Rezolvare:

Soluţia 1 (Ştefan Gaţachiu, Cătălin Hancu. Ana Maria Ilaşcu, Viorel Manta, Monica
Oprina):
Fie n  1, n, n  1 cele trei numere întregi. Atunci
 
n  1  n  n  1   n  1 n n  1  n n 2  4  0
Pentru n  2 se obţin numerele - 3, - 2, -1.
Pentru n  0 se obţin numerele -1, 0, 1.
Pentru n  2 se obţin numerele 1, 2, 3.
Deci problema este verificată de tripletele (-3,-2,-1), (-1,0,1), (1,2,3) şi toate premutările
lor.

Variantă (Alin Bogdan Moldovan, Cristian Bălănoiu):

Avem b = a+1 şi c = b+1 deci relaţia a+ b+ c = a * b * c devine
a + (a + 1) + (a + 2) = a*(a + 1) * (a + 2)
3 * a + 3 = a3 +3* a2 + 2 * a.
Rezolvăm ecuaţia a3 + 3 * a2 – a – 3 = 0.
Observăm că a = 1 este soluţie a ecuaţiei şi aplicăm schema lui Horner
| a3 a2 a 1
|1 3 -1 -3
-----------------------------------
1| 1 4 3 0
3 2 2
Deci a +3*a -a-3 = (a-1) * (a + 4 * a + 3).
Ecuaţia a2 + 4 * a + 3 = 0 are rădăcinile. a = -3 şi a = -1.
Mulţimea rădăcinilor ecuaţiei a3 + 3*a2 – a – 3 = 0 este S = {1,-1,-3}.
a = -3  -3 + (-2) + (-1) = -6 = -3 * (-2) * (-1)
a = -1  -1 + 0 + 1 = 0 = -1 * 0 * 1
a=1  1+2+3=6=1*2*3

Soluţia 2 (Ioan Sima):

Este evident că cel mai mic număr din triplet, în modul, trebuie să fie mai mic decât 2;
|n| <2.
Pentru 2 am avea:
2 + 3 +4 = 2 * 3 * 4  9 = 24 – fals.
Aşadar: suma < produsul. Pentru simetrice (negative) expresia este: suma > produs.
Singurele numere pentru care expresia ar putea fi adevărată sunt tripletele care îl includ
pe 0, 1 şi -1.
Acestea sunt:
1. (-3,-2-1) – prin verificare se dovedeşte a fi correct;
2. (-2,-1,0) - prin verificare  fals;
3. (-1,0,1) – corect;
4. (0,1,2) – perechea tripletului 2, fals şi el;
5. (1,2,3) – corect.

Simina Ceclan a trimis doar soluţia (1, 2, 3).

Generalizare (Cătălin Hancu):
Se poate pune întrebarea: putem determina toate tripletele de numere întregi (a,b,c) – nu
neapărat consecutive - astfel încât are loc
a+b+c=a*b*c ? (1)
Răspunsul este afirmativ.
Datorită simetriei relaţiei putem presupune a ≤ b ≤ c .
Avem cazurile :
1. a*b*c=0 à cel puţin unul dintre a, b şi c este 0 iar suma celorlalte două egală de
asemenea cu 0 à triplete de forma (-a, 0, a) cu a număr natural .
2. a, b, c nenule . În acest caz avem :
1.1 unul şi numai unul din numerele a,b,c este negativ. Cum a ≤ b ≤ c à a = -x,
b = y, c = z cu x, y, z > 0 întregi. Atunci (1) se scrie : y + z – x = -xyz sau
x(yz -1) + y + z =0 imposibil pentru x,y,z >0, căci x(yz - 1) ≥ 0 şi y + z > 0
1.2 exact două dintre numerele a,b,c sunt negative . Cum a ≤ b ≤ c à a = - x,
b = - y, c = z cu x, y, z > 0 întregi. Atunci (1) se scrie –x – y + z = xyz sau
z(xy - 1) + x + y = 0 imposibil pentru x, y, z>0, căci z(xy - 1) ≥ 0 şi x + y >0
1.3 0 < a ≤ b ≤ c şi avem :
1.3.1 a = b = c =1 à a+b+c > abc nu convine
1.3.2 a = b = 1 , c>1 à a+b+c = c+2 > c = abc nu convine
2.3.3. a=1 şi 2 ≤ b ≤ c à (1) se scrie 1 + b + c = bc sau (b-1)(c-1)=2 şi cum
b ≤ c rezultă că b - 1=1 şi c – 1 = 2 deci b =2 şi c =3 şi ca urmare
obţinem tripletul (1, 2, 3)
2.3.4. a, b, c ≥ 2
În acest caz vom folosi următoarea propoziţie :
Dacă p şi q sunt întregi cu p,q ≥ 2 atunci pq ≥ p + q cu egalitate dacă şi numai dacă
p=q=2 (2)

Într-adevăr, dacă p,q ≥ 2, întregi atunci p-1 ≥ 1, q-1 ≥ 1 deci şi (p-1)(q-1) ≥ 1 care
se mai scrie pq ≥ p+ q.
Egalitate avem pentru p -1 = 1, q -1 = 1 deci p = q = 2 şi (2) e demonstrată.
Cum a,b,c ≥ 2 à a, b, c, ab ≥ 2, deci avem cf (2) :
abc = ab*c ≥ ab + c ≥ a + b + c, şi pentru ca să fie adevărată (1) ar trebui
să avem peste tot egalitate ceea ce cf. (2) implică a = b = ab =2, imposibil
2.4 a ≤ b ≤ c < 0 à -a ≥ -b ≥ -c >0 şi cazul se reduce la 2.3 à... à (-3,-2,-1)

În final: tripletele de numere intregi (a,b,c) care verifică relaţia (1) sunt :
(-a, 0, a) - cu a natural ,
(-3, -2, -1) ,
(1, 2, 3)
şi permutările acestora.