AVANTAJELE AMBALAJELOR CONFECŢIONATE DIN STICLĂ PENTRU

MENŢINEREA CALITĂŢII PRODUSELOR

Şargu Lilia, drd., asist. univ.,

Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova

Nowadays glass goods prominently are in the assortment of household goods. In the pro-

duction of glass pack the most important are the chemical properties of the glass.

Key words: household goods, glass pack.

Sticla este o substanţă solidă, amofă şi destul de dură, obţinută prin topirea nisipului cu
unele adaosuri sub formă de oxizi acizi şi oxizi bazici. Spre dosebire de alte materii prime, utilizate
pentru confecţionarea ambalajelor, sticla poate fi depistată în natură, sub formă de odsidian ( rocă
vulcanică). Odsidianul este o piatră naturală, de culoare verde-închis, translucidă, folosită pentru
ornamentare. Ea se transformă, de regulă, în timpul revărsării lavei vulcanice în mări, lacuri şi în
oceane.
Datorită procesului de transformare dintr-un corp lichid într-un corp solid, ea nu poat fi
considerată nici solidă nici lichidă, dar este definătă ca stare vitroasă, a cărei structură moleculară
este formată din aranjamente dezorganizate. Graţie materiei prime depistate în diferite zone de pe
suprfaţa pămîntului în cantităţi impunătoare, ea este destul de uşor de dobîndit. Evident, că primele
articole obţinute din sticlă au apărut încă în mileniul trei înaintea erei noastre. Inscripţii ale recete-
lor de dobîndire şi prelucrare le atestăm în Orientul Mijlociu. Astfel, în Egipt au fost găsite primele
articole din sticlă, care reprezentau atît vesela,cît şi bijuteriile. Primele metode de obţinere a artico-
lelor au fost cioplirea sau turnarea în forme (matrice). Tot atunci au apărut şi tehnicile de obţinre a
mozaicului care se obţinea din aplicarea fragmentelor de sticlă prin încălzire pentru a forma un tot
întreg. Modernizarea metodelor de confecţionare/modelare sau de turnare a articolelor din sticlă
s-a impus vădit o dată cu cucerirea Egiptului de către romani, care au întrodus metoda de suflare a
sticlei. Din păcate, diversificarea tipurilor de sticlă nu a fost posibilă în Orientul mijlociu, aceasta
tehnologie fiind inventată de europeni în Londra,cînd a fost patentată sticla pe bază de oxid de
plumb. De reţinut că metodele de decor cu articolele din sticlă au fost dezvoltate şi promovate atît
de către artizanii romani, spanioli, italieni, cît şi cei din lumea islamică. În secolele al XIX-lea şi
al XX-lea s-au făcut paşi importanţi în modernizarea metodelor de fabricare a sticlei cu scopul de
a perfecţiona tehnologiile existente. Datorită efortului de cercetare în ultimele decenii sticla a fost
utilizată în foarte multe domenii. Astăzi, mărfurile din sticlă ocupă un loc important în sortimentul
mărfurilor de uz casnic, iar pentru anumite domenii sticla este de neînlocuit. Astfel, ea este utilizată
frecvent, datorită proprietăţilor sale – impermeabilitate la gaze şi lichide, rezistenţa deosebită la
agenţi chimici sau atmosferici, proprietăţile igienico-sanitare, nemaivorbind de proprietăţile este-
tice. Una dintre cele mai impunătoare particularităţi ale sticlei (care o face şi mai valoroasă) este
proprietatea de a trece din starea fluidă în starea rigidă, adicăreversibilitatea. Asta face ca mărfurile
din sticlă să poată fi revalorificate.

414
 Proprietăţile sticlei rigide se impun prin:
- proprietăţile fizice (masa specifică, proprietăţi termice, proprietăţi optice şi electrice);
- proprietăţile fizico – mecanice (duritatea, fragilitate, rezistenţa la presiune);
- proprietăţile chimice (acţiunea distructivă a apei, a acizilor, a bazelor, a sărurilor şi a gaze-
lor din atlmosferă).
Masa specifică a sticlei variază între 2 şi 8 g/ cm3 în dependenţă de materia primă şi de viteza
de răcire. Astfel, sticla cu un conţinut mai mare de oxizi ai metalelor grele au densităţi mai mari.
Sticla cu aceiaşi compoziţie la răcirea lentă devine mai grea decît cea călită şi răcită mai repede.
Proprietăţile termice ale sticlei sunt determinate de conductibilitatea termică, dilatarea ter-
mică, stabilitatea termică. Datorită conductibilităţii joase a sticlei ea este considerată un bun izo-
lator. Conductibilitatea termică poate să se modifice în cîteva situaţii concrete:a) cînd se modifică
compoziţia chimică şi b) cînd la creşte conţinutul de oxizi de bor, magneziu şi de sodiu. Sticla este
una din materialele cu o dilatare termică mică. Această proprietate măreşte rezistenţă la şocul ter-
mic al articolelor din sticlă, dacă este mai mică. Stabilitatea termică reprezintă capacitatea sticlei la
modificări bruşte de tempertură a mediului fără a o distruge. Astfel, stabilitatea termică a sticlei este
direct proprorţională cu conductibilitatea şi invers proporţională cu dilatarea termică. Rezistenţa
la şocul termic mai depinde şi de alţi factori. De exemplu, depinde de grosimea pereţilor sau cînd
produsele au defecte.
Cele mai importante proprietăţi mecanice sunt duritatea şi fragilitatea. Duritatea sticlei este
foarte importantă pentru articole atît în timpul utilizării, cît şi în timpul prelucrării (tăire, şlefuire,
polizare). Duritatea sticlei se măsoară după scala lui Mohs şi variază între 5 şi 7. Duritatea sticlei
este influenţată de compoziţia chimică. Dacă compoziţia sticlei este saturată/alimentată cu o can-
titate mai mare de bioxid de siliciu, anhidridă borică(B2O3), oxid de calciu sau oxid de aluminiu,
atunci duritatea acesteia este mai mare şi, dimpotrivă, dacă sticla conţine o cantitate impunătoare de
oxizi alcalini ( Na, Ca, Li), inclusiv oxid de plumb, ea are o duritate mică. Fragilitatea sau rezistenţa
la şocul mecanic este o proprietate care influenţează negativ asupra calităţii sticlei. Fragilitatea sti-
clei e influenţată de materia primă,precum şi de procesul tehnologic. Oxizii borosilicaţi determină
o fragilitate mai mică, iar cei alcalini şi oxidul de plumb sporesc fragilitatea. Fragilitatea poate fi
modelată prin mijlocirea unor tratamente speciale termice. Sticla obţinută prin răcire bruscă are o
rezistenţă la şocul mecanic mai avansată.
În industria de producere a ambalajelor cele mai importante sunt proprietăţile chimice ale
sticlei. Apa influenţează distructivasupra sticlei, avîndu-se în vedere contactul îndelungat cu aceas-
ta, deoarece se formează un starat de hidroxizi alcalini la suprafaţa sticlei. Stratul de hidroxid alca-
lin, fiind higroscopic, absoarbe apa din atmosferă, producîndu-se treptat degradarea sticlei. Acest
neajuns al stabilităţii sticlei poate fi depăşit prin sporirea conţinutului de dioxid de siliciu sau oxid
de aluminiu. Contactul sticlei cu acizi are aceiaşi reacţie ca şi acţiunea distructivă a apei în afară de
acidul fluorhidric. Rezistenţa sticlei la acţiunea bazelor creşte concomitent cu mărirea conţinutului
de oxid de calciu în compoziţia chimică a sticlei.
Ambalajele confecţionate astăzi din sticlă sunt în vogă. În Republica Moldova există/şi
funcţionează trei întreprinderi, care produc ambalaje din sticlă. Una din care este cu o tradiţie de
42 de ani. Întreprinderea de Stat „Fabrica de sticlă din Chişinău” funcţionează mai bine de 40 de
ani, avînd şi cea mai mare capacitate. Capacitatea de lucru a acestei întreprinderi poate satisface ne-
cesităţile interne ale Republicii Moldova. O bună parte din producţia sa este direcţionată la export.
Cucerirea încrederii clienţilor externi nu înseamnă doar asigurarea volumului solicitat de mărfuri,
dar şi asigurarea calităţii produsului finit. Pentru a asigura calitatea producţiei finite întreprinderile
caută să modernizeze în continuu procesele tehnologice.

415
 În prezent din „portofoliu” Fabricii de sticlă din Chişinău fac parte în jur de 300 de varietăţi
de ambalaje cu o gamă destul de diversificată. De rând cu sticlele şi borcanele standarde, fabricate
în cantităţi impunătoare, designerii şi tehnologii întreprinderii confecţionează articole de excepţie,
care îmbină caracteristice înalte şi valori estetice deosebite, ceea ce le permite acestor exemplare
de producţie ale fabricii să fie incluse în categoria operelor de artă. În prezent, procesul tehnologic
la întreprindere este organizat de o aşa manieră, încât trecerea la un tip nou de ambalaj de sticlă nu
prezintă probleme serioase pentru procesul de fabricare. În prezent „Fabrica de sticlă din Chişinău”
are 45 de contracte cu cumpărători din Republica Moldova, printre care sunt întreprinderi foarte
recunoscute de către consumatori: Vismos, Chateau Varteli, Orhei Vit, Natur Bravo, Efes Vitanta,
Aroma, Carahasani Vin, Firma Maurt, KVINT Tiraspol, Tomai Vinex, S.A. „Barza Albă”, Vinăria
Bostovan etc. Partenerii din străinătate sunt, de regulă, cei din Ucraina, Belorusia, Rusia, Turcia,
Khirghizstan etc. care colaborează destul de fructuos şi manifestă un mare sporit pentru produsele
de calitate procurate.
Analizînd sortimentul la întreprinderea ÎS „Fabrica de sticlă din Chişinău”, putem remarcă
că fabrica şi-a reorganizat la timp producerea ambalajelor. Spre exemplu, articole de decor ce fă-
ceau parte din mărfurile de uz casnic astăzi au dipărut din sortiment. Acest fapt este evident şi nor-
mal, deoarece fiecare întreprindere se conduce de cererea clientului. Din sortimentul de ambalaje
confecţionate utem evidenţia două tipuri: ambalaje obişnuite şi ambalaje exclisive. Din ambalajele
obişnuite fac parte sticlele destinate pentru băuturi tari, sticlele pentru vin şi borcanele. Ponderea
lor este redată în diagrama de mai jos.

Ponderea tipurilor de ambalaje ce reprezintă sortimentul actual produs de

ÎS”Fabrica de sticlă din Chişinău”

Procesul de producere a fost şi el supus modernizării, s-a introdus o nouă tehnologie de

prelucrarea a borcanelor si sticlei prin aplicare unui strat protector, care sporeşte considerabil rezis-
tenţa produsului. Acest strat poate fi aplicat atât pe suprafaţa rece a produsului, cât şi pe suprafaţa
fierbinte, astfel crescând considerabil eficienţa procesului de producţie. Metodele BB (blow &
blow), PB (press & blow ), NNPB (neo neck press & blow ) sunt şi ele metode noi folosite atât la
producerea sticlelor cu gât larg, cât şi a celor cu gât îngust. Sporind calitatea sticlei, întreprinderea
„Fabrica de sticlă din Chişinău” şi-a micşorat considerabil pierderile şi rebutul depistat în proce-
sul de producere. Dacă pînă la implementarea acestui procedeu, pierderile reprezentau 10 % din
volumul de producere,acuma, el a scăzut pînă la 6%. Totodată, clienţii sunt mult mai mulţumiţi de
calitatea ambalajelor procurate.

416
 Fabrica de sticlă din Chişinău continuă la fel să valorifice cu succes un şir de pieţe de peste
hotare. Întreprinderea şi-a câştigat reputaţia bine meritată de partener de încredere în baza promo-
vării următoarelor activităţi:
- asigurarea calităţii constantă a producţiei fabricate , condiţionată de respectarea strictă a tuturor
standardelor naţionale şi mondiale;
- furnizarea de produse diversificate în cantităţi mici, cât şi în cantităţi mari;
- lansarea unui asortiment larg al producţiei şi asigurarea flexibilităţii acestuia;
- promovarea unor politici flexibile de preţuri aplicate separat pentru fiecare client în parte ;
Merită a menţiona şi faptul că majoritatea specialiştilor de la întreprindere sunt profesionişti
adevăraţi avînd un nivel înalt de pregătire şi o experienţă avansată de muncă, ceea ce le permite să
privească cu încredere în viitor.
Concluzionăm că la obţinerea acestor succese au influenţat un şir de factori,printre care am
aminti unul crucial: câţiva ani în urmă la întreprindere a demarat un proces de modernizare inten-
sivă. La fabrică au fost iniţiate un şir de proiecte care implementează în domeniul producerii cele
mai moderne concepte şi realizări. În afară de acesta, în 2006 Fabrica de sticlă din Chişinău a fost
certificată conform sistemului de management al calităţii EN ISO 9001-2000.

Bibliografie:
1. SM 195:1999 Standard Moldovean Butelii de sticlă pentru lichide alimentare.
2. ГОСТ Р 51969-2002 - Посуда хозяйственная из специального бытового стекла. Общие
технические условия .
3. Redeş A., Petrescu V. ş.a. Merceologie industrială. – Bucureşti, Ed. Eficient, 1999, p. 480.
4. Stanciu I., Bazele merceologiei. – Bucureşti, Didactica şi Pedagogică, 1992, p. 294.
5. Товароведение непродовольственных товаров. – Москва, Экономика, 1989, 493 с.

417