Sunteți pe pagina 1din 47

1.

În elaborarea unui proiect de cercetare, stabilirea scopului trebuie să preceadă


determinării:
a. Tipului de studiu
b. Temei de cercetare
c. Obiectivelor cercetării
d. Ipotezei cercetării
e. Problemei de cercetare

2. În elaborarea unui proiect de cercetare, obiectivele trebuie să corespundă:


a. Scopului cercetării
b. Scopului cercetătorului
c. Temei de cercetare
d. Problemei cercetate
e. Interesului autorului

3. În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să


preceadă identificării:
a. Metodelor de cercetare
b. Colectării materialului
c. Temei de cercetare
d. Analizei datelor primare
e. Problemei de cercetare
4. Selectați procedeele care nu se includ în etapa de analiză a datelor statistice:
a. Determinarea obiectivelor de cercetare
b. Calculul indicatorilor
c. Identificarea scopului cercetării
d. Calculul indicatorilor variației
e. Calculul indicatorilor semnificației statistice
5. Câte obiective poate include un proiect de cercetare?
a. Două
b. Unul
c. Suficiente pentru a răspunde problemei de cercetare
d. Trei
e. Patru
6. Ipotezele într-o cercetare reprezintă:
a. Întrebări privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
b. Afirmații privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
c. Problemele ce necesită a fi cercetate
d. Recomandări practice
e. Concluzii privind rezultatele cercetării
12.Selectați afirmațiile care pun în evidență actualitatea problemei de cercetare:
a. Indicatorii de morbiditate în creștere
b. Lipsa metodelor eficiente de tratament
c. Cheltuieli reduse pentru diagnostic și tratament
d. Lipsa metodelor eficiente de profilaxie
e. Indicatorii de mortalitate în creștere
14.Dovada sigură a expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin
intermediul studiului:
a. Descriptiv
b. Transversal
c. Cohortă
d. Experimental cu grup de control
e. Experimental fără grup de control
15.Identificarea acțiunii unui factor de protecție poate fi demonstrată prin
intermediul studiilor:
a.Descriptiv
b.Experimental cu grup de control
c.Caz-control
d.Cohortă
e.Experimental comunitar
17.Selectați tipul de studiu care generează cele mai mari probleme de ordin etic:
a.Caz-control
b.Cohortă
c.Meta-analiza
d.Experimental
e.Descriptiv
19.Cercetarea începe cu expunerea subiecților în cadrul studiilor:
a.Prospective
b.Retrospective
c.Caz-control
d.De Cohortă
e.Descriptive
20.În care tipuri de studii, cercetarea începe cu expunerea?
a.Experimentale
b.Descriptive
c.De Cohortă
d.Retrospective
e.Caz-control
21.În care tipuri de studii, cercetarea începe după ce rezultatul a apărut?
a.Descriptive
b.Prospective
c.Retrospective
d.Experimentale
e.De Cohortă
23.În care tipul de studiu, cercetarea începe cu rezultatul?
a.Prospective
b.Descriptive
c.De Cohortă
d.Experimentale
e.Caz-control
24.În care studii epidemiologice expunerea este administrată de cercetător?
a. Descriptive
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Meta-analiza
e. Experimentale
26.Selectați studii epidemiologice în care expunerea nu este controlată de
cercetător?
a. Descriptive
b. Cohortă
c. Serii de cazuri
d. Caz-control
e. Reviu narativ
27.Principul ” orb” se utilizează în cadrul studiilor:
a. De Cohortă
b. Caz-control
c. Transversale
d. Experimentale
e. Descriptive
28.Principiul ”dublu-orb” într-o cercetare semnifică:
a.Doar cercetătorul nu cunoaște cui se administrează expunerea
b.Doar medicul nu cunoaște cui se administrează expunerea
c.Doar pacientul nu cunoaște ce expunere administrează
d.Doar pacientul și cercetătorul nu cunosc ce expunere se administrează
e.Doar pacientul și cercetătorul cunosc cui se administrează expunerea
30.Selectați studiile epidemiologice observaționale:
a.Caz-control
b.Cohortă
c.Experimentale
d.Descriptive
e.Randomizate
32.Care tip de studiu se bazează doar pe analiza rezultatelor cercetărilor științifice
anterioare?
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Meta-analiza
d. Descriptive
e. Experimentale
33.Selectați studiile științifice care testează ipoteze:
a. Meta-analiza
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Experimentale
34.Selectați tipul de studiu care generează ipoteze:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Clinice randomizate
d. Descriptive
e. Experimentale
36.Selectați studiul în cadrul căruia se testează ipoteze
a. Studii ale prevalenței
b. Analiza seriilor de cazuri
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Studii ale incidenței
38.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când expunerile sunt rare
39.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu de cohortă:
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când se dorește identificarea mai multor rezultate ale unei
expuneri
40.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când se dorește identificarea mai multor expuneri în cazul unei
maladii
c. Când maladiile sunt rare
d. Când sunt pacienți suficienți
e. Când expunerile sunt rare
41.Selectați știința care este denumită disciplină de bază a sănătăţii publice:
a. Biostatistica
b. Epidemiologia
c. Igiena
d. Managementul
e. Legislația în sănătatea publică
42.Aplicarea epidemiologiei în sănătatea publică presupune:
a. Descrierea tabloului real al bolii în populaţie
b. Completarea tabloului clinic cu simptoame şi sindroame noi
c. Studierea pronosticului bolii
d. Determinarea frecvenţei factorilor de risc
e. Descrierea modelelor de morbiditate

43.Aplicarea epidemiologiei în medicina clinică are ca obiective:


a. Prevenirea şi controlul comunitar al bolilor
b. Depistarea şi supravegherea bolilor în populaţie
c. Descrierea istoriei naturale a bolii
d. Determinarea valorilor standarde
e. Planificarea sanitară
44.Selectați sinonimele pentru expunere:
a. Factor de risc
b. Factor cauzal
c. Boală
d. Variabilă predicatoare
e. Factor de protecție
46.Asocierea epidemiologică reprezintă relația:
a. Dintre expunere și rezultat
b. Dintre factorul de risc și boala
c. Dintre doi factori de risc
d. Dintre factorul de protecție și numărul maladiilor
e. Dintre două maladii, în care una reprezintă expunerea
47.Spre deosebire de epidemiologia analitică, cea descriptivă este:
a. Centrată pe grupuri de oameni
b. Retrospectivă
c. Prospectivă
d. Centrată pe individ
e. Generarea de ipoteze

50.Riscul Relativ (RR) este indicatorul de bază în cadrul studiului:


a. Descriptiv
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Clinic randomizat
e. Transversal

52.Tabelul de contingență 2x2 se utilizează în calculul indicatorilor studiilor:


a. Descriptive
b. De Cohortă
c. Experimentale
d. Caz-control
e. Clinice randomizate

53.Riscul apariției rezultatului la expuși este un indicator al studiilor:


a. Descriptiv
b. Caz-control
c. Studii transversale
d. De Cohortă
e. Studii de caz

55. Completarea tabelelor analitice se face în:


a) Prima etapă a studiului statistic;
b) Etapa a doua a studiului statistic;
c) Etapa a treia a studiului statistic
d) Etapa a cincea a studiului statistic;
e) Etapa a patra studiului statistic

57. În planul studiului științific se include:


a) Determinare tipul studiului;
b) Completarea tabelelor analitice;
c) Determinarea obiectivelor cercetării;
d) Determinarea modului de formare a obiectului studiului;
e) Determinarea scopului cercetării

58. Programul de colectare a materialului include:


a) Elaborarea machetelor tabelelor analitice;
b) Definirea tipului de culegere a datelor;
c) Elaborarea chestionarului;
d) Controlul materialului primar;
e) Stabilirea populaţiei ţintă a studiului, reprezentînd populaţia la care se
aplică

59. Programul de prelucrare a materialului include:


a) Completarea tabelelor analitice;
b) Gruparea caracterelor de evidenţă;
c) Calcularea indicatorilor;
d) Codarea materialului primar;
e) Analiza primelor rezultate

60. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform


caracterelor de evidenţă:
a) Factoriale;
b) Cantitative;
c) Atributive;
d) Rezultative;
e) Numerice

61. Gruparea variaţională în cadrul studiului se efectuează conform caracterelor


de evidenţă:
a) Atributive;
b) Rezultative;
c) Factoriale;
d) Cantitative;
e) Calitative.
62. După plenitudinea cercetării, studiul poate fi:
a) Curent;
b) General;
c) Tipologic;
d) Anamnestic;
e) Selectiv

63. După timpul efectuării, studiul poate fi:


a) Retrospectiv;
b) Aleator;
c) De moment;
d) Selectiv;
e) Prospectiv.

64. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului fac parte:


a) Selecţia variaţională;
b) Selecţia atributivă;
c) Selecţia tipologică;
d) Selecţia cantitativă;
e) Selectarea mecanică

65. Metodele de selectare a materialului în cadrul studiului sunt:


a) Selectarea mecanică;
b) Selectarea corelaţională;
c) Selectarea aleatorie;
d) Selecția variațională
e) Selecţia tipologică

66. Etapa a treia a studiului statistic include:


a) Colectarea materialului;
b) Codificarea;
c) Controlul materialului;
d) Determinarea volumului totalităţii selective;
e) Gruparea.

67. Eroare de tip metodic în cadrul studiu reprezintă:


a) Analiza calitativă incorectă;
b) Matematizarea excesivă a studiului;
c) Determinarea incorectă a unităţii de observaţie;
d) Determinarea incorectă a obiectului de studiu;
e) Selecţia incorectă.

68. Eroare de tip logic în cadrul studiului este:


a) Gruparea incorectă a caracterelor de evidenţă
b) Matematizarea excesivă a studiului
c) Determinarea incorectă a unităţii de observaţie
d) Determinarea incorectă a scopului de studiu
e) Determinare incorectă a clasificări
70.Ratele se pot ilustra grafic prin:
a. Diagrama sectorială
b. Diagrama prin coloane
c. Diagrama intracolonară
d. Diagrama prin benzi
e. Cronogramă

71.Selectați diagramele prin care se pot ilustra ratele:


a. Diagrama radială
b. Diagrama liniară
c. Diagrama intracolonară
d. Diagrama prin benzi
e. Cronograma

73.Pentru calcularea ratei este necesar de a cunoaşte mărimea:


a) Unei totalităţi
b) A trei totalităţi
c) A două totalităţi
d) A patru totalităţi
e) A cinci totalităţi
75.Structura fenomenului studiat o caracterizează indicator:
a) Rata
b) De raport
c) Demonstrativ
d) Proporţia
e) Ilustrativi

77.Rata indică:
a) Frecvenţa fenomenului în mediu
b) Structura internă a fenomenului
c) Cât de repede fenomenul apare în populaţie
d) Proporția fenomenului în mediu
e) Structura externă a fenomenului

78. Indicatorul de raport caracterizează:


a) Raportul a două evenimente independente
b) Compararea unei populaţii cu alta
c) Nivelul mediu al caracterului raportat
d) Raportul a două totalităţi independente
e) Structura externă a fenomenului

79.Indicatorul de raport după metoda de calcul este asemănător cu indicatorul:


a) Rata
b) Proporţia
c) Demonstrativ
d) Ilustrativ
e) Median

80.Pentru caracteristica dinamicii fenomenului proporţia:


a) Se utilizează
b) Nu se utilizează
c) Se utilizează în cazuri de excepţie
d) Se utilizează după efectuarea standardizării
e) Are utilitate primordial

81.Indicatorul intensiv se utilizează pentru caracteristica:


a) Frecvenţei fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp
diferite
b) Frecvenţei fenomenului în medii diferite şi în perioade diferite
c) Frecvenţei fenomenului în medii diferite dar în aceeaşi perioadă de
timp
d) Frecvenţei fenomenului în alt fenomen
e) Structurei fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite

82. Rate brute sunt:


a) Mortalitatea pe grupe de vârsta
b) Mortalitatea masculină
c) Morbiditatea generală
d) Mortalitatea generală
e) Nivelul natalităţii

83.Rate speciale sunt:


a) Morbiditatea prin maladiile aparatului respirator
b) Mortalitatea infantilă
c) Mortalitatea în vârsta aptă de muncă
d) Natalitatea
e) Mortalitatea maternă
84.Următorii indicatori reprezintă proporţii:
a) Nivelul natalităţii
b) Dinamica mortalităţii perinatale
c) Ponderea traumatismului rutier
d) Asigurarea populaţiei cu medici
e) Structura profilurilor medicale
85.Indicatorul de raport este:
a) Dizabilitatea populației
b) Asigurarea populaţiei cu paturi
c) Dinamica morbidităţii stomatologice
d) Asigurarea populaţiei cu medici
e) Mortalitatea maternă

86.Valorile medii sunt utilizate pentru caracterizarea indicatorilor:


a) Cantitativi
b) Calitativi
c) Atributivi
d) De gender
e) De profesie

87. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M±1σ:


a) 68,8%
b) 77,7%
c) 65,5%
d) 99,9%
e) 95,5%

89.Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M±3σ:


a) 95,5%
b) 99,7%
c) 99,9%
d) 97,9%
e) 95,7%

90.La criteriile semnificației rezultatelor se referă:


a) Limita şi eroarea standard
b) Limitele de încredere şi coeficientul variaţiei
c) Eroarea standard şi intervalul de încredere
d) Eroarea standard şi coeficientul corelaţiei
e) Regresia

91. Drept criteriu de apreciere a semnificației rezultatelor poate servi:


a) Coeficientul corelaţiei
b) Criteriul t - Student
c) Coeficientul regresiei
d) Intervalul de încredere
e) Amplitudinea

92. Din criteriile de apreciere a semnificației rezultatelor face parte:


a) Eroarea standard valorii medii
b) Eroarea standard coeficientului de variaţie
c) Eroarea standard coeficientului de regresie
d) Eroarea standard indicatorului de raport
e) Limita

93. Calculul criteriului t -Student este utilizat pentru:


a) Aprecierea semnificației statistice dintre două valori medii
b) Determinarea corelaţiei dintre două caractere care se schimbă
c) Compararea a două şi mai multe valori relative, obţinute în totalităţi
neomogene
d) Aprecierea semnificației diferenţei între trei şi mai multe valori relative
e) Aprecierea variabilităţii

94. Intervalul de încredere pentru valorile medii se determină în felul următor:


a) IÎ 95.0% = M ± tp
b) IÎ 95.0% = M ± tESp
c) IÎ 95.0% = M ± tqM
d) IÎ 95.0% = M ± tESM
e) IÎ 95.0% = M ± t+p

95. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de majorat:

a) Intervalul de încredere
b) Omogenitatea caracterului
c) Eroarea reprezentativităţii
d) Variabilitatea caracterului
e) Numărul de unități de observație
96. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de micşorat:
a) Eroarea standard
b) Numărul de observaţii
c) Omogenitatea caracterului
d) Intervalul de încredere
e) Limitele de încredere

97. Evoluţia fenomenului în timp poate fi reprezentată grafic prin diagrama:


a) Radială
b) Liniară
c) Sectorială
d) Intracolonară
e) Cartograma

98. Pentru ilustrarea structurii fenomenului studiat se utilizează diagrama:


a) Liniară
b) Radială
c) Sectorială
d) Cartograma
e) Intracolonară

100. Pentru ilustrarea grafică a structurii pe grupele de vârstă a populaţiei poate fi


utilizată diagrama:
a) Radială
b) Liniară
c) Intracolonară
d) Sectorială
e) Pictograma

101. La diagramele liniare se referă diagrama:


a) Colonară
b) Radială
c) Sectorală
d) Intracolonară
e) Cartograma

102. Distribuţia fenomenului în spaţiu este redată de diagrama:


a) Radială
b) Liniară
c) Sectorală
d) Cartograma
e) Cartodiagrama

104. Statica fenomenului este redată de diagrama:


a) Liniară
b) Colonară
c) Radială
d) Cronograma
e) Prin bare

105. Diagrama colonara se utilizează pentru ilustrarea grafică a indicatorului:


a) De corelație
b) De supraviețuire
c) Extensiv
d) Rata
e) De Raport

106. Diagrama sectorială se foloseşte la reprezentarea grafică a indicatorului:


a) Rata
b) Cota
c) Demonstrativ
d) Media
e) Proporţia

107. Diagrama radială se utilizează pentru aprecierea:


a) Staticii fenomenului
b) Distribuţiei fenomenului în spaţiu
c) Evoluţiei sezoniere a fenomenului
d) Structurii interne a fenomenului
e) Corelației

108. Prin cartogramă se reprezintă grafic:


a) Distribuţia fenomenului în spaţiu
b) Evoluţia sezonieră a fenomenului
c) Evoluția anuală a fenomenului
d) Dinamica fenomenului
e) Răspândirea fenomenului în spaţiu

109. Prin diagrama intracolonară se reprezintă graphic indicatorul :


a) Demonstrativ
b) Rata
c) De raport
d) Ponderea
e) Proporţia

111. Proporţia poate fi reprezentată grafic prin diagrama:


a) Radială
b) Colonară
c) Sectorală
d) Cronograma
e) Polară

112. Analiza corelaţiei se utilizează pentru:


a) Calcularea indicilor generali, care caracterizează din diferite aspecte fiecare
caracter studiat
b) Compararea gradului de omogenitate a totalităţilor studiate
c) Determinarea limitelor oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) Determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de
influenţă a unor factori asupra altor factori
e) Analiza variabilității

113. Corelaţia se aplică în practică pentru:


a) Determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate
b) Determinarea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui
caracter cu o unitate
c) Determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de
influenţă a unor factori asupra altor factori
d) Determinarea variabilității fenomenului
e) Determinarea omogenității fenomenului

115. Indicatorul rata generală este:


a) Mortalitatea pe grupe de vîrstă
b) Morbiditatea masculină
c) Nivelul mortalității materne
d) Nivelul mortalitătii
e) Nivelul fertilitătii

116. Indicatorul de raport după metoda de calcul este asemănătoare cu indicatorul:


a) Intensiv
b) Extensiv
c) Demonstrativ
d) Standardizat
e) Proportia

117. Drept valoare relativă poate servi:


a) Coeficientul variatiei
b) Coeficientul de corelatie
c) Coeficientul regresiei
d) Indicatorul de raport
e) Eroarea standard

118. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului face parte:


a) Selectia variatională
b) Selectia atributivă
c) Selectia tipologică
d) Selectia cantitativă
e) Selecția mixtă

119. De regulă, distributia simetrică a caracterului se întîlnește în seriile


variaționale, formate din caractere:
a) Atributive
b) Factoriale
c) Cantitative
d) Rezultative
e) Calitative

120. Caracter de evidenta atributiv este:


a) Talia
b) Numărul zilelor de tratament
c) Forma nozologică
d) Greutatea corpului
e) Vîrsta

121. Dezavantajele eşantionării sunt:


a) Apariţia erorilor de observare;
b) Probabilitatea mai mică ca 1;
c) Probabilitatea mai mare ca 1;
d) Apariţia erorilor de interpretare;
e) Apariţia erorilor de reprezentativitate

122. Avantajele eşantionării sunt:


a) Cost scăzut;
b) Operativitate;
c) Efort redus;
d) Siguranţă deplină;
e) Datele pot fi generalizate.

123. Dezavantajele studiilor clinice randomizate sunt:


a) Sunt costisitoare;
b) Pot provoca probleme de ordin etic;
c) Uneori nu sunt practice;
d) Determină factorii de risc;
e) Nu testează ipoteze.

125. Avantajele studiilor clinice randomizate sunt:


a)Sunt mai puţin complexe;
b) Permit standardizarea criteriilor de eligibilitate;
c) Sunt mai puţin costisitoare;
d) Selecţia aleatorie echilibrează potenţialele variabile de confuzie;
e) Sunt eficiente din punct de vedere statistic.

127. Analizând datele, într-un studiu clinic randomizat putem calcula:


a) Riscul bolii la expuşi;
b) Riscul relativ;
c) Riscul atribuibil;
d) Numărul necesar de tratat;
e) Riscul bolii la neexpuşi.

128. Studiu clinic "dublu orb" presupune:


a) Se lucrează cu un lot la care se administrează produsul activ;
b) Experimentatorul cunoaşte care produs este activ;
c) Respondenți nu cunosc care produs este activ;
d) Se lucrează cu două loturi: experimental şi control;
e) Experimentatorul nu cunoaşte care produs este activ.

129. Una din următoarele expresii nu este specifică pentru studiile experimentale:
a) Studiul dublu orb;
b) Perioada de ”spălare”;
c) Itt-analiza;
d) Studiul retrospectiv;
e) Studiul prospectiv.

130. Selectaţi tipul de studii experimental:


a) Descriptiv;
b) Clinic randomizat;
c) De cohortă;
d) Caz-control;
e) Transversal.

131. Studiile caz-control au următoarele dezavantaje:


a) Dificultăţi în constituirea grupului de control
b) Nu pot fi folosite pentru determinarea incidenţei
c) Datele despre ”expunerea” sunt colectate din formulare statistice
d) Nu testează ipoteze
e) Studiază doar un singur efect

132. Studiile caz-control au ca avantaje:


a) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar
b) Determină mai multe expuneri pentru o problemă de sănătate
c) Au o perioadă de timp relativ scurtă
d) Generează ipoteze
e) Sunt mai puţin costisitoare ca studiile descriptive

134. Studiul de cohortă are următoarele avantaje:


a) Testează ipoteze
b) Permite descrierea istoriei naturale a bolii
c) Generează ipoteze
d) Prezintă o relaţie temporală clară dintre expunere şi boală
e) Permit determinarea mai multor rezultate ale unei expuneri

135. Studiile de cohortă pot fi:


a) Prospective
b) Prospective cu componentul retrospectiv
c) De prognostic
d) Transversale
e) Experimentale

137. Subiecţii sunt incluşi intr-un studiu de cohortă:


a) În baza bolii
b) În baza expunerii
c) În baza rezultatului
d) La dorinţă
e) Aleatoriu

138. Unul din dezavantajele studiilor descriptive este:


a) Sunt costisitoare
b) Sunt greu de efectuat
c) Nu testează ipoteze
d) Creează multe probleme de natură etică
e) Nu oferă bază pentru planificare

140. Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive:


a) Ecologice
b) De prevalenţă
c) De cohortă
d) Raporturi de caz
e) Raporturi de serii de cazuri

141. Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive:


a) Transversale
b) De prevalenţă
c) Caz-control
d) De corelaţie
e) Ecologice

143. Studiile descriptive trebuie să răspundă la întrebările:


a) Cine?
b) De ce?
c) Când?
d) Unde?
e) Cum?

144. Studiile descriptive sunt studii:


a) Epidemiologice
b) Experimentale
c) Observaţionale
d) Retospective
e) Randomizate

145. Mărimile relative se pot măsura în:


a) Procente
b) Prosantimile
c) Promile
d) Unităţile de măsură a caracteristicii
e) Prodecimile

146. Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la graficul de corelaţie:


a) Este numit corelogramă
b) Are aspectul unui nor de puncte
c) Indică existenţa sau lipsa legăturii
d) Indică forma şi intensitatea exactă a legăturii
e) Arată sensul aproximativ al legăturii

147. Ce metodă de cercetare utilizează: intervievarea, chestionarea, observarea


directă şi analiza surselor de informaţie ca metode de colectare a datelor?
a) Metoda epidemiologică;
b) Metoda experimentală;
c) Metoda statistică;
d) Metoda istorică;
e) Metoda sociologică

148. În funcţie de conţinut caracteristicile statistice pot fi:


a) De timp;
b) De spaţiu;
c) Binare;
d) Dihotomice;
e) Primare.

149. Ce tip de caracteristici statistice sunt talia şi greutatea?


a) De timp;
b) Cantitative;
c) Alternative;
d) Atributive;
e) Derivate.

150. Funcţiile indicatorilor statistici sunt:


a) De măsurare;
b) De comparare;
c) De analiză;
d) De sinteză;
e) De elaborare a ipotezelor

151. Gruparea datelor statistice implică:


a) Cunoaşterea proprietăţilor esenţiale ale colectivităţii;
b) Înţelegerea legăturilor dintre caracteristicile utilizate;
c) Cunoaşterea proprietăţilor secundare ale colectivităţii;
d) Pierderea unei părţi din informaţia iniţială;
e) Evitarea pierderii unei părţi din informaţia iniţială;

152. Media este:


a) Indicator al tendinţei centrale;
b) Valoarea tipică pentru reprezentarea unei colectivităţi;
c) Indicator extensiv;
d) Indicator intensiv;
e) Indicator de poziţie.

153. Analiza datelor statistice în funcţie de persoană se referă la:


a) Modificări ciclice;
b) Unitatea geografică;
c) Statutul matrimonial;
d) Nivelul de studii;
e) Venit.
154. Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t =3,29 atunci:
a) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ
95,0%;
b) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de
99,73%;
c) Între valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;
d) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de 89,73%;
e) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ
de 85,0%.
155. Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t >1,96 atunci:
a) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ
de 95,0%;
b) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de 99,73%;
c) Între valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;
d) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de 89,73%;
e) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ
de 85,0%.

157. Coeficientul de variație ce indică o variaţie mică este:


a) Cu valori sub ± 10,0%;
b) Cu valori cuprinse între ± 10,0% şi ± 20,0%;
c) Cu valori peste ± 20,0%;
d) Cu valori cuprinse între 35,0 – 40,0%;
e) Cu valori cuprinse între 40,0 – 45,0%;

158. Coeficientul de variație ce indică o variaţie mare este:


a) Cu valori sub ± 10,0%;
b) Cu valori cuprinse între ± 10,0% şi ± 20,0%;
c) Cu valori peste ± 20,0%;
d) Cu valori cuprinse între 35,0 – 40,0%;
e) Cu valori cuprinse între 40,0 – 45,0%;

159. Coeficientulde variație ce indică o variaţie medie este:


a) Cu valori sub ± 10,0%;
b) Cu valori cuprinse între ± 10,0% şi ± 20,0%;
c) Cu valori peste ± 20,0%;
d) Cu valori cuprinse între 35,0 – 40,0%;
e) Cu valori cuprinse între 40,0 – 45,0%;

160. Etapele cercetării sunt:


a) Elaborarea planului și programului cercetării;
b) Reviul literaturii;
c) Colectarea informației
d) Formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
e) Gruparea și prelucrarea informației

161. Ce tip de caracteristică statistică este starea civilă (căsătorit/necăsătorit)?


a) Cantitativă;
b) Alternativă;
c) Calitativă;
d) Nealternativă;
e) Numerică

162. Distribuţia datelor în totalitatea selectivă poate fi:


a) Alternativă;
b) Simetrică;
c) De persoană;
d) Asimetrică
e) Modală

163. Din etapele studiului științific fac parte:


a) Elaborarea scopului şi obiectivelor cercetării;
b) Identificarea şi corectarea erorilor;
c) Colectarea datelor;
d) Formularea temei şi a ipotezei de studiu;
e) Prezentarea rezultatelor

164. Capitolul 3 din structura generală a tezei de licența trebuie să conţină:


a) Scopul și obiectivele cercetării;
b) Actualitatea temei;
c) Revista literaturii;
d) Rezultate proprii;
e) Materiale şi metode

166. Capitolul 1 din structura generală a tezei de licența trebuie să conţină:


a) Scopul și obiectivele cercetării;
b) Actualitatea temei;
c) Revista literaturii;
d) Rezultate proprii;
e) Materiale şi metode

168. Termenul de metodă are mai multe accepțiuni:


a) În sens abstract, presupune ordine, logică, tehnică;
b) În sens concret, presupune un ansamblu de procedeie destinate să
asigure un rezultat aştepat;
c) În sens ştiinţific, un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea
adevărului;
d) În sens ştiinţific, presupune ordine, logică, tehnică;
e) În sens concret, presupune un ansamblu de procedeie ce au ca scop
determinarea adevărului

169. Termenul de metodă în sens ştiinţific presupune:


a) Ordine;
b) Un ansamblu de procedeie destinate să asigure un rezultat aştepat;
c) Un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea adevărului;
d) Logică;
e) Tehnică

170. Termenul de metodă în sens abstract presupune:


a) Ordine
b) Un ansamblu de procedeie destinate să asigure un rezultat aştepat
c) Un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea adevărului
d) Logică
e) Tehnică

171. Termenul de metodă în sens concret presupune:


a) Ordine
b) Un ansamblu de procedeie destinate să asigure un rezultat aştepat
c) Un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea adevărului
d) Logică
e) Tehnică

172. Ce metodă de cercetare presupune studierea modului în care se modifică


diferite fenomene şi caracteristici ale acestora în condiţii create special în
laborator sau în teren:
a) Metoda epidemiologică;
b) Metoda experimentală;
c) Metoda statistică;
d) Metoda istorică;
e) Metoda sociologică.

173. Indicatori standardizați se utilizează:


a) Pentru caracteristica materialului primar
b) Pentru determinarea exactităţii rezultatelor studiului
c) Pentru compararea reciprocă a indicilor standardizați
d) Pentru compararea indicatorilor intensivi
e) Pentru compararea valorilor absolute

174. Indicatori standardizați, nivelului veridic al fenomenului:


a) Corespund
b) Corespund parţial
c) Nu corespund
d) Îl caracterizează
e) Îl explică

175. Indicatori standardizați:


a) Indică nivelul veridic al fenomenului studiat
b) Sunt convenţionali
c) Sunt criterii de veridicitate a rezultatelor obţinute
d) Sunt criterii de variabilitate a caracterului
e) Sunt mai importanți decăt cei intensivi

177. Funcţiile indicatorilor statistici sunt:


a) De măsurare
b) De comparare
c) De analiză
d) De verificare a ipotezelor
e) De proporţie

178. Metodele de selectare a totalităţii selective sunt:


a) Cercetarea monografică;
b) Cercetarea selectivă atipică;
c) Cercetarea prin sondaj;
d) Cercetarea selectivă aleatorie
e) Cercetarea bibliografică

180. Tipurile de rate sunt:


a) Brute
b) Specializate
c) Standardizate
d) Speciale
e) Simple

181. Caracteristica de timp ne permite să determinăm:


a) Aria geografică
b) Modificările pe termen scurt
c) Etnia
d) Modificările ciclice
e) Modificările seculare

183. Caracteristica de persoană ne permite să determinăm:


a) Statutul matrimonial
b) Modificările ciclice
c) Locul de trai
d) Vârsta
e) Etnia

184. Seria cronologică:


a) Este seria formată din valori omogene, comparabile
b) Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori relative şi medii
c) Vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor unui fenomen
d) Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori absolute
e) Se utilizează pentru a analiza modificările statice

185. Selectaţi tipurile de distribuţie a fenomenului în colectivitatea statistică:


a) Simetrică
b) Asimetrică pe stânga
c) Alternativă
d) Asimetrică pe dreapta
e) Nemodală

186. Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt:


a) Aria
b) Legenda
c) Titlu
d) Totalurile
e) Rândurile şi coloanele
187. Selectaţi elementele obligatorii ale unui grafic:
a) Explicația
b) Suprafaţa de reprezentare
c) Aria
d) Legenda
e) Interpretarea

188. Selectați pragurile de semnificație p recomandate în studii din domeniu


medical:
a. 10 %
b. 5 %
c. 1 %
d. 7 %
e. 0.1 %

189. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat < ttabelar, atunci:
a. Există diferență semnificativă statistică între ele
b. Nu există diferență semnificativă statistică
c. Așa rezultat nu este posibil
d. În unul din cazuri rezultatele sunt mai bune
e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare

190. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat > ttabelar, atunci:
a. Există diferență semnificativă statistică între ele
b. Nu există diferență semnificativă statistică între valori
c. Un atare rezultat nu este posibil
d. Între valorile comparate rezultatele sunt semnificativ diferite
e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare

191. Selectați tehnicile parametrice de comparație:


a. tehnica lui χ ²
b. testul U a lui Mann-Whitney
c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. testul t Student
e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor

192. Selectați tehnicile neparametrice de comparație:


a. Testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor
b. Testul U a lui Mann-Whitney
c. Testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. Testul t Student
e. Testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor

193. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand nu sunt asigurate


condițiile omogenității și simetriei:
a. Testele neparametrice
b. Tehnica lui χ ²
c. Testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
d. Testul Wilcoxon al rangurilor pereche
e. Testul t Student

194. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand avem doar două grupuri
de comparație și sunt asigurate condițiile omogenității și simetriei:
a. Testele parametrice
b. Tehnica lui χ ²
c. Testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
d. Testul Wilcoxon al rangurilor pereche
e. Testul t Student

195. Selectați afirmațiile corecte cu referire la tehnica lui χ ² :


a. Este analog testului parametric t
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen,
nivel de pregatire, grupuri de tratament
c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre
rezultatele observate și așteptate.
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice
masură nominala
e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.

196. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul U al lui Mann-Whitney:


a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel
de pregatire, grupuri de tratament
c. Operează cu numere ordinale.
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice
masură nominala
e. Poate fi utilizat atât cu eșantioane mici, cât si cu esantioane mari

197. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul Wilcoxon al rangurilor


pereche:
a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când grupurile corelate nu îndeplinesc condițiile
parametrice
c. Are aceleași principii cu testul t dependent
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice
masură nominala
e. Determină marimea diferentelor dintre rezultate, ordonate după
rang.

198. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul ANOVA Kruskal-Wallis al


rangurilor:
a. Este un test parametric
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel
de pregatire, grupuri de tratament
c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre
rezultatele observate și așteptate.
d. Pentru analiză, datele sunt convertite în ranguri.
e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.

199. Ce este caracteristic pentru Testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor:


a. Testul este analog tehnicii ANOVA cu masurători repetate din
statistica parametrică.
b. Rezultatele sunt ordonate pe ranguri
c. Este un test parametric
d. Utilizează χ ² ca test de semnificație.
e. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre
rezultatele observate și așteptate.

200. Selectati testele neparametrice care utilizează rangurile:


a. Testul Wilcoxon
b. testul t Student
c. Testul Friedman ANOVA
d. Testul ANOVA Kruskal-Wallis
e. Testul χ ²

201. În anul 1981 a fost descrisă o formă rară de pneumonie depistată la patru
tineri. Acesta a fost primul dintr-o gamă largă de studii epidemiologice asupra
problemei care a devenit cunoscută ulterior sub numele de sindromul
imunodeficienței dobândite (SIDA). Care este opinia Dvs. despre tipul de studiu?
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Transversal
d. Descriptiv, serie de cazuri
e. Observațional, corelațional

202. Cercetătorii din Papua Noua Guinee au comparat istoria consumului de carne
la persoanele care au avut enterită necrotică, cu persoane care nu au avut boala. 50
din 61 de persoane care au avut boala au raportat consumul de carne, pe când doar
16 din 57 sănătoși raportase acest consum. Alegeți tipul de studiu:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Transversal
d. Observațional, serie de cazuri
e. Observațional, corelațional

203. În cadrul unui studiu au fost măsurate efectele otrăvirii catastrofale a


locuitorilor din jurul unei fabrici de pesticide din Bhopal, India, în 1984. 20 000 de
oameni au murit ca urmare a acestei expuneri. Zonele rezidențiale au fost expuse la
acțiunea unui produs chimic extrem de toxic, izocianatul de metil.
Selectați studiul care a măsurat efectele acute ale expunerii:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Transversal
d. Observațional, serie de cazuri
e. Observațional, corelațional

204. În cadrul unui studiu au fost măsurate efectele de lungă durată ale otrăvirii
catastrofale a locuitorilor din jurul unei fabrici de pesticide din Bhopal, India, în
1984. 20 000 de oameni au murit și 120 000 de persoane încă suferă de poluare ca
urmare a acestei expuneri. Zonele rezidențiale au fost expuse la acțiunea unui
produs chimic extrem de toxic, izocianatul de metil. Selectați studiul care încă este
în derulare pentru a identifica efectele cronice ale expunerii:

a. Caz-control
b. Cohortă
c. Transversal
d. Observațional, serie de cazuri
e. Observațional, corelațional
205. Rezultatele unui studiu sunt prezentate într-un grafic sub forma unei linii care
ilustrează dinamica mortalității materne în Suedia, încă de la mijlocul secolului al
XVIII-lea, arătând ratele de deces matern la 100 mii născuți vii. Care este opinia
Dvs. despre tipul de studiu?
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Transversal
d. Descriptiv
e. Experimental

206. Rezultatele unui studiu arata că ratele de deces din cauza bolilor cardiace au
scăzut cu până la 70.0%, în ultimele trei decenii, în mai multe țări, printre care
Australia, Canada, Marea Britanie și SUA. Totuși, în același timp, ratele în alte țări
- cum ar fi Brazilia și Federația Rusă - au rămas aceleași sau chiar au crescut.
Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a efectuat:
a. Caz-control
b. Descriptiv
c. Cohortă
d. Transversal
e. Studiu comunitar

207. În cadrul unui studiu a fost identificată o legătură puternică între nivelul
vânzărilor unui medicament anti-astmatic și apariția unui număr neobișnuit de
mare de decese in rândul persoanelor astmatice din diferite provincii din Noua
Zeelandă. Care este opinia Dvs. despre tipul de studiu realizat?
a. Studiu clinic randomizat
b. Corelațional, ecologic
c. Cohortă
d. Transversal
e. Studiu comunitar

208. Rezultatele unui studiu demonstrează o creștere a ratei de deces în timpul


valului de căldură din Franța, din 2003, corelată puternic cu creșterea temperaturii
aerului. Această creștere a deceselor a avut loc mai ales în rândul persoanelor în
vârstă și cauza imediată a decesului a fost înregistrată de multe ori ca fiind legată
de bolile cardiace sau pulmonare. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a
realizat:
a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Ecologic, corelațional
d. Transversal
e. Studiu comunitar

209. În 1976, 121 700 asistente medicale căsătorite cu vârsta cuprinsă între 30-55
ani au completat un chestionar privind starea de sănătate. La fiecare doi ani,
chestionarele au fost retrimise la aceste asistente medicale, care au furnizat
informații cu privire la factorii comportamentali și modul lor de viață și rezultate
privind starea de sănătate. Grupul inițial a fost înscris cu scopul de a evalua
efectele asupra sănătății ale utilizării contraceptivelor orale, in special asupra
dezvoltării cancerului de sân și ovarian. Selectați tipul de studiu:
a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Ecologic, corelațional
d. Transversal
e. Studiu comunitar

210. Studiul, realizat în 1961, în Republica Federală Germană, a comparat un grup


de copiii născuți cu defecte ale membrelor cu un grup de copii născuți fără
defecte. Din 46 mame care au născut copii cu malformații, 41 au utilizat
thalidomida între a patra și a noua săptămână de sarcină, în timp ce nici una dintre
cele 300 de mame de control, ale căror copii au fost normali, nu au luat
medicamentul în timpul sarcinii. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a realizat:
a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Caz-control
d. Transversal
e. Studiu comunitar

211. În 1976, 121 700 asistente medicale căsătorite, cu vârsta cuprinsă între 30-55
ani, au completat un chestionar privind starea de sănătate. La fiecare doi ani,
chestionarele au fost retrimise la aceste asistente, care au furnizat informații cu
privire la factorii comportamentali și modul lor de viață și rezultate privind starea
de sănătate. Un obiectiv al studiului a fost de a evalua relația dintre fumat și riscul
de accident vascular cerebral. Selectați tipul de studiu:

a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Caz-control
d. Transversal
e. Studiu comunitar
212. Studiul Framingham a început în 1948, a investigat factorii de risc pentru o
gama larga de boli, inclusiv cardiovasculare, respiratorii și a afecțiunilor musculo-
scheletale. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a realizat:

a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Caz-control
d. Transversal
e. Studiu comunitar

213. Într-un studiu, cercetătorii au selectat 186 de persoane cu cancer gastric și alte
186 persoane fără cancer. Retrospectiv, din probele de ser, depozitate încă din anul
1960, a fost determinată bacteria Helicobacter pylori. 84.0% dintre persoanele cu
cancer gastric și 61.0% din grupul de control au fost infectate anterior cu H. pylori,
ceia ce sugerează o asociere pozitiva intre infecția cu H. pylori și riscul de cancer
gastric. Selectați tipul de studiu:

a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Caz-control
d. Transversal
e. Studiu comunitar

214. Selectați afirmațiile adevărate despre studiu de cohorta:


a. Investigarea bolilor rare
b. Investigarea cauzelor rare
c. Testarea efectelor multiple ale unei cauze
d. Măsurarea directă a incidenței
e. Măsurarea retrospectivă a riscului
215. Selectați afirmațiile adevărate despre studiu caz - control:
a. Investigarea bolilor rare
b. Investigarea cauzelor rare
c. Testarea efectelor multiple ale unei cauze
d. Studiul expunerilor multiple și a factorilor determinanți
e. Măsurarea prospectivă a riscului

216. Selectați afirmația adevărată despre studiu corelațional ecologic:


a. Măsurători prezint caracteristicele intregii populației
b. Rezultatele obținute prezintă expuneri medii şi nu expuneri
individuale
c. Testarea efectelor multiple ale unei cauze
d. Studiul expunerilor multiple și a factorilor determinanți
e. măsurarea prospectivă a riscului

217. Rezultatele unui studiu privind implementarea unui program de depistare


precoce a tuberculozei în zonele rurale ale Etiopiei: în 2132 de comunități au fost
create în mod aleatoriu grupuri de intervenție și grupuri de control. Studiul a
demonstrat că comunitatea cu intervenție a îmbunătățit viteza de constatare a
cazului (mai multe cazuri identificate în primele 3 luni), deși rezultatul
tratamentului au rămas aceleași după 12 luni. Selectați tipul de studiu:
a. Studiu de cohortă
b. Studiu comunitar
c. Studiu clinic randomizat
d. Studiu experimental
e. Studiu transversal
218. Numiţi principalele tipuri de studii epidemiologice (m)
a) Descriptive
b) Socio-umane
c) Observaționale
d) Matematice
e) Experimentale
219. Studiile observaționale pot fi de următoarele tipuri: (m)
a) Experimental
b) Descriptiv
c) De cohortă
d) Caz-control
e) Transversal
220. Care tip de studiu se referă la studii experimentale? (s)
a) Studii clinice randomizate
b) Studii observaţionale
c) Studii de prevalenţă
d) Studii de incidenţă
e) Studii caz-martor
221. Care este scopul studiului clinic randomizat? (s)
a) Testarea tratamentelor noi
b) Determinarea factorilor de risc
c) Descrierea modelului de apariţia bolilor
d) Studierea etiologiei bolilor
e) Determinarea pronosticului bolii
222. Care este scopul studiilor descriptive? (s)
a) Testarea tratamentelor noi
b) Determinarea factorilor de risc
c) Descrierea modelului de apariţia bolilor
d) Studierea etiologiei bolilor
e) Determinarea pronosticului bolii
223. Care este scopul studiilor observaționale? (s)
a) Testarea tratamentelor noi
b) Determinarea factorilor de risc
c) Descrierea modelului de apariţia bolilor
d) Studierea etiologiei bolilor
e) Determinarea pronosticului bolii
224. Selectaţi ce generează studii descriptive:(s)
a) Ipoteze
b) Factorii de protecţie
c) Tratamente
d) Factorii etiologici
e) Pronosticul
225. Oricare din următoarele poate fi considerată ca “expunere” în afară de:(s)
a) Factorul potenţial de risc
b) Efectul studiat
c) Tratamentul
d) Oricare eveniment potenţial înainte bolii
e) O problemă de sănătate
226.Oricare din următoarele poate fi considerată ca un rezultat de sănătate în afară
de (s)
a)O boală sau un handicap
b)Ameliorarea stării de sănătate
c)Dificultăţile ereditare
d)Decesul
e)Expunerea
227. Care tipul de tabel se utilizează pentru măsurarea asocierii în studiile
analitice? (s)
a) Tabelul simplu
b)Tabelul compus
c)Tabelul de contingenţă
d)Tabelul grupat
e)Tabelul combinat
228. În baza studiului descriptiv ipoteza științifică să : (s)
a) Formuleze
b) Testeze
c) Accepte
d) Respingă
e) Să anexeze
229. Descriere detaliată de evoluţie a semnelor bolii a unui singur pacient de către
unul sau mai mulţi medici şi descrierea amănunţită a reacţionării la tratament
este:
a) Raportul de caz
b) Raportul unei serii de cazuri
c) Studiu descriptiv al incidenţei
d) Studiu descriptiv al prevalenţei
e) Studiu ecologic (de corelaţie)
2. 230. Acest tip de studiu epidemilogic descriptiv este folosit pentru generarea
ipotezelor etiologice posibile: (s)
a) Raportul de caz
b) Raportul unei serii de cazuri
c) Studiu descriptiv al incidenţei
d) Studiu descriptiv al prevalenţei
e) Studiu ecologic (de corelaţie)
3. 231. Obiectivul acestui studiu descriptiv este corelarea dintre caracteristicile
generale a populaţiei şi frecvenţa problemelor de sănătate în aceiaşi perioadă
de timp (s)
a) Raportul de caz
b) Raportul unei serii de cazuri
c) Studiu descriptiv al incidenţei
d) Studiu descriptiv al prevalenţei
e) Studiu ecologic (de corelaţie)
4. 232. Toate din următoarele sunt caracteristici personale importante care
afectează apariţia bolii, cu excepţia(s)
a) Vârstei
b) Rasei
c) Sexului
d) Stării civile
e) Amplasării geografice
5. 233. Care dintre variantele de răspuns este aproape întotdeauna responsabilă
pentru mai multe diferenţe decât orice altă caracteristică? (s)
a) Vârsta
b) Rasa
c) Sexul
d) Stărea civilă
e) Amplasarea geografică
234. Acest tip de studiu descriptiv reflectă toate maladiile existente în populaţie la
momentul cercetării(s)
a) Raportul de caz
b) Raportul unei serii de cazuri
c) Studiu descriptiv al incidenţei
d) Studiu descriptiv al prevalenţei
e) Studiu ecologic (de corelaţie)
235. Epidemoilogia descriptivă descrie frecvenţa de apariţie a bolii în funcţie
de(m)
a) Loc
b) Problema de sănătate
c) Persoana
d) Starea de sănătate
e) Timp
236. Selectaţi ce este caracteristic pentru studiile descriptive:(m)
a) Analiza cu privire la persoană, loc şi timp
b) Generează ipoteze
c) Compară două sau mai multe grupuri
d) Măsoară efectul
e) Apreciează asocierea dintre expunere şi boală
237. Selectaţi ce este caracteristic pentru studiile observaționale:(m)
a) Analiza cu privire la persoană, loc şi timp
b) Generează ipoteze
c) Compară două sau mai multe grupuri
d) Măsoară efectul
e) Apreciează asociere dintre expunere şi rezultat
238. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă (m)
a) Permite o descriere completă a experienţelor indivizilor ulterioare
expunerii
b) Studiile pot fi relativ scumpe
c) Furnizează o ocazie excelentă de a studia expunerile rare
d) Furnizează o succesiune temporală clară a expunerii şi bolii
e) Este necesar un număr mare de subiecţii pentru a putea studia bolile
rare
239. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă(m)
a) Permite o descriere completă a experienţilor indivizilor ulterioare
expunerii
b) Studiile pot fi relativ scumpe
c) Furnizează o ocazie excelentă de a studia expunerile rare
d) Furnizează o succesiune temporală clară a expunerii şi bolii
e) Este necesar un număr mare de subiecţii pentru a putea studia
bolile rare
240. Selectaţi avantajele studiilor caz-martor: (m)
a) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar
b) Stabilesc ratele de incidenţa
c) Sunt utile pentru determinarae altor efecte ale unei expunerii asupra
sănătăţii
d) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care au o
perioada de latenţă mare
e) Selecţia aleatorie
241. Următoarele sunt tipuri frecvente de comparații în studiile descriptive:(m)
a) Etiologice
b) Temporale
c) Geografice
d) Subgrupului de populaţie
e) Patofiziologice
242. Sursele de date pentru studii descriptive sunt(m)
a) Aplicarea chestionarului
b) Date din documentaţia medicală
c) Date statistice
d) Experimentul
e) Administrarea placebo
243. Ce ne arată indicatorul NTN? (s)
a) Numărul de tratamente necesare pentru prevenirea unui caz de
rezultat nefast
b) Numărul de tratamente necesare
c) Diferite criterii de definire a bolii
d) Selecția corectă a pacienților pentru studiu
e) Lipsa de date
244. Delimitaţi caracteristicile individuale în studiile epidemiologice descriptive:
(m)
a) Vârsta
b) Gender
c) Ocupaţia profesională
d) Morbiditatea
e) Mortalitatea
245. Delimitaţi caracteristicile individuale în studiile epidemiologice
descriptive(m)
a) Mortalitatea
b) Grupuri etnice
c) Starea civilă
d) Statutul socio-economic
e) Nivelul de studii
246. Care factori sporesc prevalența în cadrul studiilor descriptive ale prevalenței:
(m)
a) Creşterea incidenţei
b) Durata prelungită a maladiei
c) Emigrarea persoanelor bolnave
d) Prelungirea vieţii pacienţilor netrataţi
e) Creşterea ratei de însănătoşire
247. Care factori micşorează prevalenţa în cadrul studiilor descriptive ale
prevalenţei(m)
a) Durata scurtă a maladiei
b) Durata prelungită a maladiei
c) Emigrarea persoanelor bolnave
d) Supravieţuirea la boală
e) Ameliorarea procesului de diagnosticare
248. Care sunt avantajele studiului transversal(m)
a) Rapiditatea efectuării
b) Ieftin
c) Indică ce e primar expunerea sau boala
d) Ia în consideraţie cazurile noi de îmbolnăvire
e) Studiază toate cazurile de îmbolnăvire – noi şi vechi
249. Dezavantajele studiilor transversale sunt: (m)
a) Se desfăşoară în timp îndelungat
b) Scumpe
c) Nu indică ce e primar expunerea sau boala
d) Nu ia în consideraţie cazurile noi de îmbolnăvire
e) Ia în consideraţie cazurile doar care au supravieţuit
250. Studiile descriptive ale incidenţei sunt folosite pentru (m)
a) Reflectarea tuturor maladiilor existente
b) Este un studiu instantaneu a unei populaţii bine stabilite
c) Generarea ipotezelor
d) Pentru planificarea necesarului în asistență medicală
e) Studiază toate cazurile de îmbolnăvire – noi şi vechi
251. Scopurile studiilor descriptive sunt: (m)
a) Determină asocierea dintre expunerea la factorul de risc şi boală
b) Elaborarea de tratamente noi
c) Indică ce e primar expunerea sau boala
d) Planificarea programului de activitate a serviciului de sănătate
e) Generarea ipotezelor
252. Delimitaţi tipurile de studii descriptive: (m)
a) Studii de caz şi serii de caz
b) Studii randomizate
c) Studiile prevalenţei
d) Studiile incidenţei
e) Studii ecologice
253. Numiţi principalele tipuri de studii epidemiologice (m)
a) Descriptive
b) Filosofice
c) Analitice
d) Matematice
e) Experimentale
254. Numiţi principalele tipuri de studii observaționale individuale analitice: (m)
a) Transversale
b) Sociologice
c) De cohortă
d) Matematice
e) Caz-control
255. Numiţi principalele tipuri de studii individuale descriptive: (m)
a) Ecologice
b) Transversale
c) Analitice
d) Serii de cazuri
e) Caz-control
256. Numiţi principalele tipuri de studii de grup: (m)
a) Comunitare
b) Sociologice
c) Caz-control
d) Matematice
e) Ecologice
257. Numiţi principalele tipuri de studii individuale: (m)
a) Serii de cazuri
b) Transversale
c) Caz-control
d) Matematice
e) Ecologice
258. Care din următoarele sunt Dovezile interne? (m)
a) Cunoştinţele din universitate
b) Studii clinice randomizate
c) Experienţa acumulată de-a lungul practicii
d) Colegi experimentaţi
e) Informaţia obţinută de la pacientul individual
259. Care din următoarele sunt Dovezi externe? (m)
a) Colegi experimentaţi
b) Determinarea factorilor de risc
c) Reviurile Cochrane
d) Studierea etiologiei bolilor
e) Manuale
260. Selectați indicatori care determină importanța studiilor clinice randomizate:
(m)
a) Riscul atribuibil %
b) Riscul relativ
c) Reducerea absolută a riscului
d) Numărul necesar de tratat
e) Proporția cazurilor
261. Validitatea studiului clinic randomizat este caracterizată prin: (m)
a) Pacienții sunt în aceeași stadia a maladiei
b) Supravegherea pacienților
c) Intervenția aplicată care este descrisă în detalii
d) Rata de abandon până la 20,0%
e) Pacienți sunt cu diferite patologii
262. Un test cu Sensibilitatea înaltă în cazul rezultatului negativ (testul dat este
negativ la pacient), permite să: (s)
a) Confirmați boala
b) Excludeți boala
c) Induce în eroare studenții, medici, cercetători
d) Evită cheltuielile financiare
e) Realizarea recuperării
263. Un test cu Specificitatea înaltă în cazul rezultatului pozitiv (testul dat este
pozitiv la pacient), permite să: (s)
a) Confirmați boala
b) Excludeți boala
c) Induce în eroare studenții, medici, cercetători
d) Evită cheltuielile financiare
e) Profilaxia primară
264. Semnificația unui studiu de diagnostic este caracterizată prin: (m)
a) Calcularea sensibilității
b) Calcularea riscului relativ
c) Calcularea specificității
d) Calcularea raportului de probabilitate pozitiv
e) Rezultatele sunt prezentate prin bare
265. Selectați tipul de reviu care răspunde la o întrebare clinică: (s)
a) Reviu narativ
b) Reviu sistematic
c) Reviu critic
d) Reviu randomizat
e) Reviu simplu
266. Indicați criteriile pentru un articol care poate fi selectat pentru un reviu
sistematic (m)
a) Anul desfășurării studiului prezentat în articol științific
b) Limbajul articolului
c) Dizainul studiului
d) Criteriile de includere și excludere
e) Lipsa acordului informat din partea respondenților
267. Indicați, ce este un reviu sistematic: (m)
a) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe intrebări
b) Studiul secundar
c) O sinteză matematică a unui studiu
d) O sinteză matematică a două studii
e) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare clinică
268. Selectați avantajele reviurilor sistematice (m)
a) Cresc precizia rezultatelor
b) Sumarizează dovezile
c) Extragerea datelor
d) Analiza
e) Costisitoare
269. Navigarea surselor pentru un reviu se consideră exhaustivă atunci când includ
(s)
a) O sinteză matematică a două studii
b) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare
c) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe întrebări
d) O sinteză a studiilor publicate și nepublicate care răspund la o
întrebare
e) O sinteză statistică
270. Selectați tipul de reviu care răspunde la mai multe întrebare clinică: (s)
a) Reviu narativ
b) Reviu sistematic
c) Reviu critic
d) Reviu randomizat
e) Reviu simplu
271. Indicați criteriile pentru un articol care poate fi selectat pentru a efectua o
metaanaliză: (m)
a) Anul desfășurării studiului prezentat în articol științific
b) Examen de laborator greșit
c) Dizainul studiului
d) Criteriile de includere și excludere
e) Prelucrarea statistică de rutină
272. Indicați, ce este o metaanaliză: (m)
a) Reviu narativ
b) Reviu cantitativ
c) O sinteză matematică a unui studiu
d) O sinteza matematică a două/mai multe studii
e) O sinteză matematică
273. Selectați etapele îndeplinirii unei meta analize: (m)
a) Identificare
b) Selecție
c) Extragerea datelor
d) Analiza
e) Screening
274. Selectati caracteristicele "Factorilor de risc”: (s)
a) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate
b) Factorii ce caracterizează starea de sănătate
c) Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate
d) Factorii ce influenţează apariţia unei anumite stări morbide
e) Factorii indiferenţi
275. Selectati caracteristicele "Factorilor de protecție": (m)
a) Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate.
b) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate.
c) Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire.
d) Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor.
e) Factorii indiferenţi.
276. Selectaţi caracteristicele „Factorilor indiferenţi": (s)
a) Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire.
b) Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor.
c) Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate .
d) Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate.
e) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate.
277. Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice: (m)
a) Studiile descriptive
b) Studiile analitice
c) Studiile narative
d) Studiile secţionale
e) Studiile transversale
278. Forţa asocierii epidemiologice în studiile caz - martor se măsoară cu: (s)
a) Raportul probabilității (Odds ratio)
b) Riscul atribuit
c) Prevalenţa factorului de risc
d) Incidenţa factorului de risc
e) Numărul necesar de tratat
279. Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz - martor se
măsoară cu: (s)
a) Riscul relativ
b) Riscul atribuibil
c) Prevalenţa factorului de risc
d) Incidenţa factorului de risc
e) Numărul necesar de tratat
280. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie
dovedită într-un studiu caz-control, RP (OR) trebuie să ia valori: (s)
a) Egal cu 1
b) Mai mare decît 1
c) Mai mic decît 1
d) Egal cu 0
e) Egal cu minus 1
281. În cazul cînd RP (OR) este mai mic decît 1, atunci: (s)
a) Expunerea este factor de risc
b) Expunerea este factor de protecţie
c) Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat
d) Există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai
mare la nonexpuşi
e) Intervalul de incredere este egal cu 0
282. Selectaţi caracteristica studiilor clinice: (m)
a) Sunt studii controlate
b) Dublu orb
c) Cercetătorul efectuează randomizarea
d) Dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
e) Sunt studii retrospective
283. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studii clinice: (m)
a) În mod deschis
b) Simplu orb
c) Dublu orb
d) Triplu orb
e) După dorința
284. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de risc,
atunci cînd:
(s)
a) RR > 1
b) RR = 1
c) RR < 1
d) RR < 3
e) RR=0
285. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de
protecţie, atunci
cînd: (s)
a) RR > 1 IÎ de la 0,234 până 4,788
b) RR = 1 IÎ = 0
c) RR < 1, IÎ de la 0,334 până 0,988
d) RR < 1, IÎ de la 0,547 până la 1,023
e) RR > 1, IÎ de la 0,547 până la 1,023
286. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor indiferent poate fi: (s)
a) RR > 1, RA > 0
b) RR = 1, RA = 0
c) RR < 1, RA < 0
d) RR < 1, RA > 0
e) RR = 1, RA < 0
287. În cazul cînd riscul relativ este mai mare decît 1, atunci: (s)
a) Există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai
mare la expuşi
b) Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la
expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi
c) Nu există nici o asociere între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel
şi la expuşi şi la nonexpuşi
d) Există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la
nonexpuşi
e) Nu există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare
la nonexpuşi

288. Pentru ca asocierea epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie


dovedită, riscul relativ și intervalul de încredere trebuie să ia valori: (s)
a) RR egal cu 1, IÎ include valoarea 1
b) RR mai mare decît 1, IÎ de la 1,2 până la 3,4
c) RR mai mare decît 1, IÎ de la 0,2 până la 4,4
d) RR mai mare decît 1, IÎ de la 1,2 până la 73,4
e) RR mai mic decît 1, IÎ de la 1,2 până la 73,4

289. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de protecţie poate fi:
(s)
a) RR > 1, RA > 0
b) RR = 1, RA = 0
c) RR < 1, RA < 0
d) RR < 1, RA > 0
e) RR = 0, RA = 0

290. Etapele unei metaanalize includ următoarele, cu exepția: (m)


a) Analiza
b) Extragerea
c) Selecția
d) Randomizarea
e) Perioada de spălare