce şedinţele Consiliului U.C.C.J.R. şi ale Biroului executiv;
d)ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.C.C.J.R.
e)semnează actele consiliului şi ale Biroului executiv.
Art. 77
Prim-vicepreşedintele U.C.C.J.R. este înlocuitorul de drept al preşedintelui U.C.C.J.R. şi are
următoarele atribuţii:
a)coordonează şi organizează activitatea curentă a departamentelor profesionale şi administrative ale
U.C.C.J.R.;
b)supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi colegiile teritoriale, precum şi
relaţiile dintre acestea din urmă;
c)acordă sprijin şi ajutor colegiilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale.
Art. 78
Vicepreşedinţii O.C.J.R. sunt în număr de 7 şi sunt înlocuitori ai preşedintelui, în lipsa prim-
vicepreşedintelui, în ordinea stabilită de către acesta.
Art. 79
Vicepreşedinţii zonali coordonează activitatea membrilor Federaţiei, conform arondării teritoriale,
astfel:
a)zona I: Bucureşti/Călăraşi/Giurgiu/Ialomiţa/Ilfov/Teleorman/ Constanta/Tulcea;
b)zona II: Bacău/Botoşani/Brăila/Galaţi/Iaşi/Neamţ/Vaslui/ Vrancea/Suceava;
c)zona III: Bihor/Bistriţa-Năsăud/Cluj/Harghita/Maramureş/ Mureş/Satu Mare/Sălaj;
d)zona IV: Alba/Arad/Caraş-Severin/Dolj/Gorj/Hunedoara/ Mehedinţi/Olt/Timiş;
e)zona V: Argeş/Braşov/Buzău/Covasna/Dâmboviţa/ Prahova/Sibiu/Vâlcea
Art. 80
Secretarul general al U.C.C.J.R. este ales de Congresul U.C.C.J.R. şi îndeplineşte sarcinile stabilite de
Biroul executiv al U.C.C.J.R. Mandatul acestuia este de 4 ani.
Art. 81
În structurile centrale de conducere ale profesiei de consilier juridic: Consiliul U.C.C.J.R., Biroul
executiv al U.C.C.J.R., preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii U.C.C.J.R. durata
mandatului în funcţie este de 4 ani şi orice titular de mandat poate fi reales în aceeaşi sau în altă
funcţie din aceste structuri centrale de conducere.
Art. 82
220
(1)Comisia centrală de cenzori a U.C.C.J.R. se compune din 3-5 membri aleşi de către Congresul
U.C.C.J.R., pentru un mandat de 4 ani, dintre care unul are calitatea de contabil autorizat sau de
expert contabil.
Pag
(2)Comisia centrală de cenzori are obligaţia verificării trimestriale a activităţilor economico-
financiare ale U.C.C.J.R. şi dispunerii măsurilor necesare bunei administrări a patrimoniului
U.C.C.J.R.
(3)Comisia centrală de cenzori funcţionează în baza regulamentului propriu, validat de Congresul
U.C.C.J.R.
Art. 83
(1)Comisia centrală de disciplină a U.C.C.J.R. este alcătuită din 5-9 membri, aleşi de Congresul
U.C.C.J.R. pentru un mandat de 4 ani.
(2)Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre consilierii juridici cu o vechime mai mare de
10 ani în activităţi juridice.
(3)Comisia centrală de disciplină îşi organizează, îşi ţine evidenţele, îşi desfăşoară lucrările şi
funcţionează în baza regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R.
Art. 84
Comisia metodologică de organizare şi exercitare a profesiei de consilier juridic este alcătuită din 7-9
membri aleşi de Congresul U.C.C.J.R. şi funcţionează în baza regulamentului propriu, validat de
Congresul U.C.C.J.R.
Art. 85
Cheltuielile necesare participării membrilor Consiliului U.C.C.J.R., a membrilor Biroului executiv al
U.C.C.J.R. şi a membrilor comisiilor centrale de cenzori, de disciplină şi comisiei metodologice la
şedinţele acestor organe se suportă de fiecare colegiu.
CAPITOLUL V:DISPOZIŢII FINALE
Art. 86
Prezentul statut va fi pus în aplicare astfel:
a)în termen de 30 de zile de la adoptarea prezentului statut, conducerile colegiilor vor înainta
U.C.C.J.R. datele şi documentele necesare înscrierii în evidenţe a consilierilor juridic definitivi şi
stagiari;
b)în termen de 45 de zile de la adoptarea statutului, Consiliul U.C.C.J.R. şi comisiile U.C.C.J.R. vor
adopta regulamentele profesionale care vor fi comunicate colegiilor teritoriale;
c)prezentul statut va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru punerea în aplicare
a Legii nr. 514/2003.
Art. 87
După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului statut, consultanţa,
redactarea, avizarea pentru legalitate şi contrasemnarea actelor juridice, asistenţa şi reprezentarea
juridică a instituţiilor, autorităţilor publice, a persoanelor juridice se vor realiza numai de către
consilierii juridici înscrişi în Tablou.
Art. 88
Însemnele corpului profesional, sigla, modelul ştampilei şi al timbrului sec al O.C.J.R., modelul
ştampilei pentru preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii O.C.J.R., modelul ştampilei
pentru Comisia de cenzori (preşedinte comisie), Comisia de disciplină (preşedinte comisie), Comisia
metodologică de îndrumare profesională (preşedinte comisie), secretar general şi trezorier O.C.J.R.,
modelul ştampilei şi al timbrului sec al Colegiului teritorial, modelul legitimaţiei consilierului juridic,
tip card, modelul ştampilei personalizate a consilierului juridic, modelul parafei şi al insignei
consilierului juridic, modelul ştampilei societăţii profesionale, precum şi modelul împuternicirilor de
reprezentare juridică pentru consilierul juridic, pentru societăţi profesionale şi de substituire între
221
societăţi profesionale sunt cuprinse în anexele nr. 1-12 care fac parte integrantă din prezentul statut
Art. 89
Pag
Depăşirea termenelor de plată a taxelor şi cotizaţiilor profesionale atrage obligaţia de plată a
majorărilor de întârziere în cuantum de 0,5 % aplicat la suma datorată pentru fiecare zi de întârziere.
Art. 90
Consilierul juridic este dator să îşi decline calitatea şi să îşi probeze identitatea cu actul "Legitimaţie
de consilier juridic" în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti de orice grad, instituţiilor şi autorităţilor
statului şi a altor consilieri juridici şi avocaţi cu care intră în contact cu prilejul îndeplinirii actelor
specifice profesiei.
Art. 91
Conflictele de orice natură dintre consilierii juridici sau dintre consilierul juridic şi avocaţi, magistraţi
ori alte autorităţi publice se aduc de îndată la cunoştinţă, în scris, decanului colegiului, de către
consilierul juridic în cauză, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.
Art. 92
Prezentul statut a fost adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din
România din data de 6 martie 2004, prin reprezentanţii legali, şi intră în vigoare la data adoptării,
urmând a fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ANEXA Nr. 1:
[textul anexa 1 a fost abrogat la 01-mai-2012 de Art. I, punctul 6. din Hotarirea 4/2012]
[POZĂ]
A se vedea actul modificator.
ANEXA Nr. 2:
- Model -
ŞTAMPILA ŞI TIMBRUL SEC ale Ordinului Consilierilor Juridici din România, cu dimensiunea
unică:
diametrul de 40 mm
[POZĂ]
ANEXA Nr. 3:
- Model -
ŞTAMPILA pentru preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Ordinului Consilierilor
Juridici din România, fiecare cu dimensiunea unică: diametrul de 40 mm
[POZĂ]
ANEXA Nr. 4:
- Model -
[POZĂ]
ANEXA Nr. 5:
- Model -
[POZĂ]
222
ANEXA Nr. 6:
- Model -
Pag
[POZĂ]
ANEXA Nr. 7:
- Model -
[POZĂ]
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 684 din data de 29 iulie 2004
*) În tot cuprinsul statutului, sintagma "Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România" (având
prescurtarea U.C.C.J.R.) se înlocuieşte cu sintagma "Ordinul Consilierilor Juridici din România"
(având prescurtarea O.C.J.R.), sintagma "Comisia metodologică de organizare şi exercitare a profesiei
de consilier juridic" se înlocuieşte cu sintagma "Comisia metodologică de îndrumare profesională",
sintagma "Biroul executiv" se înlocuieşte cu sintagma "Comitetul coordonator", sintagma "Comisia
centrală de cenzori" se înlocuieşte cu sintagma "Comisia de cenzori" şi sintagma "Comisia centrală de
disciplină" se înlocuieşte cu "Comisia de disciplină".
ANEXA nr. 1:SIGLA Ordinului Consilierilor Juridici din România

ANEXA nr. 2:
ANEXA nr. 3:
ANEXA nr. 4:ŞTAMPILA pentru Comisia de cenzori (preşedinte comisie), Comisia de disciplină
(preşedinte comisie), Comisia metodologică de îndrumare profesională (preşedinte comisie), secretar
general şi trezorier al Ordinului Consilierilor Juridici din România, fiecare cu dimensiunea unică: 31 x
40 mm (lăţime x înălţime)
ANEXA nr. 5:ŞTAMPILA colegiului teritorial, cu dimensiunea unică: diametrul de 40 mm
ANEXA nr. 6:TIMBRUL SEC al colegiului teritorial, cu dimensiunea unică: diametrul de 40 mm
ANEXA nr. 7:LEGITIMAŢIA consilierului juridic, tip card
ANEXA nr. 8:
- Model -
ŞTAMPILA personalizată a consilierului juridic, cu dimensiunea unică: 31 x 40 mm
(lăţime x înălţime)
[POZĂ] [POZĂ]
A se vedea actul modificator. A se vedea actul modificator.
Consilier juridic definitiv Consilier juridic stagiar
ANEXA nr. 9:PARAFA consilierului juridic
- Model -
[POZĂ]
PARAFA CONSILIERULUI JURIDIC
Consilier juridic ......................................
În conformitate cu dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 514/2003 şi art. 10 din statutul profesiei de
consilier juridic atest data, data identitatea părţilor şi conţinutul prezentului act.
Nr. .............. Data .............. Semnătura ......................
ANEXA nr. 10:INSIGNA consilierului juridic, cu dimensiunea unică de 17 x 22 mm (lăţime x
înălţime)
- Model -
223
[POZĂ]
Pag
ANEXA nr. 11:ŞTAMPILA societăţii profesionale, cu dimensiunea unică: 31 x 40 mm (lăţime x
înălţime)
- Model -
[POZĂ]
ANEXA nr. 12:ÎMPUTERNICIRE de reprezentare juridică pentru consilierul juridic, pentru
societăţi profesionale şi de substituire, fiecare în format A5
- Model -
[POZĂ]
(1)ÎMPUTERNICIRE DE REPREZENTARE JURIDICĂ
Dl. (D-na) consilier juridic .............................. înregistrat în Tabloul Colegiului Consilierilor Juridici
ILFOV sub Nr. .............../.............. este împuternicit(ă) de către (autoritatea, instituţie, persoană
juridică) .........................................
în baza art. 4 din Legea nr. 514/2003 să o reprezinte în faţa ................................
în dosarul nr. .........../............., să formuleze şi să susţină apărările necesare şi să pună concluzii orale
sau scrise în această cauză.
Beneficiar Consilier juridic
Semnătura ..................... L.S. Semnătura ................... L.S.
(2)ÎMPUTERNICIRE DE REPREZENTARE JURIDICĂ (SC)
[POZĂ]
ÎMPUTERNICIRE DE REPREZENTARE JURIDICĂ (SC)
S.C. .............................. prin Dl. (D-na) consilier juridic ............................... înregistrat în Tabloul
Colegiului Consilierilor Juridici sub Nr. ........./............ se împuterniceşte de către ..........................
împuternicit(ă) de către ............................. în baza contractului de prestări servicii juridice nr.
.............. din ........... să îl (o) reprezinte în faţa ...................................................................................
în dosarul nr. .............../........... , să formuleze şi să susţină apărările necesare şi să pună concluzii
orale sau scrise în această cauză.
Beneficiar .................... S.C. .................
(3)ÎMPUTERNICIRE DE REPREZENTARE JURIDICĂ (SUBSTITUIRE)
[POZĂ]
ÎMPUTERNICIRE DE REPREZENTARE JURIDICĂ (SUBSTITUIRE)
S.C. ................................ înregistrată pe tabloul special al Colegiilor Consilierilor Juridici
.................... sub Nr. .........../............ prin Dl. (D-na) consilier juridic ....................., înregistrat în
Tabloul Colegiului Consilierilor Juridici .................... sub Nr. .........../............ substituie S.C.
................. împuternicit(ă) de către ................ în baza contractului de prestări servicii juridice nr.
.................... din să îl (o) reprezinte în faţa ........................ în dosarul nr. ......../............, să formuleze şi
să susţină apărările necesare şi să pună concluzii orale sau scrise în această cauză.
S.C. .................. S.C. ..............................

(titulară) (substituită)
224
Pag
4. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE NOTAR PUBLIC
Legea 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale -
REPUBLICARE8
Dată act: 12-mai-1995
prevederi din Actul (Regulament din 1995) la data 08-oct-2007 pentru Actul
_____
*)
Republicată în temeiul art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, astfel
cum a fost introdus prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor
acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 21 martie
2017, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, iar ulterior a mai fost modificată prin Legea nr.
206/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri
necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea
Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 9 noiembrie
2016.
Art. 1
Activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau
comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu
legea.
Art. 2
Activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale,
în condiţiile prezentei legi.
prevederi din Art. 1 din capitolul I (Regulament din 2013) la data 18-iun-2014 pentru Art. 2 din
capitolul I
Art. 3
(1)Notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii
autonome.
(2)Pe teritoriul României funcţia de notar public se organizează şi se exercită numai în condiţiile
prezentei legi, în cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, denumită în continuare
Uniunea, şi al Camerelor Notarilor Publici, denumite în continuare Camere.
(3)Funcţia de notar public se exercită numai de către notarii publici membri ai Uniunii, organizaţi în
cadrul Camerelor.
(4)În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, notarul public este protejat de lege.
8
https://sintact.ro/#/act/16781910/22/legea-36-1995-a-notarilor-publici-si-a-activitatii-notariale-
225
republicare?keyword=17.Legea%20nr.%2036~2F1995%20notarilor%20publici%20%C5%9Fi%20a%20activit%C4
%83%C5%A3ii%20notariale&cm=SFIRST
Pag
(5)Constituirea şi funcţionarea de forme de organizare a profesiei de notar public, altele decât
Uniunea şi Camerele, sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare a oricăror altor forme de
organizare sunt nule de drept.
Art. 4
(1)Notarul public îşi exercită funcţia într-un birou notarial. Formele de exercitare a funcţiei de notar
public sunt:
a)birou individual;
b)societate profesională.
(2)În cadrul biroului individual îşi exercită funcţia un notar public, angajaţi cu studii superioare şi
personal auxiliar.
(3)Societatea profesională se constituie din 2 sau mai mulţi notari publici asociaţi. În cadrul societăţii
profesionale, notarii publici asociaţi pot angaja personal cu studii superioare şi personal auxiliar.
(4)Notarii publici asociaţi într-o societate profesională îşi exercită personal funcţia şi răspund
individual pentru activitatea lor.
(5)Notarul public nu îşi poate exercita funcţia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a
acesteia.
Art. 5
(1)Formele de exercitare a profesiei de notar public vor fi individualizate prin denumire, după cum
urmează:
a)în cazul biroului individual - sintagma "birou individual notarial" urmată fie de numele notarului
public titular, fie de denumirea biroului, în cazul în care notarul public şi-a ales o denumire;
b)în cazul societăţii profesionale - sintagma "societate profesională notarială" urmată fie de numele
notarilor publici asociaţi, fie de denumirea societăţii profesionale, în cazul în care notarii publici
asociaţi şi-au ales o denumire.
(2)Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe însemnele exterioare ale birourilor individuale sau
ale societăţilor profesionale, în condiţiile stabilite de statutul profesiei.
(3)Prin contractul de asociere, notarii publici pot conveni ca denumirea societăţii profesionale să
rămână nemodificată, în cazul decesului sau al ieşirii din asociere a unuia dintre asociaţi.
Art. 6
(1)Notarul public este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre
formele de exercitare a funcţiei prevăzute de lege.
(2)Cu respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei, o formă de exercitare a funcţiei
de notar public se poate transforma în alta fără a intra în lichidare.
Art. 7
Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul şi semnătura acestuia, este de autoritate publică şi
are forţa probantă şi, după caz, forţa executorie prevăzute de lege.
Art. 8
Actele notariale pot fi efectuate şi de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum
şi de alte instituţii, în condiţiile şi limitele prevăzute de lege.
prevederi din capitolul III, secțiunea II (Regulament din 1995) la data 24-ian-2011 pentru Art.
8 din capitolul II
Art. 9
(1)Notarii publici şi instituţiile prevăzute la art. 8 care desfăşoară activitate notarială au obligaţia să
verifice, în scopul prevenirii litigiilor, ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze
226
contrare legii şi bunelor moravuri, să ceară şi să dea lămuriri părţilor asupra conţinutului acestor acte
spre a se convinge că le-au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele.
(2)În cazul în care actul solicitat este contrar legii şi bunelor moravuri, notarul public va refuza
Pag
întocmirea lui.
Art. 10
Activitatea notarială se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, de
naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere
sau de origine socială.
Art. 11
(1)Notarul public îşi desfăşoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcţionează. Pentru
îndeplinirea obligaţiilor profesionale, notarul public se poate deplasa şi în afara sediului biroului
notarial, în limitele circumscripţiei teritoriale a judecătoriei în care îşi desfăşoară activitatea.
(2)În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii funcţionează mai multe birouri de notari publici,
competenţa teritorială a fiecărui notar public se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripţii.
Competenţa teritorială a notarilor publici numiţi în municipiul Bucureşti se întinde pe tot cuprinsul
circumscripţiei Tribunalului Bucureşti.
prevederi din capitolul III, secțiunea 6 (Regulament din 2013) la data 18-iun-2014 pentru Art.
11 din capitolul I
CAPITOLUL II:Competenţa notarilor publici
Art. 12
Notarul public îndeplineşte următoarele acte şi proceduri notariale:
a)redactarea înscrisurilor cu conţinut juridic, la solicitarea părţilor;
b)autentificarea înscrisurilor;
c)procedura succesorală notarială;
d)certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege;
e)legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a sigiliilor;
f)darea de dată certă înscrisurilor;
g)primirea în depozit a bunurilor, a înscrisurilor şi a documentelor prezentate de părţi, precum şi a
sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia inventarului succesoral, în
limita spaţiului şi utilităţilor de care dispune biroul notarial;
h)actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor;
i)legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
j)efectuarea şi legalizarea traducerilor;
k)eliberarea de duplicate de pe actele pe care le-a întocmit;
l)activităţi fiduciare, în condiţiile legii;
m)numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a curatorului special;
n)înregistrarea şi păstrarea, în condiţiile legii, a amprentelor dispozitivelor speciale de marcat;
o)certificarea etapelor procedurale ale licitaţiilor şi/sau ale rezultatelor acestora;
p)procedura divorţului, în condiţiile legii;
q)emiterea certificatului european de moştenitor;
r)lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor moştenitorilor;
s)emiterea titlurilor executorii notariale;
ş)orice alte operaţiuni prevăzute de lege.
prevederi din Art. 4 din capitolul II (Regulament din 2013) la data 18-iun-2014 pentru Art. 12
din capitolul II
Art. 13
Notarii publici pot da şi alte consultaţii juridice în materie notarială decât cele privind conţinutul
actelor pe care le îndeplinesc şi pot participa, în calitate de specialişti desemnaţi de părţi, la pregătirea
227
şi întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.

Art. 14
Notarul public poate desfăşura, în condiţiile legii, activităţi de agent al Arhivei Electronice de Garanţii
Pag
Reale Mobiliare, precum şi alte activităţi decât cele prevăzute de prezenta lege, date în competenţa sa.
prevederi din Art. 1 din capitolul I, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
pentru Art. 14 din capitolul III, secțiunea I
Art. 15
În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, notarul public are competenţă generală, cu excepţiile prevăzute
în situaţiile următoare:
a)procedura succesorală notarială este de competenţa notarului public din biroul notarial situat în
circumscripţia teritorială a judecătoriei în care defunctul şi-a avut ultimul domiciliu;
b)în cazul moştenirilor succesive, moştenitorii pot alege competenţa oricăruia dintre notarii publici
care îşi desfăşoară activitatea într-un birou individual sau într-o societate profesională din
circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a
decedat cel din urmă;
c)actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor se fac de notarul public din
circumscripţia teritorială a judecătoriei în care urmează a se face plata;
d)eliberarea duplicatelor de pe actele notariale, îndreptarea erorilor materiale sau completarea
omisiunilor vădite se face de notarul public în a cărui arhivă se află originalul actelor notariale;
e)procedura divorţului este de competenţa notarului public cu sediul biroului în circumscripţia
judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul încheierii căsătoriei sau ultima locuinţă comună a
soţilor;
f)procedura eliberării încheierii cu privire la rezultatul verificărilor efectuate în Registrul de evidenţă a
procedurilor succesorale al Camerelor şi în registrele naţionale notariale ale Uniunii se îndeplineşte de
notarul public competent, în condiţiile legii, să efectueze procedura succesorală;
g)orice alte situaţii prevăzute de lege.
Art. 16
(1)Conflictele de competenţă între notarii publici din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel se
soluţionează de către Colegiul director al Camerei, la sesizarea notarului public sau a părţii interesate.
(2)Conflictele de competenţă dintre notarii publici din circumscripţia unor curţi de apel diferite se
soluţionează de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(3)Decizia Colegiului director al Camerei sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii
poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi
desfăşoară activitatea notarul public cel din urmă sesizat. Hotărârea judecătoriei este definitivă.
(2)prevederi din Art. 5 din capitolul I, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 26-mar-2007
prevederi din Art. 4 din capitolul I, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 29-oct-2008
Art. 17
Secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici
îndeplinesc, la cererea părţilor, legalizarea copiilor de pe înscrisuri, cu excepţia înscrisurilor sub
semnătură privată.
(2)prevederi din Art. 7 din capitolul I, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 26-mar-2007
prevederi din Art. 6 din capitolul I, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 09-apr-2009
228
Art. 18
(1)Activitatea notarială a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României se desfăşoară pe
baza legii române şi a înţelegerilor internaţionale la care România este parte, precum şi potrivit
Pag
uzanţelor internaţionale.
(2)La cererea persoanelor fizice având cetăţenia română, precum şi a persoanelor juridice române,
misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României îndeplinesc următoarele acte notariale:
a)redactarea de înscrisuri, la solicitarea părţilor, în vederea îndeplinirii uneia dintre procedurile
notariale prevăzute de lege în competenţa misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare;
b)autentificarea înscrisurilor, cu excepţia actelor juridice între vii cu efect constitutiv sau translativ de
proprietate şi a actelor privind alegerea, modificarea şi lichidarea regimului matrimonial;
c)legalizarea sigiliilor şi a semnăturilor;
d)darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părţi;
e)certificarea unor fapte;
f)legalizarea de copii de pe înscrisuri;
g)efectuarea şi legalizarea traducerilor;
h)primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi;
i)eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile
consulare.
(3)Misiunile diplomatice şi oficiile consulare nu pot îndeplini procedura desfacerii căsătoriei şi
procedura succesorală.
(4)Activităţile notariale prevăzute la alin. (2), care produc efecte juridice în România, pot fi
îndeplinite de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României şi la cererea persoanelor
fizice sau juridice străine, în măsura în care legile şi reglementările statului de reşedinţă sau acordurile
bilaterale nu se opun.
(5)Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum şi
la bordul navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc care se află staţionate în raza de activitate a
acestor organe, precum şi la domiciliul cetăţeanului român ori în alt loc, dacă acest lucru este prevăzut
în convenţiile internaţionale la care România şi statul de reşedinţă sunt părţi sau legea locală nu se
opune.
(3)prevederi din Art. 9 din capitolul I, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
prevederi din Art. 10 din capitolul I, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 26-mar-2007
CAPITOLUL III:Organizarea activităţii notarilor publici
SECŢIUNEA 1:Organizarea, funcţionarea şi evidenţa biroului individual notarial şi a societăţii
profesionale notariale
Art. 19
(1)Activitatea notarilor publici se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, în care pot funcţiona unul
sau mai mulţi notari publici asociaţi în partidă simplă sau comună, după caz, conform avizului
Colegiului director al Camerei, angajaţi cu studii superioare şi personal auxiliar.
(2)Prin asociere, notarul public nu îşi pierde dreptul la birou notarial individual.
(3)Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi
judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială se află
judecătoria în circumscripţia căreia au sediul notarii publici. Asocierea şi încetarea asocierii notarilor
publici care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin ordin al
ministrului justiţiei. Condiţiile şi procedura privind asocierea, respectiv încetarea asocierii notarilor
229
publici, se stabilesc prin regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi*).

_______
Pag
*)
A se vedea Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013 privind aprobarea Regulamentului de
aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 479 din 1 august 2013, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Asocierea, respectiv încetarea asocierii, produce efecte de la data înregistrării acesteia în Registrul
naţional de evidenţă a notarilor publici, denumit în continuare RNENP, ţinut de Uniune. Certificatul
de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei.
(2)prevederi din Art. 11 din capitolul I, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
19 din capitolul III, secțiunea 1
Art. 20
(1)Notarul public îşi poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate, prin
concurs organizat de către Institutul Notarial Român, la nivel naţional, pe posturile destinate
schimbărilor de sedii.
(2)Concursul de schimbări de sedii prevăzut la alin. (1) constă într-o probă practică scrisă. Nota
minimă de promovare este 7,00.
(3)Ocuparea posturilor de către candidaţii admişi se face potrivit opţiunii exprimate în cererea de
înscriere la concurs, în ordinea mediilor obţinute şi în limita posturilor prevăzute în ordinul de
actualizare menţionat la art. 21 alin. (3) lit. d).
(4)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate în
altă localitate se poate realiza prin încetarea calităţii notarului public titular şi preluarea postului
acestuia, la cerere, de către notarul public asociat.
(5)În cazul în care în societatea profesională funcţionează mai mult de 2 notari publici asociaţi, care
nu sunt numiţi în localitatea respectivă, locul vacantat în condiţiile alin. (4) se ocupă de notarul public
nominalizat prin contractul de asociere de către notarul public titular, dintre notarii asociaţi. În cazul
în care nu este nominalizat unul dintre notarii asociaţi, locul vacantat se ocupă prin concurs organizat
în condiţiile prezentei legi.
(6)La stabilirea posturilor destinate schimbărilor de sedii, Colegiile directoare ale Camerelor vor ţine
seama atât de criteriile prevăzute la art. 21 alin. (4), cât şi de locurile devenite vacante ca urmare a
încetării calităţii unor notari publici.
(7)Notarul public îşi poate schimba temporar sediul, prin asociere, dintr-o localitate în altă localitate,
cu respectarea dispoziţiilor art. 19 alin. (1)-(3).
(8)Componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de sedii se
stabileşte potrivit regulamentului aprobat de către Consiliul Uniunii. Din comisia de examinare şi din
comisia de soluţionare a contestaţiilor face parte şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei.
(9)Schimbarea sediului biroului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei.
(10)Schimbarea temporară a sediului biroului notarial prevăzută la alin. (7) se dispune prin ordin al
ministrului justiţiei sau, după caz, prin decizie a Colegiului director al Camerei.
(11)Procedura privind organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de sediu se stabileşte prin
regulament, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2)prevederi din capitolul I, secțiunea II (Regulament din 1995) la data 08-aug-2007 pentru Art.
20 din capitolul III, secțiunea I
230
SECŢIUNEA 2:Actualizarea numărului de notari publici

Art. 21
(1)La actualizarea numărului de notari publici se va avea în vedere ca în circumscripţia unei
Pag
judecătorii să îşi exercite funcţia cel puţin 2 notari publici.

prevederi din Art. 104 din capitolul IV, secțiunea V (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
pentru Art. 21, alin. (1) din capitolul III, secțiunea I
(2)Numărul posturilor de notar public se actualizează, de regulă anual, de către ministrul justiţiei.
Actualizarea se face la propunerea Consiliului Uniunii.
(3)Ministrul justiţiei va proceda, în primul trimestru al fiecărui an, pe baza propunerilor Consiliului
Uniunii, la emiterea ordinelor de actualizare, în mod distinct, pentru fiecare categorie de posturi care
se actualizează, astfel:
a)posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b)posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat;
c)posturi destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care
vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public;
d)posturi destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale.
(4)La formularea propunerii de actualizare, Consiliul Uniunii va ţine seama de:
a)propunerile Camerelor;
b)numărul notarilor publici în funcţie;
c)numărul notarilor stagiari care urmează să susţină examenul de definitivat;
d)cererile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care urmează să fie numiţi notar public
cu scutire de examen;
e)cerinţele rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor;
f)volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public;
g)media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale, pe localităţi.
(5)La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute la alin.
(4) lit. b)-g).
prevederi din capitolul III, secțiunea 2 (Regulament din 2013) la data 18-iun-2014 pentru
capitolul III, secțiunea 2
SECŢIUNEA 3:Dobândirea calităţii de notar public
Art. 22
(1)Notar public poate fi cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţean al unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene şi are domiciliul sau
reşedinţa în România;
b)are capacitate deplină de exerciţiu;
c)este licenţiat în drept;
d)nu are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de serviciu sau în legătură
cu serviciul ori a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni;
e)se bucură de o bună reputaţie, constatată în condiţiile stabilite prin statut;
f)cunoaşte limba română;
g)este apt din punct de vedere medical şi psiholog/c pentru exercitarea funcţiei;
h)a deţinut timp de 2 ani calitatea de notar stagiar, a absolvit Institutul Notarial Român şi a promovat
examenul de definitivat sau a exercitat timp de cel puţin 6 ani o funcţie de specialitate juridică şi a
promovat concursul de admitere în funcţia de notar public.
(2)Dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. g) se face în baza unui certificat medical şi a
unui aviz psihologic emise de către unităţi sanitare şi cabinete psihologice acreditate potrivit legii şi
cu care Uniunea sau Camerele au încheiat protocoale de colaborare.
231
Art. 23
În toate cazurile în care, potrivit legii, există obligaţia îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 22 alin.
(1) lit. g), dispoziţiile art. 22 alin. (2) sunt aplicabile.
Pag
(2)prevederi din Art. 18 din capitolul I, secțiunea III (Regulament din 1995) la data 26-mar-
2007 pentru Art. 23 din capitolul III, secțiunea I
prevederi din capitolul III, secțiunea 1, subsecțiunea 1 (Regulament din 2013) la data 22-iun-
2017 pentru Art. 23 din capitolul III, secțiunea 3
Art. 24
(1)Pentru a deveni notar stagiar, o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute la
art. 22 alin. (1) lit. a)-g) şi să promoveze examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar
stagiar, organizat de Institutul Notarial Român.
(2)Institutul Notarial Român organizează, pe posturile aprobate de Consiliul Uniunii, într-o zi
lucrătoare, la o dată stabilită de preşedintele Uniunii, examenul sau concursul de dobândire a calităţii
de notar stagiar.
(3)Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic,
din tematica aprobată de Consiliul Uniunii. Nota minimă de promovare este 7,00. Candidaţii declaraţi
admişi vor ocupa locurile în limita posturilor aprobate de Consiliul Uniunii pentru Camera la care şi-
au depus cererea de înscriere la examen sau concurs. Un candidat poate depune cererea de înscriere la
examen sau concurs la o singură Cameră.
(4)Locurile destinate dobândirii calităţii de notar stagiar se aprobă de către Consiliul Uniunii, după
consultarea Colegiilor directoare.
Art. 25
(1)După promovarea examenului sau concursului prevăzut la art. 24, notarul stagiar urmează timp de
2 ani cursurile de pregătire teoretică şi practică organizate de Institutul Notarial Român.
(2)Pe perioada desfăşurării stagiului, notarul stagiar suportă cheltuielile de pregătire stabilite de către
Institutul Notarial Român. Nefrecventarea cursurilor sau neplata cheltuielilor de pregătire atrage
încetarea calităţii de notar stagiar. Structura pregătirii şi condiţiile aplicării sancţiunii prevăzute în
prezentul alineat, precum şi procedura desfăşurării stagiului se stabilesc prin regulament aprobat de
către Consiliul Uniunii.
(3)Pregătirea teoretică se desfăşoară prin frecventarea cursurilor organizate de Institutul Notarial
Român. Pregătirea practică se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, desemnat de către Colegiul
director al Camerei în care notarul stagiar a susţinut examenul sau concursul de dobândire a calităţii
de notar stagiar, cu acordul notarului public coordonator.
(4)Activitatea unui notar stagiar poate fi îndrumată numai de notari publici cu o vechime de cel puţin
6 ani în această calitate şi care se bucură de o bună reputaţie profesională.
(5)După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar trebuie să participe şi să promoveze
examenul de definitivat organizat de Institutul Notarial Român, denumit în continuare INR.
(6)Examenul de definitivat constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu
caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, dar nu mai puţin de
nota 5,00 la fiecare probă.
(7)După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar are dreptul de a se prezenta la cel mult două
sesiuni ale examenului de definitivat.
(8)Comisia de examinare pentru examenul de definitivat este constituită din următorii membri: un
membru al Consiliului Uniunii, care este şi preşedintele comisiei, un reprezentant al Ministerului
Justiţiei, un membru al corpului didactic din învăţământul superior de specialitate şi 2 notari publici
cu prestigiu profesional, desemnaţi în condiţiile regulamentului de organizare şi desfăşurare a
concursului.
232
(9)În funcţie de numărul candidaţilor, Consiliul Uniunii, la propunerea INR, poate hotărî
suplimentarea numărului comisiilor de examinare cu componenţa celei prevăzute la alin. (8), cu
excepţia preşedintelui, care este unic.
Pag
(10)Dispoziţiile alin. (8) şi (9) se aplică în mod corespunzător şi pentru constituirea comisiei de
soluţionare a contestaţiilor.
(11)Rezultatele examenului de definitivat se validează de către Consiliul Uniunii, la propunerea
preşedintelui comisiei de examinare.
(12)Examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se susţine în limba
română şi se organizează de către Institutul Notarial Român, conform condiţiilor şi procedurii
prevăzute prin regulament aprobat de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
Componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau, după caz, a concursului de
dobândire a calităţii de notar stagiar se stabileşte potrivit regulamentului. Din comisia de examinare şi
din comisia de soluţionare a contestaţiilor face parte şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei.
(13)Examenul de definitivat, concursul de dobândire a calităţii de notar public, concursul de
schimbări de sedii, precum şi examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar
stagiar se desfăşoară la Bucureşti.
(14)Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru
dobândirea calităţii de notar public se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea
Consiliului Uniunii.
prevederi din Art. 21 din capitolul I, secțiunea III (Regulament din 1995) la data 26-mar-2007
Art. 26
În termen de 15 zile de la validarea rezultatelor, candidaţii care au promovat examenul de definitivat
îşi exprimă opţiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor obţinute pe
locurile din cadrul Camerei în care au susţinut examenul sau concursul de dobândire a calităţii de
notar stagiar şi în limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. b).
Art. 27
După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora Ministerului Justiţiei de
către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari publici prin ordin al ministrului
justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare.
prevederi din capitolul III, secțiunea 1, subsecțiunea 2 (Regulament din 2013) la data 06-dec-
Art. 28
(1)Poate dobândi calitatea de notar public şi persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute
la art. 22 alin. (1) lit. a)-g), are cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică şi
promovează concursul de admitere în funcţia de notar public organizat de INR.
(2)Persoanele care doresc să dobândească calitatea de notar public, în condiţiile alin. (1), trebuie să se
înscrie la Camera în circumscripţia căreia doresc să îşi desfăşoare activitatea, pentru ocuparea unui
post propus de respectiva Cameră şi cuprins în ordinul de actualizare emis de ministrul justiţiei.
(3)INR organizează concursul de admitere la nivel naţional pentru persoanele înscrise din toate
Camerele, la o dată unică stabilită de preşedintele Uniunii, în condiţiile stabilite de regulamentul de
organizare şi funcţionare a concursului.
(4)Comisia de examinare şi Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor pentru concursul de admitere se
constituie potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (8)-(10).
(5)Concursul de admitere constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu
caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, cu condiţia ca la
fiecare probă din concurs să obţină cel puţin nota 5,00.
233
(6)Preşedintele concursului înaintează, spre validare, Consiliului Uniunii rezultatele concursului de

admitere.
prevederi din Art. 108 din capitolul V, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
Pag
pentru Art. 28 din capitolul III, secțiunea III

Art. 29
Concursul de admitere în funcţia de notar public pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime
într-o funcţie de specialitate juridică se organizează de către INR, la solicitarea Consiliului Uniunii,
ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată la 2 ani.
prevederi din Art. 24 din capitolul II, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
pentru Art. 29 din capitolul III, secțiunea III
Art. 30
În termen de 15 zile de la data validării rezultatelor, candidaţii care au promovat concursul de
admitere îşi exprimă opţiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor obţinute
pe locurile din cadrul Camerei în care s-au înscris la concurs şi în limita locurilor cuprinse în ordinul
de actualizare prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. c).
prevederi din Art. 23 din capitolul II, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 26-mar-2007
pentru Art. 30 din capitolul IV, secțiunea I
Art. 31
După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora Ministerului Justiţiei de
către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari publici prin ordin al ministrului
justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 32
După numirea prin ordin al ministrului justiţiei, notarii publici care au obţinut această calitate în
condiţiile art. 28 au obligaţia de a urma cursuri privind pregătirea practică pentru desfăşurarea
profesiei de notar, precum şi pentru organizarea activităţii unui birou notarial, cursuri organizate de
INR pe o perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.
(2)prevederi din Art. 28 din capitolul II, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
pentru Art. 32 din capitolul IV, secțiunea I
Art. 33
(1)Pot dobândi, la cerere, fără examen, calitatea de notar public şi judecătorii de la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cererea de numire
se adresează ministrului justiţiei, în termen de cel mult un an de la data expirării mandatului sau
eliberării din funcţie, din motive neimputabile.
(2)Pentru a fi avute în vedere la emiterea ordinului de actualizare, cererile de numire se depun până la
data de 31 martie a fiecărui an, la Ministerul Justiţiei. Solicitantul va preciza în cererea de numire
Camera în a cărei circumscripţie doreşte să îşi exercite activitatea. Cererile depuse după această dată
vor fi soluţionate în anul următor. Sub sancţiunea respingerii cererii de numire, solicitantul va depune
odată cu cererea dovezile din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile art. 22 alin. (1) lit. a)-g),
precum şi o declaraţie pe propria răspundere, încheiată în formă autentică, din care să rezulte că nu a
revenit pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror şi nu a
optat pentru intrarea în avocatură.
(3)Ministerul Justiţiei va transmite Consiliului Uniunii, în 30 de zile de la expirarea termenului
prevăzut la alin. (2), cererile judecătorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute mai sus.
Art. 34
(1)În funcţie de cererile comunicate de Ministerul Justiţiei, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor
234
pentru care judecătorii şi-au exprimat opţiunea să propună un număr de locuri corespunzător cu
opţiunile formulate. La formularea propunerilor, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute de
prezenta lege pentru actualizarea numărului de posturi.
Pag
(2)Pe baza propunerilor primite de la Camere, Consiliul Uniunii formulează propunerile de posturi
destinate a fi ocupate de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care le supune aprobării
ministrului justiţiei.
(3)După emiterea ordinului de actualizare a posturilor destinate a fi ocupate de judecătorii de la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei va emite ordinele de numire în funcţia de notar public a
solicitanţilor care îndeplinesc condiţiile de mai sus.
(4)În cazul în care există mai mulţi solicitanţi pentru acelaşi post, aceştia vor fi departajaţi după
criteriile stabilite în regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 35
După numirea prin ordin al ministrului justiţiei, notarii publici care au obţinut această calitate în
condiţiile art. 33 au obligaţia de a urma cursuri de pregătire practică pentru desfăşurarea profesiei de
notar, precum şi pentru organizarea activităţii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o
perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.
SECŢIUNEA 4:Numirea în funcţia de notar public
Art. 36
(1)Notarul public este numit de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii, în baza cererii
celui interesat şi după ce face dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 22.
(2)În ordinul de numire în funcţie se menţionează circumscripţia judecătoriei şi localitatea în care este
numit notarul public.
pentru Art. 36 din capitolul IV, secțiunea II
Art. 37
După împlinirea vârstei de 75 de ani, notarul public îşi poate exercita funcţia numai dacă prezintă
anual un certificat medical privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. g).
(2)prevederi din Art. 25 din capitolul II, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
Art. 38
Exercitarea fără drept a funcţiei de notar public constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii
penale.
Art. 39
(1)După emiterea ordinului de numire în funcţie în condiţiile art. 36, notarul public va depune
jurământul.
(2)Jurământul va fi depus, într-un cadru solemn, de către notarul public în faţa ministrului justiţiei şi a
preşedintelui Uniunii sau a reprezentanţilor acestora.
(3)Jurământul are următorul conţinut: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi îndeplinesc cu
onoare şi credibilitate publică, cu conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin şi să păstrez
secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(4)Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a notarului
public.
(5)Notarul public fără confesiune va depune jurământul fără formulă religioasă, pe conştiinţă şi
onoare.
(3)prevederi din Art. 31 din capitolul II, secțiunea II (Regulament din 1995) la data 20-iul-2004
235

Pag
prevederi din anexa 39 (Regulament din 2013) la data 18-iun-2014 pentru Art. 39 din capitolul
III, secțiunea 4
Art. 40
(1)Notarul public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-un birou individual notarial este
obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie, să îşi înregistreze sediul
biroului individual în RNENP. Pentru înregistrarea sediului biroului individual notarial, notarul public
va prezenta ordinul de numire în funcţie, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii
jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.
(2)Notarul public care după numire îşi va desfăşura activitatea într-o societate profesională este
obligat să îşi obţină licenţa de funcţionare şi să îşi înregistreze în RNENP atât ordinul de numire în
funcţie, cât şi ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, în termen de 3
luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru înregistrare, notarul public va
prezenta ordinul de numire în funcţie, ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al
Camerei, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de
funcţionare.
(3)Licenţa de funcţionare constă în atestarea îndeplinirii formalităţilor pentru începerea şi
desfăşurarea activităţii, prevăzute prin regulament.
(4)Certificatul de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a desfăşura efectiv
activitatea.
(5)Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2),
urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare a calităţii de notar public, întrerupe
curgerea termenului.
(6)Pentru cazuri temeinic justificate, confirmate de Colegiul directorat Camerei, termenele prevăzute
la alin. (1) şi (2) pot fi prelungite prin ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3
luni.
(7)Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) privind înregistrarea în RNENP atrage
suspendarea de drept a calităţii de notar public, începând cu data expirării termenului de înregistrare.
(8)Notarul public care este înregistrat în RNENP, iar în modul său de funcţionare şi exercitare a
activităţii a intervenit o modificare are obligaţia ca, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului
ministrului justiţiei de schimbare a sediului biroului în circumscripţia altei judecătorii, de încetare a
suspendării calităţii, respectiv de la emiterea ordinului ministrului justiţiei ori, după caz, a deciziei
Colegiului director al Camerei de asociere sau de încetare a asocierii, să solicite înregistrarea în
RNENP, în mod corespunzător, a modificării intervenite în desfăşurarea activităţii.
(9)Înregistrarea în RNENP a unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la
alin. (1), urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare din funcţia de notar public,
întrerupe termenul.
(10)Pentru cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin. (8) poate fi prelungit, prin ordin al
ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni.
(11)Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (8) privind înregistrarea în RNENP atrage suspendarea
de drept a notarului public din exerciţiul funcţiei.
(12)Camera în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia a fost numit şi, după
caz, Camera în care notarul public îşi desfăşura activitatea la data încetării sau suspendării calităţii au
obligaţia înregistrării modificării intervenite în desfăşurarea activităţii notarului public în RNENP, în
termen de două luni de la emiterea ordinului ministrului justiţiei de încetare sau de suspendare a
236
calităţii de notar public.

(13)În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), notarul public îşi începe activitatea numai după
înregistrarea în RNENP Retragerea licenţei de funcţionare atrage suspendarea de drept a notarului
Pag
public până la acordarea unei noi licenţe de funcţionare.

(14)În situaţiile prevăzute la alin. (8), notarul public îşi începe activitatea numai după înregistrarea în
RNENP. Retragerea licenţei de funcţionare atrage suspendarea de drept a notarului public până la
acordarea unei noi licenţe de funcţionare.
(15)Procedura înregistrării în RNENP, precum şi procedura acordării sau, după caz, retragerii licenţei
de funcţionare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(2)prevederi din Art. 32 din capitolul II, secțiunea II (Regulament din 1995) la data 20-iul-2004
SECŢIUNEA 5:Încetarea şi suspendarea din funcţia de notar public
Art. 41
(1)Calitatea de notar public încetează:
a)prin renunţarea scrisă la calitatea de notar public;
b)în cazul constatării incapacităţii de muncă, în condiţiile legii;
c)în caz de neexercitare a funcţiei, fără justificare, o perioadă neîntreruptă de cel puţin 6 luni;
d)prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, în condiţiile prezentei legi;
e)în cazul văditei incapacităţi profesionale, constatată în urma controlului exercitat în condiţiile
prezentei legi;
f)când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei
pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârşirea cu
intenţie a unei alte infracţiuni;
g)în cazul în care notarul public nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a)-g);
h)în cazul constatării, în condiţiile prevăzute la art. 42 alin. (3), a unei boli psihice ireversibile;
i)prin deces.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f), instanţa de judecată comunică de îndată compartimentului de
specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Uniunii copia certificată a hotărârii judecătoreşti
definitive de condamnare.
(3)Notarul public poate fi menţinut în activitate în cazul în care, pentru o infracţiune săvârşită din
culpă, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei, s-a aplicat pedeapsa
amenzii sau acesta a beneficiat de amnistie ori graţiere înainte de începerea executării pedepsei şi se
apreciază că fapta săvârşită nu a adus atingere prestigiului profesiei.
(4)Încetarea funcţiei de notar public se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, la
propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
(5)La încetarea calităţii de notar public, Camera are obligaţia de a ridica de îndată sigiliile, registrele
şi arhiva. Registrele şi arhiva se vor prelua, în următoarea ordine, de către:
a)notarul public asociat;
b)un alt notar public din circumscripţia aceleiaşi judecătorii sau, în lipsă, din circumscripţia aceleiaşi
Camere, în cazul în care notarul public a cărui funcţie a încetat îşi desfăşura activitatea într-un birou
notarial individual;
c)Cameră, în cazul în care arhiva nu poate fi preluată de un notar public.
(6)În cazul în care Camera este împiedicată să îşi exercite atribuţiile prevăzute la alin. (1)-(5), aceasta
poate solicita sprijinul organelor de ordine publică.
237
Art. 42
(1)Notarul public este suspendat din funcţie:
a)în caz de incompatibilitate;
Pag
b)pe perioada interdicţiei de a-şi exercita funcţia, dispusă în condiţiile legii sau ca măsură disciplinară;
c)în caz de nedepunere a situaţiei statistice lunare la termenul stabilit prin hotărârea Consiliului
Uniunii, timp de două luni consecutiv;
d)pentru neachitarea integrală, în termen de două luni de la scadenţă, a obligaţiilor băneşti
profesionale, până la depunerea situaţiilor statistice şi/sau achitarea debitului şi a penalităţilor aferente
acestuia;
e)în caz de incapacitate temporară de muncă;
f)în cazul concediului pentru creşterea şi îngrijirea copilului, în condiţiile legii;
g)în cazul în care împotriva notarului public s-a luat măsura arestării preventive sau a arestului la
domiciliu, până la încetarea măsurii;
h)la cererea formulată în scris;
i)când suferă de o boală psihică, ce îl împiedică să îşi exercite funcţia în mod corespunzător, în
condiţiile stabilite de regulament;
j)în cazul prevăzut la art. 40 alin. (7).
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. g), instanţa de judecată comunică de îndată compartimentului de
specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Uniunii copia certificată a hotărârii judecătoreşti
definitive prin care s-a dispus măsura arestării preventive a notarului public.
(3)După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. i), Camera, pe baza unei noi expertize, poate
hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a notarului, prelungirea acesteia sau, dacă boala
este ireversibilă, propune încetarea din funcţie, potrivit legii.
(4)La suspendarea din exerciţiul funcţiei, notarului public îi revine obligaţia predării de îndată
Camerei a sigiliilor, registrelor şi, după caz, a arhivei, în vederea păstrării pe perioada suspendării.
(5)Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o.
(6)În cazul suspendării din funcţia de notar, termenul de suspendare începe să curgă de la data
încheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor şi închidere a registrelor.
Art. 43
Suspendarea şi încetarea suspendării se dispun prin ordin de ministrul justiţiei, la propunerea Biroului
executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
(4)prevederi din Art. 57 din capitolul IV, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-
1995 pentru Art. 43 din capitolul V, secțiunea I
prevederi din Art. 62 din capitolul IV, secțiunea II (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
pentru Art. 43 din capitolul V, secțiunea I
Art. 44
Pentru motive justificate, Camera va desemna, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a
prezentei legi, un notar public pentru îndeplinirea atribuţiilor notarului public absent sau, după caz, a
notarului public aflat în situaţiile prevăzute la art. 89.
Art. 45
(1)Evidenţa notarilor publici, lucrările privind numirea în funcţie, modificările intervenite în
desfăşurarea activităţii, încetarea calităţii de notar public, precum şi cele privind organizarea şi
funcţionarea profesiei se realizează, în plan teritorial, de către Camere, iar la nivel naţional, de către
Uniune şi compartimentul de specialitate din Ministerul Justiţiei.
238
(2)Uniunea are obligaţia de a comunica, de îndată, Ministerului Justiţiei certificatele de înregistrare a

numirii în funcţia de notar public, precum şi a sediului biroului notarial individual sau asociat,
deciziile Colegiilor directoare ale Camerelor de asociere şi încetare a asocierii notarilor publici care
Pag
au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii, precum şi, la cerere, orice alte acte privind
organizarea şi funcţionarea birourilor notarilor publici.
(3)Ordinele ministrului justiţiei privind numirea în funcţia de notar public, modificările intervenite în
desfăşurarea activităţii, precum şi încetarea calităţii de notar public se comunică Uniunii, care are
obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a fi comunicate de îndată Camerei, acesteia revenindu-i
obligaţia comunicării, sub luare de dovadă, notarului public.
(2)prevederi din Art. 65 din capitolul IV, secțiunea II (Regulament din 1995) la data 08-aug-
1995 pentru Art. 45 din capitolul V, secțiunea I
prevederi din Art. 60 din capitolul IV, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 26-mar-2007
Art. 46
Până la data de 31 martie a fiecărui an, Consiliul Uniunii are obligaţia să întocmească tabloul anual al
notarilor publici şi să îl publice în Monitorul Oficial al României, Partea I. Tabloul anual al notarilor
publici se actualizează permanent, pe baza datelor furnizate de către Camere, se comunică
Ministerului Justiţiei şi se postează pe pagina de internet a Uniunii.
SECŢIUNEA 6:Camera Notarilor Publici
Art. 47
(1)În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră, cu personalitate juridică.
(2)Sediul fiecărei Camere este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. La
nivelul fiecărui judeţ din circumscripţia Camerei funcţionează cel puţin un sediu secundar al acesteia.
Camera are ştampilă proprie, care cuprinde cel puţin denumirea Camerei şi stema României, iar în
cazul sediilor secundare se menţionează şi denumirea judeţului în care funcţionează sediul secundar.
(3)Din Cameră fac parte toţi notarii publici care funcţionează în circumscripţia acesteia.
(4)Organele de conducere ale Camerei sunt:
a)Adunarea generală a Camerei;
b)Colegiul director al Camerei;
c)preşedintele Colegiului director al Camerei.
(5)Colegiul director este format dintr-un preşedinte, care este şi preşedintele Camerei, un
vicepreşedinte, care este şi vicepreşedintele Camerei, şi 3-7 membri. Colegiul director al Camerei este
ales de Adunarea generală a Camerei, în condiţiile stabilite prin statutul Uniunii, pentru un mandat de
4 ani, dintre notarii publici care funcţionează în acea Cameră.
(6)Alegerea în funcţiile de conducere ale Camerei se face numai prin vot secret, în condiţiile
prevăzute de statut.
(7)Preşedintele şi membrii Colegiului director al Camerei primesc indemnizaţie al cărei cuantum este
stabilit de Adunarea generală a Camerei.
(8)În perioada în care Uniunea este autorizată ca operator al Arhivei Electronice de Garanţii Reale
Mobiliare, Camerele dobândesc de drept calitatea de agent al Arhivei Electronice de Garanţii Reale
Mobiliare. În vederea exercitării acestei calităţi, Camerele pot depune o cerere în acest sens la
Ministerul Justiţiei, pentru a obţine acordul de a opera în arhivă.
Art. 48
(1)Pe lângă Camere se pot constitui şi pot funcţiona curţi de arbitraj.
(2)Curtea de arbitraj este o instituţie permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate
juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, care funcţionează pe lângă Camera
Notarilor Publici şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.
239
(3)Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de arbitraj, precum şi organele de conducere ale

acesteia se aprobă de Camere, pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.
(4)Activitatea curţilor de arbitraj de pe lângă Camere se desfăşoară conform prevederilor Codului de
Pag
procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, Regulamentului de organizare şi funcţionare şi

Regulilor de procedură arbitrală stabilite de către Camere în baza regulamentului-cadru aprobat de
Consiliul Uniunii.
(5)Normele cu privire la onorariile arbitrilor şi la taxele arbitrale se aprobă de către Colegiul director
al Camerei.
(6)Taxele arbitrale vor fi folosite în scopul susţinerii cheltuielilor legate de soluţionarea litigiilor, plata
cheltuielilor de secretariat, onorariile arbitrilor şi documentarea acestora, precum şi orice cheltuială
necesară funcţionării Curţii de arbitraj.
(7)Curtea de arbitraj poate soluţiona numai litigii izvorâte din actele şi procedurile notariale.
(8)Dispoziţiile alin. (1)-(7) se completează cu dispoziţiile referitoare la arbitrajul instituţionalizat din
Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
Art. 49
Preşedintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuţii:
a)reprezintă Camera în raporturile cu terţii;
b)desemnează notarul public care va elibera, în condiţiile legii, certificatul european de moştenitor, în
situaţia în care arhiva succesorală a notarului public care a emis actul se află în administrarea
Camerei;
c)desemnează, la cerere sau din oficiu, în cazuri excepţionale, un notar public care să asigure
funcţionarea unui alt birou de notar public;
d)angajează personalul de specialitate şi auxiliar, în numărul şi în structura stabilite de Colegiul
director al Camerei;
e)coordonează şi conduce compartimentele prevăzute în structura organizatorică a Camerei;
f)convoacă şi conduce şedinţele Colegiului director al Camerei şi ale Adunării generale a Camerei;
g)ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei;
h)aprobă, la cererea părţilor, transferul dosarului succesoral;
i)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi de actele normative cu
caracter intern.
prevederi din Art. 59 din capitolul IV, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
Art. 50
(1)Colegiul director al Camerei are următoarele atribuţii:
a)sprijină INR în organizarea examenului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar;
b)stabileşte birourile notariale în care se va efectua pregătirea practică a notarilor stagiari;
c)urmăreşte pregătirea teoretică şi practică a notarilor stagiari;
d)înlocuieşte, la cerere sau din oficiu, biroul notarial în care se efectuează pregătirea practică;
e)propune Adunării generale a Camerei actualizarea numărului de notari publici şi a numărului de
posturi destinate schimbărilor de sedii;
f)propune Consiliului Uniunii numărul de locuri destinate dobândirii calităţii de notar stagiar;
g)întocmeşte documentarea juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a notarilor publici;
h)ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi;
i)stabileşte comisia de inventariere şi lichidare a birourilor notariale, în caz de suspendare sau
încetare;
j)poate acorda sprijin şi ajutor material notarilor publici, în cazuri justificate;
k)desemnează un membru al Colegiului director al Camerei sau un alt notar public din cadrul Camerei
ce urmează să efectueze menţiunile privind revocarea, anularea, rectificarea actelor notariale aflate în
240
arhiva Camerei;
l)aprobă, la propunerea preşedintelui, organigrama şi statul de funcţii ale personalului de specialitate
şi administrativ al Camerei;
Pag
m)organizează, la cererea notarului public, vânzarea la licitaţie a bunurilor în vederea lichidării de
către notar a pasivului succesoral, în condiţiile stabilite prin regulamentul aprobat de Consiliul
Uniunii;
n)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi actele normative cu caracter
intern.
(2)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Colegiul director al Camerei emite decizii executorii.
prevederi din Art. 58 din capitolul IV, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 26-mar-2007
Art. 51
Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuţii:
a)alege şi revocă Colegiul director al Camerei şi Comisia de cenzori, în condiţiile stabilite prin statut;
b)alege şi revocă reprezentantul sau reprezentanţii Camerei, după caz, şi supleantul acestora în
Consiliul Uniunii, în condiţiile stabilite prin statut, cu respectarea normei de reprezentare prevăzute de
prezenta lege;
c)alege şi revocă reprezentantul Camerei în Consiliul de disciplină, în condiţiile stabilite prin statut;
d)alege şi propune membrul în Consiliul de administraţie al Casei de Asigurări;
e)aprobă anual raportul de activitate şi descărcarea de gestiune ale preşedintelui şi Colegiului director
al Camerei;
f)aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Camerei şi execuţia bugetară;
g)aprobă strategia de dezvoltare şi politica de investiţii a Camerei;
h)stabileşte indemnizaţiile membrilor organelor alese;
i)aprobă regulamentele interne ale Camerei;
j)alege membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Camerelor şi
al Uniunii, în condiţiile regulamentelor proprii;
k)alege reprezentanţii Camerei conform normei de reprezentare la Congres;
l)acordă şi retrage, la propunerea Colegiului director al Camerei, titlul onorific de preşedinte de
onoare notarilor publici care au deţinut calitatea de preşedinte al Colegiului director al Camerei;
m)aprobă actualizarea numărului de notari publici şi a numărului de posturi destinate schimbărilor de
sedii, pe care o înaintează Consiliului Uniunii;
n)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi de actele normative cu
caracter intern.
Art. 52
Mandatul organelor alese la nivelul Camerelor începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic
următor celui în care s-au organizat alegerile.
prevederi din capitolul III, secțiunea 9 (Regulament din 2013) la data 18-iun-2014 pentru
SECŢIUNEA 7:Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Art. 53
(1)Notarii publici din România sunt constituiţi la nivel naţional în Uniunea Naţională a Notarilor
Publici, unica organizaţie profesională înfiinţată prin lege, cu personalitate juridică, de interes public,
cu patrimoniu şi buget propriu.
(2)Uniunea are sediul în municipiul Bucureşti şi are ştampilă proprie, care cuprinde cel puţin
241
denumirea Uniunii şi stema României.

(3)Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Uniunea are următoarele funcţii:
a)de strategie, prin transmiterea de propuneri la elaborarea de către Ministerul Justiţiei a strategiilor în
Pag
domeniul notarial;
b)de reglementare a activităţii, prin reglementări terţiare specifice, prin care se asigură, în
conformitate cu strategia adoptată, punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul notarial şi realizarea
cadrului juridic subsidiar specific;
c)de reprezentare pe plan intern şi internaţional a notarilor publici;
d)de îndrumare, sprijin şi control al notarilor publici, în aplicarea corectă a prevederilor legale în
domeniul notarial;
e)de administrare a patrimoniului propriu.
(4)În exercitarea funcţiilor care îi revin, Uniunea poate colabora cu autorităţile şi instituţiile publice,
cu alte persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine, pentru realizarea unor
obiective de interes comun, corespunzătoare domeniului său de activitate.
(5)Statutul aprobat de Congresul de constituire al Uniunii este actul constitutiv al acesteia.
(6)Modificarea şi completarea Statutului Uniunii între congrese se fac de către Consiliul Uniunii,
după consultarea Adunărilor generale ale Camerelor.
(7)Organele de conducere ale Uniunii sunt:
a)Congresul;
b)Consiliul Uniunii;
c)Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
d)preşedintele Uniunii,
(8)În organele de conducere ale Uniunii pot fi aleşi notarii publici în funcţie, cu o vechime efectivă în
profesie de cel puţin 8 ani la data alegerii.
(9)Membrii Colegiului director al Camerei nu pot fi membri ai Consiliului Uniunii. Fac excepţie
preşedintele Camerei, care, potrivit art. 56, face parte de drept din Consiliul Uniunii, şi
vicepreşedintele Camerei sau un alt membru desemnat în acest sens, numai în situaţia în care îl
reprezintă pe preşedinte.
(10)Mandatul organelor alese ale Uniunii începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor
celui în care s-au organizat alegerile.
prevederi din Art. 61 din capitolul IV, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
Art. 54
(1)Congresul este constituit din reprezentanţii notarilor publici, aleşi de Adunarea generală a fiecărei
Camere, potrivit normei de urî reprezentant la 10 notari publici în funcţie, la care se adaugă membrii
Consiliului Uniunii, precum şi vicepreşedinţii Colegiilor directoare ale Camerelor.
(2)În situaţia în care nu sunt aleşi ca reprezentanţi ai Camerei la Congres, membrii Consiliului de
disciplină, ai Comisiei de cenzori şi ai Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări a Notarilor
Publici participă fără drept de vot la lucrările Congresului.
(3)Congresul se întruneşte în sesiuni ordinare şi extraordinare.
(4)Congresul se întruneşte în sesiune ordinară, de regulă, anual şi în sesiune extraordinară, la cererea
Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dacă aceasta reprezintă cel puţin o treime din numărul notarilor
publici.
(5)Convocarea Congresului se face de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii cu cel puţin 60 de
zile înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a Camerelor şi prin publicarea într-un ziar central
a datei, locului şi ordinii de zi. Colegiile directoare ale Camerelor sunt obligate să comunice data,
locul de desfăşurare a Congresului şi ordinea de zi a acestuia tuturor notarilor publici în funcţie din
Cameră.
242
(6)Camerele sunt obligate să comunice Uniunii lista nominală cu delegaţii la Congres, de regulă, cu
cel puţin 15 zile înainte de Congres.
(7)Congresul este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul delegaţilor săi şi adoptă
Pag
hotărâri cu majoritatea simplă a delegaţilor prezenţi.

(8)Delegaţii la Congres au libertatea să îşi exprime votul ţinând cont de strategia şi interesele
profesiei.
(9)Congresul notarilor publici are, după caz, următoarele atribuţii:
a)adoptă, prin hotărâre, completarea sau modificarea Statutului Uniunii şi a Statutului Casei de
Asigurări a Notarilor Publici, cu excepţia modificărilor adoptate între congrese de către Consiliul
Uniunii, în condiţiile art. 53 alin. (6);
b)adoptă Codul deontologic al notarilor publici, completările şi modificările care i se aduc în
condiţiile stabilite prin statut;
c)validează, prin hotărâre, alegerea reprezentanţilor Camerelor şi a supleanţilor acestora în Consiliul
Uniunii, în condiţiile stabilite prin statut;
d)validează, prin hotărâre, alegerea, dintre membrii Consiliului Uniunii, a preşedintelui şi
vicepreşedinţilor, în condiţiile stabilite prin statut;
e)validează, prin hotărâre, alegerea membrilor Consiliului de disciplină, în condiţiile stabilite prin
statut;
f)dezbate probleme profesionale de interes general şi adoptă, cu majoritate simplă, rezoluţii cu privire
la problemele dezbătute;
g)aprobă raportul Consiliului Uniunii şi al Comisiei de cenzori, execuţia bugetară şi descărcarea de
gestiune;
h)îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.
(10)Hotărârile şi rezoluţiile cu caracter normativ intern, administrativ-organizatoric sunt obligatorii
pentru notarii publici.
(11)Congresul poate delega unele dintre atribuţiile sale Consiliului Uniunii, în condiţiile stabilite prin
statut.
(12)Procedura privind convocarea, organizarea şi desfăşurarea Congresului se stabileşte prin statut.
III, secțiunea 7
Art. 55
(1)În cadrul Uniunii se constituie şi funcţionează:
a)Institutul Notarial Român;
b)Casa de Asigurări a Notarilor Publici;
c)Casa de Pensii a Notarilor Publici;
d)Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;
e)Comisia de cenzori;
f)Consiliul de disciplină;
g)Corpul de control;
h)Redacţia Buletinului Notarilor Publici;
i)comisiile de specialitate ale Consiliului Uniunii;
j)aparatul de specialitate şi administrativ;
k)Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici, în care se înregistrează notarii publici şi formele
în care aceştia îşi exercită profesia.
(2)La nivelul Uniunii se pot înfiinţa şi alte organisme potrivit legii, statutului profesiei sau actelor
normative cu caracter intern.
Art. 56
(1)Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanţii fiecărei Camere, aleşi potrivit următoarei norme
243
de reprezentare:
a)un reprezentant, pentru Camerele cu până la 200 de notari publici în funcţie;
b)2 reprezentanţi, pentru Camerele care au între 201 şi 400 de notari publici în funcţie;
Pag
c)3 reprezentanţi, pentru Camerele care au peste 400 de notari publici în funcţie.
(2)Odată cu alegerea reprezentanţilor, Camerele aleg şi supleanţii acestora. Supleanţii înlocuiesc de
drept reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii, ori de câte ori aceştia nu îşi pot exercita
mandatul.
(3)Procedura alegerii reprezentaţilor şi supleanţilor Camerelor în Consiliul Uniunii, precum şi
numărul supleanţilor se stabilesc prin statut.
(4)Preşedinţii Camerelor fac parte de drept din Consiliul Uniunii, cu drept de vot.
(5)Dintre membrii Consiliului Uniunii se aleg preşedintele şi 3 vicepreşedinţi, în condiţiile stabilite
prin statut. După alegerea preşedintelui şi a celor 3 vicepreşedinţi, supleanţii acestora devin membri ai
Consiliului Uniunii. Funcţiile de preşedinte, de prim-vicepreşedinte şi de vicepreşedinte sunt
incompatibile cu funcţiile de preşedinte al Camerei sau reprezentant în Consiliul Uniunii.
(6)Dintre cei 3 vicepreşedinţi, Consiliul Uniunii alege un prim-vicepreşedinte, în condiţiile stabilite
prin statut.
(7)Durata mandatului membrilor Consiliului Uniunii, al preşedintelui, prim-vicepreşedintelui şi al
vicepreşedinţilor este de 4 ani.
(8)Reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii, precum şi preşedintele, prim-vicepreşedintele şi
vicepreşedinţii Consiliului beneficiază de indemnizaţie şi de alte drepturi stabilite prin acte normative
interne.
(9)Consiliul Uniunii se convoacă, de regulă, trimestrial în şedinţe ordinare sau, ori de câte ori este
nevoie, în şedinţe extraordinare, de către preşedinte. Consiliul Uniunii este legal constituit în prezenţa
a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii simple a membrilor
prezenţi, în caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv în adoptarea hotărârii.
Art. 57
(1)Consiliul Uniunii are, în principal, următoarele atribuţii:
a)propune ministrului justiţiei actualizarea numărului de posturi de notar public şi posturile destinate
concursului de schimbări de sedii;
b)aprobă numărul de locuri destinate dobândirii calităţii de notar stagiar, cu consultarea Colegiilor
directoare;
c)propune ministrului justiţiei aprobarea regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a
examenelor de dobândire a calităţii de notar public;
d)propune ministrului justiţiei onorariile minimale pentru actele şi procedurile notariale îndeplinite în
exercitarea funcţiei de către notarii publici, având în vedere următoarele criterii:
1.timpul şi volumul de muncă solicitată pentru îndeplinirea actului sau procedurii;
2.natura, noutatea şi dificultatea actului sau procedurii;
3.obţinerea de date şi informaţii suplimentare sau conlucrarea cu experţi ori cu alţi specialişti impusă
de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea actului;
4.constrângerile de timp în care notarul este obligat de împrejurările actului sau procedurii să
acţioneze pentru a asigura servicii legale performante;
5.termenele de arhivare a actelor şi procedurilor notariale;
6.locul îndeplinirii actului sau procedurii;
7.răspunderea notarului public, prin raportare şi la valoarea actului sau procedurii;
e)stabileşte cotele de contribuţie ale birourilor notarilor publici la Cameră, precum şi cele ale
Camerelor la Uniune, potrivit statutului acesteia;
f)reprezintă Uniunea, prin preşedintele Consiliului Uniunii, în raporturile cu terţii, pe plan intern şi
internaţional;
244
g)adoptă modificările sau completările la Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici şi al Casei de
Pensii a Notarilor Publici;
h)aprobă modificările şi completările Statutului Uniunii între congrese, după consultarea Adunărilor
Pag
generale ale Camerelor;

i)soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină;
j)adoptă, modifică şi completează Regulamentul Consiliului de disciplină;
k)adoptă, modifică şi completează Regulamentul de organizare şi funcţionare al INR;
l)organizează, la nivel naţional, programe care vizează alinierea practicilor notariale la exigenţele
internaţionale;
m)adoptă uzanţele profesionale potrivit Codului civil, republicat, cu modificările ulterioare;
n)aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, execuţia bugetară şi descărcarea anuală de gestiune a
preşedintelui;
o)stabileşte, prin hotărâre, indemnizaţiile reprezentanţilor Camerelor în Consiliul Uniunii, a
preşedintelui, prim-vicepreşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului Uniunii, precum şi ale membrilor
Comisiei de cenzori, Consiliului de disciplină, Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări a
Notarilor Publici, organelor de conducere ale INR şi indemnizaţiile membrilor altor organisme
constituite la nivelul Uniunii;
p)acordă ordine, medalii şi titluri, în condiţiile stabilite prin statut;
q)aprobă sponsorizările şi mecenatele;
r)acordă ajutoare notarilor publici, în limita sumelor aprobate în acest scop prin bugetul de venituri şi
cheltuieli;
s)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare, statutul profesiei sau de actele normative
cu caracter intern.
(2)Consiliul Uniunii poate să delege Biroului executiv unele atribuţii ale sale, în condiţiile prevăzute
de statut.
prevederi din Art. 61 din capitolul IV, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 10-ian-2011
Art. 58
(1)Biroul executiv este organul executiv al Consiliului Uniunii, cu activitate permanentă şi de legătură
cu Camerele, şi se compune din 9 membri: preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi 5
membri, aleşi de Consiliul Uniunii dintre membrii săi.
(2)Preşedintele Uniunii este şi preşedintele Consiliului Uniunii şi al Biroului executiv al Consiliului
Uniunii.
(3)Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întruneşte lunar în şedinţă ordinară şi, ori de câte ori este
nevoie, în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui.
(4)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii emite decizii executorii.
(5)Biroul executiv al Consiliului Uniunii funcţionează legal în prezenţa majorităţii membrilor săi şi
adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.
(6)Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuţii principale:
a)asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii;
b)propune ministrului justiţiei numirea în funcţie a notarului public, schimbarea sediului biroului
notarial, asocierea şi încetarea asocierii, suspendarea şi încetarea suspendării din funcţia de notar
public, revocarea ori încetarea calităţii de notar public;
c)pregăteşte proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere şi aprobare Consiliului
Uniunii;
d)elaborează proiectul raportului anual al activităţii Uniunii;
e)elaborează proiectul de buget anual al Uniunii, asigură gestionarea curentă a patrimoniului,
urmăreşte întocmirea bilanţului financiar-contabil şi executarea bugetului;
245
f)asigură execuţia bugetară şi urmăreşte realizarea resurselor bugetului Uniunii;

g)organizează serviciile proprii ale Uniunii şi aprobă organigrama şi statul de funcţii ale personalului
de specialitate şi administrativ al Uniunii;
Pag
h)aprobă organigrama, statul de funcţii şi coordonează activitatea tuturor entităţilor înfiinţate în cadrul
Uniunii;
i)aprobă proiectul de buget anual, execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune a entităţilor înfiinţate
în cadrul Uniunii;
j)acordă, suspendă şi retrage birourilor notariale, la cerere sau din oficiu, licenţa de funcţionare;
k)analizează raportul Consiliului de disciplină al Uniunii şi propune măsurile ce se impun;
l)analizează sinteza controlului profesional administrativ întocmită de corpul de control al Uniunii şi
propune măsurile ce se impun;
m)rezolvă conflictele de competenţă dintre notarii publici din Camere diferite;
n)coordonează activitatea de creare şi funcţionare a sistemului şi reţelelor de informatizare între
Uniune şi Camere, precum şi la nivelul birourilor notariale, potrivit programelor proprii şi celor
derulate în cooperare cu notariatele europene;
o)coordonează atât activitatea Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale,
denumit în continuare CNARNN, cât şi registrele naţionale notariale privind evidenţa actelor şi
procedurilor notariale şi adoptă actele normative necesare funcţionării acestora;
p)soluţionează, la solicitarea preşedintelui Uniunii, sesizările formulate împotriva notarilor publici sau
împotriva Camerelor;
q)acceptă donaţiile şi legatele făcute Uniunii;
r)asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului şi ale Consiliului Uniunii şi supraveghează
executarea acestor hotărâri de către Camere şi notarii publici, adoptând decizii corespunzătoare;
s)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi de actele normative cu caracter
intern.
(2)prevederi din Art. 67 din capitolul IV, secțiunea III (Regulament din 1995) la data 08-aug-
1995 pentru Art. 58 din capitolul V, secțiunea II
prevederi din Art. 68 din capitolul IV, secțiunea III (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
pentru Art. 58 din capitolul V, secțiunea II
Art. 59
(1)Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii sunt şi preşedintele, prim-
vicepreşedintele şi vicepreşedintele Uniunii,
(2)Preşedintele Uniunii este şi preşedintele Consiliului Uniunii şi are următoarele atribuţii:
a)reprezintă Uniunea pe plan intern în raporturile cu autorităţile publice din România, cu organizaţiile
guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale, iar în plan extern, cu organizaţiile
naţionale şi internaţionale ale notarilor publici şi oriunde va fi invitat oficial în calitate de preşedinte;
b)ordonanţează cheltuielile bugetare ale Uniunii; preşedintele poate delega această atribuţie prim-
vicepreşedintelui;
c)convoacă şi conduce şedinţele Congresului, Consiliului Uniunii şi ale Biroului executiv al
Consiliului Uniunii;
d)angajează personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii, cu respectarea organigramei şi
statului de funcţii, aprobate de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
e)exercită, în condiţiile legii, acţiunea disciplinară împotriva notarilor publici;
f)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi alte acte normative.
(3)În absenţă, preşedintele este înlocuit de prim-vicepreşedinte, iar dacă acesta din urmă lipseşte, de
unul dintre vicepreşedinţii delegaţi în acest sens de preşedinte.
(4)Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii reprezintă Uniunea, în limitele mandatului acordat de
246
preşedinte.
Pag
Art. 60
(1)În cadrul Uniunii funcţionează Casa de Asigurări a Notarilor Publici, cu personalitate juridică, în
condiţiile stabilite prin statutul acesteia, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2)Asigurarea de răspundere civilă a notarilor publici este obligatorie şi se realizează prin casa de
asigurări constituită în acest scop.
(3)Notarii publici au obligaţia să încheie contractul de asigurare înainte de începerea activităţii.
(4)Limita minimă a valorii de asigurare şi nivelul primei de asigurare se stabilesc anual de către
Consiliul Uniunii.
Art. 61
(1)În cadrul Uniunii se înfiinţează, se organizează şi funcţionează INR, entitate de interes public, cu
personalitate juridică, în condiţiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2)INR asigură perfecţionarea activităţii notariale, pregătirea profesională iniţială şi, după caz,
continuă a notarilor publici şi a notarilor stagiari, a altor specialişti, a personalului de specialitate al
birourilor notariale, al Camerelor şi al Uniunii, având dreptul de a elibera diplome sau certificate de
absolvire recunoscute de instituţiile publice şi private abilitate.
(3)INR are sediul în municipiul Bucureşti, are ştampilă care cuprinde denumirea sa şi stema României
şi siglă proprie. INR se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în baza prezentei legi, fără
îndeplinirea altor formalităţi.
(4)Statutul INR, Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, precum şi modalităţile de
formare profesională iniţială sau, după caz, continuă a notarilor publici şi a notarilor stagiari, a
personalului de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor şi al Uniunii se aprobă prin hotărâre a
Consiliului Uniunii.
(5)INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul de definitivat, concursul de admitere
în funcţia de notar public pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de
specialitate juridică, în condiţiile legii şi ale regulamentului de organizare şi desfăşurare a acestora,
aprobat de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
(6)INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, şi concursul de schimbare de sediu, în
condiţiile legii şi ale regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului, aprobat de către
Consiliul Uniunii.
(7)INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul sau, după caz, concursul de
dobândire a calităţii de notar stagiar, în condiţiile legii şi ale regulamentului de organizare şi
desfăşurare a acestuia, aprobat de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
Art. 62
(1)În vederea administrării registrelor prevăzute la art. 164, în cadrul şi sub autoritatea Uniunii se
înfiinţează, se organizează şi funcţionează CNARNN, ca entitate cu personalitate juridică, în
condiţiile stabilite prin regulamentul propriu, aprobat de Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(2)CNARNN asigură administrarea, organizarea şi funcţionarea registrelor naţionale notariale
prevăzute la art. 164, precum şi a altor activităţi stabilite prin regulamentul propriu.
(3)CNARNN are sediul în municipiul Bucureşti. CNARNN are sigiliu propriu, care cuprinde
denumirea sa şi stema României, şi siglă proprie şi se înfiinţează, se organizează şi funcţionează, fără
îndeplinirea altor formalităţi, în baza prevederilor prezentei legi.
247
(4)Costurile privind verificările şi înscrierile în registrele prevăzute la art. 164 vor fi suportate de
părţile interesate, iar tarifele privind înscrierea şi verificarea în registre se vor stabili de către Biroul
executiv al Consiliul Uniunii.
Pag
(5)În cazul în care înscrierile şi verificările în registrele prevăzute la art. 164 se solicită de către
instituţiile publice, acestea se vor efectua cu scutire de tarif.
(6)Tarifele pentru înscriere sau verificare în registre se vor putea încasa de către notarii publici de la
părţi şi se vor vira CNARNN în baza facturilor emise de către acesta.
(7)Fondurile acumulate de CNARNN vor fi utilizate pentru dezvoltarea instituţiei notarului public,
pentru securizarea actului notarial şi pentru perfecţionarea profesională a corpului de notari publici.
(8)Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNARNN, precum şi orice alte măsuri necesare
organizării şi funcţionării acestuia se aprobă prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii,
care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 63
(1)În scopul stabilirii şi acordării pensiilor private se înfiinţează, sub autoritatea Uniunii, Casa de
Pensii a Notarilor Publici, denumită în continuare Casa de pensii, instituţie autonomă, de interes
public, cu personalitate juridică, în condiţiile stabilite prin statutul acesteia, aprobat de Consiliul
Uniunii.
(2)Sistemul de pensii prevăzut de prezenta lege este obligatoriu pentru notarii publici membri ai
Uniunii.
(3)Notarii publici pot contribui şi la sistemul public de pensii, în condiţiile legii.
(4)Modul de organizare şi funcţionare, precum şi data de la care Casa de pensii îşi începe activitatea
se stabilesc prin statut. Casa de pensii are sediul în municipiul Bucureşti, ştampilă şi siglă proprii, care
cuprind cel puţin stema României şi denumirea, şi se înfiinţează, se organizează şi funcţionează fără
îndeplinirea altor formalităţi.
prevederi din Art. 107 din capitolul V, secțiunea I (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
CAPITOLUL IV:Drepturile şi îndatoririle notarilor publici
SECŢIUNEA 1:Drepturile notarilor publici
Art. 64
(1)Notarii publici îşi exercită funcţia şi se bucură de stabilitate în funcţie, neputând fi mutaţi în altă
localitate fără acordul lor.
(2)Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra
notarului public sau în biroul său sunt inviolabile, acestea putând fi verificate sau ridicate numai în
condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, cu modificările şi
(3)Contactul profesional dintre notarul public şi clientul său nu poate fi interzis sau restrâns.
Art. 65
(1)În cazul în care clientul se află în stare de arest sau detenţie, administraţia locului de arest ori
detenţie are obligaţia de a lua, cu prioritate, toate măsurile necesare pentru a permite contactul de
îndată al notarului public cu clientul şi respectarea drepturilor prevăzute de lege.
(2)În cauzele penale, notarul public poate fi audiat ca martor numai în cazurile şi condiţiile prevăzute
expres de Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 66
(1)Notarul public are următoarele drepturi;
1.să primească onorariu pentru fiecare act sau procedură notarială îndeplinită, în condiţiile legii;
248
2.să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor, în condiţiile prevăzute
în statut;
3.să se adreseze organelor Uniunii şi ale Camerelor şi să primească informaţiile solicitate în condiţiile
Pag
stabilite prin statut sau actele normative interne;

4.să poarte însemnele Uniunii şi ale Camerelor;
5.să beneficieze de concediu de odihnă, anual, în condiţiile stabilite prin statut;
6.să beneficieze de drepturile de asigurări sociale pe baza contribuţiei la sistemul asigurărilor sociale
de stat şi/sau la sistemul privat, în condiţiile legii;
7.să aibă acces la toate datele care privesc organizarea administrativă a activităţii notariale, atât la
nivelul Camerelor, cât şi al Uniunii;
8.să adere individual la Uniunea Internaţională a Notariatului;
9.să participe, la cerere, la şedinţele organelor Camerelor şi ale Uniunii, atunci când are un interes
propriu, în vederea susţinerii acestuia;
10.să beneficieze de sprijin financiar în caz de întrerupere a activităţii biroului din cauza incapacităţii
temporare de muncă;
11.să beneficieze, la cerere, de asistenţă juridică din partea Uniunii, prin personalul de specialitate, în
cauzele care au legătură cu activitatea profesională;
12.să participe la manifestări profesionale organizate în ţară şi străinătate;
13.să beneficieze de orice alte drepturi prevăzute de lege şi statut.
(2)Notarul public îşi poate face cunoscute datele profesionale atât cu privire la persoana sa, cât şi cu
privire la locul unde îşi exercită funcţia, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.
Art. 67
(1)Notarii publici au dreptul la onorariu pentru fiecare act sau procedură notarială îndeplinită, în
conformitate cu art. 57 alin. (1) lit. d).
(2)Prin excepţie de la dispoziţiile art. 57 alin. (1) lit. d), la propunerea Consiliului Uniunii, ministrul
justiţiei poate stabili acte şi proceduri notariale pentru care onorariul se stabileşte liber, între notarul
public şi solicitant.
Art. 68
Notarul public are dreptul la concediu de odihnă de 30 de zile lucrătoare, în condiţiile stabilite prin
statut. Notarul publicare obligaţia de a înştiinţa Camera în circumscripţia căreia îşi desfăşoară
activitatea în legătură cu perioada în care va efectua concediul de odihnă.
(3)prevederi din Art. 72 din capitolul IV, secțiunea IV (Regulament din 1995) la data 08-aug-
1995 pentru Art. 68 din capitolul V, secțiunea III
prevederi din Art. 74 din capitolul IV, secțiunea IV (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
pentru Art. 68 din capitolul V, secțiunea III
Art. 69
Exercitarea profesiei de notar public este incompatibilă cu:
a)desfăşurarea unei activităţi salarizate, cu excepţia:
1.activităţii şi funcţiei didactice universitare/de învăţământ superior şi de cercetare ştiinţifică;
2.activităţii literar-artistice şi publicistice;
3.activităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică;
4.calităţii de deputat sau senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata
mandatului;
5.calităţii de membru în organele de conducere sau în alte organisme ale Uniunii, ale Camerelor ori în
alte organizaţii interne şi internaţionale la care Uniunea sau Camerele sunt afiliate ori cu care
colaborează;
249
6.calităţii de membru într-un consiliu de administraţie;

7.calităţii de membru în cadrul unei asociaţii sau fundaţii;
b)exercitarea unei funcţii publice sau de demnitate publică, alta decât cea prevăzută la lit. a) pct. 4;
Pag
c)exercitarea unei funcţii de judecător, procuror, magistrat-asistent sau grefier;

d)exercitarea profesiei de avocat, consilier juridic, executor judecătoresc sau practician în insolvenţă;
e)desfăşurarea directă de activităţi de producţie, comerţ sau alte activităţi de prestări de servicii;
f)calitatea de administrator sau de preşedinte al unui consiliu de administraţie al unei societăţi
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA 2:Îndatoririle şi răspunderile notarilor publici
Art. 70
Notarul public şi personalul biroului notarial au obligaţia să păstreze secretul profesional cu privire la
actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor, chiar şi după încetarea funcţiei,
respectiv după încetarea raporturilor de muncă, cu excepţia cazurilor în care legea sau părţile
interesate îi eliberează de această obligaţie.
Art. 71
(1)Notarul public nu poate absenta de la birou mai mult de 5 zile lucrătoare consecutive, fără a
informa Camera din care face parte şi fără a asigura funcţionarea arhivei biroului, în condiţiile legii.
(2)În cazul nerespectării dispoziţiilor alin. (1), Camera Notarilor Publici poate delega, după caz, un alt
notar public pentru îndeplinirea atribuţiilor notarului public absent, în condiţiile prevăzute de Statutul
Uniunii.
Art. 72
(1)Notarul public are următoarele obligaţii:
a)să respecte dispoziţiile legii, ale regulamentelor, ale Statutului Uniunii, Statutului Casei de Asigurări
a Notarilor Publici şi ale Codului deontologic al notarilor publici;
b)să respecte hotărârile organelor alese ale Uniunii, ale Camerelor, precum şi ale comisiilor de
specialitate sau ale altor entităţi create la nivelul Uniunii, să îndeplinească sarcinile ce i-au fost
încredinţate şi să acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii;
c)să participe la şedinţele organelor de conducere din care face parte;
d)să participe la şedinţele Adunărilor generala ale Camerelor;
e)să participe la manifestări profesionale organizate de Uniune, de Camere şi de alte organizaţii
interne şi internaţionale având scopuri şi principii similare;
f)să păstreze faţă de terţi confidenţialitatea dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în cadrul
organelor de conducere;
g)să aibă un comportament demn în exercitarea funcţiei;
h)să îşi perfecţioneze continuu pregătirea profesională, participând la programe de pregătire
profesională organizate de INR, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat de
Consiliul Uniunii;
i)să asigure pregătirea profesională a notarilor stagiari repartizaţi de către Colegiul director al
Camerei, precum şi a personalului angajat;
j)în termenele prevăzute în statut să achite contribuţiile profesionale, să comunice Camerei din care
250
face parte şi Uniunii situaţia statistică lunară prevăzută în statut;

k)să îşi declare domiciliul fiscal în România.
(2)Cheltuielile profesionale efectuate în condiţiile alin. (1) sunt deductibile, în condiţiile legii.
Pag
(3)Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) lit. h) privind obligativitatea participării la programe de pregătire
profesională organizate de INR se aplică şi personalului de specialitate al birourilor notariale, în
condiţiile prevăzute de regulament.
2014 pentru Art. 72 din capitolul IV, secțiunea 2
Art. 73
Răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată în condiţiile legii civile, pentru încălcarea
obligaţiilor sale profesionale, atunci când acesta a cauzat cu vinovăţie sub forma relei-credinţe un
prejudiciu, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.
Art. 74
Răspunderea disciplinară a notarului public intervine pentru următoarele abateri:
a)încălcarea competenţei generale, materiale şi teritoriale stabilite prin lege;
b)nerespectarea dispoziţiilor, deciziilor şi hotărârilor organelor de conducere ale Uniunii şi ale
Camerelor, emise în condiţiile legii;
c)nerespectarea normelor şi instrucţiunilor privind metodologia de lucru cu registrele naţionale
notariale administrate de CNARNN;
d)îndeplinirea, în mod repetat, a actelor şi procedurilor notariale, cu nerespectarea dispoziţiilor legale
prevăzute pentru valabilitatea actului sau procedurii notariale în cauză, ori îndeplinirea acestora cu
încălcarea dispoziţiilor art. 9;
e)întârzierea nejustificată sau neglijenţa în efectuarea lucrărilor;
f)lipsa nejustificată de la birou, în mod repetat;
g)comportament şi atitudine necorespunzătoare în exercitarea activităţii profesionale;
h)orice manifestare de natură a aduce atingere prestigiului profesiei săvârşită în exerciţiul funcţiei ori
în legătură cu aceasta sau în afara exerciţiului funcţiei;
i)neachitarea integrală şi la scadenţă a contribuţiilor profesionale, precum şi a primei de asigurare,
conform contractului de asigurare;
j)sustragerea sau refuzul de a se supune controlului profesional administrativ;
k)încălcarea obligaţiilor legale cu privire la păstrarea secretului profesional;
l)folosirea ori acceptarea, în orice mod, direct sau indirect, a mijloacelor neloiale de atragere a
clientelei, aşa cum sunt definite în Codul deontologic al notarilor publici;
m)desfăşurarea unor activităţi incompatibile cu calitatea de notar public, potrivit legii;
n)refuzul nejustificat sau neglijenţa în efectuarea şi comunicarea operaţiunilor prevăzute de lege
pentru funcţionarea sistemului informatizat al Camerei şi al Uniunii;
o)nerespectarea dispoziţiilor legale cu privire la stabilirea, încasarea şi, după caz, virarea impozitelor,
tarifelor şi onorariilor;
p)nedepunerea la termen a situaţiei statistice şi a altor date solicitate de Cameră sau de Uniune;
q)refuzul nejustificat de a întocmi un act notarial în afara sediului biroului notarial, iar în cazuri
temeinic justificate, şi în afara programului normal de lucru;
r)neîndeplinirea obligaţiei de a participa la formele de pregătire profesională continuă organizate prin
INR, la intervalele de timp stabilite prin regulament;
251
s)neîndeplinirea obligaţiei de a participa la formele de pregătire profesională, dispusă în condiţiile art.

77 alin. (2);
ş)nerespectarea dispoziţiilor Codului deontologic al notarilor publici;
Pag
t)absenţe nejustificate de la Adunările generale şi de la acţiunile organizate de Colegiul director al
Camerei sau organele de conducere ale Uniunii;
ţ)nerespectarea dispoziţiilor art. 42 alin. (3) şi/sau continuarea activităţii după aplicarea sancţiunii
suspendării din exerciţiul funcţiei;
u)refuzul nejustificat de a îndeplini actele şi procedurile repartizate de preşedintele Camerei din care
face parte.
2014 pentru Art. 74 din capitolul IV, secțiunea 2
Art. 75
(1)Acţiunea disciplinară se exercită de ministrul justiţiei, de preşedintele Uniunii sau de Colegiul
director al Camerei şi se judecă de Consiliul de disciplină din cadrul Uniunii.
(2)Acţiunea disciplinară se exercită numai după efectuarea cercetării prealabile de către inspectori din
cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, din cadrul Uniunii ori de către Colegiul director al
Camerei.
(3)În cadrul cercetării prealabile, citarea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptăţit să ia
cunoştinţă de conţinutul dosarului de cercetare disciplinară şi să îşi formuleze apărarea. Neprezentarea
sau refuzul celui cercetat de a formula apărări nu împiedică finalizarea cercetării.
(4)Consiliul de disciplină funcţionează ca organ de jurisdicţie la nivel naţional, în baza regulamentului
aprobat de Consiliul Uniunii. Consiliul de disciplină este compus din câte un reprezentant al fiecărei
Camere, ales de Adunarea generală a Camerei. Mandatul membrilor Consiliului de disciplină este de
4 ani şi începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor validării acestora de către Congres.
Membrii Consiliului de disciplină pot fi numai notari publici cu o vechime de minimum 10 ani într-o
funcţie de specialitate juridică, dar nu mai puţin de 5 ani în funcţia de notar public.
(5)Ministrul justiţiei sau, după caz, preşedintele Uniunii ori Colegiul director al Camerei, pe baza
rezultatului cercetării prealabile, formulează acţiunea disciplinară pe care o înaintează Consiliului de
disciplină în termen de 60 de zile de la data primirii rezultatului cercetării prealabile.
(6)Consiliul de disciplină citează părţile şi, în cazul în care constată că sunt necesare verificări
suplimentare, poate solicita ministrului justiţiei sau, după caz, preşedintelui Uniunii ori Colegiului
director al Camerei completarea cercetării disciplinare. Completarea cercetării prealabile se face în
termen de 60 de zile de la primirea solicitării de completare.
(7)Acţiunea disciplinară se soluţionează printr-o hotărâre motivată, care se comunică părţilor şi
Camerei în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea cel cercetat, în termen de 10 zile de la
pronunţare.
(8)Hotărârea prin care se soluţionează acţiunea disciplinară cuprinde, în principal, următoarele:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
b)temeiul de drept al aplicării sancţiunii;
c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de notarul public;
d)sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
e)calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;
f)instanţa competentă să judece calea de atac.
(9)Prevederile alin. (8) se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, republicat, cu
modificările ulterioare, privind cuprinsul hotărârii.
(10)Împotriva hotărârii, notarul public, respectiv titularii acţiunii disciplinare prevăzuţi la alin. (1) pot
face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii.
252
(11)Contestaţia se soluţionează de Consiliul Uniunii prin hotărâre. În cazul în care acţiunea

disciplinară a fost exercitată de preşedintele Uniunii sau de Colegiul director al Camerei, preşedintele
Uniunii sau, după caz, reprezentanţii Camerei respective în Consiliul Uniunii nu vor participa la
Pag
soluţionarea contestaţiei. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia poate fi atacată cu recurs la
Curtea de Apel Bucureşti. Recursul poate fi declarat de notarul public, respectiv de titularii acţiunii
disciplinare prevăzuţi de lege, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea pronunţată de Curtea
de Apel Bucureşti este definitivă.
(12)Hotărârea prin care notarul public a fost sancţionat disciplinar, rămasă definitivă, se comunică, de
îndată, de către Uniune sau, după caz, de către instanţa de judecată compartimentului de specialitate
din Ministerul Justiţiei şi Camerei în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public.
(13)Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 6 luni de la data luării la cunoştinţă a
săvârşirii abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii acesteia.
(14)Curgerea termenului de prescripţie pentru promovarea acţiunii disciplinare se suspendă dacă
împotriva notarului public s-a înregistrat o plângere penală având ca obiect săvârşirea aceleiaşi fapte,
până la soluţionarea procesului penal. Dacă după introducerea acţiunii disciplinare a fost înregistrată o
plângere penală având ca obiect săvârşirea aceleiaşi fapte, acţiunea disciplinară se suspendă până la
soluţionarea procesului penal.
Art. 76
(1)Verificarea sesizărilor referitoare la buna reputaţie a notarilor publici în funcţie se face de către
inspectori din cadrul Ministerului Justiţiei sau al Uniunii, din oficiu sau la solicitarea ministrului
justiţiei, respectiv a preşedintelui Uniunii sau a Colegiului director al Camerei.
(2)Raportul de inspecţie întocmit în urma verificărilor privind buna reputaţie se comunică notarului
public care face obiectul sesizării, în termen de 15 zile de la întocmire, în vederea formulării de
obiecţiuni.
(3)Raportul de inspecţie prevăzut la alin. (2) împreună cu obiecţiunile formulate se înaintează
Consiliului de disciplină din cadrul Uniunii. Pe baza raportului şi a obiecţiunilor formulate, Consiliul
de disciplină adoptă hotărârea privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de către notarul
public a condiţiei de bună reputaţie ori, dacă apreciază că obiecţiunile sunt întemeiate, dispune, în
scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu arătarea în mod expres
a aspectelor ce trebuie completate. Hotărârea prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună
reputaţie cuprinde şi propunerea de încetare a calităţii, în temeiul art. 41 alin. (1) lit. g).
(4)Hotărârea Consiliului de disciplină, însoţită de actele care au stat la baza acesteia, se comunică de
îndată ministrului justiţiei, preşedintelui Consiliului Uniunii şi notarului public.
(5)Hotărârea Consiliului de disciplină poate fi atacată cu contestaţie la Consiliul Uniunii în termen de
15 zile de la comunicare. Împotriva hotărârii Consiliului Uniunii se poate formula contestaţie la Secţia
de contencios administrativa Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare.
(6)Hotărârea definitivă prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie se comunică
ministrului justiţiei, în vederea emiterii ordinului de încetare a calităţii.
prevederi din Art. 81 din capitolul IV, secțiunea IV (Regulament din 1995) la data 26-mar-2007
Art. 77
(1)Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite şi sunt
următoarele:
a)avertisment scris;
253
b)amendă de la 5.000 lei la 40.000 lei;

c)suspendarea notarului public din exerciţiul funcţiei pe o durată de cel mult 6 luni;
d)excluderea notarului public din profesie.
Pag
(2)În cazul abaterilor prevăzute la art. 74 lit. a), d), e), k), n), r) şi s), Consiliul de disciplină poate
dispune şi obligarea notarului public sancţionat să urmeze, în termen de 3 luni de la rămânerea
definitivă a hotărârii prin care acesta a fost sancţionat, una dintre formele de pregătire profesională în
cadrul INR.
(3)Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu.
(4)Amenda prevăzută la alin. (1) lit. b) se face venit la bugetul Uniunii.
prevederi din Art. 80 din capitolul IV, secțiunea IV (Regulament din 1995) la data 26-mar-2007
CAPITOLUL V:Procedura actelor notariale
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii comune
Art. 78
(1)Toate actele notariale se îndeplinesc la cerere.
(2)Înscrisurile redactate de părţi, de reprezentanţii lor legali sau convenţionali ori, după caz,
acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi formă, notarul
public putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare, cu acordul părţilor.
(3)Pentru autentificarea unui acord de mediere, părţile din acord se prezintă personal sau prin
reprezentant legal ori prin reprezentant convenţional în baza unei procuri autentice, în vederea
semnării în faţa notarului public şi îndeplinirii tuturor condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de
lege.
(4)Înscrisurile referitoare la actele notariale se redactează potrivit voinţei părţilor şi în condiţiile
prevăzute de lege.
(5)În cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale, notarul public stabileşte identitatea, domiciliul
şi capacitatea părţilor, în afara cazurilor în care se solicită dare de dată certă, întocmirea de copii
legalizate sau acordarea de consultaţii juridice notariale.
V, secțiunea 1
Art. 79
(1)Actele juridice pentru care legea prevede forma autentică ad validitatem vor fi redactate numai de
notarii publici.
(2)Consultaţiile date de notarul public în domeniul juridic notarial sunt scrise sau verbale şi se dau
persoanelor fizice sau juridice, la solicitare sau pe bază de contract cu durată determinată.
Art. 80
(1)Notarul public are obligaţia să desluşească raporturile juridice dintre părţi cu privire la actul pe care
vor să îl încheie, să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea şi să le dea
îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice.
(2)De asemenea, el trebuie să ceară părţilor, ori de câte ori este cazul, documentele justificative şi
autorizaţiile necesare pentru încheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obţine el însuşi
documentaţia necesară, având acces liber la orice registru public.
(3)Actele din care rezultă drepturi ce urmează a fi supuse publicităţii în cazurile şi condiţiile prevăzute
de lege se vor comunica, de îndată, la locul unde se ţine această evidenţă, de notarul public, care va
face şi demersurile necesare în numele titularilor pentru ducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de
publicitate.
254
(4)În vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin potrivit dispoziţiilor alin. (2) şi (3), notarul public va
avea acces liber la birourile de publicitate imobiliară, precum şi la alte instituţii în vederea obţinerii
actelor şi informaţiilor necesare îndeplinirii procedurilor notariale, va putea solicita şi obţine de la
Pag
organul fiscal competent al autorităţii administraţiei publice locale certificatul fiscal emis pe suport
hârtie sau în format electronic.
(5)Notarul public are obligaţia, în cazul persoanelor vârstnice, să le pună în vedere drepturile
prevăzute la art. 30 din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 81
(1)Organele de ordine publică vor acorda sprijin notarilor publici, în cazul în care aceştia sunt
împiedicaţi să îşi exercite atribuţiile. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale au
obligaţia ca în cadrul atribuţiilor lor să acorde notarilor publici concursul solicitat pentru îndeplinirea
actelor notariale.
(2)Instituţiile publice şi private au obligaţia să furnizeze, în condiţiile legii, informaţiile pe care le
solicită notarii publici în cadrul procedurilor succesorale notariale.
(3)În toate celelalte cazuri, instituţiile prevăzute la alin. (2) vor furniza informaţii în baza
protocoalelor încheiate cu Uniunea.
(2)prevederi din capitolul IV, secțiunea 2 (Regulament din 2013) la data 18-iun-2014 pentru
Art. 81 din capitolul V, secțiunea 1
V, secțiunea 1
Art. 82
(1)Actele solicitate de părţi şi orice acte de procedură notarială se întocmesc în limba română.
(2)Cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi persoanelor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba
română li se acordă posibilitatea de a lua cunoştinţă de cuprinsul actului printr-un traducător sau
interpret. Funcţia de traducător sau interpret poate fi îndeplinită de către notarul public, dacă limba
străină este limba sa maternă sau este autorizat ca interpret ori traducător, sau de către o altă persoană
autorizată ca interpret sau traducător, în condiţiile legii, de către Ministerul Justiţiei. În toate situaţiile
în care actul se îndeplineşte prin interpret sau traducător autorizat, acesta va semna încheierea alături
de notarul public.
(3)Actele redactate de părţi şi prezentate pentru efectuarea operaţiunilor notariale vor fi în limba
română.
(4)La cererea justificată a părţilor, notarul public poate îndeplini acte în legătură cu înscrisurile
întocmite de părţi într-o altă limbă decât cea română, numai dacă notarul instrumentator cunoaşte
limba în care sunt întocmite actele sau după ce a luat cunoştinţă de cuprinsul acestora prin interpret,
caz în care un exemplar tradus în limba română şi semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi ataşat la
dosar.
(5)Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limbă străină se vor redacta fie pe două coloane, cuprinzând
în prima coloană textul în limba română, iar în cea de-a doua, textul în limba străină, fie în mod
succesiv, mai întâi textul în limba română, continuându-se cu textul în limba străină.
(6)Notarul public, în activitatea sa, nu poate cenzura sau refuza să aplice sau să folosească în
proceduri notariale o hotărâre judecătorească definitivă.
Art. 83
(1)Actele notariale se îndeplinesc, de regulă, în timpul programului de serviciu cu publicul, afişat în
mod corespunzător.
(2)Un act notarial se poate îndeplini şi în afara sediului biroului notarului public, la cererea părţii
interesate, cu respectarea dispoziţiilor legale privind competenţa.
255
(3)În cazul în care întocmirea unui act notarial nu suferă amânare, din motive temeinic justificate,
acesta va putea fi îndeplinit şi în afara programului de lucru, la cererea părţii interesate.
Pag

Art. 84
Îndeplinirea actelor notariale, în afară de redactarea înscrisurilor şi de consultaţiile juridice notariale,
se constată prin încheiere, care va cuprinde:
a)sediul biroului notarial;
b)denumirea încheierii şi numărul acesteia;
c)data îndeplinirii actului notarial;
d)numele şi prenumele notarului public;
e)locul unde s-a îndeplinit actul notarial, în cazul îndeplinirii în afara sediului biroului notarial,
precizându-se împrejurarea care justifică întocmirea înscrisului în acel loc;
f)numele sau denumirea părţilor, domiciliul sau sediul acestora şi menţiunea faptului prezentării lor în
persoană, reprezentate ori asistate, precum şi modul în care li s-a constatat identitatea, cu excepţia
încheierilor prin care se dă dată certă înscrisurilor sau se legalizează copii de pe înscrisuri;
g)arătarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi de formă ale actului notarial întocmit în raport cu natura
acelui act;
h)constatarea îndeplinirii actului notarial şi a citirii acestuia de către părţi;
i)menţiunea perceperii tarifelor, a impozitelor, a onorariului, precum şi cuantumul acestora;
j)semnătura notarului public;
k)sigiliul biroului notarului public.
Art. 85
(1)Părţile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin menţiunea în încheiere
că ele sunt cunoscute personal de acesta. În cazul în care notarul public nu cunoaşte părţile, este
obligat să procedeze la verificarea identităţii acestora, în vederea încheierii unui act sau îndeplinirii
unei proceduri notariale, după caz, prin:
a)acte de identitate prevăzute de lege;
b)paşapoarte, în condiţiile legii;
c)atestarea avocatului care asistă partea, identificarea acestuia făcându-se în condiţiile lit. a) sau b).
(2)În situaţia în care notarul public are suspiciuni cu privire la identitatea părţilor, iar actul de
identitate este eliberat de autorităţile române, va verifica actul de identitate prezentat. În vederea
verificării, notarul public are acces la Registrul naţional de evidenţă a persoanelor.
(3)Elementele obligatorii de identificare a persoanelor sunt:
a)pentru persoana fizică română sau rezidentă în România: numele, prenumele, codul numeric
personal, domiciliul sau reşedinţa obişnuită;
b)pentru străini persoane fizice, nerezidenţi în România: numele, prenumele, cetăţenia şi reşedinţa
obişnuită declarată, dacă nu reiese din actul în baza căruia s-a stabilit identitatea;
c)pentru persoana juridică de naţionalitate română: denumirea, sediul social şi codul unic de
identificare sau numărul de înregistrare în registrele speciale pentru asociaţii şi fandaţii, după caz;
d)pentru persoana juridică străină: denumirea, sediul social, naţionalitatea şi numărul de înregistrare
emis de autoritatea competentă din ţara de origine;
e)pentru persoana fizică autorizată: numele, prenumele, codul unic de înregistrare fiscală, domiciliul
sau reşedinţa profesională cu specificarea activităţii desfăşurate.
256
Art. 86
(1)În situaţia în care se refuză îndeplinirea actului notarial, încheierea de respingere se va da numai
dacă părţile stăruie în cerere. Încheierea va cuprinde motivarea refuzului, calea de atac, instanţa
Pag
competentă şi termenul de exercitare.

(2)Îndeplinirea actului notarial poate fi respinsă şi pentru următoarele motive:
a)reprezentarea documentaţiei necesare sau prezentarea incompletă a acesteia;
b)neplata tarifelor, a impozitului şi a onorariului stabilit;
c)imposibilitatea identificării părţii sau lipsa de discernământ a acesteia, dacă această stare rezultă din
comportamentul părţii.
Art. 87
(1)Încălcarea cerinţelor prevăzute la art. 84 se sancţionează cu anularea, dacă nu pot fi îndreptate şi au
produs părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin desfiinţarea actului.
(2)Îndreptarea erorilor şi completarea omisiunilor se fac în condiţiile art. 88, numai dacă acestea
rezultă din lucrările actului, precum şi din registrele notariale sau din alte evidenţe ale biroului
notarial.
Art. 88
Actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin
încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părţilor, dacă lucrările cuprind
date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părţilor se prezumă
dacă, fiind legal citate, nu îşi manifestă opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se
face menţiune pe toate exemplarele actului.
Art. 89
Notarul public nu poate îndeplini acte notariale, sub sancţiunea nulităţii, dacă:
a)în cauză sunt părţi sau interesaţi în orice calitate, el, soţul, ascendenţii şi descendenţii lor;
b)este reprezentantul legal ori împuternicitul unei părţi care participă la procedura notarială.
prevederi din capitolul IV, secțiunea 1 (Regulament din 2013) la data 18-iun-2014 pentru
capitolul V, secțiunea 1
SECŢIUNEA 2:Autentificarea înscrisurilor
Art. 90
(1)Înscrisul autentic notarial este cel întocmit sau, după caz, primit şi autentificat de către notarul
public ori de către personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, în forma şi în condiţiile
stabilite prin prezenta lege.
(2)Autentificarea înscrisului se face cu respectarea următoarei proceduri:
a)stabilirea identităţii părţilor în condiţiile art. 85;
b)exprimarea consimţământului acestora cu privire la conţinutul actului;
c)semnătura acestora şi data înscrisului.
Art. 91
(1)Pentru autentificarea unui înscris, notarul public verifică şi stabileşte, în prealabil, identitatea
părţilor, în condiţiile art. 85.
(2)Părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială autentică, cu
excepţiile prevăzute de lege. În această situaţie, notarul public este obligat să verifice în Registrul
naţional notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor acestora, iar în cazul constatării revocării
acesteia va respinge cererea de autentificare.
Art. 92
257
(1)Pentru a lua consimţământul părţilor, după citirea actului, notarul public le va întreba dacă au
înţeles conţinutul acestuia şi dacă cele cuprinse în act exprimă voinţa lor. Exteriorizarea
consimţământului se materializează prin semnătură.
Pag
(2)Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar în aceeaşi zi, consimţământul părţilor
care figurează în act. În acest caz, în încheierea de încuviinţare a autentificării se vor menţiona ora şi
locul luării consimţământului fiecărei părţi.
Art. 93
Autentificarea testamentului se face cu respectarea dispoziţiilor art. 94.
Art. 94
(1)Testatorul îşi dictează dispoziţiile în faţa notarului. Notarul public se îngrijeşte de scrierea
testamentului, pe care apoi îl citeşte testatorului sau, după caz, îl dă să îl citească, făcând menţiune
expresă despre îndeplinirea acestor formalităţi. Dacă dispunătorul îşi redactase deja actul de ultimă
voinţă, testamentul autentic îi va fi citit de către notarul public.
(2)După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voinţă, testamentul fiind
apoi semnat de către testator, iar încheierea de autentificare de către notarul public.
(3)Testatorul ştiutor de carte va solicita, printr-o cerere scrisă, autentificarea testamentului. Cererea
trebuie să cuprindă, după caz:
a)faptul că testamentul pe care îl anexează la cerere a fost redactat de el însuşi, situaţie în care îl va
prezenta notarului public pentru tehnoredactare;
b)faptul că testatorul nu are un testament deja scris şi solicită sa dicteze conţinutul testamentului
notarului public.
(4)În cerere testatorul va preciza că i s-au pus în vedere prevederile art. 1.043 alin. (2) din Codul civil,
republicat, cu modificările ulterioare, potrivit cărora poate să fie asistat în cadrul procedurii de către
unul sau 2 martori. De asemenea, va face şi menţiunea potrivit căreia conţinutul testamentului deja
redactat sau ce va fi dictat notarului public, după caz, reprezintă ultima sa voinţă.
(5)În cazul în care testatorul prezintă un testament deja redactat, notarul public va da îndrumările
necesare privind legalitatea, eficacitatea şi consecinţele actului de ultimă voinţă, după care va proceda
la tehnoredactarea testamentului.
(6)În cazul în care testatorul nu prezintă un testament redactat, acesta îl va dicta notarului. Notarul
public va tehnoredacta testamentul după dictarea testatorului.
(7)În cuprinsul testamentului se va face menţiune expresă că actul reprezintă ultima voinţă a
testatorului şi că acesta a fost redactat cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 1.044 din Codul
civil, republicat, cu modificările ulterioare.
(8)După tehnoredactarea testamentului, acesta va fi citit de către notarul public şi, la cererea
testatorului, i se va da spre citire şi acestuia.
(9)După citire, testatorul va confirma că testamentul reprezintă ultima sa voinţă şi îl va semna.
(10)În cazul în care testatorul a fost asistat de către unul sau 2 martori, aceştia vor semna testamentul.
(11)După semnarea testamentului, notarul public va semna încheierea de autentificare a acestuia.
(12)Cererea testatorului şi testamentul prezentat de acesta, dacă este cazul, se vor reţine la dosarul
autentificării.
Art. 95
(1)În cazul în care testatorul, din cauza unei infirmităţi, a bolii sau a altor cauze, nu poate semna actul,
va dicta notarului public conţinutul testamentului, va preciza că este actul său de ultimă voinţă,
notarul urmând să redacteze şi să editeze testamentul. La îndeplinirea acestei proceduri vor fi prezenţi
2 martori.
(2)Dacă testatorul declară că nu ştie să semneze sau nu poate să semneze, notarul public va face în
încheierea de autentificare menţiunea expresă a declaraţiei sale, precum şi cauza care l-a împiedicat să
258
semneze. Menţiunea făcută de notar şi citirea acesteia testatorului împreună cu semnăturile martorilor
suplinesc semnătura testatorului.
(3)Testamentul va fi semnat şi de către martori.
Pag
(4)Ori de câte ori testatorul nu va putea semna, la întocmirea şi autentificarea testamentului vor fi
prezenţi 2 martori-asistenţi, ştiutori de carte. Martorii vor semna înscrisul alături de testator şi vor fi
identificaţi în încheierea de autentificare, cu menţiunea justificării prezenţei lor şi a faptului că sunt
martori-asistenţi.
(5)Martorii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat, cu
modificările ulterioare, şi de prezenta lege.
(6)În situaţiile speciale când notarul public ia declaraţia de voinţă surdului, mutului sau surdomutului
în imposibilitate de a scrie, aceasta se face prin interpret, dar tot în prezenţa a 2 martori.
(7)În cazul persoanei nevăzătoare, notarul public îi va citi actul înainte de a-i lua consimţământul.
(8)Autentificarea testamentului în condiţiile alin. (1) sa face în mod obligatoriu în prezenţa martorilor.
(9)După dictare, notarul public se îngrijeşte de redactarea testamentului utilizând terminologia
juridică corespunzătoare.
Art. 96
(1)Declaraţia de voinţă a surdului, mutului sau surdomutului, ştiutori de carte, se va da în scris în faţa
notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a menţiunii "consimt la prezentul
act, pe care l-am citit".
(2)Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv în imposibilitate de a scrie, declaraţia
de voinţă se va lua prin interpret.
(3)Pentru a lua consimţământul unui nevăzător, notarul public va întreba dacă a auzit bine când i s-a
citit înscrisul şi dacă cele auzite reprezintă voinţa sa, consemnând acestea în încheierea de
autentificare.
Art. 97
(1)În cazul acelora care, din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul
public, îndeplinind actul, va lua consimţământul numai în prezenţa a 2 martori-asistenţi, această
formalitate suplinind absenţa semnăturii părţii.
(2)Martorii-asistenţi vor fi identificaţi şi vor semna actul, iar în încheierea de autentificare se va face
menţiunea că aceştia au fost prezenţi la citirea actului de către părţi sau, după caz, de către notarul
public şi la luarea consimţământului.
(3)Nu poate fi martor-asistent persoana care:
a)nu a împlinit 18 ani;
b)figurează în act ca parte sau ca beneficiar;
c)din cauza unei deficienţe psihice sau fizice nu este aptă;
d)este neştiutoare de carte sau, din orice motiv, nu poate semna.
Art. 98
(1)Actele autentice notariale se întocmesc într-un singur exemplar original, care se păstrează în arhiva
notarului public.
(2)Exemplarul original al înscrisului autentificat, împreună cu anexele care fac parte integrantă din
acest înscris, se semnează în faţa notarului public de către părţi sau de către reprezentanţii lor şi, după
caz, de cei chemaţi a încuviinţa actele pe care părţile le întocmesc, de martorii-asistenţi, atunci când
este cerută prezenţa lor, şi, după caz, de cel care a redactat înscrisul, în condiţiile prezentei legi.
(3)Prin anexa care face parte integrantă din înscris se înţelege orice înscris ataşat înscrisului principal,
care detaliază sau completează conţinutul acestuia din urmă şi a fost declarat ca atare de către părţi.
Înscrisurile care constituie documentaţia necesară autentificării se reţin la dosarul actului şi nu se
consideră anexe.
259
(4)Părţile vor primi un duplicat de pe actul original. Duplicatul actului notarial are forţa probantă
prevăzută de lege ca şi originalul actului.
Art. 99
Pag
Încheierea care constată autentificarea unui înscris va cuprinde, sub sancţiunea anulării, pe lângă
datele prevăzute la art. 84, şi următoarele menţiuni:
a)constatarea că s-a luat consimţământul părţilor;
b)constatarea că înscrisul a fost semnat în faţa notarului de toţi cei ţinuţi să îl semneze. Menţiunea
notarului public că una dintre părţi nu a putut semna ţine loc de semnătură pentru aceasta;
c)dispoziţia de învestire cu formă autentică, care se exprimă prin cuvintele: "Se declară autentic
prezentul înscris".
prevederi din Art. 110 din capitolul V, secțiunea II (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
pentru Art. 99 din capitolul VI, secțiunea I
Art. 100
(1)Înscrisul autentic notarial face deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals,
cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiţiile legii.
(2)Reprezintă constatări personale ale notarului cele făcute prin propriile simţuri:
a)faptul prezentării părţilor şi a tuturor persoanelor participante la procedura de autentificare, precum
şi identificarea acestora;
b)locul şi data încheierii actului;
c)exteriorizarea consimţământului.
(3)Declaraţiile părţilor cuprinse în înscrisul autentic notarial fac dovada, până la proba contrară, atât
între părţi, cât şi faţă de oricare alte persoane.
(3)prevederi din Art. 110 din capitolul V, secțiunea II (Regulament din 1995) la data 08-aug-
1995 pentru Art. 100 din capitolul VI, secțiunea I
Art. 101
(1)Înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă şi lichidă are putere de titlu
executoriu la data exigibilităţii acesteia. În lipsa înscrisului original poate constitui titlu executoriu
duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.
prevederi din Art. 114 din capitolul V, secțiunea III (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995
pentru Art. 101, alin. (1) din capitolul VI, secțiunea I
(2)Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu
ocazia divorţului sau ulterior acestui moment, în care, exercitând împreună autoritatea părintească,
părinţii se înţeleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuinţei copilului, modalitatea de păstrare
a legăturilor personale cu minorul ale părintelui cu care acesta nu locuieşte, precum şi alte măsuri
asupra cărora părinţii pot să dispună în condiţiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu
pentru Art. 101, alin. (2) din capitolul VI, secțiunea I
(4)prevederi din Art. 113 din capitolul V, secțiunea III (Regulament din 1995) la data 08-aug-
1995 pentru Art. 101 din capitolul VI, secțiunea I
260

Pag
Art. 102
Pentru valabilitatea acordului parental încheiat în procedura divorţului sau în orice alte situaţii, notarul
public, cu ocazia autentificării, este obligat să obţină raportul de anchetă psihosocială şi să procedeze
la ascultarea minorului în condiţiile art. 264 din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare.
(2)prevederi din anexa 5 (Regulament din 2013) la data 18-iun-2014 pentru Art. 102 din
prevederi din capitolul IV, secțiunea 11, subsecțiunea 10 (Regulament din 2013) la data 22-iun-
2014 pentru Art. 102 din capitolul V, secțiunea 3
SECŢIUNEA 3:Procedura succesorală
Art. 103
(1)Procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a
secretarului consiliului local al localităţii în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data
deschiderii moştenirii.
(2)Notarul public sesizat are obligaţia de a-şi verifica în prealabil competenţa teritorială, iar în cazul
în care constată că succesiunea este de competenţa altui notar public, se desesizează, fără a mai cita
părţile, informându-l pe solicitant cu privire la notarul competent să îndeplinească procedura
succesorală.
(3)În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii sunt mai mulţi notari publici, competenţa de
îndeplinire a procedurii succesorale aparţine primului notar public sesizat. Notarul public va verifica
dacă procedura succesorală nu s-a deschis la un alt notar public din circumscripţia aceleiaşi
judecătorii, cercetând în acest scop registrul de evidenţă a succesiunilor, potrivit regulamentului.
(4)În cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul
României, competenţa aparţine notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în circumscripţia sa
să existe cel puţin un bun imobil.
(5)În cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este în România, iar în patrimoniul succesoral
nu se regăsesc bunuri imobile pe teritoriul României, competent este notarul public cel dintâi sesizat,
cu condiţia ca în circumscripţia sa să existe bunuri mobile.
(6)În cazul în care ultimul domiciliu al defunctului nu este în România, iar în patrimoniul succesoral
nu se regăsesc bunuri pe teritoriul României, competent este notarul public cel dintâi sesizat. Regulile
de mai sus se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor decedate al căror ultim domiciliu nu
este cunoscut.
(7)De asemenea, în cazul în care în certificatul de deces se precizează doar statul pe al cărui teritoriu
defunctul a avut ultimul domiciliu, se aplică în mod corespunzător prevederile de mai sus.
V, secțiunea 3
Art. 104
(1)În cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi menţionate datele de stare civilă ale
defunctului, numele, prenumele şi domiciliul moştenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu
menţionarea valorii acestora, precum şi a pasivului succesoral.
(2)Cererea va fi înscrisă în registrul succesoral al notarului public, după înregistrarea în evidenţele
succesorale ţinute la nivelul Camerelor.
(3)Cererea de deschidere a procedurii succesorale poate fi făcută de oricare dintre succesibili, de către
creditorii succesiunii sau ai succesibililor, precum şi de orice altă persoană care justifică un interes
261
legitim.
Art. 105
Pag
(1)La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor succesorale, în condiţiile
prevăzute de lege. Dacă nu există cerere anterioară pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea
de inventariere ţine loc şi de cerere de deschidere a acestei proceduri.
(2)Inventarul poate fi făcut şi de către o altă persoană desemnată de notarul public în baza unei
împuterniciri date în acest sens.
(3)În situaţia în care bunurile moştenirii se află în circumscripţii judecătoreşti diferite, notarul public
sesizat va solicita efectuarea inventarului prin comisie rogatorie.
(4)Cererea de inventariere poate fi făcută de orice succesibil, de executorul testamentar, de creditorii
defunctului sau ai moştenitorilor ori de altă persoană care justifică un interes.
(5)La întocmirea inventarului pot participa succesibilii sau, după caz, executorul testamentar,
creditorii şi 2 martori. În cazul în care succesibilii, executorul testamentar sau creditorii refuză să
semneze procesul-verbal, semnătura martorilor este suficientă pentru îndeplinirea procedurii.
(6)La primirea cererii de efectuare a inventarului, notarul va anunţa succesibilii despre efectuarea
inventarului.
(7)În cazul în care unul dintre succesibili sau altă persoană care are în posesie bunuri din patrimoniul
defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul va întocmi un proces-verbal în care va face
menţiune despre opunere şi va indica persoanelor care insistă la inventariere să solicite instanţei
competente să dispună efectuarea inventarului.
(8)În cazul în care instanţa a dispus efectuarea inventarului, notarul îl va efectua, fără să mai ţină
seama de vreo opoziţie, iar în procesul-verbal de inventariere va menţiona că inventarierea se face în
baza hotărârii judecătoreşti.
V, secțiunea 3
Art. 106
(1)După ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza şi dispune citarea celor
care au vocaţie la moştenire, iar dacă există testament, citează şi pe legatari şi executorul testamentar
instituit.
(2)Citaţia trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii acesteia, pe lângă elementele prevăzute de
Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, şi precizarea că, dacă succesibilul nu
îşi exercită dreptul de a accepta în termenul prevăzut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu
modificările ulterioare, va fi prezumat că renunţă la moştenire. În cazul în care, astfel cum rezultă din
informaţiile existente la dosar, domiciliul actual al succesibilului nu este cunoscut, se poate proceda la
citarea sa, în mod cumulativ, prin afişare la ultimul domiciliu al defunctului, afişare la ultimul
domiciliu cunoscut al succesibilului, publicare într-un ziar cu răspândire naţională.
(3)Dacă printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citează, în lipsă de
moştenitori rezervatari, numai legatarul; dacă testamentul este olograf sau mistic, se citează şi
moştenitorii legali. În ambele cazuri se va cita şi executorul testamentar, dacă a fost desemnat prin
testament.
(4)În succesiunea ce urmează a fi declarată vacantă, notarul public citează autoritatea administraţiei
publice competentă a prelua bunurile.
(5)În cazul moştenitorului incapabil, se citează reprezentantul său legal şi autoritatea tutelară.
prevederi din Art. 119 din capitolul VI (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995 pentru Art.
106 din capitolul VII
Art. 107
262
(1)În cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileşte calitatea moştenitorilor şi legatarilor,
întinderea drepturilor acestora, precum şi compunerea masei succesorale.
(2)În cazul existenţei unui testament olograf, mistic sau privilegiat prezentat notarului public sau găsit
Pag
la inventar, acesta procedează la deschiderea şi vizarea lui spre neschimbare. La termenul fixat pentru
dezbatere se constată starea lui materială întocmindu-se un proces-verbal, urmat de procedura
validării.
(3)Procesul-verbal de validare a testamentului se întocmeşte de către notarul public în prezenţa
succesibililor legali înlăturaţi prin testament sau ale căror drepturi sunt afectate prin acesta şi care vor
fi citaţi în acest scop.
(4)Notarul public va dispune efectuarea unei expertize grafoscopice atunci când:
a)succesibilii înlăturaţi de la moştenire, deşi citaţi, nu se prezintă;
b)succesibilii declară că nu cunosc scriitura defunctului;
c)succesibilii contestă scriitura defunctului, aducând probe în acest sens;
d)defunctul nu are moştenitori legali.
(5)În cazul în care în expertiza grafoscopică se constată că scriitura nu aparţine testatorului, notarul
public va continua procedura succesorală.
(6)Pe bază de declaraţie sau probe administrate în cauză se va stabili dacă succesorii au acceptat
succesiunea în termenul legal.
(7)Declaraţiile de opţiune succesorală se înscriu în registrul special (RNNEOS) prevăzut la art. 164.
(8)Declaraţia dată peste termenul de opţiune prin care un succesibil declară că nu şi-a însuşit calitatea
sau titlul de moştenitor în termenul prevăzut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu modificările
ulterioare, şi înţelege să renunţe la succesiune se înscrie în RNNEOS.
Art. 108
(1)Calitatea de succesibil şi/sau, după caz, titlul de legatar, precum şi numărul acestora se stabilesc
prin acte de stare civilă, prin testament şi cu martori. Bunurile ce compun masa succesorală se
dovedesc prin înscrisuri sau prin orice alt mijloc de probă admis de lege.
(2)În succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii şi ale soţului supravieţuitor,
cotele de contribuţie ale acestora la dobândirea bunurilor şi asumarea obligaţiilor se stabilesc prin
acordul moştenitorilor consemnat în încheierea finală sau, după caz, în actul de lichidare încheiat în
formă autentică.
(2)prevederi din Art. 121 din capitolul VI (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995 pentru
Art. 108 din capitolul VII
Art. 109
(1)Procedura succesorală se poate suspenda în următoarele cazuri:
a)a trecut un an de la deschiderea moştenirii şi, deşi au fost legal citaţi, succesibilii nu s-au prezentat
ori au abandonat procedura succesorală, fără a cere eliberarea certificatului de moştenitor, şi există
dovada că cel puţin unul dintre ei a acceptat moştenirea;
b)succesibilii îşi contestă unii altora calitatea sau nu se înţeleg cu privire la compunerea masei
succesorale şi la întinderea drepturilor care li se cuvin;
c)moştenitorii sau alte persoane interesate prezintă dovada că s-au adresat instanţei de judecată pentru
stabilirea drepturilor lor;
d)în orice alte cazuri prevăzute în Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
(2)În încheierea de suspendare se consemnează elementele care au rezultat din dezbateri, până la
momentul suspendării, cu privire la identitatea celor prezenţi, opţiunea succesorală a acestora şi
compunerea masei succesorale.
(3)În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), notarul public stabileşte prin încheiere masa succesorală, cu
263
precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contestă, întinderea drepturilor moştenitorilor şi motivele
neînţelegerii, îndrumând părţile să soluţioneze neînţelegerile dintre ele pe cale judecătorească.
(4)La cererea părţilor, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral oricând, dacă se
Pag
constată încetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui.

Art. 110
(1)Succesibilul sau altă persoană interesată poate sesiza direct instanţa judecătorească în vederea
dezbaterii unei succesiuni.
(2)Dispoziţiile art. 193 alin. (3) din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare,
sunt aplicabile.
Art. 111
În cadrul dezbaterilor succesorale, la fiecare termen notarul public întocmeşte o încheiere motivată,
care va cuprinde menţiunile referitoare la îndeplinirea procedurii, declaraţiile părţilor, prezenţa
martorilor şi măsurile dispuse în vederea soluţionării cauzei.
Art. 112
Dacă notarul public constată că în masa succesorală nu există bunuri, dispune prin încheiere
închiderea procedurii succesorale şi clasează cauza ca fără obiect.
Art. 113
(1)În succesiunea în care există bunuri, s-a realizat acordul între moştenitori şi s-au administrat probe
îndestulătoare, notarul public întocmeşte încheierea finală a procedurii succesorale.
(2)Încheierea finală are forţa probantă a înscrisului autentic şi va cuprinde următoarele elemente:
a)antetul biroului notarial;
b)numărul dosarului succesoral sau al dosarelor care se dezbat împreună;
c)numele şi prenumele notarului instrumentator;
d)data încheierii;
e)datele de identificare ale defunctului: numele, prenumele, codul numeric personal, ultimul
domiciliu, data decesului;
f)numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal, calitatea celor prezenţi faţă de defunct şi
modalitatea de identificare a acestora;
g)menţionarea persoanelor lipsă;
h)menţiuni privind îndeplinirea procedurii;
i)declaraţia celor prezenţi cu privire la numărul şi calitatea moştenitorilor, coroborată cu depoziţia
martorilor;
j)menţiuni cu privire la existenţa testamentului, forma acestuia şi a modului în care s-a constatat
valabilitatea acestuia;
k)menţiuni despre efectuarea inventarului;
l)menţiuni cu privire la regimul matrimonial al defunctului şi modalitatea de lichidare a acestui regim;
m)masa succesorală declarată: bunuri mobile, bunuri imobile şi pasivul succesiunii;
n)semnăturile moştenitorilor prin care atestă veridicitatea celor consemnate în încheiere, acceptarea
moştenirii, solicitări privind raportarea donaţiilor, reducţiunea liberalităţilor excesive, acordul
realizării acestora, precum şi eliberarea certificatului de moştenitor;
o)în baza declaraţiilor moştenitorilor şi a tuturor probelor administrate în cauză, notarul public va
constata compunerea masei succesorale, valoarea activului sau, după caz, valoarea masei de calcul,
valoarea pasivului şi a activului net;
p)indicarea temeiului legal al devoluţiunii succesorale legale şi/sau, după caz, testamentare;
q)indicarea numelui, prenumelui, domiciliului şi a codului numeric personal al fiecărui moştenitor;
r)calitatea sau titlul în baza căruia moştenesc;
264
s)întinderea drepturilor succesorale;

ş)menţiuni privind modalitatea de stabilire a întinderii dreptului fiecărui moştenitor, după caz;
t)modul de calcul al taxelor succesorale;
Pag
ţ)taxele stabilite;
u)dispoziţia cu privire la eliberarea certificatului, menţionând felul acestuia.
(3)Dacă moştenitorii şi-au împărţit bunurile prin bună-învoială, în încheiere se va arăta modul de
împărţeală şi bunurile succesorale atribuite fiecăruia. Actul de împărţeală va putea fi cuprins în
încheierea finală sau se va putea întocmi separat, în una dintre formele prescrise de lege.
(4)prevederi din Art. 124 din capitolul VI (Regulament din 1995) la data 08-aug-1995 pentru
Art. 113 din capitolul VII
V, secțiunea 3
Art. 114
Dacă prin lege nu se prevede altfel, la cererea moştenitorilor legali sau testamentari, notarul public
poate proceda la lichidarea pasivului succesoral, înstrăinarea activului sau partajarea şi atribuirea
bunurilor, potrivit acordului moştenitorilor.
V, secțiunea 3
Art. 115
(1)Încheierea procedurii succesorale se poate face şi înainte de expirarea termenului de acceptare a
succesiunii, dacă este neîndoielnic că nu mai sunt şi alte persoane îndreptăţite la succesiune.
(2)De asemenea, procedura succesorală se poate încheia de îndată, în temeiul unui testament, dacă
acesta îndeplineşte condiţiile legale de formă, nu conţine dispoziţii contrare legii şi nu aduce atingere
drepturilor moştenitorilor rezervatari sau există acordul acestora, în aceleaşi condiţii, notarul public va
putea stabili drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin testament.
(3)Notarul public, având acordul tuturor moştenitorilor, va putea proceda la reducerea liberalităţilor,
până la limitele prevăzute de lege.
Art. 116
(1)Pe baza încheierii finale se redactează certificatul de moştenitor sau de legatar, care va avea aceeaşi
dată cu încheierea finală şi număr din registrul de termene succesorale şi va cuprinde constatările din
încheiere referitoare la masa succesorală, numărul şi calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din
patrimoniul defunctului.
(2)Certificatul de moştenitor va putea cuprinde menţiuni cu privire la modalitatea prin care a fost
stabilită întinderea drepturilor succesorilor, precum şi orice menţiune care justifică eliberarea acestuia.
(3)Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi
dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în
cota care se cuvine fiecăruia.
(4)Câte un exemplar al certificatului de moştenitor se eliberează fiecăruia dintre moştenitori sau
legatari, după caz, după achitarea taxelor succesorale şi a onorariilor.
(5)În cazul în care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, în condiţiile de mai sus, un
certificat de executor testamentar.
(6)După suspendarea procedurii succesorale în cazurile prevăzute la art. 109 alin. (1) lit. b) şi c),
265
certificatul de moştenitor se eliberează în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitivă.

Art. 117
(1)La cererea moştenitorilor, notarul public poate elibera certificat de calitate de moştenitor, care
Pag
atestă numărul, calitatea şi întinderea drepturilor tuturor moştenitorilor legali, cu respectarea

procedurii prevăzute pentru eliberarea certificatului de moştenitor, exceptând dispoziţiile privind masa
succesorală.
(2)Certificatul de calitate de moştenitor se eliberează cu respectarea procedurii prevăzute de prezenta
lege pentru eliberarea certificatului de moştenitor, stabilindu-se şi cotele succesorale.
(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) au aplicabilitate şi în situaţia în care s-a eliberat anterior certificat de
moştenitor.
Art. 118
(1)În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, când în masa succesorală există bunuri, notarul
public, sesizat în condiţiile art. 103, constată că succesiunea este vacantă şi eliberează certificat de
vacanţă succesorală, în condiţiile legii.
(2)Dacă masa succesorală este formată numai dintr-un drept de concesiune sau folosinţă asupra unui
loc de veci/înhumare, fără construcţii funerare, notarul va constata prin încheiere stingerea acestuia,
fără să emită certificat de vacanţă succesorală.
(3)Un exemplar al încheierii se va comunica concedentului.
Art. 119
(1)După emiterea certificatului de moştenitor, un alt certificat poate fi eliberat numai în situaţiile
prevăzute de prezenta lege.
(2)Cu acordul tuturor moştenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea
completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de
moştenitor suplimentar.
(3)În situaţia prevăzută la alin. (2) se prezumă acordul pentru eliberarea unui certificat suplimentar de
moştenitor al moştenitorului care, legal citat, nu îşi manifestă opunerea.
(4)Citaţia va cuprinde enumerarea bunurilor pentru care s-a solicitat suplimentarea masei succesorale
şi dreptul moştenitorului de a se opune la eliberarea certificatului de moştenitor suplimentar.
(5)Opoziţia va fi motivată şi se va depune până la termenul fixat pentru dezbaterea cauzei.
Art. 120
(1)Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere
instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa
prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau
testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor
din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) se pot adresa şi notarului public în scopul încheierii unui act
autentic care să ateste soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului. În această situaţie se eliberează un
nou certificat. Această procedură nu se aplică cu privire la certificatul de vacanţă succesorală.
(3)Până la soluţionarea diferendului pe cale amiabilă prin încheierea actului notarial sau până la
anularea certificatului de moştenitor prin hotărâre judecătorească, acesta face dovada calităţii de
moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor
acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.
(4)În cazul anulării certificatului de moştenitor total sau parţial, notarul public va elibera un nou
certificat pe baza hotărârii judecătoreşti definitive. În acest scop, instanţele judecătoreşti au obligaţia
să trimită la biroul notarului public competent în soluţionarea cauzei o copie de pe hotărârea rămasă
definitivă, împreună cu dosarul notarial, dacă acesta a fost cerut în timpul judecăţii.
266
SECŢIUNEA 4:Procedura lichidării pasivului succesoral

Art. 121
În cadrul procedurii succesorale notariale, notarul public va putea proceda la lichidarea pasivului
Pag
succesoral, cu acordul tuturor moştenitorilor.

Art. 122
Procedura de lichidare constă în:
a)recuperarea tuturor creanţelor defunctului;
b)plata tuturor datoriilor aferente succesiunii, respectiv a pasivului succesoral, indiferent dacă acestea
sunt datorii ale defunctului sau datorii generate pentru dezbaterea procedurii succesorale;
c)executarea legatelor particulare;
d)valorificarea bunurilor mobile/imobile ale defunctului, în vederea acoperirii stingerii pasivului
succesoral, în cazul în care în activul succesoral nu există lichidităţi care să acopere pasivul
succesiunii sau în cazul în care moştenitorii nu înţeleg să încheie cu creditorii succesiunii o convenţie
prin care să se stabilească modalitatea de stingere amiabilă a pasivului.
Art. 123
(1)Lichidarea se face de către notarul public învestit cu dezbaterea procedurii succesorale sau sub
supravegherea acestuia, ori de câte ori în masa succesorală este dovedit un pasiv exigibil.
(2)Pentru stabilirea pasivului, notarul public va întocmi inventarul şi va solicita moştenitorilor
declaraţii autentice sau orice alte probe despre existenţa pasivului şi caracterul cert, lichid şi exigibil
al acestuia, va verifica Registrul naţional notarial de evidenţă a creditorilor persoanelor fizice şi a
opoziţiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), prevăzut la art. 164, şi va primi cereri de la
creditorii defunctului în vederea recuperării creanţelor acestora, întocmind tabloul creditorilor.
Tabloul creditorilor se definitivează în 3 luni de la deschiderea procedurii succesorale notariale,
prioritate având creanţele bugetare.
Art. 124
(1)Notarul public învestit cu soluţionarea cauzei succesorale va elibera în faza premergătoare
obligatorie un certificat succesoral de lichidare, care cuprinde, pe lângă masa succesorală compusă din
activ şi pasiv, moştenitorii şi cotele ce revin acestora şi acordul lor cu privire la modul de lichidare a
pasivului succesoral, numirea lichidatorului şi termenul de finalizare a procedurii.
(2)Notarul public se va îngriji de publicitatea certificatului succesoral de lichidare în registrele
publice.
Art. 125
(1)Lichidarea pasivului succesoral va fi făcută de către unul sau mai mulţi lichidatori care vor acţiona
separat ori împreună, după caz.
(2)În cazul decesului lichidatorului sau în cazul în care acesta nu mai doreşte ori este împiedicat să îşi
mai exercite funcţia, acesta va putea fi înlocuit, respectându-se aceeaşi procedură ca în cazul numirii
acestuia.
(3)Până la numirea noului lichidator, toate operaţiunile demarate în cadrul procedurii de lichidare a
patrimoniului succesoral de către lichidatorul care nu îşi mai poate îndeplini atribuţiile vor fi
suspendate.
Art. 126
Lichidatorul care îşi îndeplineşte atribuţiile sub supravegherea notarului public poate fi desemnat:
a)de către defunct, prin testament sau prin înscris autentic, fie ca executor testamentar, fie ca
lichidator;
b)de către moştenitorii defunctului, fie dintre aceştia, fie un terţ;
c)de către instanţa de judecată, în cazul în care apar neînţelegeri între moştenitori cu privire la
desemnarea lichidatorului sau în cazul imposibilităţii desemnării ori înlocuirii lui de către aceştia.
Art. 127
267
Lichidatorul are dreptul la remuneraţie stabilită de către moştenitori la momentul desemnării sale şi la
rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul procedurii de lichidare. În limita remuneraţiei stabilite şi
a cheltuielilor efectuate, creanţa lichidatorului este privilegiată faţă de toate celelalte creanţe.
Pag
Art. 128
În exercitarea atribuţiilor sale, lichidatorul îndeplineşte următoarele proceduri:
a)realizează creanţele succesiunii;
b)plăteşte datoriile succesiunii, utilizând în acest scop sumele existente în activul succesoral, precum
şi pe cele provenite din realizarea creanţelor;
c)valorifică bunurile mobile/imobile ale defunctului. Valorificarea acestor bunuri va putea fi făcută fie
prin vânzarea bunurilor la licitaţie publică, fie prin încheierea unor acte de dare în plată cu creditorii
succesiunii, în condiţiile legii.
Art. 129
(1)Modalitatea de valorificare a bunurilor va fi propusă de către lichidator moştenitorilor defunctului,
care vor aproba propunerea lichidatorului printr-un înscris autentic.
(2)Înscrisul autentic prin care moştenitorii vor încuviinţa modalitatea de valorificare a bunurilor
defunctului propusă de către lichidator are valoarea unui mandat special.
(3)În cazul în care lichidatorul succesiunii este notarul public numit cu acordul tuturor moştenitorilor,
iar moştenitorii sunt de acord cu vânzarea bunurilor prin licitaţie publică, notarul public va proceda la
valorificarea acestor bunuri.
Art. 130
Procedura de organizare a licitaţiei publice în cadrul căreia vor fi valorificate bunurile mobile şi
imobile ale defunctului va fi stabilită şi detaliată în regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 131
(1)Durata procedurii de lichidare a pasivului succesoral nu poate depăşi un an calendaristic; aceasta
poate fi prelungită prin acordul tuturor moştenitorilor.
(2)Notarul public poate cere instanţei de judecată înlocuirea lichidatorului care se află în
imposibilitate de a-şi executa sarcina, o neglijează sau nu o respectă.
Art. 132
La finalizarea procedurii de lichidare a pasivului succesoral, lichidatorul va prezenta notarului public
instrumentator o dare de seamă în care se vor detalia toate operaţiunile îndeplinite în vederea
recuperării creanţelor şi modalitatea de stingere a pasivului succesoral. În cazul în care lichidatorul
este chiar notarul public, darea de seamă va fi cuprinsă în încheiere.
Art. 133
După finalizarea procedurii de lichidare, notarul public va elibera certificatul de moştenitor, în masa
succesorală urmând a fi evidenţiat produsul net al lichidării.
Art. 134
Partajul succesoral între moştenitori se poate face numai după emiterea certificatului de moştenitor
eliberat după lichidare.
SECŢIUNEA 5:Procedura medierii şi arbitrajului pentru soluţionarea litigiilor
interprofesionale
Art. 135
(1)Litigiile dintre notarii publici cu privire la exercitarea profesiei, relaţiile profesionale, cele dintre
asociaţi sau care privesc conlucrarea dintre diferitele forme de exerciţiu al profesiei sunt supuse,
anterior oricărei alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuate de către
Colegiul director al Camerei în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarii publici.
(2)Litigiile dintre notarii publici din Camere diferite, cele dintre notarii publici şi Camere, cele dintre
268
Camere, notarii publici şi Uniune, precum şi cele dintre Camere şi Uniune sunt supuse, anterior
oricărei alte proceduri judiciare, medierii sau, după caz, arbitrajului efectuate de către Consiliul
Uniunii.
Pag
(3)Petentul va sesiza preşedintele Colegiului director al Camerei sau, după caz, preşedintele
Consiliului Uniunii printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului şi procedura aleasă.
(4)Cererea va fi comunicată părţii reclamate, care va fi invitată să îşi precizeze, în scris, punctul de
vedere.
(5)Procedura de desfăşurare a arbitrajului sau medierii se va stabili prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi.
SECŢIUNEA 6:Procedura organizării licitaţiilor şi a certificării rezultatului acestora
Art. 136
În vederea finalizării procedurii lichidării pasivului succesoral, Camerele organizează, la cererea
notarului public instrumentator al dosarului succesoral, licitaţii publice de bunuri mobile sau imobile.
V, secțiunea 7
Art. 137
Modalitatea de organizare şi desfăşurare a licitaţiei se va stabili prin regulamentul de aplicare a
prezentei legi, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
SECŢIUNEA 7:Procedura divorţului pe cale notarială
Art. 138
(1)Procedura divorţului prin acordul soţilor este de competenţa notarului public, în condiţiile legii.
(2)Înainte de verificarea competenţei teritoriale, notarul public va verifica dacă legea aplicabilă
divorţului pentru căsătoria solicitată a fi desfăcută prin cererea primită este legea română.
(3)În cadrul procedurii notariale de divorţ, notarul public pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a)admiterea cererii de divorţ; în acest caz, notarul public emite încheierea de admitere a cererii de
divorţ şi eliberează certificatul de divorţ;
b)respingerea cererii de divorţ; în acest caz, notarul public emite încheierea de respingere a cererii de
divorţ.
(4)În certificatul de divorţ se vor consemna desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, în faţa notarului
public, numele de familie pe care foştii soţi le vor purta după divorţ, precum şi, după caz, menţiunile
privind acordul parental referitor la minorii rezultaţi din căsătorie.
(5)Înscrisul autentificat de notarul public prin care se constată acordul parental constituie titlu
executoriu în condiţiile art. 101 alin. (2).
SECŢIUNEA 8:Procedura apostilei şi supralegalizării actelor notariale
Art. 139
(1)În cazul în care, pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial, este necesară supralegalizarea
semnăturii şi a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se
îndeplinesc de către Cameră, la sediul principal ori la sediile judeţene ale acesteia, în a cărei
circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public care a instrumentat actul, în condiţiile stabilite
prin regulament. Pentru finalizarea procedurii de supralegalizare, actul notarial supralegalizat de către
Cameră urmează să fie supralegalizat de către Ministerul Afacerilor Externe şi misiunea diplomatică
269
sau oficiul consular din România al statului în care actul urmează să fie folosit. Notarul public va
pune în vedere părţii obligaţia îndeplinirii acestei cerinţe.
Pag
(2)Birourile notariale nu pot lua în considerare actele care emană de la autorităţile altui stat decât dacă
semnăturile şi sigiliile acelor autorităţi sunt supralegalizate de către misiunea diplomatică sau oficiul
consular al României din acest stat ori de către Ministerul Afacerilor Externe al României.
(3)În cazul în care prin convenţii internaţionale la care România este parte se prevede altfel, se aplică
acele convenţii.
SECŢIUNEA 9:Respingerea unui act sau a unei proceduri notariale
Art. 140
Încheierea de respingere reprezintă procedura prin care notarul public refuză motivat îndeplinirea unui
act notarial.
Art. 141
Se pot respinge atât cererea de îndeplinire a unei proceduri, cât şi actul solicitat de parte.
Art. 142
Cererea se înregistrează în registrul general la data depunerii, iar încheierea de respingere va purta
numărul cererii şi data la care se emite.
Art. 143
Încheierea de respingere se redactează în cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la
data îndeplinirii procedurii de citare şi trebuie motivată în drept şi în fapt, cu precizarea termenului în
care poate fi atacată şi a instanţei competente.
Art. 144
(1)Împotriva încheierii de respingere partea nemulţumită poate face plângere, în termen de 10 zile de
la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea notarul
public.
(2)Plângerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va înainta de
îndată instanţei, împreună cu dosarul cauzei.
(3)Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părţilor interesate în cauză. În soluţionarea plângerii
notarul public nu are calitate procesuală.
Art. 145
Dacă instanţa admite plângerea, notarul public este obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti
rămasă definitivă şi va face menţiune despre aceasta la redactarea actului. Actul se va îndeplini numai
după plata onorariului şi a celorlalte taxe şi tarife.
SECŢIUNEA 10:Procedura citării, comunicării şi notificării în materie notarială
Art. 146
Citarea părţilor şi comunicarea actelor de procedură în materie notarială se fac în conformitate cu
dispoziţiile Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
Art. 147
Modelul citaţiei şi cel al notificării se vor stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
SECŢIUNEA 11:Alte proceduri notariale
SUBSECŢIUNEA 1:A. Legalizarea semnăturilor şi a sigiliilor
Art. 148
(1)Notarul public poate legaliza semnătura părţilor numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere
270
formă autentică ca o condiţie de valabilitate a actului, cu respectarea dispoziţiilor din prezenta lege.
(2)Pentru legalizarea semnăturii, părţile vor prezenta exemplarele înscrisului nesemnate.
(3)Notarul public va identifica părţile, se va convinge că acestea cunosc conţinutul înscrisului, după
Pag
care le va cere să subscrie în faţa sa toate exemplarele înscrisului.

(4)În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale legalizării de semnătură, în sensul
art. 84 lit. g), prin următoarele menţiuni:
a)data (anul, luna, ziua);
b)numele părţii şi faptul prezentării ei în persoană;
c)constatarea subscrierii în faţa notarului public a tuturor exemplarelor înscrisului.
(5)La cererea părţii, notarul public poate legaliza specimenul de semnătură al persoanei care se va
prezenta personal la sediul biroului notarial şi care va semna în faţa notarului public.
(6)Pentru legalizarea sigiliului, partea îl va prezenta notarului public care, după verificare, va întocmi
încheierea de legalizare.
2014 pentru capitolul V, secțiunea 11, subsecțiunea 1
SUBSECŢIUNEA 2:B. Dare de dată certă înscrisurilor
Art. 149
(1)Înscrisul căruia urmează să i se dea dată certă se întocmeşte în numărul de exemplare cerut de
parte.
(2)În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale pentru dare de dată certă, în sensul art.
84 lit. g), prin următoarele menţiuni:
a)data (anul, luna, ziua), iar la cererea părţii, şi ora;
b)starea în care se află înscrisul şi particularităţile acestuia;
c)denumirea înscrisului aşa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului
juridic constatat de acel înscris.
SUBSECŢIUNEA 3:C. Certificarea unor fapte
Art. 150
(1)Notarul public poate certifica următoarele fapte pe care le constată personal:
a)faptul că o persoană se află în viaţă;
b)faptul că o persoană se află într-un anumit loc;
c)faptul că persoana din fotografie este aceeaşi cu persoana care cere certificarea;
d)faptul că o persoană, ca urmare a unei somaţii sau notificări, s-a prezentat ori nu într-o anumită zi şi
la o anumită oră într-un anumit loc, precum şi declaraţia acesteia;
e)rezultatele tombolelor, tragerilor la sorţi, concursurilor, loteriilor publicitare, organizate de entităţi
autorizate în conformitate cu acte normative speciale, dacă nu sunt date, prin lege, în competenţa altor
organe;
f)certificarea site-urilor, programelor informatice sau a altor produse, dacă nu sunt date, prin lege, în
competenţa altor organe;
g)certificarea altor fapte care nu sunt date în competenţa exclusivă a altor organe.
(2)În încheiere se vor menţiona şi ora constatării, precum şi fapta care se certifică.
V, secțiunea 11, subsecțiunea 4
Art. 151
(1)Notarul public certifică, la cerere, procesele-verbale sau hotărârile organelor colegiale ale oricăror
forme asociative, printr-o încheiere în care se vor menţiona data şi locul întrunirii, precum şi faptul
semnării procesului-verbal sau a hotărârii de către unul ori mai mulţi dintre participanţi.
271
(2)În vederea certificării proceselor-verbale şi hotărârilor, notarul public stabileşte calitatea şi

identitatea semnatarilor acestora.
Pag

SUBSECŢIUNEA 4:D. Legalizarea copiilor după înscrisuri
Art. 152
(1)Notarul public eliberează copii legalizate numai de pe înscrisurile originale prezentate de părţi,
astfel cum au fost emise în starea lor iniţială, după confruntarea copiei cu originalul.
(2)În cazul legalizării copiei de pe acte de identitate sau titluri de călătorie, în încheierea de legalizare
se va menţiona scopul în care urmează a fi folosită copia.
(3)Se pot legaliza copii atât de pe un înscris original în întregime, cât şi de pe părţi determinate ale
acestuia, cu condiţia să nu se denatureze înţelesul integral al înscrisului.
(4)Pe copie, înainte de a se reda conţinutul actului, se va menţiona "EXTRAS", iar în încheierea de
legalizare a acesteia se va face menţiunea corespunzătoare.
(5)În cererea pentru legalizarea copiei se va identifica înscrisul, precizându-se numărul de exemplare
cerut de parte. Un exemplar al copiei legalizate se va reţine la dosar.
(6)Copiile certificate/legalizate eliberate din arhivele notariale sunt valabile 6 luni.
(7)În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale legalizării copiei, în sensul art. 84
lit. g), prin următoarele menţiuni:
a)atestarea conformităţii copiei cu înscrisul prezentat;
b)starea în care se află înscrisul;
c)semnătura secretarului care a făcut colaţionarea;
d)denumirea înscrisului aşa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului
juridic constatat de acel înscris.
(8)Dacă se legalizează un înscris sub semnătură privată sau din arhiva biroului notarial, în încheiere se
va face menţiune expresă în acest sens.
(9)În cazul în care confruntarea copiei cu originalul înscrisului cere o pregătire de specialitate, copia
se va elibera numai pe baza confruntării efectuate de către un expert desemnat de notar, potrivit legii.
În acest caz, încheierea este semnată şi de expert.
(10)Copii legalizate din arhiva biroului notarial de pe actele emise de notarul public se eliberează
numai părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi celor care justifică un drept sau un
interes legitim. Fotocopierea se face de pe originalul din arhivă, cu toate menţiunile şi modificările
aduse originalului până la data eliberării copiei legalizate.
(11)În vederea legalizării copiei unui înscris original întocmit într-o altă limbă decât cea română, acel
înscris va fi tradus în limba română de un traducător şi interpret autorizat. Copia legalizată de pe
înscrisul original, însoţită de traducerea în limba română, va fi eliberată părţii în numărul de
exemplare solicitat. Un exemplar din acestea se păstrează în arhiva notarului.
capitolul V, secțiunea 11, subsecțiunea 6
SUBSECŢIUNEA 5:E. Efectuarea şi legalizarea traducerilor
272
Art. 153
(1)Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcută de notarul public autorizat în acest scop,
traducătorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a
Pag
acesteia, iar notarul va legaliza semnătura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se
poate face şi după specimenul de semnătură depus la biroul notarului public.
(2)Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină sau dintr-o limbă străină în altă
limbă străină, atât certificarea traducerii, cât şi legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul
public se vor face şi în limba străină în care se face traducerea.
SUBSECŢIUNEA 6:F. Primirea în depozit de înscrisuri şi documente
Art. 154
(1)La primirea în depozita bunurilor, înscrisurilor şi a documentelor prezentate de părţi, precum şi a
sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia inventarului succesoral,
notarul public va menţiona, în încheiere, că s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale primirii în depozit,
în sensul art. 84 lit. g), prin următoarele menţiuni:
a)data depunerii (anul, luna, ziua), iar la cererea părţii, şi ora;
b)identificarea înscrisurilor sau a bunurilor predate, arătându-se toate datele necesare în acest scop;
c)numele deponentului şi al persoanei căreia trebuie să i se elibereze înscrisurile sau bunurile;
d)termenul de păstrare.
(2)Notarul public poate apela la o societate specializată în scopul îndeplinirii procedurii prevăzute la
alin. (1). Dacă notarul public va considera că nu poate asigura condiţiile optime pentru îndeplinirea
respectivei proceduri, poate refuza îndeplinirea acesteia.
SUBSECŢIUNEA 7:G. Acte de protest al cambiilor, cecurilor şi al altor titluri la ordin
Art. 155
Întocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor şi al altor titluri la ordin se face în condiţiile
stabilite prin legile speciale.
SUBSECŢIUNEA 8:H. Eliberarea de duplicate ale înscrisurilor notariale
Art. 156
(1)La cererea părţii, notarul public poate elibera un duplicat al unui act original aflat în arhiva sa.
(2)În textul duplicatului se reproduc cuvânt cu cuvânt cuprinsul înscrisului, cât şi cel al încheierii prin
care s-a încuviinţat întocmirea înscrisului original. În locul semnăturii originale se menţionează
numele de familie şi prenumele fiecărui semnatar.
(3)Duplicatul are aceeaşi forţă probantă ca şi înscrisul original.
(4)Competenţa eliberării duplicatelor de pe actele emise de notariatele de stat sau de alte organe cu
activitate notarială aparţine instituţiei care a preluat arhiva acestora.
SUBSECŢIUNEA 9:I. Reconstituirea actelor originale
273
Art. 157
(1)Actele care au dispărut fără a mai fi rămas un exemplar original se reconstituie la cerere, prin
încheiere, pe baza acordului părţilor sau, după caz, a succesorilor acestora.
Pag
(2)Reconstituirea se face de către notarul public la care s-a întocmit actul sau, dacă acestuia i-a încetat
calitatea, de către notarul public care a preluat arhiva sau de către cel desemnat în acest scop de către
preşedintele Colegiului director al Camerei. Reconstituirea se face cu citarea tuturor părţilor sau a
succesorilor acestora.
(3)În lipsa acordului părţilor, reconstituirea actelor dispărute se va face de judecătoria în
circumscripţia căreia îşi are sediul biroul notarial care a întocmit actul, în conformitate cu dispoziţiile
din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
(4)În cazul în care actul dispărut a fost întocmit de alte organe cu activitate notarială, reconstituirea se
face de judecătoria în circumscripţia căreia îşi are sediul organul care a întocmit actul sau se află
domiciliul ori sediul uneia dintre părţi, după caz.
2014 pentru Art. 157 din capitolul VI, secțiunea 1
CAPITOLUL VI:Controlul activităţii notariale, arhiva şi evidenţa activităţii
SECŢIUNEA 1:Controlul activităţii notariale
Art. 158
(1)Actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc, în condiţiile art. 159.
(2)Activitatea notarilor publici este supusă controlului profesional administrativ, în condiţiile
prezentei legi.
Art. 159
(1)Actele notariale pot fi atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune în anulare la
instanţa judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, republicat, cu
(2)Totodată, partea nemulţumită poate introduce plângere împotriva încheierii de respingere a cererii
de îndeplinire a unui act notarial, în termen de 10 zile de la data când a luat cunoştinţă, la judecătoria
în circumscripţia căreia îşi are sediul biroul notarial care a refuzat îndeplinirea actului.
(3)Plângerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va înainta de
îndată instanţei, împreună cu dosarul cauzei.
(4)Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părţilor interesate în cauză. În cazul admiterii
plângerii, instanţa indică în hotărâre modul în care trebuie întocmit actul.
(5)Notarul public este obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti rămasă definitivă.
Art. 160
(1)Controlul profesional administrativ se exercită de către Uniunea Naţională a Notarilor Publici prin
consiliul său de conducere şi va avea în vedere:
a)organizarea Camerelor Notarilor Publici şi a birourilor notarilor publici;
b)calitatea actelor şi lucrărilor încheiate de notarii publici;
c)respectarea obligaţiilor profesionale legale, statutare şi deontologice.
(2)Consiliul Uniunii poate delega Colegiului director al Camerei exercitarea controlului prevăzut la
alin. (1) lit. b), în circumscripţia sa.
(3)Ministrul justiţiei poate ordona controlul activităţii notarilor publici prin inspectori generali de
specialitate.
274
(5)prevederi din capitolul III, secțiunea 8, subsecțiunea 2^1 (Regulament din 2013) la data 18-
iun-2014 pentru Art. 160 din capitolul VI, secțiunea 2
prevederi din capitolul III, secțiunea 8, subsecțiunea 2^2 (Regulament din 2013) la data 18-iun-
Pag

VI, secțiunea 2
VI, secțiunea 2
VI, secțiunea 2
capitolul VI, secțiunea 1
SECŢIUNEA 2:Arhiva şi evidenţa activităţii
Art. 161
(1)Arhiva activităţii notariale este proprietatea statului şi se păstrează, se conservă şi se predă în
condiţiile legii.
(2)În cazul în care Colegiul director al Camerei constată în urma verificărilor că nu sunt îndeplinite
obligaţiile prevăzute la alin. (1), va proceda la preluarea arhivei pentru a fi păstrată şi conservată în
condiţiile legii.
Art. 162
(1)Biroul de notar public va avea arhivă şi registratură proprii.
(2)Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei,
înregistrarea şi îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar,
necesare bunei desfăşurări a activităţii notariale.
(3)Notarul public va ţine şi o evidenţă financiar-contabilă.
prevederi din capitolul III, secțiunea 8, subsecțiunea 2^3 (Regulament din 2013) la data 18-iun-
Art. 163
(1)Camera şi sediile secundare ale acesteia vor avea arhivă proprie şi vor putea deţine şi conserva
inclusiv arhiva birourilor notariale, conform aprobării Colegiului director al Camerei.
(2)Arhivele Camerelor constituite în condiţiile alin. (1), arhivele birourilor notariale şi ale registrelor
naţionale notariale sunt de utilitate publică.
(3)Pentru eliberarea duplicatelor sau a copiilor legalizate de pe actele din aceste arhive, pentru
îndreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vădite, precum şi pentru reconstituirea
actelor notariale, Colegiul director va desemna un notar public.
(4)Pentru eliberarea de copii certificate de pe actele din aceste arhive, Colegiul director va desemna
un angajat cu studii juridice al Camerei.
(5)Competenţa eliberării copiilor legalizate de pe actele emise de notariatele de stat sau de alte organe
cu activitate notarială aparţine instituţiei care a preluat arhiva acestora.
Art. 164
(1)La nivelul Uniunii funcţionează următoarele registre:
a)Registrul naţional notarial de evidenţă a succesiunilor (RNNES), în care se înregistrează cauzele
succesorale privind cetăţenii români, străini sau apatrizi cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe
urma cărora au rămas bunuri în România;
b)Registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor (RNNEL), în care se înregistrează toate actele
de donaţie, dispoziţiile testamentare, revocarea lor, precum şi retractarea revocării acestora;
c)Registrul naţional notarial de evidenţă a opţiunilor succesorale (RNNEOS), în care se înregistrează
toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv renunţarea la moştenire;
275
d)Registrul naţional notarial de evidenţă a procurilor şi revocărilor acestora (RNNEPR), în care se

înregistrează procurile/mandatele date în scopul încheierii de acte şi îndeplinirii de proceduri
notariale, precum şi actele de revocare a acestora;
Pag
e)Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale (RNNRM), în care se înscrie, pentru
opozabilitate faţă de terţi, regimul matrimonial ales de soţi;
f)Registrul naţional notarial de evidenţă a creditorilor persoanelor fizice şi a opoziţiilor la efectuarea
partajului succesoral (RNNEC), în care se înscriu, pentru opozabilitate faţă de terţi, cererile
creditorilor cu privire la creanţele pe care le au faţă de o persoană fizică.
(2)Uniunea poate înfiinţa şi alte registre naţionale notariale necesare desfăşurării activităţii notarilor
publici şi, respectiv, aplicării dispoziţiilor Codului civil, republicat, cu modificările ulterioare.
(3)Registrele naţionale notariale prevăzute la alin. (1) se ţin în format electronic şi pe suport hârtie de
către Uniune.
(4)Transferul informaţiilor între notarii publici şi registrele naţionale notariale ţinute în format
electronic se face numai pe suport electronic, în baza semnăturii electronice calificate a utilizatorului.
(5)Organizarea şi funcţionarea registrelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) şi f), precum şi procedura de
înscriere şi consultare a acestora se stabilesc prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
CAPITOLUL VII:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 165
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil, republicat, cu modificările
ulterioare, şi cu cele ale Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
Art. 166
Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, hotărârile cu caracter normativ adoptate de către
Congres şi Consiliul Uniunii, Statutul Institutului Notarial Român şi Statutul Casei de Asigurări a
Notarilor Publici se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 167
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi *), notarii publici vor proceda la
constituirea Camerelor Notarilor Publici şi a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
________
*)
Legea nr. 36/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai
1995.
Art. 168
Regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi va fi adoptat de Ministerul Justiţiei, în termen de
60 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia*).
________
*)
Legea nr. 36/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai
1995.
Art. 169
(1)La împlinirea termenului prevăzut la art. 167 de la intrarea în vigoare a legii, atribuţiile de
publicitate mobiliară şi imobiliară, toate lucrările, evidenţele, registrele de transcripţiuni-inscripţiuni,
mapele de amanet, precum şi cărţile funciare vor trece în competenţa judecătoriilor în circumscripţia
cărora se află notariatele de stat.
(2)La aceeaşi dată denumirile de "notariat de stat", "notar de stat", "secretariat" sau "secretar",
prevăzute în reglementările în vigoare privind atribuţiile de publicitate imobiliară şi mobiliară
introduse prin Decretul nr. 378/1960, se înlocuiesc cu denumirile "judecătorie", "judecător", "grefă"
sau "grefier", după caz.
(3)Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), judecătoriile vor prelua numărul necesar de
notari de stat, precum şi personalul cu astfel de atribuţii de publicitate, existent la notariatele de stat.
276
Art. 170
Notarii publici îşi vor începe activitatea după 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 171
Pag
Consiliile locale şi judeţene, prefecţii, precum şi Ministerul Justiţiei au obligaţia de a pune la
dispoziţia notarilor publici, la cererea acestora, spaţiile necesare în vederea organizării şi funcţionării
corespunzătoare a serviciilor publice pe care le prestează, prin închiriere, fără licitaţie.
Art. 172
(1)Notarii publici vor angaja, cu prioritate, notarii debutanţi, personalul auxiliar administrativ şi de
serviciu de la notariatele de stat.
(2)Personalul rămas disponibil va fi încadrat prin redistribuire de către Ministerul Justiţiei, în sistemul
său, în condiţiile legii.
Art. 173
(1)Lucrările notariale în curs de rezolvare la notariatele de stat vor fi finalizate până la data preluării
activităţii de către notarii publici, în conformitate cu procedura stabilită în prezenta lege.
(2)Arhiva notariatelor de stat care îşi încetează activitatea se va preda judecătoriilor în a căror
circumscripţie teritorială se află.
(3)Cauzele succesorale care au în continuare termene de dezbatere, după încetarea activităţii
notariatelor de stat, se vor preda notarilor publici ale căror birouri sunt situate în circumscripţia
judecătoriei în raza căreia defunctul şi-a avut ultimul domiciliu, potrivit criteriilor stabilite de Colegiul
director al Camerei.
Art. 174
(1)Birourile notariale constituite în condiţiile prezentei legi îşi pot organiza sedii secundare în
localităţile din aceeaşi circumscripţie teritorială în care nu au luat fiinţă birouri de notari publici.
(2)Dacă, ulterior înfiinţării unui sediu secundar, în acea localitate îşi stabileşte sediul principal un
birou notarial, sediul secundar se desfiinţează.
(3)Înregistrarea sediului secundar se face cu respectarea procedurii prevăzute la art. 40 alin. (1).
Art. 175
Ori de câte ori în alte acte normative se foloseşte expresia "notariat de stat" sau "notar de stat" se va
înţelege "biroul notarului public" şi, după caz, "notar public".
Art. 176
La expirarea termenului prevăzut la art. 170, Decretul nr. 387/1952 privitor la urmărirea unor datorii
pe cale notarială, Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, Decretul nr.
377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat şi Regulamentul privind aplicarea
dispoziţiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat, aprobat
prin H.C.M. nr. 1.518/1960, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
prevederi din capitolul V (Regulament din 2013) la data 18-iun-2014 pentru capitolul VII
ANEXĂ:Camerele notarilor publici, circumscripţiile teritoriale ale acestora şi localităţile în
care se află sediile principale
Localitatea în care
Nr. Denumirea Camerei Notarilor Judeţele cuprinse în circumscripţia
se află sediul
crt. Publici teritorială a Camerei Notarilor Publici
principal
1. Alba Iulia Alba Municipiul Alba
Hunedoara Iulia
Sibiu
2. Bacău Bacău Municipiul Bacău

Neamţ
277
3. Braşov Braşov Municipiul Braşov

Covasna
Pag
4. Bucureşti Călăraşi Municipiul
Ialomiţa Bucureşti
Ilfov
Giurgiu
Teleorman
Municipiul Bucureşti
5. Cluj Bistriţa-Năsăud Municipiul Cluj-
Cluj Napoca
Maramureş
Sălaj
6. Constanţa Constanţa Municipiul

Tulcea Constanţa
7. Craiova Dolj Municipiul Craiova

Gorj
Mehedinţi
Olt
8, Galaţi Brăila Municipiul Galaţi
Galaţi
Vrancea
9. Iaşi Iaşi Municipiul laşi
Vaslui
10. Oradea Bihor Municipiul Oradea

Satu Mare
11. Piteşti Argeş Municipiul Piteşti
Vâlcea
12. Ploieşti Buzău Municipiul Ploieşti

Dâmboviţa
Prahova
13. Suceava Botoşani Municipiul
Suceava Suceava
14. Târgu Mureş Harghita Municipiul Târgu

Mureş Mureş
15. Timişoara Arad Municipiul

Caraş-Severin Timişoara
Timiş
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 237 din data de 19 martie 2018
278
Pag
5. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIILOR DE EXECUTOR
JUDECĂTORESC ȘI MEDIATOR
Legea 188/2000 privind executorii judecătoreşti - REPUBLICARE9

Dată act: 1-nov-2000
Art. 1
(1)Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate
bugetului general consolidat, bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a
Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale
se dispune altfel.
(2)Executorii judecătoreşti îndeplinesc şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor.
prevederi din Art. 1 din capitolul I, secțiunea 1 (Regulament din 2001) la data 06-feb-2001
Art. 2
(1)Executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public.
(2)Actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi
semnătura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forţa
probantă prevăzută de lege.
Art. 3
[textul Art. 3 din capitolul I a fost abrogat la 15-feb-2013 de Art. 37, punctul 2. din titlul IV din Legea
76/2012]
Art. 4
Coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de către Ministerul Justiţiei.
Art. 5
Activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi
intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate,
de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
(2)prevederi din Art. 3 din capitolul I, secțiunea 1 (Regulament din 2001) la data 28-nov-2006
prevederi din Art. 12 din capitolul I, secțiunea 2 (Statut din 2010) la data 26-oct-2010 pentru
Art. 5 din capitolul I
Art. 6
Executorii judecătoreşti nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competenţa lor decât în cazurile şi în
condiţiile prevăzute de lege.
CAPITOLUL II:Competenţa executorilor judecătoreşti
Art. 7
9
279
https://sintact.ro/#/act/16823881/17/legea-188-2000-privind-executorii-judecatoresti-
republicare?keyword=Legea%20nr.%20188~2F2000&cm=SFIRST
Pag
Executorul judecătoresc are următoarele atribuţii:
a)punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
b)notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare;
c)comunicarea actelor de procedură;
d)recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe;
e)aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească;
f)constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă;
g)întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de
către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă;
h)întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şi a cecurilor, după
caz;
i)orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui.
Art. 7 din capitolul II
Art. 8
Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia curţii de apel în raza căreia se află
judecătoria pe lângă care funcţionează, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Art. 8 din capitolul II
Art. 9
(1)În cazul prevăzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de
apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea, în condiţiile prevăzute de Codul de
procedură civilă.
(2)În cazul prevăzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de
apel în a cărei rază teritorială se va face constatarea.
(3)În celelalte cazuri prevăzute la art. 7 este competent orice executor judecătoresc învestit de partea
interesată, în condiţiile legii.
Art. 10
(1)Executorii judecătoreşti pot fi recuzaţi în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul de procedură
civilă.
(2)Executorul judecătoresc pentru care este cerută recuzarea poate declara că se abţine.
(3)Partea interesată poate cere instanţei de executare recuzarea executorului judecătoresc imediat ce a
aflat despre una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), dar numai până la încetarea executării silite.
Încheierea instanţei prin care s-a încuviinţat ori s-a respins abţinerea, precum şi cea prin care s-a
încuviinţat recuzarea nu sunt supuse niciunei căi de atac.
(4)Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la
comunicare.
(5)Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de executorul
judecătoresc recuzat vor fi păstrate.
Art. 11
280
(1)Conflictele de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti situate în aceeaşi circumscripţie

a unei curţi de apel se soluţionează de acea curte de apel, la sesizarea părţii interesate.
Pag
(2)Când conflictul intervine între birouri de executori judecătoreşti situate în circumscripţii diferite,
competenţa aparţine curţii de apel în a cărei circumscripţie se află biroul executorului judecătoresc cel
dintâi sesizat.
(3)Conflictele de competenţă se soluţionează de urgenţă şi cu precădere.
(4)Instanţa se pronunţa în toate cazurile, motivat, prin încheiere definitivă.
CAPITOLUL III:Organizarea activităţii executorilor judecătoreşti

SECŢIUNEA 1:Organizarea şi funcţionarea birourilor executorilor judecătoreşti
Art. 12
(1)Activitatea executorilor judecătoreşti se desfăşoară în cadrul unui birou în care pot funcţiona unul
sau mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzător.
(2)prevederi din Art. 4, alin. (1) din capitolul I, secțiunea 2 (Regulament din 2001) la data 28-
nov-2006 pentru Art. 12, alin. (1) din capitolul III, secțiunea 1
prevederi din capitolul III (Regulament din 2001) la data 21-mar-2007 pentru Art. 12, alin. (1)
din capitolul III, secțiunea 1
(2)Prin asocierea în cadrul unei societăţi profesionale executorul judecătoresc nu îşi pierde dreptul la
biroul individual.
(3)Executorul judecătoresc sau executorii judecătoreşti asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja
executori judecătoreşti stagiari, alt personal de specialitate, precum şi personal auxiliar corespunzător,
necesar pentru desfăşurarea activităţii biroului.
prevederi din capitolul II, secțiunea 3 (Statut din 2010) la data 26-oct-2010 pentru Art. 12 din
Art. 13
(1)Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, întocmeşte evidenţa birourilor de executori
judecătoreşti şi lucrările privind numirea şi încetarea funcţiei de executor judecătoresc.
(2)Numărul executorilor judecătoreşti se stabileşte şi se actualizează anual de ministrul justiţiei, cu
consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în funcţie de cerinţele locale
determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate şi de numărul locuitorilor, în aşa fel
încât la 15.000 de locuitori să revină cel puţin un executor judecătoresc. Numărul executorilor
judecătoreşti din circumscripţia unei instanţe nu va fi mai mic de 3. De asemenea, la stabilirea
numărului executorilor judecătoreşti se va avea în vedere şi numărul executorilor judecătoreşti stagiari
care au promovat examenul de definitivat.
prevederi din Art. 5 din capitolul I, secțiunea 2 (Regulament din 2001) la data 21-mar-2007
pentru Art. 13 din capitolul III, secțiunea 1
Art. 14
În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori judecătoreşti,
a căror competenţă se întinde pe tot cuprinsul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află
judecătoria.
prevederi din Art. 4, alin. (2) din capitolul I, secțiunea 2 (Regulament din 2001) la data 06-feb-
Art. 15
Executor judecătoresc poate fi persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are cetăţenia română şi domiciliul în România;
b)are capacitatea deplină de exerciţiu;
281
c)este licenţiată în drept;

d)nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
e)cunoaşte limba română;
Pag
f)este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;

g)a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de executor judecătoresc stagiar şi a promovat examenul de
definitivat sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică şi a promovat
concursul sau examenul de admitere în profesie. Sunt scutite de examen persoanele care au exercitat
timp de 5 ani funcţia de judecător, procuror sau avocat, cu condiţia să fi promovat examenul de
definitivat în profesia din care provin.
prevederi din capitolul III (Statut din 2010) la data 26-mai-2011 pentru Art. 15 din capitolul
III, secțiunea 1
Art. 16
(1)Executorul judecătoresc este numit de ministrul justiţiei, în circumscripţia unei judecătorii, în baza
cererii celui interesat şi după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 15.
(2)Tabloul executorilor judecătoreşti se întocmeşte şi se actualizează anual de Consiliul Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Tabloul executorilor judecătoreşti se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi se transmite instanţelor judecătoreşti.
(2)prevederi din Art. 10 din capitolul I, secțiunea 2 (Regulament din 2001) la data 06-feb-2001
prevederi din Art. 11 din capitolul I, secțiunea 2 (Regulament din 2001) la data 28-nov-2006
prevederi din Art. 6, alin. (1) din capitolul I, secțiunea 2 (Regulament din 2001) la data 28-nov-
Art. 17
(1)În termen de 90 de zile de la comunicarea ordinului ministrului justiţiei prin care a fost numit în
funcţie, executorul judecătoresc este obligat să îşi înregistreze numirea la curtea de apel în a cărei
circumscripţie îşi are biroul individual sau constituit în asociere. Pentru această înregistrare,
executorul judecătoresc va prezenta ştampila şi specimenul de semnătură personale.
(2)Ministrul justiţiei poate, în cazuri temeinic justificate, să prelungească acest termen pe perioade ce
nu pot depăşi 90 de zile fiecare.
(3)Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) privind înregistrarea la curtea de apel atrage de drept
suspendarea executorului judecătoresc din exerciţiul funcţiei.
(4)Înregistrarea unei cereri de emitere a ordinului ministrului justiţiei de aprobare a asocierii
executorului judecătoresc, urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de aprobare a asocierii,
întrerupe curgerea termenului.
(5)Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2),
urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare a executorului judecătoresc din
exerciţiul funcţiei, întrerupe curgerea termenului.
*) Dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 188/2000, republicată, precum şi cu modificările aduse prin
prezenta lege, se aplică şi cazurilor de neîndeplinire a obligaţiei prevăzute la alin. (1) al aceluiaşi
articol, pentru care nu s-a emis, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ordinul ministrului
justiţiei de revocare din funcţie a executorului judecătoresc.
282
Pag

Art. 18
(1)După numirea în funcţie executorul judecătoresc va depune jurământul în faţa ministrului justiţiei
şi a preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau a reprezentanţilor acestora.
(2)Jurământul are următorul conţinut:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi îndeplinesc cu onoare şi probitate, cu conştiinţă şi fără
părtinire atribuţiile ce-mi revin şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(3)Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a
executorului judecătoresc. Executorul judecătoresc fără confesiune va depune jurământul fără formula
religioasă, pe conştiinţă şi onoare.
(4)La depunerea jurământului se încheie un proces-verbal în două exemplare, semnate de persoanele
menţionate la alin. (1) şi de cel interesat. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la grefa curţii
de apel şi celălalt exemplar se înmânează executorului judecătoresc respectiv.
(5)Executorii judecătoreşti intră în exerciţiul funcţiunii numai după depunerea jurământului.
Art. 19
Poate fi executor judecătoresc stagiar cel care:
a)îndeplineşte condiţiile cerute la art. 15 lit. a)-f);
b)a promovat concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc, organizat de
Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei;
c)se află în perioada de stagiu, până la promovarea examenului de capacitate;
d)este angajat într-un birou de executor judecătoresc.
(2)prevederi din capitolul I, secțiunea 3 (Regulament din 2001) la data 28-nov-2006 pentru Art.
prevederi din capitolul II, secțiunea 4 (Statut din 2010) la data 26-oct-2010 pentru Art. 19 din
Art. 20
(1)Concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc se organizează anual sau
ori de câte ori este necesar, de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, sub coordonarea şi
controlul Ministerului Justiţiei.
(2)Data şi locul de desfăşurare a concursului sau examenului se stabilesc prin ordin al ministrului
justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
prevederi din capitolul I, secțiunea 4 (Regulament din 2001) la data 21-mar-2007 pentru Art. 20
din capitolul III, secțiunea 1
Art. 201
(1)Stagiul reprezintă perioada premergătoare dobândirii calităţii de executor judecătoresc şi are drept
scop pregătirea profesională a executorului judecătoresc la începutul exercitării profesiei.
(2)Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data încheierii contractului individual de muncă cu un
executor judecătoresc.
(3)Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti poate aproba, la cerere, reducerea
perioadei de stagiu la un an pentru executorii stagiari care se remarcă în activitatea profesională pe
baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu şi a referatului executorului judecătoresc
îndrumător.
(4)Colegiul director al fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti poate aproba, în baza unei cereri
motivate, reducerea perioadei de stagiu pentru executorii stagiari care au intrat în profesie în temeiul
Legii nr. 287/2011 privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în executare a
283
creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare şi care, din motive
neimputabile acestora, nu şi-au putut efectua perioada de stagiu în aplicarea prevederilor art. 22 alin.
(1) din lege.
Pag
Art. 21
(1)Concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc şi examenul de
definitivat se vor desfăşura în faţa unei comisii din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, ai Ministerului Justiţiei şi cadre didactice din
învăţământul superior de specialitate.
(2)Condiţiile de desfăşurare a acestor concursuri sau examene se stabilesc prin regulamentul de
aplicare a prezentei legi*), aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
___
*
) A se vedea Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în
aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 64 din 6 februarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 22
(1)Executorul judecătoresc este obligat să încheie contract individual de muncă cu executorul
judecătoresc stagiar şi să asigure formarea profesională a acestuia.
(2)Executorul judecătoresc poate delega executorul judecătoresc stagiar să îndeplinească atribuţiile
prevăzute la art. 7 lit. a)-e).
(3)Verificarea formării profesionale şi a condiţiilor de încheiere a contractului individual de muncă al
executorului judecătoresc stagiar este în sarcina Camerei executorilor judecătoreşti şi se stabileşte prin
Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti*).
___
*
) A se vedea Hotărârea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti nr. 19/2010 pentru aprobarea
Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al profesiei de executor judecătoresc,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 26 octombrie 2010, cu modificările
ulterioare.
Art. 23
(1)Calitatea de executor judecătoresc încetează:
a)la cerere;
b)prin pensionare sau în cazul constatării incapacităţii de muncă, în condiţiile legii;
c)prin desfiinţarea biroului executorului judecătoresc, urmată de neexercitarea fără justificare de către
titularul acestuia a profesiei, în condiţiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni;
d)prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, în condiţiile prezentei legi;
e)când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei
faţă de executorul judecătoresc;
f)în cazul constatării văditei sale incapacităţi profesionale, exprimată şi prin anularea sau desfiinţarea
irevocabilă de către instanţa de judecată a unui număr de executări silite reprezentând 10% din
dosarele de executare instrumentate sau a unor acte de executare întocmite în cel mult 20% din
dosarele de executare instrumentate într-un an calendaristic;
284
g)în cazul în care executorul judecătoresc nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 lit. a), b),
d), e) şi f);
h)prin deces.
Pag
(11)Executorul judecătoresc poate fi menţinut în activitate în cazul în care, pentru o infracţiune
săvârşită din culpă, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei, s-a
aplicat pedeapsa amenzii ori acesta a beneficiat de amnistie sau graţiere înainte de începerea
executării pedepsei şi se apreciază că fapta săvârşită nu a adus atingere prestigiului profesiei.
(2)Încetarea calităţii de executor judecătoresc se constată sau se dispune, după caz, de ministrul
justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu.
Art. 24
Exerciţiul funcţiei de executor judecătoresc se suspendă:
a)în situaţiile prevăzute la art. 49 lit. d) şi la art. 50 alin. (1);
b)în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 42, precum şi în cazul interdicţiilor prevăzute de
lege;
c)în caz de neplată a contribuţiilor băneşti profesionale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la
achitarea lor integrală;
d)în caz de incapacitate temporară de muncă;
e)la cererea executorului judecătoresc, pentru motive întemeiate.
Art. 25
(1)În cazurile prevăzute la art. 24 lit. a), b) şi c) suspendarea se dispune de ministrul justiţiei, din
oficiu sau la cererea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(2)În cazul prevăzut la art. 24 lit. d) executorul judecătoresc are obligaţia de a informa de îndată
Camera executorilor judecătoreşti din care face parte, care va solicita ministrului justiţiei să ia act de
această împrejurare.
(3)În cazul prevăzut la art. 24 lit. e) suspendarea se aprobă de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(4)Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o, dispoziţiile privind
luarea măsurii fiind aplicabile în mod corespunzător.
(2)prevederi din Art. 99 din capitolul IV, secțiunea 1 (Regulament din 2001) la data 06-feb-2001
prevederi din Art. 27 din capitolul II, secțiunea 2 (Statut din 2010) la data 26-oct-2010 pentru
Art. 25 din capitolul III, secțiunea 2
SECŢIUNEA 2:Camera executorilor judecătoreşti
Art. 26
(1)În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră a executorilor judecătoreşti, cu
personalitate juridică.
(2)Din Camera executorilor judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia
curţii de apel respective.
(3)prevederi din Art. 28 din capitolul II, secțiunea 2 (Statut din 2010) la data 26-oct-2010
285
Art. 27
Pag
(1)Camera executorilor judecătoreşti este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte,
un vicepreşedinte şi 3-7 membri.
(2)Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generală a executorilor judecătoreşti,
pentru o perioadă de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor judecătoreşti.
(3)Preşedintele colegiului director reprezintă Camera executorilor judecătoreşti în raporturile acesteia
cu terţii. El primeşte pentru activitatea depusă o indemnizaţie al cărei cuantum este stabilit de
adunarea generală.
(4)Colegiul director are un secretar salarizat şi personal auxiliar, în numărul şi structura stabilite de
adunarea generală.
Art. 28
Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti are următoarele atribuţii principale:
a)rezolvă plângerile părţilor împotriva executorilor judecătoreşti şi executorilor judecătoreşti stagiari,
luând măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoştinţa Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti;
b)deleagă, în cazuri excepţionale, pentru o perioadă determinată de cel mult 6 luni, un executor
judecătoresc pentru a asigura funcţionarea unui alt birou de executor judecătoresc, cu încunoştinţarea
preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a preşedintelui curţii de apel în a cărei
circumscripţie urmează să îşi exercite atribuţiile; delegarea nu poate fi repetată decât după un an, în
afara cazului în care executorul judecătoresc delegat îşi dă acordul;
c)informează Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti în legătură cu activitatea birourilor
executorilor judecătoreşti şi asupra necesarului de executori judecătoreşti şi executori judecătoreşti
stagiari;
d)întocmeşte documentarea juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a executorilor
judecătoreşti;
e)ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei executorilor judecătoreşti şi a contribuţiei
membrilor săi;
f)procură datele şi lucrările necesare pentru Buletinul executorilor judecătoreşti şi asigură difuzarea
acestuia;
g)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia şi de
Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
prevederi din Art. 95 din capitolul IV, secțiunea 1 (Regulament din 2001) la data 06-feb-2001
prevederi din Art. 32 din capitolul II, secțiunea 2 (Statut din 2010) la data 26-mai-2011 pentru
SECŢIUNEA 3:Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti
Art. 29
(1)Executorii judecătoreşti din România se constituie în Uniunea Naţională a Executorilor
Judecătoreşti, organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii
286
judecătoreşti numiţi potrivit art. 16.

(2)Organele de conducere ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sunt: congresul, consiliul
şi preşedintele.
Pag
(3)Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este constituit din delegaţi ai fiecărei
Camere a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, preşedinţii
Camerelor executorilor judecătoreşti şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti.
prevederi din Art. 16, alin. (3) din capitolul II, secțiunea 1 (Statut din 2010) la data 26-oct-2010
(4)Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se întruneşte anual la convocarea
consiliului acesteia.
Art. 30
(1)Convocarea Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se face în termen de 7 zile
de la data hotărârii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi se va ţine în termen
de cel puţin o lună şi de cel mult două luni de la data convocării. Camerele executorilor judecătoreşti
vor fi înştiinţate în scris şi prin publicarea într-un ziar central. Camerele executorilor judecătoreşti
sunt obligate să afişeze data convocării şi ordinea de zi la sediul lor şi la instanţele judecătoreşti din
circumscripţia în care funcţionează.
(2)Camerele executorilor judecătoreşti sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte
de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.
(3)Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este legal constituit în prezenţa a două
treimi din numărul membrilor şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(4)În cazul în care nu se realizează cvorumul cerut la alin. (3) se face o nouă convocare a Congresului
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în aceleaşi condiţii, peste cel mult o lună. La această
convocare Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este legal constituit prin prezenţa
majorităţii delegaţilor. Dacă nici atunci nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii Naţionale
a Executorilor Judecătoreşti se amână din nou şi va fi reconvocat de fiecare dată până la realizarea
cvorumului prevăzut în prezentul alineat.
Art. 31
(1)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va convoca un congres extraordinar la
cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor executorilor judecătoreşti sau la cererea
majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătoreşti.
(2)Convocarea congresului extraordinar se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condiţiilor
prevăzute la art. 30 alin. (4).
(3)Congresul extraordinar se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocării.
Art. 32
(1)Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti are următoarele atribuţii:
a)adoptă Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi pe cel al Casei de asigurări;
b)alege preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti,
precum şi alte organe stabilite prin statut;
c)alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere ale Casei de asigurări;
287
d)alege şi revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, fiecare Cameră a executorilor

judecătoreşti având dreptul la câte un reprezentant;
e)analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
Pag
f)aprobă bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al Casei de asigurări;

g)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia
sau de statut.
(2)Hotărârile Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sunt obligatorii pentru toţi
membrii acesteia.
(4)prevederi din Art. 19 din capitolul II, secțiunea 1 (Statut din 2010) la data 26-oct-2010
Art. 33
(1)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este constituit din reprezentanţi ai fiecărei
Camere a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care
sunt aleşi de către Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti preşedintele şi 2
vicepreşedinţi.
(2)Preşedintele reprezintă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti în raporturile cu terţii, pe
plan intern şi internaţional.
(2)prevederi din Art. 98 din capitolul IV, secțiunea 1 (Regulament din 2001) la data 17-mar-
Art. 34
Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)solicită ministrului justiţiei suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor judecătoresc;
b)aprobă cotele de contribuţie ale birourilor executorilor judecătoreşti la Camera executorilor
judecătoreşti, precum şi pe cele ale Camerelor executorilor judecătoreşti la Uniunea Naţională a
Executorilor Judecătoreşti, potrivit statutului acesteia;
c)propune ministrului justiţiei condiţiile de desfăşurare a concursului sau examenului de admitere în
profesia de executor judecătoresc şi a examenului de definitivat;
d)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de
statut.
Art. 35
(1)În cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se va organiza şi va funcţiona o casă de
asigurări pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică,
în condiţiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti.
(2)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti va înfiinţa şi va administra, în termen de cel mult
un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi *), Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor
supuse executării silite, ce va funcţiona ca un sistem informatic prin intermediul căruia toţi executorii
judecătoreşti vor efectua publicitatea la nivel naţional a vânzării bunurilor mobile cu valoare mai mare
de 2.000 de lei şi a bunurilor imobile aflate în procedura de executare silită. Prin hotărâre a
Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va fi stabilită procedura de implementare a
288
sistemului şi de raportare a datelor.

___
*
) Alineatul (2) a fost introdus prin Legea nr. 154/2011 pentru completarea Legii nr. 188/2000 privind
Pag
executorii judecătoreşti.
prevederi din Art. 52 din capitolul II, secțiunea 1 (Regulament din 2001) la data 06-feb-2001
pentru Art. 35 din capitolul IV, secțiunea 1
prevederi din capitolul I, secțiunea 1 (Statut din 2010) la data 26-oct-2010 pentru capitolul III,
secțiunea 3
CAPITOLUL IV:Drepturile şi îndatoririle executorului judecătoresc
SECŢIUNEA 1:Drepturile executorilor judecătoreşti
Art. 36
Executorii judecătoreşti îşi exercită personal atribuţiile şi se bucură de stabilitate în funcţie, neputând
fi transferaţi în altă localitate, fără acordul lor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Art. 37
Activitatea executorului judecătoresc, care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 lit. c), este
considerată vechime în funcţie juridică de specialitate.
prevederi din Art. 55 din capitolul II, secțiunea 1 (Regulament din 2001) la data 28-nov-2006
Art. 38
(1)În exercitarea profesiei executorii judecătoreşti sunt ocrotiţi de lege.
(2)[textul Art. 38, alin. (2) din capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 84 din
titlul II din Legea 187/2012]
(2)prevederi din Art. 53 din capitolul II, secțiunea 1 (Regulament din 2001) la data 06-feb-2001
Art. 39
(1)Executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale
stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti. În cazul executării silite a creanţelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile
maxime sunt următoarele:
a)pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma
reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
b)pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este
de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depăşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce
face obiectul executării silite;
c)pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim
este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depăşeşte 80.000 lei din valoarea
creanţei ce face obiectul executării silite;
d)pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent
de până la 1 % din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării
silite.
(2)Ministrul justiţiei va stabili onorarii minimale şi maximale pentru persoanele cu venituri sub
salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, precum şi posibilitatea achitării acestora în mai
multe tranşe.
(3)Executorii judecătoreşti nu pot condiţiona punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti de plata
289
anticipată a onorariului.
(4)[textul Art. 39, alin. (4) din capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 15-feb-2013 de Art. 37,
punctul 7. din titlul IV din Legea 76/2012]
Pag
(5)
[textul Art. 39, alin. (5) din capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 15-feb-2013 de Art. 37, punctul
7. din titlul IV din Legea 76/2012]
Art. 40
Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă, în condiţiile stabilite prin statut.
Art. 41
Executorii judecătoreşti beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuţiilor la sistemele
de asigurări sociale, în condiţiile legii.
Art. 42
Exercitarea funcţiei de executor judecătoresc este incompatibilă cu:
a)activitatea salarizată în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didactică universitară, activitatea
artistică, literară şi publicistică;
b)calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata
mandatului;
c)desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d)calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comandidat în societăţile în comandită
simplă sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitată, preşedinte al unui consiliu
de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăţi pe
acţiuni, administrator al unei societăţi profesionale.
prevederi din capitolul IV, secțiunea 1 (Statut din 2010) la data 26-mai-2011 pentru capitolul
IV, secțiunea 1
SECŢIUNEA 2:Îndatoririle şi răspunderea executorilor judecătoreşti
Art. 43
Executorii judecătoreşti şi personalul birourilor de executori judecătoreşti au obligaţia să păstreze
secretul profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul activităţii lor,
chiar şi după încetarea funcţiei, cu excepţia cazurilor în care legea sau părţile interesate îi eliberează
de această obligaţie.
Art. 44
(1)Executorii judecătoreşti au obligaţia să participe, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare
profesională continuă organizate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, de camerele
executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau
din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.
(2)Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti aprobă anual, la propunerea camerelor executorilor
judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, programul de formare profesională continuă a executorilor
judecătoreşti.
(3)Modul de organizare a activităţilor de formare profesională continuă, precum şi modalităţile de
evaluare a îndeplinirii acestei obligaţii sunt prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi şi
de statutul profesiei.
290

Pag
prevederi din capitolul IV, secțiunea 3 (Statut din 2010) la data 26-oct-2010 pentru Art. 44 din
capitolul IV, secțiunea 2
Art. 45
(1)Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru
cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.
pentru Art. 45, alin. (1) din capitolul IV, secțiunea 2
(2)Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de
asigurări constituită în acest scop, potrivit art. 35 alin. (1).
Art. 46
Este interzis executorilor judecătoreşti să dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei
sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită.
Art. 47
Răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc intervine pentru următoarele abateri:
a)nerespectarea secretului profesional;
b)încălcarea incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege;
c)săvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori bunelor moravuri;
d)neîndeplinirea obligaţiilor privind formarea profesională a executorilor judecătoreşti stagiari,
angajaţi pe bază de contract;
e)întârzierea sistematică şi neglijenţa în efectuarea lucrărilor;
f)absenţa nejustificată de la birou;
g)omisiunea de a efectua publicitatea vânzării prin Registrul electronic de publicitate a vânzării
bunurilor supuse executării silite, conform prevederilor art. 35 alin. (2).
Art. 48
(1)Acţiunea disciplinară se exercită de ministrul justiţiei sau de Colegiul director al Camerei
executorilor judecătoreşti şi se judecă de Consiliul de disciplină al acesteia, format din 3 membri aleşi
de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti, pe o perioadă de 3 ani.
(2)Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilă,
care se efectuează de inspectori generali din cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei sau
de Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.
(3)Audierea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul
dosarului şi să-şi formuleze apărarea.
291
(4)Consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti citează părţile şi pronunţă o hotărâre

motivată care se comunică acestora.
(5)Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti părţile pot face
Pag
contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii

Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care judecă în complet de 5 membri. Hotărârea Comisiei
superioare de disciplină este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie la curtea de apel.
(6)Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulamentul de aplicare a prezentei

legi.
Art. 49
Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor şi constau în:
a)mustrare;
b)avertisment;
c)amendă de la 500 lei la 3.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecătoreşti în
a cărei rază teritorială este situat biroul executorului judecătoresc respectiv. Neachitarea amenzii în
termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancţiunea
disciplinară atrage suspendarea de drept din funcţie a executorului judecătoresc până la achitarea
sumei. Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;
d)suspendarea din funcţie pe o durată de la o lună la 6 luni;
e)excluderea din profesie.
Art. 50
(1)În cazul în care împotriva executorului judecătoresc s-a luat măsura arestării preventive ori a
arestului la domiciliu sau în cazul în care s-a dispus în primă instanţă condamnarea ori amânarea
aplicării pedepsei, ministrul justiţiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti, va lua măsura suspendării din funcţie a acestuia până la soluţionarea
procesului penal, potrivit legii.
(2)Ministrul justiţiei dispune excluderea din profesie a executorului judecătoresc condamnat în

condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. e), începând cu data rămânerii definitive a hotărârii
judecătoreşti de condamnare.
Art. 51
În caz de suspendare sau excludere din profesie ştampila, legitimaţia, registrele şi lucrările
executorului judecătoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, în termen de 5 zile, sub luare de
semnătură, la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei rază teritorială este situat biroul acestuia.
Camera executorilor judecătoreşti are obligaţia de a asigura continuarea lucrărilor neexecutate.
prevederi din capitolul IV, secțiunea 2 (Statut din 2010) la data 26-oct-2010 pentru capitolul
IV, secțiunea 2
CAPITOLUL V:Desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti
Art. 52
(1)Executarea silită şi celelalte acte care sunt de competenţa executorului judecătoresc se îndeplinesc
la cerere, dacă legea nu dispune altfel.
(2)Toate actele efectuate de executorul judecătoresc se redactează în limba română.
(3)Persoanele interesate care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română au dreptul să ia cunoştinţă de
cuprinsul actului prin intermediul unui interpret sau traducător.
Art. 53
(1)În îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor sale, executorul judecătoresc va întocmi încheieri,
292
procese-verbale şi alte acte de procedură, cu formele şi în termenele prevăzute de lege.
(2)[textul Art. 53, alin. (2) din capitolul V a fost abrogat la 15-feb-2013 de Art. 37, punctul 10. din
Pag
titlul IV din Legea 76/2012]

(3)La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în
îndeplinirea atribuţiilor sale oricărei persoane care justifică un interes.
Art. 54
Executorul judecătoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, a
statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum şi ale Codului de
procedură civilă şi ale altor legi aplicabile în materie.
Art. 55
(1)Actele privind executarea silită se îndeplinesc la sediul biroului executorului judecătoresc, în
timpul programului de lucru afişat în mod corespunzător sau la locul efectuării executării.
(2)În cazul în care întocmirea unui act nu suferă amânare din motive obiective, acesta va putea fi
îndeplinit şi în afara programului de lucru.
Art. 56
(1)Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini atribuţiile prevăzute la art. 7 lit. b)-i) se
motivează, dacă părţile stăruie în cererea de îndeplinire a acestora, în termen de cel mult 5 zile de la
data refuzului.
(2)În cazul refuzului nejustificat de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la alin. (1), partea interesată
poate introduce plângere, în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă de acest refuz, la
judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului judecătoresc.
(3)Judecarea plângerii se face cu citarea părţilor.
(4)Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului.
(5)Executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti rămase definitivă.
(6)[textul Art. 56, alin. (6) din capitolul V a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 84 din titlul II din
Legea 187/2012]
Art. 57
Actele îndeplinite de executorii judecătoreşti, care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite, vor fi
îndreptate sau completate de către aceştia, la cerere sau din oficiu, cu citarea părţilor, dacă lucrările
cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Cererea de
îndreptare a erorii materiale sau de completare se va soluţiona de urgenţă. Despre îndreptarea sau
completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului.
prevederi din capitolul IV, secțiunea 2 (Regulament din 2001) la data 28-nov-2006 pentru Art.
57 din capitolul V
Art. 58
(1)La cererea părţii de a i se elibera un duplicat al actului original biroul executorului judecătoresc
care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile.
(2)În textul duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul actului. În locul semnăturilor
originale se menţionează numele şi prenumele fiecărui semnatar.
(3)Duplicatul are aceeaşi forţă probantă ca şi originalul.
Art. 59
În cazul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la art. 7 lit. d) raporturile dintre executorul judecătoresc şi
293
client sunt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului. Remiterea de către client a înscrisului
original constatator al creanţei constituie mandat de încasare a acesteia.
Art. 60
Pag
(1)Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor
judecătoreşti competente.
(2)Activitatea executorilor judecătoreşti este supusă controlului profesional, în condiţiile prezentei
legi.
Art. 61
Cei interesaţi sau vătămaţi prin actele de executare pot formula contestaţie la executare, în condiţiile
prevăzute de Codul de procedură civilă.
Art. 62
(1)Controlul profesional se exercită de Ministerul Justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi
de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul său de conducere, şi va avea în
vedere:
a)organizarea şi funcţionarea camerelor executorilor judecătoreşti şi a birourilor executorilor
judecătoreşti;
b)calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti;
c)comportarea executorilor judecătoreşti în raporturile de serviciu, cu autorităţile publice şi cu
persoanele fizice şi juridice.
(2)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti poate delega Colegiului director al
Camerei executorilor judecătoreşti exercitarea controlului prevăzut la alin. (1) lit. b) şi c) în
circumscripţia sa.
Art. 63
(1)Biroul executorului judecătoresc va avea arhivă şi registratură proprii.
(2)Arhiva activităţii executorilor judecătoreşti este proprietatea statului, se păstrează, se conservă şi se
predă în condiţiile legii.
(3)Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei,
înregistrarea şi îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar
necesare pentru buna desfăşurare a activităţii executorului judecătoresc.
Art. 64
Activitatea de arhivă şi de secretariat a birourilor executorilor judecătoreşti se reglementează prin
regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 65
Birourile de executori judecătoreşti trebuie să ţină evidenţa financiar-contabilă, potrivit legii.
CAPITOLUL VI:Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 66
(1)La cerere, executorii judecătoreşti în funcţie, care la data începerii activităţii potrivit art. 69 alin.
(4) au o vechime în această activitate de cel puţin 2 ani, precum şi cei care au o vechime de peste 2 ani
în funcţii de specialitate juridică indiferent de vechimea în activitatea de executor judecătoresc, vor fi
numiţi executori judecătoreşti, cu respectarea dispoziţiilor art. 15 lit. a), b), d), e) şi f).
(2)Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu optează în termen de 120 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei legi*) pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc, pot fi transferaţi în
interesul serviciului în alte funcţii din sistemul justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de
lege.
___
*
) Alineatul (2) a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2001 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobată cu modificări
294
şi completări prin Legea nr. 540/2001.

(3)Executorii judecătoreşti în funcţie, care la data începerii activităţii potrivit dispoziţiilor prezentei
legi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), vor fi angajaţi, prin grija camerelor executorilor
Pag
judecătoreşti, ca executori judecătoreşti stagiari în cadrul unui birou din circumscripţia teritorială a
acestora.
Art. 67
Sumele provenind din impozitele încasate din onorariile executorilor judecătoreşti constituie venituri
la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, în
condiţiile şi cu destinaţia prevăzute de lege, pentru taxele judiciare de timbru.
Art. 68
(1)Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se
pune în aplicare la 90 de zile de la această dată.
(2)Regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi **) va fi adoptat de Ministerul Justiţiei în termen
de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
___
**
) A se vedea asteriscul corespunzător art. 21 alin. (2).
Art. 69
(1)În termen de 150 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi***) executorii judecătoreşti vor
proceda la constituirea camerelor executorilor judecătoreşti şi a Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti.
___
***
) Alineatul (1) a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2001 pentru
modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, aprobată prin Legea nr. 360/2001.
(2)În termen de 30 de zile de la constituirea camerelor executorilor judecătoreşti şi a Uniunii
Naţionale a Executorilor Judecătoreşti Congresul Uniunii va adopta Statutul profesiei de executor
judecătoresc.
(3)Statutul prevăzut la alin. (2) se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4)Executorii judecătoreşti îşi vor începe activitatea în birouri, conform prezentei legi, după 6 luni de
la data intrării în vigoare a acesteia.
Art. 70
(1)La data începerii activităţii birourilor de executori judecătoreşti potrivit art. 69 alin. (4) birourile de
executori judecătoreşti de pe lângă judecătorii şi tribunale îşi încetează activitatea.
(2)Dosarele de executare silită aflate în curs de soluţionare la data începerii activităţii executorilor
judecătoreşti potrivit dispoziţiilor prezentei legi vor fi repartizate între birourile constituite, de către
un judecător delegat de la fiecare instanţă, cu respectarea dispoziţiilor art. 8 şi 9. O copie de pe dosar
se păstrează sau, după caz, se trimite de către judecătorul delegat la instanţa de executare competentă.
(3)În cazul în care două sau mai multe birouri de executori judecătoreşti sunt deopotrivă competente
să preia dosarele prevăzute la alin. (2), judecătorul delegat va proceda după cum urmează:
a)repartizarea se face biroului executorului judecătoresc care a îndeplinit acte de executare în acel
dosar, cu excepţia cazului în care creditorul manifestă altă opţiune;
b)când repartizarea nu este posibilă potrivit lit. a), aceasta se face în mod echitabil între birourile
competente.
(4)Actele de executare îndeplinite înainte de repartizarea dosarelor potrivit alin. (2) şi (3), cu
respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data efectuării lor, rămân valabile.
Art. 71
Refuzul executorului judecătoresc de a prelua dosarele repartizate de către judecătorul delegat şi de a
îndeplini actele de procedură privind executarea silită în condiţiile şi la termenele stabilite de lege
295
constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 49 lit. d), dacă nu a fost
săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune.
Art. 72
Pag
Prezenta lege se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Art. 73
La data începerii activităţii birourilor de executori judecătoreşti potrivit art. 69 alin. (4) se abrogă
prevederile art. 138 şi 139 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi
completările ulterioare, dispoziţiile referitoare la salarizarea executorilor judecătoreşti din Legea nr.
50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti ****),
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
___
****
) Abrogată ulterior prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar
din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor
unităţi din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31
ianuarie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările şi completările
ulterioare.
prevederi din capitolul V (Regulament din 2001) la data 06-feb-2001 pentru capitolul VI
-****-
___
*
) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 151/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind
executorii judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 11 iulie
2011, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti a fost publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000 şi a mai fost modificată şi completată prin:
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2001 pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind
executorii judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 6 februarie
2001, aprobată prin Legea nr. 360/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382
din 12 iulie 2001;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
188/2000 privind executorii judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
233 din 9 mai 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 540/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 17 octombrie 2001;
- Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
493/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 25 iulie 2002, şi abrogată
ulterior prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul
de integrare europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.179 din 28
decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 332/2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 20 iulie 2006;
- Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea
şi completarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie
2006;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
296
188/2000 privind executorii judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
880 din 21 decembrie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 151/2011, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 11 iulie 2011;
Pag
- Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010;
- Legea nr. 154/2011 pentru completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 19 iulie 2011.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 738 din data de 20 octombrie 2011
297
Pag
Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator10
Dată act: 16-mai-2006
Art. 1
(1)Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei
terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate,
confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.
(2)Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să

faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei
soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.
Art. 2
(1)[textul Art. 2, alin. (1) din capitolul I a fost abrogat la 09-aug-2014 de Actul din Decizia 266/2014]
(11)Dovada participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat
de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Dacă una dintre părţi refuză în scris
participarea la şedinţa de informare, nu răspunde invitaţiei prevăzute la art. 43 alin. (1) ori nu se
prezintă la data fixată pentru şedinţa de informare, se întocmeşte un proces-verbal, care se depune la
dosarul instanţei.
(12)
[textul Art. 2, alin. (1^2) din capitolul I a fost abrogat la 09-aug-2014 de Actul din Decizia 266/2014]
(13)Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizată de către
judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz în care aceasta se atestă în scris.
(14)Serviciile prestate conform dispoziţiilor alin. (1) şi (11) sunt gratuite, neputându-se percepe
onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.
(2)Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi conflictelor din domeniul protecţiei consumatorilor, în
cazul în care consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unor produse
sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori a garanţiilor acordate, a existenţei
unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agenţii economici ori a
încălcării altor drepturi prevăzute de legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul
protecţiei consumatorilor.
(3)Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-şi soluţiona disputele prin mediere atât în
afara, cât şi în cadrul procedurilor obligatorii de soluţionare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege.
(4)Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul
persoanei, precum şi orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenţie sau
prin orice alt mod admis de lege.
(5)În orice convenţie ce priveşte drepturi asupra cărora părţile pot dispune, acestea pot introduce o
clauză de mediere, a cărei validitate este independentă de validitatea contractului din care face parte.
Art. 3
10
298
https://sintact.ro/#/act/16870230/16/legea-192-2006-privind-medierea-si-organizarea-profesiei-de-
mediator?keyword=Legea%20nr.%20192~2F2006&cm=SFIRST
Pag
Activitatea de mediere se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă,
culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine
socială.
Art. 4
(1)Medierea reprezintă o activitate de interes public.
(2)În exercitarea atribuţiilor sale, mediatorul nu are putere de decizie în privinţa conţinutului
înţelegerii la care vor ajunge părţile, dar le poate îndruma să verifice legalitatea acesteia, potrivit art.
59.
Art. 5
(1)Medierea poate avea loc între două sau mai multe părţi.
(2)Părţile au dreptul să îşi aleagă în mod liber mediatorul.
(3)Medierea se poate realiza de către unul sau mai mulţi mediatori.
Art. 6
Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile
asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale
pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.
*) Dispoziţiile art. 6, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 370/2009, intră în vigoare la 3 luni
de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAPITOLUL II:Profesia de mediator

SECŢIUNEA 1:Dobândirea, suspendarea şi încetarea calităţii de mediator
Art. 7
Poate deveni mediator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)are capacitate deplină de exerciţiu;
b)are studii superioare;
c)are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani;
d)este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;
e)se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de
natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
f)a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, sau un program postuniversitar
de nivel maşter în domeniu, acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de mediere;
g)a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi.

Art. 8
(1)Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7 vor fi autorizate ca mediatori de către
Consiliul de mediere, după achitarea taxei de autorizare, al cărei cuantum va fi stabilit prin
regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).
(2)Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai
Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obţinut în
unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România,
după recunoaşterea acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004
299
privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din

România, cu modificările şi completările ulterioare.
Pag
(3)Documentele de calificare obţinute în profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat
membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană de către
persoanele prevăzute la alin. (2) se recunosc în condiţiile prevăzute la alin. (5), care se aplică în mod
corespunzător. Dacă abilităţile şi cunoştinţele nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea
română, Consiliul de mediere ia în considerare şi experienţa profesională dobândită de solicitant şi îi
poate cere să dovedească faptul că îndeplineşte toate aceste cerinţe.
(4)Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi cetăţenilor români, posesori ai documentelor de calificare în
profesia de mediator, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic
European sau în Confederaţia Elveţiană, după caz, într-un stat terţ.
(5)Cetăţeanul unui stat terţ, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în străinătate sau
care a dobândit calitatea de mediator în străinătate şi doreşte să desfăşoare activitate de mediere cu
caracter permanent în România, dobândeşte acces la profesie în următoarele condiţii:
a)prezintă titlul de studii, însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării;
b)prezintă conţinutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregătirii şi, după caz,
documentele care atestă dobândirea calităţii de mediator. Consiliul de mediere evaluează conţinutul
programei de formare prezentate, inclusiv durata pregătirii, comparând cunoştinţele şi abilităţile
atestate de aceste documente cu cerinţele stabilite conform legii române, şi hotărăşte, dacă este cazul,
accesul în profesie. Condiţiile de echivalare ori compensare a calificării, în situaţia în care
cunoştinţele şi abilităţile atestate nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, vor
fi stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).
(6)Mediatorul străin poate desfăşura în România activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub
forma prestării de servicii, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în statul
de origine sau de provenienţă, fiind exceptat de la cerinţele de autorizare şi de înscriere prevăzute în
lege, având însă obligaţia înştiinţării, în scris, a Consiliului de mediere cu privire la desfăşurarea
acestei activităţi.
(7)Cetăţenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei
Elveţiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obţinut în unul dintre aceste state sau
în România, dobândesc calitatea de mediator în România, în condiţiile prevăzute la alin. (2)-(6).
(8)Cetăţenii prevăzuţi la alin. (7), care au dobândit calitatea de mediator în România, pot desfăşura
activitatea de mediere cu caracter permanent în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau
ale Spaţiului Economic European, dacă în aceste state dobândirea acestei calităţi nu este reglementată,
în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în România.
(9)Pentru mediatorii autorizaţi în condiţiile art. 7 şi 72 alin. (2), documentul de calificare prin care se
atestă dobândirea competenţelor profesionale ca mediator este eliberat de către Consiliul de mediere
în condiţiile stabilite de standardele de formare în domeniul medierii.
(10)În cazul în care este necesară verificarea documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se
poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii.
Art. 81
300
(1)Autorizaţia se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării

îndeplinirii de către acesta a tuturor condiţiilor stabilite de lege şi de regulamentul prevăzut la art. 17
alin. (2).
Pag
(2)Termenul poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice.
Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de această prelungire. Prelungirea
termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri se motivează în mod corespunzător şi se
notifică solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(3)În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege sau cererea
formulată de acesta nu este însoţită de actele doveditoare, Consiliul de mediere comunică persoanei
interesate refuzul motivat de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de
lege.
(4)Hotărârea de refuz, respectiv de retragere a autorizaţiei de mediator poate fi atacată la instanţa
judecătorească competentă, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 9
(1)Formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de
către furnizorii de formare şi de către instituţiile de învăţământ superior acreditate.
(2)Cursurile şi programele de formare profesională a mediatorilor vor fi autorizate de către Consiliul
de mediere cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta.
(3)Structura cursului de formare profesională va fi întocmită conform prevederilor privind formarea
adulţilor.
(4)Consiliul de mediere va emite documentele care atestă competenţa profesională a mediatorilor.
Art. 10
Instituţiile şi celelalte persoane juridice care desfăşoară, conform art. 9, programe de formare
profesională a mediatorilor se înscriu de către Consiliul de mediere pe o listă, care va fi pusă la
dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti şi al autorităţilor administraţiei
publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a acestuia.
Art. 11
(1)Consiliul de mediere are dreptul să verifice modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor şi de
aplicare a standardelor de formare iniţială şi continuă şi poate solicita, dacă este cazul, retragerea
autorizaţiei, potrivit standardelor de formare în domeniul medierii şi procedurilor elaborate de către
Consiliul de mediere.
(2)Retragerea autorizaţiei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordată atrage radierea de pe lista
prevăzută la art. 10.
Art. 12
(1)Mediatorii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere şi
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)În tabloul prevăzut la alin. (1) se menţionează următoarele date:
a)numele şi prenumele mediatorului;
b)sediul profesional;
c)pregătirea de bază a mediatorului, instituţiile la care s-a format şi titlurile cu care Ie-a absolvit;
d)domeniul medierii în care acesta este specializat;
e)durata experienţei practice în activitatea de mediere;
301
f)limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea;

g)calitatea de membru al unei asociaţii profesionale în domeniul medierii, precum şi, după caz, al
altor organizaţii;
Pag
h)existenţa unei cauze de suspendare.

(3)Consiliul de mediere are obligaţia să actualizeze periodic şi cel puţin o dată pe an Tabloul
mediatorilor şi să îl pună la dispoziţie celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti, al
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de
Internet a acestuia.
(4)Profesia de mediator se exercită numai de către persoana care a dobândit calitatea de mediator
autorizat, în condiţiile prezentei legi.
(5)Exercitarea profesiei de mediator de către persoane care nu au dobândit calitatea de mediator
autorizat, în condiţiile prezentei legi, constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.
Art. 13
Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă activitate sau profesie, cu excepţia
incompatibilităţilor prevăzute prin legi speciale.
Art. 14
(1)Exercitarea calităţii de mediator se suspendă:
a)în cazul unei incompatibilităţi prevăzute de lege; în acest caz, mediatorul este obligat să
încunoştinţeze, în termen de 3 zile, Consiliul de mediere, în legătură cu această incompatibilitate;
b)la cerere, făcută în scris de către mediator;
c)ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c).
(2)Exercitarea calităţii de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului s-a
luat măsura arestării preventive sau a arestului la domiciliu, până la soluţionarea procesului penal,
potrivit legii.
Art. 15
Calitatea de mediator încetează:
a)la cerere, prin renunţare făcută în scris de către mediator;
b)prin deces;
c)în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 7 lit. a) şi d);
d)ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d);
e)în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă sa dispus condamnarea sau amânarea
aplicării pedepsei pentru o infracţiune care aduce atingere prestigiului profesiei sau s-a dispus
aplicarea unei pedepse privative de libertate.
Art. 16
(1)Suspendarea, precum şi încetarea calităţii de mediator se dispun sau, după caz, se constată de către
Consiliul de mediere.
(2)În caz de încetare a calităţii de mediator, numele acestuia se radiază din tabloul mediatorilor.
Art. 161
În ceea ce priveşte procedurile şi formalităţile de autorizare, precum şi exercitarea profesiei de
mediator, prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a
furniza servicii în România.
SECŢIUNEA 2:Consiliul de mediere

Art. 17
302
(1)În vederea organizării activităţii de mediere se înfiinţează Consiliul de mediere, organism autonom
cu personalitate juridică, de interes public, cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2)Consiliul de mediere se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi, precum şi
Pag
ale regulamentului său de organizare şi funcţionare.

(3)Consiliul de mediere este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct şi
secret de mediatorii cu drept de vot, în condiţiile prevăzute în Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Consiliului de mediere.
(4)Mandatul membrilor Consiliului de mediere este de 4 ani.
(41)Revocarea Consiliului de mediere sau a oricăruia dintre membrii acestuia se poate face la iniţiativa
unei pătrimi din numărul mediatorilor autorizaţi, decizia fiind adoptată cu o majoritate de jumătate
plus unu din numărul mediatorilor autorizaţi.
(5)Situaţiile în care calitatea de membru al Consiliului de mediere încetează în timpul exercitării

mandatului, precum şi procedura revocării sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la alin. (2).
(6)Pot face parte din Consiliul de mediere numai mediatorii autorizaţi care îndeplinesc condiţiile
stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.
(7)Consiliul de mediere îşi exercită mandatul până la preluarea mandatului de către noul consiliu de
mediere.
Art. 18
(1)Consiliul de mediere va alege un preşedinte şi un vicepreşedinte şi va desemna dintre membrii săi
o comisie cu activitate permanentă, care pregăteşte lucrările Consiliului de mediere. Durata
mandatului membrilor comisiei este de 2 ani.
(2)În structura Consiliului de mediere funcţionează un secretariat tehnic, alcătuit dintr-un număr de
persoane stabilit prin organigramă şi aprobat de Consiliul de mediere.
(3)Structura şi atribuţiile comisiei prevăzute la alin. (1) şi ale secretariatului tehnic prevăzut la alin.
(2) se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).
(4)Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului de mediere au dreptul la o indemnizaţie lunară, în
condiţiile stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).
Art. 19
(1)Consiliul de mediere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea
preşedintelui.
(2)Şedinţele Consiliului de mediere se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 membri şi sunt publice, cu
excepţia cazului în care membrii săi hotărăsc altfel.
(3)[textul Art. 19, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 06-dec-2009 de Art. I, punctul
12. din Legea 370/2009]
(4)În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul de mediere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor
care îl compun.
(5)La lucrările Consiliului de mediere pot fi invitate să participe persoane din orice alte instituţii sau
organisme profesionale, a căror consultare este necesară pentru luarea măsurilor sau pentru adoptarea
hotărârilor Consiliului de mediere.
303
Art. 20
Consiliul de mediere are următoarele atribuţii principale:
Pag
a)promovează activitatea de mediere şi reprezintă interesele mediatorilor autorizaţi în scopul
asigurării calităţii serviciilor din domeniul medierii, conform prevederilor prezentei legi;
b)elaborează standardele de formare în domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici
internaţionale în materie;
c)autorizează programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi pe cele de
specializare a mediatorilor;
d)întocmeşte şi actualizează lista furnizorilor de formare profesională care au obţinut autorizarea;
e)autorizează mediatorii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de procedura stabilită prin

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere;
e1)cooperează, prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, cu autorităţile

competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din
Confederaţia Elveţiană, în vederea asigurării controlului mediatorilor şi a serviciilor pe care aceştia le
prestează, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009;
f)întocmeşte şi actualizează tabloul mediatorilor autorizaţi;

g)ţine evidenţa birourilor mediatorilor autorizaţi;
h)supraveghează respectarea standardelor de formare în domeniul medierii;
i)eliberează documentele care atestă calificarea profesională a mediatorilor;
j)adoptă Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi, precum şi normele de

răspundere disciplinară a acestora;
k)ia măsuri pentru respectarea prevederilor conţinute de Codul de etică şi deontologie profesională a
mediatorilor autorizaţi şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a acestora;
l)face propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea;
m)adoptă regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa;
m1)organizează alegerile pentru următorul consiliu de mediere şi elaborează procedurile de organizare
a alegerilor. Declanşarea procedurii de organizare a alegerilor se face cu 6 luni înainte de expirarea
mandatului Consiliului de mediere la acea dată;
n)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Art. 21
Consiliul de mediere îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din venituri proprii, după
cum urmează:
a)taxele provenind din autorizarea mediatorilor;
b)donaţii, sponsorizări, finanţări şi alte surse de venit, dobândite în condiţiile legii;
c)încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
d)sumele provenind din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;
e)alte sume rezultate din activitatea Consiliului de mediere, stabilite prin regulament.
CAPITOLUL III:Organizarea şi exercitarea activităţii mediatorilor
304
Art. 22
(1)Mediatorii îşi pot desfăşura activitatea în cadrul unei societăţi civile profesionale, al unui birou în
care pot funcţiona unul sau mai mulţi mediatori asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzător, sau în
Pag
cadrul unei organizaţii neguvernamentale, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

(2)Mediatorul sau mediatorii asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja traducători, jurişti, alt personal
de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu necesar activităţii de mediere.
(3)În exercitarea profesiei, mediatorii autorizaţi pot fi angajaţi cu contract individual de muncă numai
în cadrul formelor prevăzute la art. 22 alin. (1).
Art. 23
În desfăşurarea activităţii sale, mediatorul autorizat este obligat să ţină arhivă şi registre proprii,
precum şi o evidenţă financiar-contabilă.
Art. 24
Mediatorii se constituie în asociaţii profesionale locale şi naţionale, având drept scop reprezentarea
intereselor profesionale şi protejarea statutului lor, şi pot adera la asociaţii profesionale internaţionale
în condiţiile legii.
CAPITOLUL IV:Drepturile şi obligaţiile mediatorului

SECŢIUNEA 1:Drepturile mediatorului
Art. 25
Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, cu respectarea
principiului confidenţialităţii. Condiţiile în care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt
stabilite de regulament.
Art. 26
(1)Mediatorul are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu părţile, precum şi la
restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere.
(2)Onorariul trebuie să fie rezonabil şi să ţină cont de natura şi de obiectul conflictului.
(3)Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele
acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate
pretinde onorariu.
Art. 27
(1)Fiecare mediator are dreptul să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu
respectarea dispoziţiilor şi principiilor statuate în prezenta lege.
(2)Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, având obligaţia de a îndruma părţile în
vederea alegerii unui alt mediator.
Art. 28
(1)Sediul profesional al mediatorului este inviolabil.
(2)Percheziţia sediului profesional al mediatorului poate fi dispusă numai de judecător şi se efectuează
de procuror sau de organul de cercetare penală, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală.
SECŢIUNEA 2:Obligaţiile mediatorului
Art. 29
(1)Mediatorul are obligaţia să dea orice explicaţii părţilor cu privire la activitatea de mediere, pentru
ca acestea să înţeleagă scopul, limitele şi efectele medierii, în special asupra raporturilor ce constituie
obiectul conflictului.
(2)Mediatorul trebuie să asigure ca medierea să se realizeze cu respectarea libertăţii, demnităţii şi a
vieţii private a părţilor.
305
Art. 30
(1)Mediatorul are îndatorirea să depună toate diligenţele pentru ca părţile să ajungă la un acord
reciproc convenabil, într-un termen rezonabil.
Pag
(2)Mediatorul trebuie să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor şi să asigure un permanent
echilibru între părţi.
Art. 31
Mediatorul are obligaţia să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoştinţă despre orice împrejurare ce
l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi în cazul în care constată că drepturile în discuţie nu
pot face obiectul medierii, potrivit art. 2.
Art. 32
Mediatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul
activităţii sale de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de
către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale.
Art. 33
(1)Mediatorul este obligat să respecte normele de deontologie şi să răspundă, cu respectarea
dispoziţiilor art. 32, cererilor formulate de autorităţile judiciare.
(2)Mediatorul este obligat să comunice Consiliului de mediere orice modificare a condiţiilor, care
face necesară actualizarea menţiunilor prevăzute la art. 12 alin. (2).
Art. 34
Mediatorul are obligaţia de a-şi îmbunătăţi permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere,
urmând în acest scop cursuri de formare continuă, în condiţiile stabilite de Consiliul de mediere.
Art. 35
Mediatorul este obligat să restituie înscrisurile ce i-au fost încredinţate de părţi pe parcursul procedurii
de mediere.
Art. 36
Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală
având ca obiect conflictul supus medierii.
Art. 37
(1)Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoştinţă
în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul
în care are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă a părţilor şi, dacă este cazul, a celorlalte persoane
interesate.
(2)Calitatea de martor are întâietate faţă de aceea de mediator, cu privire la faptele şi împrejurările pe
care Ie-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz.
(3)În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfăşura activitatea de
mediere în cauza respectivă.
SECŢIUNEA 3:Răspunderea mediatorului
Art. 38
Răspunderea disciplinară a mediatorului intervine pentru următoarele abateri:
a)încălcarea obligaţiei de confidenţialitate, imparţialitate şi neutralitate;
b)refuzul de a răspunde cererilor formulate de autorităţile judiciare, în cazurile prevăzute de lege;
c)refuzul de a restitui înscrisurile încredinţate de părţile aflate în conflict;
d)reprezentarea sau asistarea uneia dintre părţi într-o procedură judiciară sau arbitrală având ca obiect
conflictul supus medierii;
e)săvârşirea altor fapte care aduc atingere probităţii profesionale.
Art. 39
(1)Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii şi constau în:
306
a)observaţie scrisă;
b)amendă de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON);
c)suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni;
Pag
d)încetarea calităţii de mediator.

(2)Limitele amenzii prevăzute la alin. (1) lit. b) se actualizează periodic de către Consiliul de mediere,
în funcţie de rata inflaţiei.
Art. 40
(1)Orice persoană interesată poate sesiza Consiliul de mediere, în scris şi sub semnătură, în legătură
cu săvârşirea unei abateri dintre cele prevăzute la art. 38.
(2)Cercetarea abaterii se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrării sesizării,
de către o comisie de disciplină alcătuită dintr-un membru al Consiliului de mediere şi 2 reprezentanţi
ai mediatorilor, desemnaţi prin tragere la sorţi din Tabloul mediatorilor. Membrii comisiei de
disciplină sunt numiţi prin hotărâre a Consiliului de mediere. Invitarea celui în cauză în vederea
audierii este obligatorie. Mediatorul cercetat este îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului şi
să îşi formuleze apărarea. În caz de neprezentare, se va încheia un proces-verbal semnat de membrii
comisiei, din care să reiasă faptul că mediatorul a fost invitat şi nu s-a prezentat la termenul stabilit.
(3)Dosarul de cercetare cu propunere de sancţionare sau de neaplicare a unei sancţiuni disciplinare se
înaintează Consiliului de mediere, care hotărăşte, în termen de 30 de zile, cu privire la răspunderea
disciplinară a mediatorului.
Art. 41
(1)Hotărârea Consiliului de mediere de aplicare a sancţiunilor prevăzute la art. 39 alin. (1) poate fi
atacată la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 15 zile de la comunicarea
acesteia.
(2)Acţiunea exercitată potrivit alin. (1) suspendă executarea hotărârii atacate.
(3)Hotărârea de aplicare a amenzii prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. b), rămasă definitivă potrivit legii,
constituie titlu executoriu. Neachitarea acestei amenzi în termen de 30 de zile de la data rămânerii
definitive a hotărârii de sancţionare atrage de drept suspendarea din calitatea de mediator, până la
achitarea sumei.
Art. 42
Răspunderea civilă a mediatorului poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de
prejudicii, prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.
CAPITOLUL V:Procedura de mediere
SECŢIUNEA 1:Procedura prealabilă încheierii contractului de mediere
Art. 43
(1)Părţile aflate în conflict se pot prezenta împreună la mediator. În cazul în care se prezintă numai
una dintre părţi, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte părţi invitaţia scrisă, în vederea
informării şi acceptării medierii, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaţia se transmite prin
orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului. Partea solicitantă va furniza mediatorului
datele necesare contactării celeilalte părţi.
(2)În cazul imposibilităţii de prezentare a vreuneia dintre părţile convocate, mediatorul poate stabili,
la cererea acesteia, o nouă dată în vederea informării şi acceptării medierii. În cazul acceptării
medierii, părţile în dispută şi mediatorul vor semna contractul de mediere.
(21)În procesele şi cererile în materie civilă şi comercială, înainte de introducerea cererii de chemare
în judecată, părţile pot încerca soluţionarea litigiului prin mediere.
(3)Dacă una dintre părţi refuză, în scris, în mod explicit, medierea ori nu răspunde invitaţiei
307
menţionate la alin. (1) ori nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru semnarea
contractului de mediere, medierea se consideră neacceptată.
Pag
(4)Mediatorul poate face şi alte demersuri legale pe care le consideră necesare pentru invitarea
părţilor la mediere, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 44
(1)Este interzisă desfăşurarea şedinţelor de mediere înainte de încheierea contractului de mediere.
(2)Contractul de mediere se încheie între mediator, pe de o parte, şi părţile aflate în conflict, pe de altă
parte.
SECŢIUNEA 2:Contractul de mediere

Art. 45
Contractul de mediere trebuie să cuprindă, sub sancţiunea anulării, următoarele clauze:
a)identitatea părţilor aflate în conflict sau, după caz, a reprezentanţilor lor;
b)menţionarea tipului sau a obiectului conflictului;
c)declaraţia părţilor că au fost informate de către mediator cu privire la mediere, efectele acesteia şi
regulile aplicabile;
d)obligaţia mediatorului de a păstra confidenţialitatea şi decizia părţilor privind păstrarea

confidenţialităţii, după caz;
e)angajamentul părţilor aflate în conflict de a respecta regulile aplicabile medierii;

f)obligaţia părţilor aflate în conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului şi cheltuielile efectuate
de acesta pe parcursul medierii în interesul părţilor, precum şi modalităţile de avansare şi de plată a
acestor sume, inclusiv în caz de renunţare la mediere sau de eşuare a procedurii, precum şi proporţia
care va fi suportată de către părţi, ţinându-se cont, dacă este cazul, de situaţia lor socială. Dacă nu s-a
convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de către părţi în mod egal;
g)înţelegerea părţilor privind limba în care urmează să se desfăşoare medierea.
h)numărul de exemplare în care va fi redactat acordul în cazul în care acesta va fi în forma scrisă,
corespunzător numărului părţilor semnatare ale contractului de mediere;
i)obligaţia părţilor de a semna procesul-verbal întocmit de către mediator, indiferent de modul în care
se va încheia medierea.
Art. 46
(1)În contractul de mediere pot fi prevăzute şi alte clauze, în condiţiile legii.
(2)Sub sancţiunea nulităţii absolute, contractul de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin
legii sau ordinii publice.
(3)Dacă, pe parcursul procedurii de mediere, apar cheltuieli neprevăzute, efectuate în interesul părţilor
şi cu acordul acestora, se va încheia o anexă la contractul de mediere.
Art. 47
(1)Contractul de mediere se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute. Acesta se
semnează de către părţile aflate în conflict şi de mediator şi se întocmeşte în atâtea exemplare
originale câţi semnatari sunt.
(2)Părţile aflate în conflict pot da procură specială unei alte persoane, în condiţiile legii, pentru a
încheia contractul de mediere.
Art. 48
308
Contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obligaţia părţilor de a achita onorariul
scadent cuvenit mediatorului.
Art. 49
Pag
Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă
începând cu data semnării contractului de mediere, până la închiderea procedurii de mediere în oricare
dintre modurile prevăzute de prezenta lege.
SECŢIUNEA 3:Desfăşurarea medierii
Art. 50
(1)Medierea se bazează pe cooperarea părţilor şi utilizarea, de către mediator, a unor metode şi tehnici
specifice, bazate pe comunicare şi negociere.
(2)Metodele şi tehnicile utilizate de către mediator trebuie să servească exclusiv intereselor legitime şi
obiectivelor urmărite de părţile aflate în conflict.
(3)Mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii.
Art. 51
Medierea are loc, de regulă, la sediul mediatorului. Dacă este cazul, medierea se poate desfăşura şi în
alte locuri convenite de mediator şi de părţile aflate în conflict.
Art. 52
(1)Părţile aflate în conflict au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile
stabilite de comun acord.
(2)În cursul medierii părţile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în
condiţiile legii.
Art. 53
Susţinerile făcute pe parcursul medierii de către părţile aflate în conflict, de persoanele prevăzute la
art. 52 şi la art. 55 alin. (1), precum şi de către mediator au caracter confidenţial faţă de terţi şi nu pot
fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepţia cazului în care părţile
convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atenţia persoanelor care participă la
mediere în condiţiile art. 52 asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi le va putea solicita
semnarea unui acord de confidenţialitate.
Art. 54
(1)Dacă, pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau
imparţialitatea mediatorului, acesta este obligat să o aducă la cunoştinţa părţilor, care vor decide
asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere.
(2)Mediatorul are dreptul să închidă procedura de mediere, procedând potrivit dispoziţiilor art. 56,
care se aplică în mod corespunzător. În această situaţie mediatorul este obligat să restituie onorariul,
în parte, în condiţiile stabilite prin contractul de mediere.
Art. 55
(1)În cazul în care conflictul supus medierii prezintă aspecte dificile sau controversate de natură
juridică ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul părţilor, poate să solicite punctul
de vedere al unui specialist din domeniul respectiv.
(2)Atunci când solicită punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, mediatorul va
evidenţia doar problemele controversate, fără a dezvălui identitatea părţilor.
SECŢIUNEA 4:Închiderea procedurii de mediere
Art. 56
(1)Procedura de mediere se închide, după caz:
a)prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului;
b)prin constatarea de către mediator a eşuării medierii;
309
c)prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părţi.

(2)În cazul în care părţile au încheiat numai o înţelegere parţială, precum şi în cazurile prevăzute la
alin. (1) lit. b) şi c), orice parte se poate adresa instanţei judecătoreşti sau arbitrale competente.
Pag
Art. 57
La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevăzute la art. 56 alin. (1), mediatorul
va întocmi un proces-verbal care se semnează de către părţi, personal sau prin reprezentant, şi de
mediator. Părţile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal.
Art. 58
(1)Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, se poate redacta un acord scris, care va
cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnătură privată.
De regulă, acordul este redactat de către mediator, cu excepţia situaţiilor în care părţile şi mediatorul
convin altfel.
(2)Înţelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii şi ordinii publice,
dispoziţiile art. 2 fiind aplicabile.
(3)Înţelegerea părţilor poate fi afectată, în condiţiile legii, de termene şi condiţii.
(4)În cazul în care conflictul mediat vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile
imobile, precum şi al altor drepturi reale, partaje şi cauze succesorale, sub sancţiunea nulităţii
absolute, acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat notarului public sau instanţei
de judecată, pentru ca acestea, având la bază acordul de mediere, să verifice condiţiile de fond şi de
formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească,
după caz, cu respectarea procedurilor legale. Acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la
îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă, notarul public sau instanţa de judecată, după caz,
putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare cu acordul părţilor.
(41)Mediatorul este ţinut de obligaţiile prevăzute la alin. (4) şi în cazul în care prin acordul de mediere
se constituie, se modifică sau se stinge orice drept real imobiliar.
(5)Obligaţia prevăzută la alin. (4) se aplică în toate situaţiile în care legea impune, sub sancţiunea
nulităţii, îndeplinirea unor condiţii de fond şi de formă.
(6)În cazul în care legea impune îndeplinirea condiţiilor de publicitate, notarul public sau instanţa de
judecată va solicita înscrierea contractului autentificat, respectiv a hotărârii judecătoreşti în Cartea
Funciară.
Art. 59
(1)Părţile pot solicita notarului public autentificarea înţelegerii lor.
(2)Părţile se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere să se dea o hotărâre care să
consfinţească înţelegerea lor. Competenţa aparţine fie judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are
domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie judecătoriei în a cărei
circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea prin care instanţa
încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu executoriu în condiţiile
legii. Dispoziţiile art. 432-434 din Codul de procedură civilă se aplică în mod corespunzător.
(3)Actul întocmit de notarul public conform alin. (1) şi art. 58 alin. (4) şi (41), prin care se autentifică
înţelegerea din acordul de mediere, are putere de titlu executoriu.
Art. 591
Dacă acordul de mediere se referă la o cauză succesorală şi a intervenit înainte de eliberarea
310
certificatului de moştenitor, competenţa aparţine notarului public, conform legii.

Art. 592
Pag
Cererea adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor
rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit legii.
Art. 60
(1)În orice fază a procedurii de mediere, oricare dintre părţile aflate în conflict are dreptul de a
denunţa contractul de mediere, încunoştinţând, în scris, cealaltă parte şi mediatorul.
(2)Mediatorul ia act de denunţarea unilaterală a contractului de mediere şi, în cel mult 48 de ore de la
data primirii încunoştinţării, întocmeşte un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere.
(3)Dacă una dintre părţile aflate în conflict nu se mai prezintă la mediere, fără a denunţa contractul de
mediere în condiţiile alin. (1), mediatorul este obligat să facă toate demersurile necesare pentru a
stabili intenţia reală a părţii respective şi, după caz, va continua sau va închide procedura de mediere.
SECŢIUNEA 5:Medierea în cazul unui litigiu pe rolul instanţelor de judecată
Art. 601
(1)În litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţionare a
conflictelor, părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la
şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în următoarele materii:
a)în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca
urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale
ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între
consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau
a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;
b)în materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64;
c)în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte
litigii care privesc raporturile de vecinătate;
d)în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv
cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;
e)în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de
muncă;
f)în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o
hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul
comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013-1.024 sau
la cea prevăzută la art. 1.025-1.032 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
g)
[textul Art. 60^1, alin. (1), litera G. din capitolul V, sectiunea 5 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art.
84, punctul 5. din titlul II din Legea 255/2013]
(2)[textul Art. 60^1, alin. (2) din capitolul V, sectiunea 5 a fost abrogat la 15-feb-2013 de Art. I,
punctul 5. din Ordonanta urgenta 90/2012]
*) Potrivit art. VIII din Ordonanţa de urgenţă nr. 4/2013, termenul prevăzut la art. II din Legea nr.
115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea
profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 9 iulie 2012,
referitor la intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi
organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare se prorogă după cum
311
urmează:
- până la intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, în ceea
Pag
ce priveşte dispoziţiile alin. (1) lit. a)-f);

- până la intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, în ceea ce priveşte dispoziţiile alin.
(1) lit. g).
Art. 602
(1)Procedura de informare, incluzând şi formalităţile pentru convocarea părţilor, nu poate depăşi 15
zile calendaristice. Prevederile art. 2.532 pct. 7 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil,
republicată, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.
(2)Acceptarea participării sau participarea la şedinţa de informare nu constituie o recunoaştere a
dreptului ce ar face obiectul litigiului şi nu întrerupe cursul prescripţiei.
Art. 61
(1)În cazul în care conflictul a fost dedus judecăţii, soluţionarea acestuia prin mediere poate avea loc
din iniţiativa părţilor sau la propunerea oricăreia dintre acestea ori la recomandarea instanţei, cu
privire la drepturi asupra cărora părţile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect
soluţionarea în tot sau în parte a litigiului. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru
informarea părţilor.
(2)La închiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, în toate cazurile, să transmită
instanţei de judecată competente acordul de mediere şi procesul-verbal de încheiere a medierii în
original şi în format electronic dacă părţile au ajuns la o înţelegere sau doar procesul-verbal de
încheiere a medierii în situaţiile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. b) şi c).
Art. 62
(1)Pentru desfăşurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de către instanţele
judecătoreşti sau arbitrale va fi suspendată la cererea părţilor, în condiţiile prevăzute de art. 242 alin. 1
pct. 1 din Codul de procedură civilă.
(2)Cursul termenului perimării este suspendat pe durata desfăşurării procedurii de mediere, dar nu mai
mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere.
(3)Cererea de repunere pe rol este scutită de taxa judiciară de timbru.
Art. 63
(1)În cazul în care litigiul a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor,
o hotărâre, dispoziţiile art. 432-434 din Codul de procedură civilă fiind aplicabile în mod
corespunzător.
(2)Odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa va dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei
judiciare de timbru, plătită pentru învestirea acesteia, cu excepţia cazurilor în care conflictul soluţionat
pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate şi/sau constituirea altui drept real
asupra unui bun imobil.
(21)Instanţa de judecată nu va dispune restituirea taxei judiciare de timbru plătite pentru învestirea
acesteia, în cazul în care conflictul soluţionat este legat de o cauză succesorală pentru care nu s-a
eliberat certificatul de moştenitor.
(3)Hotărârea de expedient pronunţată conform prevederilor prezentei legi constituie titlu executoriu.
312
CAPITOLUL VI:Dispoziţii speciale privind medierea unor conflicte

SECŢIUNEA 1:Dispoziţii speciale privind conflictele de familie
Pag
Art. 64
(1)Pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la:
a)continuarea căsătoriei;
b)partajul de bunuri comune;
c)exerciţiul drepturilor părinteşti;
d)stabilirea domiciliului copiilor;
e)contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;
f)orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune
potrivit legii.
(11)Acordurile de mediere încheiate de părţi, în cauzele/conflictele ce au ca obiect exerciţiul

drepturilor părinteşti, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor şi stabilirea domiciliului copiilor,
îmbracă forma unei hotărâri de expedient.
(2)Înţelegerea soţilor cu privire la desfacerea căsătoriei şi la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului

se depune de către părţi la instanţa competentă să pronunţe divorţul.
Art. 65
Mediatorul va veghea ca rezultatul medierii să nu contravină interesului superior al copilului, va
încuraja părinţii să se concentreze în primul rând asupra nevoilor copilului, iar asumarea
responsabilităţii părinteşti, separaţia în fapt sau divorţul să nu impieteze asupra creşterii şi dezvoltării
acestuia.
Art. 66
(1)Înainte de încheierea contractului de mediere sau, după caz, pe parcursul procedurii, mediatorul va
depune toate diligenţele pentru a verifica dacă între părţi există o relaţie abuzivă ori violentă, iar
efectele unei astfel de situaţii sunt de natură să influenţeze medierea şi va decide dacă, în asemenea
circumstanţe, soluţionarea prin mediere este potrivită. Dispoziţiile art. 54 sunt aplicabile în mod
corespunzător.
(2)Dacă, în cursul medierii, mediatorul ia cunoştinţă de existenţa unor fapte ce pun în pericol creşterea
sau dezvoltarea normală a copilului ori prejudiciază grav interesul superior al acestuia, este obligat să
sesizeze autoritatea competentă.
SECŢIUNEA 2:Dispoziţii speciale privind medierea în cauzele penale
Art. 67
(1)Dispoziţiile din prezenta lege se aplică şi în cauzele penale, atât în latura penală, cât şi în latura
civilă, după distincţiile arătate în prezenta secţiune.
(2)În latura penală a procesului, dispoziţiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind
infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură
răspunderea penală.
(21)În cauzele penale în care medierea este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), aceasta
trebuie să se desfăşoare astfel încât victima să nu se găsească în contact cu făptuitorul, cu excepţia
cazului în care părţile îşi exprimă acordul la încheierea contractului de mediere.
(22)Încheierea unui acord de mediere în latura penală a unei infracţiuni, conform alin. (1), constituie o
cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală. Încheierea unui acord de mediere în latura penală,
în condiţiile prezentei legi, poate interveni până la citirea actului de sesizare a instanţei.
(3)Părţile şi subiecţii procesuali nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii.

313
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 67, în

interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -
Pag
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituţionale în măsura
în care încheierea unui acord de mediere cu privire la infracţiunile pentru care poate interveni
împăcarea produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei.
Art. 68
(1)În cauzele penale medierea trebuie să se desfăşoare astfel încât să fie respectate drepturile fiecărei
părţi ori subiect procesual la asistenţă juridică şi, dacă este cazul, la serviciile unui interpret. Procesul-
verbal întocmit potrivit prezentei legi, prin care se închide procedura medierii, trebuie să arate dacă
persoanele între care s-a desfăşurat procedura medierii au beneficiat de asistenţa unui avocat şi de
serviciile unui interpret ori, după caz, să menţioneze faptul că au renunţat expres la acestea.
(2)În cazul minorilor, garanţiile prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului penal trebuie
asigurate, în mod corespunzător, şi în cadrul procedurii de mediere.
Art. 69
(1)În cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi aceasta se
închide prin soluţionarea conflictului şi încheierea unei înţelegeri, potrivit art. 56 alin. (1) lit. a), prin
derogare de la dispoziţiile art. 157 alin. (3) din Codul penal, fapta nu va atrage răspunderea penală
pentru făptuitorul cu privire la care conflictul s-a încheiat prin mediere.
(2)Termenul prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile se suspendă pe durata
desfăşurării medierii. Dacă părţile aflate în conflict nu au încheiat o înţelegere, potrivit art. 56 alin. (1)
lit. a), persoana vătămată poate introduce plângerea prealabilă în acelaşi termen, care îşi va relua
cursul de la data întocmirii procesului-verbal de închidere a procedurii de mediere, socotindu-se şi
timpul scurs înainte de suspendare.
Art. 70
(1)În cazul în care medierea cu privire la latura penală a cauzei se desfăşoară după începerea
procesului penal, urmărirea penală sau, după caz, judecata se poate suspenda, în temeiul prezentării de
către părţi a contractului de mediere.
(2)Suspendarea durează până când procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile
prevăzute de prezenta lege, dar nu mai mult de 3 luni de la data la care a fost dispusă.
(3)[textul Art. 70, alin. (3) din capitolul VI, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-oct-2012 de Art. I, punctul
19. din Legea 115/2012]
(4)Procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea procesului-verbal prin care se constată că
nu s-a încheiat înţelegerea potrivit art. 56 alin. (1) lit. a) sau, dacă acesta nu se comunică, la expirarea
termenului prevăzut la alin. (2).
(5)Pentru soluţionarea acţiunii penale ori a acţiunii civile în baza acordului încheiat ca rezultat al
medierii, mediatorul este obligat să transmită organului judiciar acordul de mediere şi procesul-verbal
de încheiere a medierii în original şi în format electronic dacă părţile au ajuns la o înţelegere sau doar
procesul-verbal de încheiere a medierii în situaţiile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. b) şi c).
(6)Dispoziţiile art. 61 alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul în care medierea este
recomandată de către organele judiciare.
314
CAPITOLUL VII:Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 71
Pag
(1)În termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se înfiinţează Consiliul de
mediere, care va elabora regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa, precum şi standardele de
formare în domeniul medierii, ce vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)În vederea constituirii primului consiliu de mediere, membrii acestuia vor fi desemnaţi de comun
acord de către organizaţiile legal constituite din domeniul medierii, avându-se în vedere criteriile
cumulative privitoare la vechimea activităţii organizaţiei în acest domeniu conform prevederilor
statutului, numărul de membri specializaţi, precum şi pregătirea şi experienţa practică în mediere ale
reprezentanţilor acestor organizaţii.
(3)Pentru organizarea şi funcţionarea primului consiliu de mediere, în primul an de la începerea
activităţii se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei, fondurile aferente
următoarelor categorii de cheltuieli:
a)cheltuielile de întreţinere şi funcţionare;
b)salariile secretariatului tehnic al acestuia.
(4)După expirarea perioadei de un an de la data constituirii Consiliului de mediere, finanţarea sa se
asigură în condiţiile art. 21.
Art. 72
(1)În termen de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului de mediere, începe procedura de
autorizare a mediatorilor.
(2)Persoanele care au absolvit sau care, la intrarea în vigoare a prezentei legi, urmează un curs de
formare profesională a mediatorilor în ţară ori în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la
art. 7 lit. a)-e), pot solicita autorizarea ca mediator, în condiţiile prezentei legi, având obligaţia
prezentării documentelor care atestă programa de formare parcursă. Consiliul de mediere va decide
autorizarea după evaluarea conţinutului programei de formare prezentate, inclusiv a duratei pregătirii.
Art. 73
(1)Dispoziţiile prezentei legi privind medierea conflictelor devin aplicabile în termen de o lună de la
data întocmirii tabloului mediatorilor autorizaţi.
(2)Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în medierea conflictelor de drepturi de care părţile pot
dispune din cadrul conflictelor de muncă.
Art. 74
(1)Instituţiile şi celelalte persoane juridice care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au în
derulare cursuri de formare a mediatorilor le pot finaliza în conformitate cu reglementările în vigoare
la momentul începerii cursurilor.
(2)[textul Art. 74, alin. (2) din capitolul VII a fost abrogat la 01-oct-2012 de Art. I, punctul 22. din
Legea 115/2012]
Art. 75
Avocaţii, notarii publici, precum şi membrii altor profesii liberale care dobândesc calitatea de
mediator potrivit prevederilor prezentei legi pot desfăşura activitatea de mediere la sediul unde îşi
exercită activitatea de bază.
-****-
315
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76
alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
Pag
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 441 din data de 22 mai 2006
316
Pag

Organizarea+si+etica+profesiilor+juridice Culegere+de+acte+normative+-+pt+Curs PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organizarea+si+etica+profesiilor+juridice Culegere+de+acte+normative+-+pt+Curs PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea ,,Danubius” din Galați

1. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE MAGISTRAT

2. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE AVOCAT

3. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC

4. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIEI DE NOTAR PUBLIC

5. ORGANIZAREA ȘI ETICA PROFESIILOR DE EXECUTOR

Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in

CAPITOLUL V:Reglementări privind magistraţii

CAPITOLUL VI:Dispoziţii comune

(4)Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie de

posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.

înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.

absolvire primesc indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de auditor de justiţie. Drepturile

CAPITOLUL II:Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari

(3)Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.

cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.

(2)Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al

(2)Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept,

la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

din Ordonanta urgenta 100/2007]

4. din Ordonanta urgenta 100/2007]

imparţialităţii în exercitarea funcţiei.

principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale

(6)Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii

organizează periodic activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri,

(13)Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin.

corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:

(4)Dispoziţiile art. 48 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.

(4)Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

(3)Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la

(6)Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei

curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la

preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.

d)diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru deplasarea în străinătate a secretarilor de stat.

(4)Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

c)când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d).

(2)Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor şi interzicerea provizorie a exercitării

g)încălcarea dispoziţiilor art. 7;

(2)Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui

CAPITOLUL VIII:Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

(4)Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă

procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.

criterii prevăzute de lege.

(3)Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu

(6)Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu

(2)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de

*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 82

judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor,

(2)Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi

neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Constituţionale şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut la

e)apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale

persoană română sau străină;

încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.

judecătorească sau disciplinară;

19-dec-2011 pentru capitolul II, secțiunea 1

dec-2011 pentru capitolul II, secțiunea 1

apărarea unui client.

(2)Adunarea generală are următoarele competenţe:

(3)Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal.

t)alege prodecanul baroului;