Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dovada Raportului Juridic Civil
Dovada Raportului Juridic Civil
Conform codului civil, cel care face o propunere in fata judecatii trebuie sa o si
dovedeasca. Cum primul care face o propunere in fata instantei este reclamantul , sarcina
probei ii revine lui . Odata ce reclamantul a facut dovada faptului generator al dreptului
sau situatia se schimba in favoarea sa si paratul este obligat sa iasa din pasivitate, sa se
apere, rasturanadu-se astfel sarcina probei asupra sa, iar daca reclamantul considera ca
afirmatiile probate de parat nu corespun in totul sau in parte realitatii sarcina probei se
rastoarna din nou asupra sa.
Pentru garantarea aflarii adevarului, a realizarii drepturilor subiective ale partilor,
a justei solutionari a litigiilor si a infaptuirii rolului educativ al justitiei este prevazut
principiul rolului activ al judecatorului pentru descoperirea adevarului si prevenirea
oricaror greseli in cunoasterea faptelor.
Codul civil prevede “Judecatorii sunt datori sa staruie prin toate mijloacele legale
pentru a descoperi adevarul, pentru a da partilor un ajutor activ in ocrotirea drepturilor si
intereselor. Presedintele este in drept sa puna intrebari partilor sau sa puna in dezbatearea
lor orice imprejurari de fapte sau de drept care duc la dezlegarea cauzei, chiar daca nu
1
sunt cuprinse in cerere sau in intampinare. El va putea ordona dovezi pe care le va gasi de
cuviinta chiar daca partile se impotrivesc.”
Inscrisurile sunt consemnari grafice ale partilor sau ale tertelor persoane cu
privire la actele sau faptele juridice generatoarea de drepturi si obligatii in cadrul unor
raporturi juridice concrete.
Inscrisurile se clasifica in:
inscrisuri autentice
inscrisuri sub semnatura privata
In categoria inscrisurilor intra:
biletele si tichetele emise pentru a constitui mijloace de proba
registrele si hartiile casnice
mentiunile facute de creditori pe inscrisul constatator al creantei
scrisorile obisnuite
telegramele
Dupa cum partile au urmarit la intocmirea inscrisului scopul de a-l folosi sau nu
ca mijloc de proba, ele se clasifica in
inscrisuri preconstituite
inscrisuri neconstituite
La randul lor inscrisurile preconstituite se impart in:
inscrisuri primordiale pe care partile le intocmesc pentru a constata un
act juridic pe care il incheie
inscrisuri recognitive prin care partile inlocuiesc un inscris primordial
care a disparut sau care este in pericol de a disparea
inscrisuri confirmative pe care partile le intocmesc pentru a confirma un
act juridic anulabil
A. Inscrisul autentic
Conform codului civil, actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile
cerute de lege, de un functionar public care are dreptul de a functiona unde actul s-a
facut.
In aceasta categorie intra:
inscrisurile partilor autentificate si redactate la cererea acestora de
organele notariale prin notarii publici sau de stat si alte organe carora
legea le da in competenta autentificarea inscrisurilor (testamente,
declaratii, conventii)
inscrisuri intocmite de functionarii de stat in cadrul atributiilor si
competentelor lor (actele de stare civila, deciziile autoritatii tutelare,
hotararile judecatoresti)
2
alte inscrisuri carora normele speciale le confera aceasta calitate (contracte
de inchiriere incheiate de regiile autonome cu privire la fondul local de
stat)
Prin inscrisul sub semnatura privata intelegem orice inscris, indiferent de felul in
care este facut si de cine este scris, cu singura conditie de a fi semnat de partea/partile de
la care emana vointa incorporata in el.
Inscrisul sub semnatura privata poate sa fie scris de oricine si in orice limba cu
conditia sa fie tradus prin orice mod (de mana, dactilografiat, litografiat) chiar daca este
nedatat dar obligatoriu trebuie sa fie semnat de mana partilor.
De la aceasta regula exista unele exeptii unde pe langa semnatura partilor se cer
indeplinite si alte conditii:
inscrisurile care contin conventii sinalagmatice (bilaterale) sunt valabile
numai daca s-au facut in atatea exemplare cate parti cu interese contrare
sunt si daca oe fiecare exemplar este mentionat numarul originalelor cate
exista
inscrisuri prin care o parte se obliga catre alta de a-i plati o suma de bani
sau o cantitate de bunuri fungibile trebuie sa fie scris integral de mana
debitorului iar daca este scris de o alta persoana, dactilografiat, litografiat,
trebuie sa cuprinda inaintea semnaturii formula “Bun si aprobat” urmata
de indicarea in cifre si litere a sumei de bani, a cantitatii de bunuri sau a
intinderii obligatiei cu mentiunea ca acestea trebuie sa fie scrise
obligatoriu de mana debitorului
inscrisuri care contin un testament olograf trebuie sa fie scris in integral,
datat si semnat de mana testatarului, in caz contrar testamentul este nul
Marturia este relatarea orala facuta de o terta persoana asupra raportului juridic
supus probatiunii in fata instantelor de judecata cu privire la faptele la a caror savarsire
sau producere aceasta a asistat sau despre care a luat la cunostiinta prin propriile simturi.
3
Marturia din auzite nu este admisa dar este admisa marturia indirecta prin care
martorul prezinta instantei ceea ce o alta persoana determinata i-a relatat precum si proba
faptelor notorii, adica acele fapte care sunt cunoscute de un cerc larg de persoane.
Proba faptelor materiale se poate face cu martori fara nici un fel de restrictie,
indiferent de valoare insa proba actelor juridice poate fi facuta cu martori numai pana
la valoarea de 250 lei, iar peste aceasta valoare trebuie facuta dovada cu inscrisuri.
Totodata impotriva sau peste continutul unui inscris nu se poate dovedi cu martori
indiferent de valoare.
Cu toate ca, in principui, nu se poate face dovada actelor juridice cu o valoare mai
mare de 250 lei sau impotriva sau peste continutul unui inscris, prin exceptie proba cu
martori se admite in urmatoarele cazuri:
cand exista un inceput de dovada scrisa adica o scriere care emana de la o
parte careia i se opune chiar daca nu indeplineste toate conditiinle unui
inscris sub semnatura privata
cand partea s-a aflat in imposibilitate materiala de a-si reconstitui un
inscris sau in imposibilitate morala datorata raporturilor dintre parti
(rudenie, prietenie, subordonare)
cand partea care si-a preconstituit un inscris a fost in imposibilitatea de a
evita pierderea acestuia, puterea doveditoare a probei cu martori este
lasata la aprecierea instantei de judecata si depinde de convingerea pe care
o formeaza judecatorului
2.3.4 Marturisirea
4
poate renunta si in privinta caruia nu exista posibilitatea unei tranzactii sau cu privire la
fapte in privinta carora legea nu admite marturisirea ca mijloc de proba.
Clasificarea prezumtiilor:
1. Prezumtii legale: sunt stabilite prin norme juridice care nu pot fi interpretate
extensiv (reprezinta opera legiuitorului). Ele se impart in doua categorii:
a. Prezumtii absolute
b. Prezumtii relative
2. Prezumtii simple (stabilite de judecator) sunt concluziile logice pe care
judecatorul le poate trage de la un fapt ne cunoscut si care nu sunt determinate
prin lege. Ele sunt nelimitate.
2.3.6 Expertiza
Unii autori considera cercetarea la fata locului ca fiind o proba judiciara directa.
In realitate, ea nu reprezinta un mijloc de proba, ci un act procedural, care are ca
scop cercetarea in afata instantei a unor probe materiale.
Cercetarea la fata locului, care mai este denumita si descindere locala, duce la
constatarea directa si nemijlocita a starii si situatiei unui obiect, al locului si modului de
asezare a unor lucruri (in general bunuri imobile sau mbile).