1) Mierea: compozitie chimica si intrebuintari

Def: Mierea = produs apicol obt prin transformarea si prelucrarea nectarului de catre
albine si depozitat in celulele fagurilor pt a constitui hrana populatiei din stup.

Intrebuintari:
 are ef asupra intregului organism (convalescenta, febra)
 af ale ap respirator (astm, raceli, tuse)
 af cardiovasculare (boli cardiace)
 af ale S.N (astenii, insomnii, neuroastenii)
 af hepatice (ciroza hepatica)
 af ale sangelui (anemii)

Compozitie chimica:
Elementele care intra in compozitia mierii:
 apa 16-29%
 proteine 0,4-0,8 % (din care 12 aminoacizi ca: leucina, alanina, metionina)
 zaharuri 81,3% ( fructoza 38,19% ; glucoza 31,28% ; zaharoza 5% ; matolza
6,83% , alte dizaharide)

2)Propolis: compozitie chimica si intrebuintari

Def: Propolis= produs apicol rasinos, produs de albine ca mijloc de aparare impotriva
microbilor si mucegaiurilor.

Compozitie chimica:
rasini vegetale si balsam de dif. compozitii 55%
 ceara 7-35%
 uleiuri eterice 10%
 acizi grasi 4-20%
 polen 5%
 flavonoide, secretii ale gl. salivare ale albinel, derivati flavonoici, acid ferulic,
subst. antibiotice, vit ( A, E, B, PP)
 microlemente: Fe, Ca, Mg, Zn, Aluminiu, Siliciu, Arsen, Mangan, Aur, etc

Intrebuintari:
 Intern - biostimulator (mareste rezistenta fizica si inlatura oboseala si stresul)
Propolisul vindeca aftele bucale, e recomandat in tratarea sangerarilor gingiilor,
stomatite,
E recomandat in combaterea virozelor
E fol in bolile ap digestiv (enterite, colite acute/cronice)
In hipertensiune si ateroslceroza
Meningita
Benefic pt ap urinar
  Extern - in bolile ap ORL : amigdalita, faringo-amigdalita, laringita
3) Produse vegetale cu tioheterozide

Def: HETEROZIDELE -sunt substante care rezulta prin condensarea uneia sau mai multor oze cu o parte non-
glucidica

OZE-LE -sunt substante din randul glucidelor ,formate dintr-

o singura molecula.Se mai numescmonoglucide sau monozaharide

ROLUL IN PLANTA SI PROPRIETATILE FARMACOLOGICE

Hetorozidele sunt ’’substante secundare” si nu se regasesc in toate celulele;rolul lor in planta
estedeasemenea putin cunoscut;utilitatea lor poate fi regasita in mecanismele de aparare si de
detoxifiere

CLASIFICAREA HETEROZIDELOR
1.- heterozide provenite de la hidrochinona (frunze de merisor)
2.- heterozide derivati ai saligenului (scoarta de salcie) ,ai acidului salicylic (flori de cretusca) ,ai
vanilalului
3.- heterozide derivati ai acidului cafeic (frunze de anghinare) ,cumarine,furanocromone,lignani
4.- heterozide tip flavonoide (flavonozide, citroflavone, antocianozide, taninuri)

1. Heterozide provenite de la hidrochinona:

-arbutozida
-metilarbutozida
Produse vegetale:
FRUNZE DE MERISOR(vaccinum vitis idea-merisor,vitis idaeae folium-FRX)
-compozitie : -arbutozida,metilarbutozida,tannin,glucide
-actiune: antiseptic: urinar(pH8-8.5);diuretica;antidiaruca;hemostatica;antiinflamatoare
-intrebuintari: -cistite;uretrite;pielonefrite(pentru alcalinezarea urinei se administreaza NaHCO3)
-produs farmaceutic: -urinal

2. Heterozide derivati ai saligenolului:

-salicozida
Produse vegetale:
SALICIS CERTEX,SCOARTA DE SALCIE
-compozitie: salicozide, tannin, salicozid---------glucoza + saligenol
-actiune: antiinflamatoare, febrifuga, analgezica, antigregant plachetar
-intrebuintari: afectiune reumatica, dureri de diferite etiologii
2.Heterozide derivati ai acidului salicylic
Produse vegetale:
ULMARIAE FLOS,FLORI DE CRETUSCA-SPIREA ULMAREA
-compozitie chimica: spireina,vanilina
Principiul activ la hidroliza elibereaza salicilatul de metil(se gaseste in bengay)
-actiune: antiperetica,analgezica,antiinflamatoare,diuretica(ajuta la eliminarea apei ) diaforetica (
favorizeaza transpiratia )
-intrebuintari : -reumatism, stomatite-gingivite

3.Heterozide,derivati ai acidului cafeic

Produse vegetale:
CYNARAE FOLIUM-FRX, FRUNZELE DE ANGHINARE,CYNARA SCOLYMUS
-compozitie chimica :polifenoli(acid clorogenic)principii amare,tannin
-actiune: colagog-coleretica,hepatoprotectoare,tonic amara,hipocolesterolemianta,diuretica
-intrebuintari: insuficienta hepatica,obezitate,colici biliari,dispepsii

4.Heterozide de tip flavonoide

Flavonoidele, sunt substante fenolice naturale,unii dintre ei reprezinta pigmenti
galbeni(flavonele),rosii,violete,albastrii(antocionu),brun-cafeniu(taninurile)ai florilor,fructelor si
altor organe vegetale,altii sunt copigmenti
Exista mai multe grupe de compusi flavonoidici:
flavonozide(flavone,flavonoli);izoflavone;antociazozide

FLAVONOZIDELE - sunt pigmenti vegetali raspunzatoare de culoarea galbena a florilor,

fructelor si uneori si a frunzelor
Intrebuintari:-se folosesc ca vasoprotectoare si venotonice(cele mai active sunt biflavonoidele)
-tratarea simptomelor care insotesc insuficienta venolimfatica(gambe
grele,crampe,dureri,ademe,parestezii)
-in tratarea fragilitatii capilare la nivelul pielii(echemopetesii)si
mucoaselor(gingevoragii,epistaxis)
-in criza hemoroidala
CITROFLAVONELE -sunt flavonoidele extrase din pericarpul si pulpa diferitelor speciii de
citrus
Ex. Diosmina,hesperidoza
-actiune si intrebuintari: tratamentul insufientei venoase cornice
Preparatele farmaceutice: DETROLEX comprimate filmate cu 500mg flavonoide exprimate in
diosmina(450mg) si hesperidina(50mg)
ANTOCIANOZIDE-pigmenti vegetali,care dau culoare rosie,violeta sau albastra a
florilor,fructelor si
altor organe
-actiune : -sunt considerate factori P (diminua permeabilitatea si cresc rezistenta
capilarelor);cresc
acuitatea vizuala prin marirea sintezei de ridopsina
*ridopsina=receptor pt bastonasele retiniene care usureaza adaptarea la vederea crepusculara
-actiune : -capteaza radicalii liberi---antioxidanta;actiune diuretica,actiune antiinflamatoare
-intrebuintari: -tratamentul tulburarilor induse de insuficienta venoasa si de fragilitatea
capilara(varice,hemoroizi,purpura vasculara);retinopatie diabetica,afectiuni vasculare
retiniene

TANINURILE- sunt subst organice,solubile in apa,cu gust astringent,care precipita cu proteinele

formand combinatii impermeabile si imputrescibile,pe aceste proprietati bazandu-seprocesul de
tabacire a pielii
-actiuni-intern: -antidiareica,antimicolica,antivirala si antiseptica(ca urmare a precipitarii
proteinelor
bacteriene si fungice)
-extern: -impermeabilizeaza straturile superficiale ale pieli si mucoaselor, protejeaza,
cicatrizeaza;effect vasoconstrictor pe vasele mici ;favorizeaza regenerarea
tesuturilor
4.Antibiotice si chimioterapice antimicrobiene: def, clasificare, spectrul de activitate, mod de adm,
durata tratam, contraindicatii

Def: Antibioticele sunt substante naturale produse de diverse microorganisme, cu efect

antimicrobian asupra agenţilor biologici patogeni pentru om şi animale.
Chimioterapicele antimicrobiene sunt substanţe semisintetice sau sintetice, cu efect selectiv si
inhibitor asupra agenţilor biologici patogeni pentru om şi animale.

Clasificare: Clasificarea antibioticelor şi chimioterapicelor antimicrobiene, funcţie de structura

chimică: Antibiotice
1.AB betalactamine.
1.Dibactami
Penami (peniciline): Peniciline naturale; Peniciline antistafilococice; Aminopeniciline;
Carboxipeniciline;Ureidopeniciline;Amidinopeniciline.
-Penemi - Carbapenemi
-Cefeme (cefalosporine)
-Carbacefeme.
2.Monobactami
3.Tribactami
2. AB aminoglicozide - streptomicina, kanamicina, gentamicina, spectinomicina,
neomicina, tobramicina, amikacina, netilniicina
3.AB macrolide - eritromicina, oleandomicina, spiramicina, roxitromicina, diritromicina,
claritromicina, fluritromicina, azitromicina.
4.AB lincomocine (lincosamide) - lincomicina, clindarnicina
5.AB glicopeptidice - vancomicina; teicoplanina, daptomicina
6.AB cu spectru larg - tetracicline, amfenicoli
7.Grupul rifampicinei
8.AB polipeptidice - polimixine şi bacitracina

Chimioterapice antimicrobiene :
1.Chinolone si fluorochinolone;
2.Sulfaimide antibacteriene
3.Diaminopirimidine:trimetoprim;
4.Derivaţi de nitrofuran;
5.Deriva fi de chinolină;
6.Derivaţi de imidazol;
7.Derivaţi de formaldehidă
Alte structuri: acid mandelic, dapsona, mesalazina;
Alte antimicrobiene: linezolid,acid fusidic.

SPECTRUL ANTIMICROBIAN
Totalitatea microorganismelor sensibile la un antibiotic sau chimioterapic reprezintă specul
antimicrobian al acestuia. Spectrul antimicrobian iniţial al antibioticelor şi chimioterapicelor
s-a îngustat în timp prin dezvoltarea rezistenţei diferitelor bacterii

DURATA TRATAMENTULUI
Durata tratamentului este influenţată de situaţia clinică. De exemplu în gonoree necomplicată se
poate administra o singură doză de spectinomicină.
 Utilizarea AB şi CT în sarcină se face cu prudenţă, deoarece multe substanţe traversează bariera
placentară realizând concentraţii mari în lichidul fetal.

CONTRAINDICATII : Este contraindicată administrarea de:

1.Aminoglicozide (streptomicina şi kanamicina), datorită potenţialului nefrotoxic şi ototoxic;
2.Tetracicline, deoarece se acumulează în oase şi mugurii dentari, producând tulburări de creştere şi
colorarea dinţilor; pentru mamă sunt hepatotoxice;
3.Amfenicoli, deoarece pot produce leucopenie reversibilă, aplazie medulară ireversibilă la fat şi
sindrom gri la nou-născut;
4.Fluorochinolonele, deoarece în studiile efectuate pe animale de laborator s-a dovedit acumularea
lor în cartilajele de creştere.
5.Sulfamidele antimicrobiene, în primul trimestru de sarcină s-au dovedit a fi teratogene la
animale de laborator, iar in ultimul trimestru pot produce hiperbilirubinemie .
Utilizarea AB şi CT local (topic) este utilă în infecţii cutanate şi dermatoze infecţioase,arsuri
infectate, infecţii bacteriene ale căilor aeriene superioare (sub formă de aerosoli), instilaţii locale.
Pentru a putea fi utilizat topic, un AB sau CT trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
-să nu fie iritant pentru ţesuturi;
-să nu prezinte capacitate alergizantâ mare;
-rezistenţa să se instaleze rar;
-spectrul antimicrobian să fie cât mai larg;

CALEA DE ADMINISTRARE şi forma farmaceutică sunt condiţionate de localizarea şi gravitatea

infecţiei, de particularităţile farmacocinetice ale substanţei, de starea fiziologică sau patologică
a bolnavului.
Calea de administrare orală este cea mai comodă şi este utilizată în cazul infecţiilor uşoare şi medii.
În acest caz sunt preferate AB şi CT cu biodisponibilitate orală bună cum ar fi :
aminopeniciline, macrolide, tetracicline din generaţia a doua, fluorochinolone etc.
În infecţii severe (septicemii,endocardite, abcese cerebrale) administrarea se face injectabil.
De asemenea AB şi CT cu biodisponibilitate orală mică: aminoglicozide, vancomicină,
cefalosporine din generaţia II şi III, imipenem, aztreonam se administrează parenteral. În cazul
administrării parenterale se ţine cont de incompatibilităţile care pot apărea la asocierea in vitro
a două substanţe medicamentoase

5. ANALGEZICE SI ANTIPIRETICE: definitie, clasificare, farmacoterapie (pt fiecare

reprezentant), contraindicatii

Def: Analgezicele-antipiretice sunt medicamente care diminua sau suprima durerea

si combat febra.Sunt un grup de medicamente cu structura chimica variata care
au drept caracteristica asocierea in proportie diferita a urmatoarelor actiuni
principale:analgezica, antipiretica si antiinflamatoare.

Clasificare

•In functie de structura chimica

– Derivati de acid salicilic
– Acid acetilsalicilic
– acetilsalicilat de lizina
– salicilamida
– diflunisal
 – benorilat (esterul ac. acetilsalicilic cu paracetamol)
– Derivati de pirazolona
– fenazona
– aminofenazona
– noraminofenazona (metamizol)
– propifenazona
– salipirina
– Derivati de p-aminofenol
– fenacetina
– paracetamol (acetaminofen)
-Derivati de chinolina
– glafenina

In functie de eficacitatea relativa (in ordinedescrescatoare)

–analgezica: metamizol, acid acetilsalicilic,paracetamol
–antipiretica: aminofenazona, acid acetilsalicilic,paracetamol
–antiinflamatoare: acid acetilsalicilic, aminofenazona
–antispastica musculotropa: metamizol, propifenazona

Farmacoterapie
•analgezicele-antipiretice au cateva tipuri de indicatii terapeutice bazate
peactiunile:analgezica, antipiretica, antiinflamatoare, antispastica :
•Medicamente de prima alegere:acid acetilsalicilic si paracetamol(cu carepot fi
tratate cel putin 80% din cazurile cu tulburari ce intra in sfera indicatiilor lor);
restul cazurilor (inclusiv cele care prezinta contraindicatiile pentru aceste doua
substante) pot fi tratate cu:
•Medicamente de alternativa:propifenazona, fenazona, aminofenazona
•pentru tipurile de indicatii folosite, medicamentele pot fi utilizate fie singure
(suferinte in general usoare), fie asociate (tulburari maiaccentuate).
•utilizare sub forma deasocieri:
•Analgezice neopioide din diferite grupe chimice, pentru sinergismde aditie, dar
cu reducerea dozelor si deci a RA specifice
•Analgezice neopioide +
– codeina (potentarea analgeziei)
– fenobarbital (efect sedativ)
– cafeina (vasoconstrictor in circulatia cerebrala, util in cefaleevasculara)

Indicatii
a. Indicatii pentru actiunea analgezica (potentata de actiuneaantiinflamatoare):
•nevralgii (dentara, intercostala, sciatica, etc), artralgii (artrite, artroze. etc),mialgii
•afectiuni ortopedice (entorse, luxatii, fracturi)
•dureri postoperatorii moderate
•cefalee
b. Indicatii pentru actiunile analgezica – antipiretica - antiinflamatoare
•infectii virale acute ale cailor aeriene superioare cu febra (medicatiesimptomatic-
patogenica in formele usoare si medii, necomplicate)
•in febrele infectioase se vor asocia medicatiei specifice (antibiotice
sichimioterapice de sinteza), doar in caz de febra mare cu repercursiuni
asupraaparatului cardio-vascular si SNC
c. Indicatii pentru actiunile analgezica si antispastica
 •colici (renale, biliare)
•dismenoree

6) MEDICATIA APARATULUI RESPIRATOR

Antitusive - def, clasificare, farmacoterapie, contraindicatii
Expectorante - idem
Bronhodilatatoare- idem
Medicatia astmului bronsic

a) EXPECTORANTELE - def: Sunt medicamente care fluidifica mucusul bronşic,

măresc secreţia glandelor bronşice, favirizează eliminarea sputei în afecţiunile pulmonare cu
secreţie bronşică, vâscoasă , aderentă.
CLASIFICARE:
Funcţie de mecanismele de acţiune:
- secretostimulente ;
- bronhosecretolitice

A.SECRETOSTIMULANTE (acţiune stimulatoare asupra glandelor bronşice) :

- mecanism mixt (direct şi indirect)
- mecanism reflex
A.1.Secretostimulantele prin mecanism mixt :
- Sunt substanţe volatile ( săruri de amoniu) şi sublimale ( benzoat de sodiu, ioduri,
derivaţi de gaiacol ca guaifenesina şi gaiacolsulfonat de potasiu) , produse vegetale expectorante
(species pectorales, ceai pectoral, ceai antibronşitic) ;
-Sunt administrate per os şi se elemină la nivelul glandelor bronşice, alcalinizând
secreţia şi fluidificând-o ( mecanism direct) ;
-Produc iritaţia nespecifică a receptorilor din mucoasa gastrică, declanşând un reflex
vago-vagal, cu stimularea vagală a secreţiei glandelor bronşice ( mecanism indirect) .
A.2.Secretostimulantele, prin mecanism reflex :
-Sunt substanţe iritante pentru receptorii din mucoase (ipeca şi saponine din specii de
Primula, Saponaria, Senega) ;
-Sunt administrate per os şi actionează iritant nespecific pe receptorii mucoasei
gastrice, declanşând prin reflex vago-vagal, stimularea secreţiei bronşice.
B.BRONHOSECRETOLITICE (acţiune de fluidificare asupra secreţiei bronşice) :
 Sunt administrate fie local în aerosoli, fie per os.
Mecanismele de acţiune bronhosecretolitică posibile :
- mecanism biochimic ;
- mecanism chimic ;
- mecanism fizico-chimic.
B.1.Bronhosecretolitice, prin mecanism biochimic : enzime proteolitice (tripsina,
alfachimotripsina, streptochinaza, streptodornaza ) ;
B.2.Bronhosecretolitice, prin mecanism chimic (modificare a structurii
glicoproteinelor din mucină) : mucolitice (acetilcisteina, carbocisteina, bromhexina, ambroxol,
mesnum, erdosteina, fenspiridum);
B.3.Bronhosecretolitice, prin mecanism fizico-chimic (desfac legaturile electrofizice
ale mucoproteinelor ): agenţi tensioactivi (tiloxapol).
FARMACOTERAPIE
Indicaţia expectorantelor: în afectiuni pulmonare, cu secreţie bronşică scăzută,
vâscoasă şi aderentă, care nu poate fi eliminată şi reprezintă atât un factor iritativ declanşator al
tusei, cât şi un factor favoriyant al proceselor infecţioase şi inflamatorii.
Asocieri, preferabil nu fixe (într-un produs tipizat) :
- cu antibiotice sau chimioterapice , în infecţii medii sau grave ;
- cu antitusive, în tuse intensă, chinuitoare ; dozele de antitusive alese trebuie să
diminuue tusea, dar să nu se inhibe total reflexul tusei, caz în care este împiedicată expulzarea
sputei infectate ; aceste doze variază de la caz la caz şi de aceea produsele cu asocieri fixe nu sunt

larg utilizabile.
CONTRAINDICATII : hipersensibilitate, criza de astm bronsic, sarcina, alaptare
(prudenta),insuficienta renala severa

b) ANTITUSIVELE - def: Sunt medicamente capabile sa calmeze tusea. Sunt utile in toate
situatiile in care tusea e daunatoare: tuse neproductiva care oboseste bolnavul, impiedica
somnul, accentueaza iritatia mucoasei laringiene si traheobronsice, favorizeaza bronhospasmul

CLASIFICARE:
a)Inhibitoare ale centrului tusei
♦ Clasificarea antitusivelor
A. Antitusive opioide
- OPIUL
- MORFINA
- CODEINA (cel mai prescris antitusiv, disponibil in numeroase preparate
farmaceutice)
 - NOSCAPINA

!!! Obs: Sunt in mod cert cele mai eficiente dar si cele mai periculoase antitusive, ceea ce
justifica prudenta sau chiar interdictia prescrierii lor la copii sau la pacientii cu insuficienta
respiratorie la care pot provoca stop respirator (exceptie noscapina)

B. Antitusive non-opiacee (non- opioide)

- OXELADINA
- CLOFENADOL
- ANTIHISTAMINICE H1 FENOTIAZINICE (PROMETAZINA)

b)Substante cu actiune periferica:

 -mucilaginoase(au proprietati hidrofile,lubrifiaza mucoasa faringiana si
diminuasensibilitatea terminatiilor nervoase).
 -antiseptice si decongestionante nazale ;
 -anestezice locale,clofedanol,benzonatatul (diminua iritatia receptorilor);
 -expectorantele (favorizeaza fluidificarea si eliminarea sputei diminuand factoruliritativ
local).
 -bronhospasmoliticele(diminua indirect iritatia )

FARMACOTERAPIE

Primul tratament al tusei trebuie sa fie cel causal.

Tusea seaca ,inutila ,daunatoare :
- se combate;
Tusea umeda,productive:
- trebuie diminuata cand este suparatoare;
- niciodata nu trebuie suprimata,deoarece poate impiedica eliminarea secretiilor din
caile pulmonare,intarziind astfel vindecarea ,favorizand complicatiile.
In bronsita acuta si pneumonie,antitusivele sunt adesea inutile,in mod current folosindu-se
inhibitoare ale centrului tusei,care sunt cele mai active;
Opioidele sunt mai eficace ,totusi trebuiesc evitate in tusea cronica ,la copii,precumsi la persoanele
cu predispozitie la farmacodependenta ;
Perifericele sunt utilizate cand tusea este declansata de iritatrea receptorilor periferici;astfel:
 mucilaginoase ,pentru mucoasa faringiana ;
 antiseptice ,decongestionante,anestezice locale ,pentru mucoasa nazala ;
 expectorante ,pentru mucoasa bronsica.
Tratamentul tusei trebuie individualizat si vor fi concepute asocieri magistrale pentrufiecare bolnav
si faza evolutiva in parte.

♦ Contraindicatiile antitusivelor
 Tusea productiva, reprezinta o contraindicatie absoluta pentru
medicatia antitusiva, deoarece staza bronsica poate conduce la
insuficienta respiratorie acuta si la persisitenta infectiei.
 Insuficienta respiratorie cronica, situatie in care echilibrul ventilatiei
pulmonare fiind precar, orice modificare chiar minima poate conduce
rapid la detresa respiratorie.
  Astmul bronsic, reprezinta o contraindicatie pentru antitusivele care
induc bronhospasm (ex. codeina)
 Sarcina (primul trimestru si perioada perinatala) pentru a evita riscul
de apnee si de sindrom de sevraj la nou-nascut, in cazul in care mama
a utilizat doze mari de codeina.
 Varstnici – antitusivele fiind in grad variabil deprimante respiratorii si
avand o metabolizare incetinita la batrani se recomanda diminuarea cu
50% a dozelor de atac si cresterea ei la nevoie, in functie de toleranta
individuala.

c) BRONHODILATATOARE

Def: Med care reduc / inlatura spasmul bronsic restabilind calibrul bronhiei

Clasificare:

I.Relaxante: - stimuleaza mec endogene de relaxare a muscul netede

# β-adrenergice
# Baze xantice:Teofilina

II.Anticonstrictoare: - inhiba mec endogene care conduc la bronhoconstrictie

# Anticolinergice: Bromura de ipatropiu (ATROVENT)
------------------------------------------------------------------------------------------------------------

d) Medicatia astmului bronsic

Astmul bronsic este o boala inflamatorie a cailor respiratorii, cu caracter cronic, care se manifesta
clinic, periodic, in crize de dispnee expiratorie, cu senzatie de sufocare.

Componentele majore fiziopatogenice ale crizei in astm bronsic :

 bronhospasm;
  hipersecretie bronsica vascoasa, aderenta, obstructiva;
 inflamatii si edem al mucoasei;

DEFINITIE: Antiasmaticele sunt medicamente care reduc intensitatea si frecventa crizelor de astm
bronsic

CLASIFICARE:
In functie de mecanismele fiziopatogenice ameliorate:
1) BRONHODILATATOARE ADRENOMIMETICE (adrenalina, efedrina, fenoterol, salbutamol,
salmeterol, formoterol)
 PARASIMPATOLITICE (atropina, ipratropium, tiotropium)
 MUSCULOTROPE (teofilina, aminofilina)
 ANTILEUCOTRIENE (montelukast, zafirlukast)

2) INHIBITOARE ALE DEGRANULARII MASTOCITELOR (KETOTIFEN)

3) ANTIINFLAMATOARE
 CORTICOSTEROIZI: beclometazon dipropionat, budesonidum, fluticason, mometason,
triamcinolon, hidrocortizon, hemisuccinat, prednison, prednisolon, metil-prednisolon.
 ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE: fenspirid

FARMACOTERAPIE
Masuri nefarmacologice obligatorii in astmul bronsic cronic, constau in indepartarea stimulilor
declansatori:
SPECIFICI: alergeni;
NESPECIFICI: fumat, praf, gaze, vapori, frig, efort, stres.
 Farmacoterapia are ca scop reducerea crizelor de astm bronsic si se constituie ca:
 farmacoterapie de fond (intre crize), cu rol profilactic, de control pe termen lung al
crizelor;
 farmacoterapia crizei, simptomatica, cu rol de ameliorare rapida a simptomatologiei
crizei si prevenire a complicatiilor.
Tratamentul de fond al astmului bronsic cronic urmareste :
 profilaxia de durata;
 profilaxia imediata, atunci cand se poate anticipa posibilitatea unei crize (inainte de efort,
stres, expunere la alergeni)
Tratamentul de fond (medicatia zilnica) vizeaza reducerea frecventei si intensitatea crizelor,
precum si a dozelor de bronhodilatator, in criza).

CONTRAINDICATII: consum de alcool, epilepsie, infarct de miocard, sarcina

MEDICATIA APARATULUI DIGESTIV

a) ANTIACIDE
DEF: Medicamentele antiacide sunt utilizate pentru a ameliora pirozisul esofagian (senzatia
de arsura) sau indigestia provocata de acidul gastric in exces.

CLASIFICARE:
Antiacidele cu bicarbonat de sodiu ( a se evita daca aveti hipertensiune arteriala)
Antiacide cu carbonat de calciu (pot determina aparitia constipatiei)
Antiacide bazate pe aluminiu ( pot cauza constipatie, pierderi de calciu)
Antiacide bazate pe magneziu (pot cauza diaree)
Antiacide ce contin o combinatie de magneziu- aluminiu
Antiacidele cu acid alginic contin un agent de spumare ce pluteste deasupra continutului
stomacului. Acest lucru ar putea ajuta la impiedicarea contactului sucului gastric cu esofagul.
Inhibitorii pompei de protoni reprezinta cea mai noua categorie de medicamente folosita in
tratarea refluxului gastroesofagian .

Reprezentanti:
 Maalox este o asociere intre saruri de aluminiu si magneziu sub forma de comprimate sau
gel
 Rennie este asocierea dintre sarurile de calciu si magneziu sub forma de comprimate
 Calmogastrin este trisilicat de magneziu cu beladona si bicarbonat de sodiu.

Efectele adverse ale acestor medicamente sunt:

 Tulburari de tranzit intestinal (constipatie sau diaree);
 Alcaloza metabolica (prin supradozarea bicarbonatului de sodiu);
 Intarzierea evacuarii gastrice, fapt care impune un interval de doua ore intre
administrarea unui antiacid si a oricarui alt medicament.

Medicamente laxative si purgative

Laxativele determina formarea unui singur scaun.
Purgativele determina scaune multiple cu consistenta lichidiana.

Indicatii limitate
- constipatia functionala (CONSTIPAŢIE = MAI PUŢIN DE 3
SCAUNE/SĂPTĂMÂNĂ)
- evitatarea efortului de defecatie
- golirea colonului:
 pregatirea chirurgicala sau radiologica
 tratamentul unor intoxicatii
Contraindicatii
- ocluzie intestinala
- dureri abdominale
*ADMINISTRAREA REPETATA DETERMINA PERSISTENŢA CONSTIPATIE

CLASE TERAPEUTICE
Laxative
a) emoliente si lubrifiante (inmoaie scaunul si usureaza progresia continutului
intestinal, ind in: hemoroizi/fisuri anale, bolnavi care elimina greu scaunul,
reprez: ulei de parafina paragel, docusat sodic)
b) de volum (cresc continutul colonului, stimuleaza peristaltismul, ind
in:constipatie si anorexie, reprez: tarate de grau, seminte de in, purgolax,
galcorin)
Purgative
 a) osmotice( retin apa in intestin, in f de doze sunt fie laxative, fie purgative,
reprez: duphalac, macrogol, fortrans, oxid de magneziu, ind in: intoxicatii,
interventii chirurgicale, )
b) stimulante sau iritante (irita mucoasa intestinala, creste volumul apei in
intestin, ind in : interventii chirurgicale, endoscopii, reprez: ulei de ricin,
dulcolax, ciocolax, senna)

Medicamente antidiareice
Un antidiareic este un medicament utilizat în tratamentul simptomatic al diareei.[1] Acestea sunt
folosite așadar în diareea acută și acționează prin scăderea motilității intestinale, mecanism de
adsorbție sau prin modificarea transportului de fluide și electroliți

Diareea = sindrom caracterizat prin:

- scaderea anormala a consistentei scaunului
- cresterea greutatii scaunului (>200g/24 ore)
- cresterea numarului evacuarilor (> 3/24 ore)
Patogenie
Diarea osmotica – purgative osmotice
Diarea secretorie
- cauze exogene: purgative, medicamente, toxice ( din alimente, ciuperci, compusi
organofosforici)
- cauze endogene: congenitale, tumori – vipom , gastrinom
Diareea inflamatorie
- infectii bacteriene, virale, parazitare
- chimioterapie, radioterapie
- mecanisme imune si autoimune (RCUH, BC)
Diareea prin tulburari de motilitate
- neurogena, vagotomie, hipertiroidism
1. Antidiareice opioide
Efecte farmacologice
- scad miscarile peristaltice
- cresc contractiile segmentare
- cresc tonusul sfincterelor
- inhiba reflexul anal de defecatie
- scad secretia biliare si pancreatica

Reprez: Tinctura de opiu ,Codeina, Loperamida (Imodium)

Indicatii: batrini cu incontinenta,scaderea evacuarilor la nivelul ileostomei

2. Antidiareice anticolinergice
Atropina
Tinctura de beladona
Butilscopolamina (Scobutil)
Propantelina

Indicatii
 - diareea cronica
- colonul iritabil

3. Antidiareice care cresc viscozitatea

Caolinul - este un silicat de aluminiu hidratat natural
Carbonatul de calciu
Hidroxidul de aluminiu
Substante absorbante
Carbunele medicinal (Carbomedicinalis, Norit, Carbophos)
- indicatii: diaree, flatulenta, distensie abdominala, intoxicatii acute
Dimeticona (Ceolat , Saab-simplex – cp masticabile, Espumisan cps)
Diosmectita (Smecta)
- absoarbe gazele, protejeaza mucoasa intestinala,
- nu modifica peristaltismul si volumul scaunelor

Medicamente antiemetice

DEF : Antiemeticele sunt medicamente folosite in tratamentul vomismentelor, care se manifesta

printr-un reflux pentru a proteja organismul de substantele nocive. Cauzele care pot provoca
senzatia de greata sunt reprezentate de infectiile tubului digestiv, sarcina, raul de calatorie (tren,
avion, mare, masina), vertijul sau efectele secundare ale unor medicamente, cu precadere ale
chimioterapicelor sau radioterapiei utilizate in cancer.

Indicaţiile antivomitivelor
- tulburări digestive
- răul de mişcare, boala Meniere
- greaţa şi voma induse de terapia cu chimioterapice antineoplazice
- greţa şi voma din sarcină

Medicamente antivomitive
 Antihistaminice( ex: meclozina (emestop), prometazina (romergan), ind in: rau miscare,
varsaturi in sarcina, varsaturi medicamentoase)
 Antidopaminergice ( ex:FENOTIAZINE: proclorperazina (emetiral), BENZAMIDE:
metoclopramid, domperidona, BUTIRFENOLENE: haloperidol, domperidona,
droperidol)
 Antiserotoninergice (ex: ondasetron (emeset, zofran)
 Antimuscarinice (ex: scopolamina (hioscina),
Canabinoidele (dronabilol, nabilona) indicate în voma postchimioterapie, cu multe reacţii
nedorite: disforie, sedare, halucinaţii, dezorientare, vertij)
Alte clase folosite în tratamentul vomei
Benzodiazepine
Alprazolam
Lorazapam
Glucocorticoizii
Prednison
Metilprednisolon
Dexametazonă

Se folosesc în asociere cu alte antiematice:

- benzodiazapine - au efecte sedative, anxiolitice - în voma anticipativă
- glucocorticoizii - în voma determinată de chimioterapice
Contraindicații
Nu se recomandă administrarea antiemeticelor: În caz de intoxicații,Infecțiilor gastro-
intestinale, când vomitarea este binevenită

Protectoare (inhibitoare) ale mucoasei gastrice

Citoprotectia gastrica se realizeaza prin

 bicarbonat
 mucus
 epiteliul mucos
 circulatia locala
Indicatii
- ulcer gastric si duodenal – vindecari asemanatoare blocantilor H2

Contraindicatii
- asocierea cu antisecretorii sau antiacide – pentru ca necesita pH acid pentru activare
(sau se administreaza dupa un anumit interval de timp)

Efecte farmacologice
- gel protector care impiedica - difuziunea HCl
- degradarea mucusului de catre pepsina
- stimuleaza secretia de prostaglandine - stimuleaza secretia de mucus
- stimuleaza secretia de bicarbonat

REPREZENTANT:
Subcitratul de bismut coloidal (DE-NOL)
Mecanism de actiune
- pelicula de protectie de proteinat de bismut la nivelul nisei ulceroase

Efecte farmacologice
- antihelicobacter pilori
- inhiba proteaza secretate de HP care are propietati mucolitice
- pelicula de protectie pe nisa
- complex cu mucina protectie mai mare a mucusului
- creste secretia de prostaglandine
- antiacid slab
Contraindicatii
- sarcina
- insuficienta renala
- nu se administreaza antiacide cu 30 min inainte pentru ca ii scade eficienta

MEDICAMENTE ALNTIULCEROASE

Cuprinde medicamente utile pentru tratamentul ulcerului gastric sau

duodenal.Cauzele leziunii ulceroase sunt pe deoparte creşterea secretiei de HCl, iar
pe de alta parte, scaderea cantitatii de mucus care protejeaza mucoasa gastrica
sauduodenala. Daca ulcerul apare unde exista HCl in cantitate mare, atunci
inlaturarea lui duce la vindecarea ulcerului.
Exista 3 clase de medicamente :
 I.Antiacide – reactioneaza chimic cu HCl şi il
neutralizeaza

II.Antisecretoare – scad secretia de HCl

III.Protectoare ale mucoasei (citoprotectoare) – protejeaza

m u c o a s a g a s t r i c a sau duodenala de agresiunea HCl şi pepsinei.

Medicamentele ulcerului
A. Medicamente antisecretorii
B. Antibiotice antihelicobacter pylori
C. Protectoare ale mucoasei gastrice
D. Medicamente antiacide

A) Medicamente antisecretorii
Inhibitori de pompa de protoni Omeprazol (Omeran, Omez, Losec), Esomeprazol (Nexium),
Pantoprazol (Controloc), Lasanoprazol (Prevacid), Rabeprazol (Aciphex) Indicatii: ulcer
duodenal. ulcer duodenal rezistent la ranitidina. ulcer gastric, esofagita de reflux,sindromul
Zollinger Ellison

 Blocante de receptori H2 (antihistaminice) Cimetidina (Tagamet, Histodil), Ranitidina (Ulcoran,

Zantac), Famotidina (Quamatel, Gastrosidin), Nizatidina (Axid, Nizotin) Indicatii: ulcer gastric si
duodenal

Analogi ai prostaglandinelor Misoprostol (cytotec), enprostilul. Ind: ulcer duodenal

Analogi ai somatostatinei Somatostatina - Octreotod (Sandostatin) ind in: tumori carcinoide,

acromegalie, fistule digestive

Antigastrinice = sunt substante care blocheaza receptorii gastrinici de la nivelul celulelor parietale
- reprezentantul clasei – proglumida – blocheaza atat receptoriii pentru gastrina, cat si pe cei pentru
colecistokinina

Parasimpatolitice Atropina, Propantelina, Pirenzepina (Gastrozepina)

Inhibitori de anhidraza carbonica de tipul acetazolamidei – au fost abandonati in terapia

antiulceroasa